Def- Geomorfologia stiinta geografiei care se ocupa cu studiul fizionomiiei scoartei terestre.

Relief- totalitatea asperitatilor care alc supraf terestra, forme poz si negative.
Forma de relief constituie conturul acl fetei ext a suprafetei terestre (elem ext + elem int).
Ramuri dupa marimea f de relief: g planetara si g regional

*dupa modul de analiza:
1. Geomorphologic
2. geomorfometric, g genetic, dinamica, tectono-structurala, sculptural, teoretica, enviromentala,
paleogeomorfo.

*dupa directia de studio: morfometrica/grafica, genetic, geomorfologica, morfodinamica,
morfopetrografica, morfostructurala, reg geomorfologica.

ETAPELE STUDIERII REL

1. De cabinet localizarea arealului, documentare, baza de date, harti analitice.
2. Depl pe teren pt masuratori, fotografii, captari stationare/itinerante
3. Se iau probe pt lab (sinteza mat propriu-zis)

*Plan morphologic

-asezarea g, instoricul cunoasterii reg, cateva caract geologice, morfometria+morfologia, tipuri genetice
de rel, procese geomorgo actuale, regionarea geo, utilizarea rel de catre om, bibliografie.

*Metode

A. Metode generale
B. Met specific geografiei: de analiza, harti topo, met diagramelor, statistico-matematica,
alternantei, de soluri fosile si dep de loess. (hartile topo ofera inf despre alt si planimetrie, h
schemtice de teren, se analizeaza statistic val numerice ale unor elem morfo+ realizarea de
grafice prin diagrame, se analizeaza coloana stratigrafica de h geo si in fct de asta se stab
specificul modelarii, se identifica prez sporului si polenului =>conditiile de clima de atunci
C. Met specific geomorfologiei: met morfometrica/logica, schitele panoramic si crochiurile, met
prof geomorfo, schematice.
-analiza cantitativa, calitativa, 3D, schita panoramic pe baza pozelor din laborator, crochiurile pe
teren, rept bidimensionala a rel sectionat de un plan, la fel ca prof geomorfo, dar se executa pe
teren, transpunerea principalelor elem conventionale de pe teren pe harta topo


* Tipuri de eng cu imp pt rel
-orice f de rel rep rez act a agentilor care act din int sau ext P asupra scoartei ter. Actiunea se face prin
consumul de energie de care dispune la un mom dat si intr-un anumit loc agentul resp.
-Energie interna (endogena)
-En. Externa (exogena) din sp cosmic, rad solara
Formele de rel de ordinal 1 si 2 cu nev de eng endogena, iar cele de ordin 3 se formeaza pe cea exogena.
En interna gravitatie, seismic, termica interna.
Gravitatia f de atractie exercitata de P dat unor part numite gravitoni; imp gravitatiei stratificarea
mat pe strate concentric de la int spre ext, deplasarea unor agenti si a mat la ext scoartei t (gheata, apa),
ridicarea si coborarea usoare in timp a blocurilor cant.
Seismica- se real indeosebi in reg. fracturate ale sc acolo unde placile de depl cu vit diferita si elibereaza
eng sub f de cutremure
Efecte fracturarea si depl unor portiuni din scoarta, prod de alunecari, prabusiri
Termica int e f imp pt ca contribuie la dinamica placilor tectonice si la form lanturilor montane.
Energia calorica int provine din mat topita din mantaua sup, pungile de magma ce det vulcanismul,
dezintegrarea componenteilor radioactive, comprimarea gravitational.
Energia externa solara, eoliana, hidraulica, antripica, de materie planetara
Solara rad solare e dif de la ecuator la poli formandu-se zone cu aceeasi temp, rad solara si aceleasi
proc. Morfoclimatice.
Eoliana e consumata prin eroziune, transport si acumulare, e mai ridicata pe muntii inalti, in z polare si
subpolare si in z desertice.
Hidraulica eroziune, transport si acumulare
Antropica s-a diversificat calitativ si cantitativ in timpul ev societatii omenesti
Materie planetara miscarile pamantului, rezida din fen care au loc in urma alinierii, mare.

*Agentii pasivi si activi/ interni si externi.

-Miscarile eterogenetice misc pe vertical de ridicare/coborare a uscatului fara sa afecteze structura
-Miscarile epirogenetice poz: miscari de regresiune marina/ neg:coboara usctul, niv apei scade,
transgresiune marina
-Cutremurele descarcari ale eng ecumulate in int form deplasari tectonice
-Agentii ext sunt mai multi decat cei int, act pe spatii mai mici (apa, vant, ghetari)
-Agentii pasivi (roca si struct geo): modul de dispunere, roca si str. Reactioneaza in mod dif la atacul
agentilor ext, in urma lor rez tipuri genetice de rel
-Agentii se asociaza, iar act in sens contradictoriu o parte tind sa coboare uscatul, alta sa il ridice.

*Legi specifice geografiei: zonalitatii, azonalitati, interzonalitatii, etajerii.
Reliosferei restrangerii expansiunii fundului oc, profilului de echilibru, niv de baza,
eroziunii differentiate, ciclului de eroziune a lui davis.
a)are la baza tectonica placilor care explica expans fundului sc in z de relief si z de subductie.
b)e materializarea la niv reliosferei ale legii gen, a echilibrelor si dezechilibrelor. Prof de echilibru e atins
de versanti si rauri at cand e o valoare optima intre eroziune, transport, acumulare si agenii int si ext;
are f larg concave, el depinzand de panta, roca, debit.
c) e un plan orizontal de la care incepe sa se manifeste atat eroziunea cat si acumularea(niv de baza, de
baza regional, de baza local)
d)rocil mai mici, mai putin rezistente sunt erodate mai puternic si dau in rel f depresionare pe cand
rocile mai dure sunt erodate mai putin si dau rel f proemimente.
e)in ev rel se intalnesc stadiul de tinerete, de maturitate, batranete.


GEOMORFOLOGIA TECTONO-STRUCTURALA

Cont- supr de uscat inconjurate partial sau in intregime de ape, forme poz de rel care ocupa 29% din
supr G, din sc bazaltica, granitica si sed; se gref f de rel de ordinal 2 (munti, dealuri, podisuri, campii).
Baz Oc-mari depr ocupate de ape, f negative, sc bazaltica, granitica, sed.

GEORMOFOLOGIA MORFO-SCULPTURALA
Proc de meteorizare rept act complexa exercitat de diversi agenti ext in contact cu roca. Cuprinde :
*proc fizice- sfarmarea rocii-dezagregare.
*proc chimice- se schimba comp rocii-alterare.

Dezagregarea repr un proc mechanic si constain sfaramarea partii sup a rocii in contact cu aerul,
rezulta frag la inceput colturoase, apoi fine in fct de roca si intensitatea dezagregarii.

Conditii:
-existenta unor ampl mari, unei insolatii puternice cu roca, lipsa veg, roca eterogena cu crapaturi
Tipuri de dezagregare- insolatie, inghet/dezghet/ cristalizare.variatii de umiditate.

Insolatie- climat desertic, ziua t>0, noaptea t<0; ziua se dilata, noaptea se contracta roca, astfel se
slabesc legatirile intre part si apar crapaturi; dezagregarea este red in int rocii in fct de conductibilitatea
termina a acesteia si ampl termice diurne.
Inghet/dezghet- in z polare/polare si z Montana inalte unde variaza t de 0, in conditiile in care roca are
crapaturi ce contin apa; iarna apa ingheta, isi mareste vol de circa 11 ori si exercita presiuni asupra
peretilor rocii.
Cristalizare- reg desertice si semidesertice la marg oc. Si este legata de exercitarea cristalelor ce se form
din sol supraconcentrate din int rocilor; apa se incarca cu saruri pana se satureaza, dupa se evapora, se
cristalizeaza si crese in volum.
Variatii de umiditat- reg desertice/semidertice form din lut, marne si argile. In per umeda, se imbiba cu
apa, se umfla, iar in per uscata se pierde apa, se prod red ve V si apar crapaturi-poligoane-coscove.

Alterarea chimica- proc de trans a comp chimice a rocii in contact cu apa/aer.

Conditii: t ridicata, pp bogate, existent mat organice, apei incarcate cu dif acizi, rocile magmatice si
metamorfice sunt mai alterabile decat cele sed, existent unor crapaturi si a unor supr expuse la act
agentilor ext.
Procese:
Oxidarea- repr act oxigenului din apa/aer asupra rocii, se real mai ales in cazul roclor
magmatice/metamorfice unde O2 react cu Fe si Mn.
Hidratarea/dezhidratarea-repr procesul prin care rocile absorb apa, ea patrunde in part sau intre part si
duce la mod fizice si chimice-hidratarea; proc invers roca pierde apa, mod fizico-chimice.
Hidroliza apare in rocile metamorfice/magmatice care contin silice si feldspati, se real in mai multe
etape.
Carbonatarea H2O+CO2->H2CO2 repr procesul prin care apa incarcata cu CO2 ataca roca,
magamtice/metaformice, prin carbonatare si dizolvare se form rel carstic.
Dizolvarea-proc complex care se exercita asupra unei ct de roci care prez solubilitate:sare, calcar, gips-
>rel carstic.

ACTIUNEA VIETUITOARELOR IN GENEZA RELIEFULUI

Dezagregarea prin cresterea in vol a radicinilor arborilor, patrund n roca prin fisuri si crapaturi, le
maresc, marind suprafata de alterare.
Saparea de galerii- pt adapost
Alterarea biochimica se real prin extragerea din roca sau din deposit de catre org a elem necesare vietii,
dar si din sol care in general sunt acide, conducand la descompunerea mat organice dupa moartea
vietuitoarelor.
Sc de alterare- e un deposit de dim variabile cu particule colturoase care se form pe suprafete
orizontale. Forma si marimea part depind de roca si de climat, permite circulatia pe vertical a apei,
aerului, mobilitatea part si dezv mat org.

Stratificarea pe vert a scoartei de alterare: roca, orizont detritic, orizont argilo-detritic, orizont argilor.
Tipuri zonale are sc de alterare:
-Tip Detritic- climat rece sau et alpin unde domina dezagregarea inghet/dezghet, vegetatie saraca, roca
intra direct in contact cu agentii externi.
-Tip argilo-sialitic: climat temp-oc, pp bogate, veg bogata, moderat termic, sc de alterare e groasa,
formata din part fine, acizi si hidroacizi.
-Tip carbonato-sialitic- tempt cont, t variabile, pp reduse, iarna dezagregare ingh/dezgh, vara alterare
prin rez carbonate de Ca si Mg.
-Tip terra-rosa: cl subtropical, roci calcaroase, cl cu 2 sez, form deposit argilor care are in comp oxizi de
Fe.
-Tip halo-sialitic- cl tropical desertic, arid cu putine pp ce cad la intervale mari de timp, veg putina,
dezagregare prin insolatie si cristalizare->part colturoase.
-Tip feralitic cl cald si umed, 2 sez distinct sub rap cant de pp, depozitul este bogat in argila cu oxizi de
Fe, Al dt alterarii din sez cald.-Tip alitic- cl ecuatorial, cald si umed tot timpul anului si veg bogata

Versantii si depl pe versanti
Versantii sunt insumari de supr cu f dreapta, convexe si concave care repr rap dintre interfl si albia
majora sau terase. Sunt acoperiti de depozite care provin din partea sup a versantului avand atat
provenienta autohtona si alohtona. Depl pe versant se real dif de la un sect la altul, in fct de mai multi
factori-marimea part, coeziunea dintre elem, f de frecare a depozitelor cu versantul, prop rocii de baza,
inclinarea supraf, variatiile asupra depozitelor, sect versantului, veg, conditii climatic pt dif sezoane.

Gravitatia si efectele
Gravitatia- f de frecare a P generate de o serie de part numite gravitoni care structureaza si care det depl
mat pe versanti, curgerea apei sau depl ghetarilor. Exista o serie de f de rel care se dat gravitatiei si care
poarta den de f gravitationale; Criterii: depl lente- sufuziune, tasarea, selifluxiunea, coroziunea,
deraziunea/ depl bruste- prabusiri, alunecari, curgeri.

Prabusiri- repr deplasari gravitationale ale unor volume de roca cre se produc brusc, instantaneu. Efecte
vizibile si in roci dure, se real prin rostogolire, suprare si naruire. Conditii:
1.cond potentiale-roca dura, panta, sa nu fie vegetatie.
2. cond declansatoare- act antropice(trafic, sect versantilor), miscari tectonice, var de temp si umiditate,
frecventa ingh/dezgh, patrunderea arb in roca, supraincarcarea versantilor, circ apei prin crapaturi si
indepartarea mat de dif dim.

Tipuri de prabusiri:
a)individuale de blocuri-apar la munte, se prod prin prabusirea part supuse inghe.dezgh si depl prin inter
gravitatiei->grohotisuri de dif dim, cel mai mare si cunoscut fiind versantul vestic din Piatra Craiului.
b)superficiale-solifluxiuni, brazde de alunecare
c)profunde- masive de vale si versant

Alunecarile de teren
-repr deplasari ce se produc cu viteze variabile pe versant si consta in desprinderea mat catre baza
versantului pe un pachet de rochi argiloase; este mai lenta decat prabusirea, se desf pe un interval de
timp mare, procesul putand fi urmarit; termenul de alunacare se fol pt proces cat si pt ce rezulta;
prezent in subcarpati, pod mehedinti, trans si getic.
*Conditii: potentiale (existenta substratului argilos, panta 5-10 pana la 40-45, prezenta apei, lipsa
vegetatiei), care conduc la instabilitate (act antropice, defrisari, constructii, abundenta apei in roca,
destabilizarea versantului), care delc fen (cutremure, ploi torentiale)
*Elementele alunecarii-
Rapa de desprindere- reprz pt superioara, abruptul de unde se desprind pachetele de roca, poate avea lg
de zeci de m pana la Km si H de cativa cm la m; poate fi dreapta, semicirculara sau complexa, in
apropierea rapei pot aparea crapaturi care rep potentiale viitoare rap
Jgheabul de alunecare- are f unui uluc pe care se dirijeaza masa alunecata catre baza versantului
Panta de alunecare- baza corpului alunecarii fiind o insumare de supraf argiloase
Corpul alunecarii reprz masa deplasata care are infatisare dif de la o alunecare la alta, in fct de panta si
gradul de umiditate. Partea terminala poarta den de frunte a alunecarii, glacis de alunecare.
Pe masa alunecarii apar microforme, valuri de alunecare, brazde de alunacare->alunecari superficiale,
depresiuni cu exces de uminidate, trepte de alunecare.

*Tipuri de alunecare dupa dimensiune (mici, mj, extinse),dupa varsta: vechi, actuale, dupa gradul de
stabilitate: active, partial stabilizate, fixate, reactivate, dupa rap cu strucutra geologica(consecvente,
subsecvente, obsecvente), dupa sensul de evolutie:delapsive(de la baza spre partea sup),
detrusive(invers), dupa morfologie si adancime: superficiale, de mica adancime, profunde; in
transilvania se numesc glimee, tiglai, gruieti, in pod moldovei-iuzi.
Curgerile
Repr procese gravit care se realizeaza cu viteza mare prin care sun volum important de materiale cu
consistenta redusase deplaseaza catre baza.
*Conditii: o masa fluida, panta 5-10/40-45, lipsa veg, precipitatii bogate, roci sedimentare plastice in
straturi subtiri, factor antropic.
*Tipuri:
1. Noroioase- materiale deplasat este un noroi mai mut sau mai putin vascos in fct de gradyul de
umezire al rocilor care apare in bazinele de receptie ale unor torenti
2. Curgerile de nisip: se produc pe versanti alc din nisip, de obicei pe flancurile dunelor din reg
temperate.
3. Curgeri de lava, areale, lineare.

DEPLASARILE LENTE USCATE: solifluxiunea, creep, coraziunea, tasarea, sufoziunea.
Sunt specifice pt depozitele eterogene din reg desertice, mat rez prin dezagregare, sunt in gen
eterogene, cu dim dif si alc dif si sunt separate intre ele de goluri dat gravitatiei, dar si presiunilor care
apar in depozite.
Solifluxiunea-sunt speficice pt z montane inalte, reg subpolare si polare unde variatiile in jurul t 0 sunt f
frecvente, apar tensiuni dat marimii vol ghetii, stratul de sol se va deplasa gravitational si va aluneca
usor, se form brazde de solifluxiune.
Creep- depl lenta care se real particula cu particula intr-un depozit de versant alc din elem cu dim mici.
Part de depl prin ing/dezg, variatiile de t, circulatia apelor. Se deplaseaza pe panta si sunt oprite de
arbori.
Coraziunea- proc de deplasare lent in sensul pantei a dep de deasupra si a capetelor de strat de
dedesubt.
*Conditii: dep gros, stratele etereogene, aproape de versant, panta >20grade.
Proces rezultat din asocierea mai multor act:alunecari, creep, datorita presiunii asupra capetelor acestea
se vor incovoia in sens invers pantei.
Tasarea- loess= roci afanate cu porozitate mare care permit circulatia apei. De 2 tipuri: consolidare, prin
subsidenta.
Crovul- repr o deplasare circulara rez prin tasarea care are dim de m si zeci de m; daca pe fundul
crovului se acumuleaza sedimente argiloase-> lac, din ev crovurilor ->depresiuni mari=gavane.
Sufoziunea- proc gravitational compelx care are o depl lenta ce se imbina cu depl rapide care se combina
cu tasare. Se produc pe loess si dep loessoide in reg de campie, e de 2 tipuri:chimica, hidrodinamica.

*Conditii- loess, prez si circulatia apei, existenta unui strat argilor care sa fav stagnarea apei, panta mica
10g, pp bogate+ aportul apei din irigatii.

RELIEF REZULTAT DIN PRECIPITATII
Pluviodenudarea procesc exercitat de apa din precipitatii sau din topirea zapezii asupra solului sau a
rocii cu care intra in contact. Este diferit de la un climat la altul, consta in 2 actiuni izbirea si
deplasarea individuala a part si spalarea de catre apa din precipitatii.
*Conditii: existenta pp, panta mai mica, lg versantului mai lung, forma versantului, expunerea
versantului, lipsa vegetatiei, roca impermeabila, solul (argila mai puternica, nisipuri mai usor).
Spalarea in supraf rep proces realizat de panzele de apa care se reg pe portiunile din versant.
*Conditii: prod unor ploi torentiale cu maxim de manifestare la mj sau spre final, panta 13-15 grade, versant lung,
fara denivelari, fara vegetatie.
La inceput are loc umectaea depozitului si constituirea panzei de apa care se amplifica catre mom de vf
al ploii. Viteza apei genereaza o forta care det smulgerea part. De sol si antrenarea acestora intr-o
panza, spre final apar suvite de apa.
Siroirea rep proc de concentrare a apei din pp pe terase lineare. Scurgerea apei se face cu o viteza cre
creste, erodeaza o serie de mat pe care le transp. Se manifesta si in zonele desertice unde pp sunt
torentiale si au rol important in ev versantilor, face trecerea de al spalarea in supraf la curgere fluviatila.
Formele rezultate
-rigola (repr sentulete cu dim cel mai mici, dim de la cm la juma de m, apar pe drumuri, poteci, araturi.
-ravena (rep santuri rez din pp evoluate, care nu se ???? de la o ploaie la alta, avand dim de m. Atunci
cand ele se ingemaneaza se form pamanturile rele bad land (sub buz). Canalul de scurgere are f de V
inchis si repr p cea mai activa care transporta apa si mat unde are loc eroziunea. Mat transportate sunt
imprastiate la baza versantului. E inramurata.
-ogasul rep f cea mai evoluata a siroirii care premerge torentului; nu e inramurat, e dezv pe un sg canal
cu dim de ordinul km. Mat carat prin ogas este depus la baza versantului sub f unui con mic.

TORENTUL SI TORENTIALITATEA

Torentialitatea act directa cea mai complexa a apei rez din ploi si top zapezii. In ruma siroirii de mari
dim se form torentul sau organismul torential
*Conditii: pp, lipsa veg, sol si roca sa fie usor dizlocat, panta mai mare de 10 g, act antropice fav
torentialitatii.
*Parti componente
-Baza de receptie rept cea mai mare parte a org torential format din rigola, ogase, ravene care converg
in pct cel mai jos, in baza de receptie pred eroziunea regresiva astfel limitele baz se maresc, fiind
incorporate noi teritii.
-Canalul de scurgere- sant , talvegul pe care e transp apa incarcata cu mat din baz de receptie spre baza
santului, apare eroziunea laterala asupra malurilor si eroziunea de fund, lineara. In prof transvers ale f
de V ascutit, iar in prof long prezinta praguri.
-Conul de dejectie partea term de acumulare a mat erodate si transportata de torent
-Panta conului este de 5 grade, in vf lui fiind mat grosier, iar la baza mat mai fin

*Faze de evolutie: faza de ravenare, faza torentului propriu-zis, faza de stingere a torentului.
*Tipuri de torenti: torenti simoli, complecsi.
*Dupa mat transportata- care transporta numai apa, apa si mat, numai pietre.
*Dupa f baz de receptie: alungit, circular.

Legaturile dintre torenti si apele curgatoare
Asemanari: torentul e temporar, agentul e apa din pp, ambele exercita eroziune, transport si acumulare.
Deosebiri: are un caracter temp, raurile au dim mai mari, prez eroziune, transport, acumulare, creeaza o
baza de f de relief, torentul ev in sute, mii de ani, pe cnd raul intr-un interval de timp mai lung.



TIPURI GENETICE DE RELIEF

Agent=>proces=>forma.
RELI EFUL FLUVI ATI L:
Apele curgatoare permanente sunt cunoscute sub denumirea de parauri, rauri si fluvii si
se alimenteaza din precipitatii, topirea zapezilor si din apele subterane.
Regimul de scurgere al acestora este fluctual, el depinzand de tipul de clima.
Raul dispune de energie numita energie hidraulica
Profilul de echilibru si nivelul de baza
Nivelul de baza reprezinta un punct(gura de varsare) sau un plan care nu raspunde mobilitatii celorlate si
este fix pentru perioade mai lungi de timp. Acest punct se num nivel de baza sau baza de eroziune si sub
acest punct apele curgatoare nu mai exercita nici eroziune si nici acumulare, in functie de acest punct
realizandu-se profilul de echilibru al raului.
Nivelele de baza sunt de 3 tipuri:
nivelul de baza general = niv de 0metrii al Oceanului Planetar.
Nivelul de baza regional = niv Marii Caspice, Lacului Ciad, Lacului Aral, etc.
Nivelul de baza local = gura de varsare al unui rau, sau un lac care se gaseste in lungul unui rau.
Profilul de echilibru al unui rau reprezinta profilul longitudinal al unui rau care prezinta o
forma larg concava, pante reduse despartite intre ele de sectoare de praguri si un strat de aluviuni
de 0.5 pana la 1.5 m.
Un rau ajunge la profilul de echilibru attunci cand nici nu mai erodeaza nici nu acumuleaza cid
oar transporta apa. Stratul de sediment interpus intre apa si roca este acela care protejeaza roca de
eroziunea apei.
Profilul de echilibru si nivelul de baza conduc intreaga morfologie fluviatila. Profilul d eechilibru
este format dintr-o infinitate de puncte si segmente fiecare dintre ele ajungand la echilibru. Forma
profilului de echilibru depinde de panta, roca sic lima, implicit de debitul raului.
Procese fluviatile: eroziunea; transportul si acumularea.
Eroziunea este procesul mechanic prin care apa raului incarcata cu aluviuni disloca materiale. Eroziunea
are loc atunci cand raul dispune de energie suplimentara astfel incat el va slabi si va disloca particulele.
eroziune liniara(de fund),
eroziune laterala(de mal),
eroziune regresiva.
Eroziunea liniara se exercita asupra patului raului acolo unde turbulenta este ridicata,
formandu-se vartejuri. Se vor forma striuri(mici santulete), iar in parte cea mai coborata va
rezulta talvegul sau canalul de etiaj.

Eroziunea laterala este eroziunea exercitata de catre rau asupra malurilor de unde sunt
dislocate materiale si sunt formate o serie de microdepresiuni numite marnite.


In malul concav( inalt sau abrupt) curentul de apa loveste si are loc eroziunea lateral
rezultand marmite. In partea opusa este malul joss au mal convex si se va aparea o forma de
acumulare numita renie sau plaja.

Eroziunea regresiva este eroziune exercitata de rauri in sectoarele de praguri. Pe aceste
praguri masa de apa se prabuseste si are o forta de eroziune mult mai mare si se formeaza
marmite de fund.
In timp roca de deasupra se prabuseste, iar eroziunea se extinde din aval spre amonte.
Este procesul care conduce la retragerea cascadelor.


Transportul reprezinta procesul care se petrece permanent de la izvor catre varsare
datorita gravitatiei si pantei.
Competenta este dimensiunea maxima a particulelor pe care un rau le poate transporta,
iar competinta se mai numeste si cantitatea de transport si reprz cantitatea maxima de aluviuni pe
care un rau o transporta.
In urma transportului fluviatil s evor depune sediment care poarta denumirea de pavaj
hydraulic. Cantitatea si dimensiune materialelor tranportate depinde d emai multi factori: clima,
implicit debit, forma de relief, implicit panta si
In functie de dimensiunea materialelor si de modul in care se realizeaza transpoortul
acesta poate fi:
-Transport pe fundul albiei: se realizeaza pt particule cu dim mari si prin tarare, prin rostogolire sau prin
saltare.
-Transport in suspensie: se realizeaza pentru particule mai fine care datorita curgerii turbulente sunt
incorporate in masa de apa si deplasate o data cu aceasta
-Transport in solutie: se refera la elemente dizolvate din roci de catre apa raului. Ex roca: calcare, sare,
gips, dolomite.

Acumularea este procesul fluviatil prin care materialele erodate si transportate de catre
rau sunt depuse atunci cand acesta nu mai dispune de energie pentru a le transporta. Raul
abandoneaza, pe masura scaderii energie, intai materialele grosiere si dupa aceea materiale din
ce in ce mai fine.
Rezulta o serie de forme cum ar fi:
a) plaja sau renia
b) ostroave
c) cordoane sau bancuri de aluviuni(submerse sau emerse)
d) conuri aluviale mai mult sau mai putin extinse
e) delte



FORMELE DE RELIEF CREATE DE ACTIUNEA RAULUI



Albia minora si meandrele

ALBIA MINORA= spatiul pe care se realizeaza scurgerea raului la nivele medii.
Este marginita de maluri, iar partea cea mai coborata rezultata in urma eroziunii din adancime
poarta den de talveg sau canal de etiaj.
Dimensiunile depinde de unitatea de relief, de panta de debitul raului si de rocile sectionate fiind mai
extinsa la campie si mai redusa la munte.
In profil longitudinal patul albiei nu este uniform existand praguri si sectoare mai line, acolo unde roca
este mai moale.
Forme de relief din albia minora: mal inalt, mal jos, renia sau plaja, ostroave, praguri, cordoanele sau
bancuri submerse sau emerse.
Coeficientul de sinuozitate este lungimea sinuasa / lungimea in linie dreapta.
Ks=

Cand Ks= 1, raul este rectilinium
Ks= 1 si 1.5, raul este sinuos
Ks > 1.5, rau meandrat.

Meandere:
ALBIA MAJORA SAU LUNCA= spatiul pe care il ocupa apele la debite mari.
Albia majora are dimensiuni variabile de la un rau la altul si de la un sector la altul.
Lunca poate fi dezvoltata pe ambele maluri si se numeste lunca bilaterala. Se poate dezv pe o
singura parte si se num monolaterala sau laterala(cand pe o parte cand pe alta). Intra in contact cu
terasele sau cu versantul
Profil transversal: lunca interna, medie si externa. Lunca se formeaza at cand raul ajunge
la un profil de echilibru. El isi concentreaza energia pt a transporta apa si pt eroziunea laterala,
formandu-si meandere. Se adauga acumularile de materiale venite de pe versanti.
Structura pe vertical:
Primul strat= roca de baza + aluviuni grosiere si apoi fine.

Microformele din lunca:
Grinduri = forme poz de relief de acumulare a nisipurilor si pietrisurilor in aproprierea
fostelor albii
Belciug= lac rezultat dintr-un fost meandru folosit care astazi functioneaza fie ca un lac,
fie ca o zona cu exces de umiditate.
Popina = forma poz de relief dezv in fostele meandre parasite
Conurile de aluviuni = repr aluviuni carate in lunca fie de afluienti fie de torenti.
Cursuri parasite = foste trasee ale raului respectiv cu maluri parasite
Microdepresiuni cu exces de umiditate = repr forme neg de relief unde se pot gasi lacuri,
mlastini, si veg hidrofila.
Treptele de lunca = dif de nivel intre ele de 0.5 1m
Digurile = create de om impotriva inundatilor
TERASELE: = sunt trepte in lungul unui rau care au alt. relative de la 4 metri pana
la 180 m, fiind foste lunci care prin adancirea raului au ramas suspendate.
Numarul si dezvoltarea teraselor este diferita de la un rau la altul in functie de unitatea de
relief(deal mai mult), tipul de roca(sedimentara), debit, generatia de vai
Alcatuirea terasei:
1. Suprafata cvasiorizontala care se num podul de terasa
2. Fruntea = suprf inclinata care a fost taiata prin adancire
3. Muchie= linia care se intalneste intre pod si frunte
4. n= Linia ca se gaseste la intersectia podului unei terase cu fruntea terasei urmat

Structura pe verticala a unei terase este aceiasi cu structura luncii. Structural se disting urmat
tipuri de terase:
1. Terasa in roca lipsita de aluviuni, podul terasei fiind fosta lunca. Apar la munte.
2. Terasele aluviate sau aluviale prezinta roca de baza si un strat de aluviuni de 1-5m
3. Terasele aluvionare acele terase taiate in aluviuni(groase), iar raul s a adancit in acesta:
2 tipuri: terase imbucate (terasa mare in care s-au sapat terase mai mici) sit erase
rezemate.

GENEZA TERASELOR:

Terasele s-au realizat in doua faze:
I. S-a realizat lunca. Au predominat procesele de acumulare, eroziune laterala si
transport
II. Raul a fost scos din echilibru, s-a adancit, si a rezultat o treapta.
Terasa este rezultatul succesiunii proceselor fluviatile.
Cauzele ruperii echilibrului sunt: coborarea nivelului de baza, miscarile epirogenetice
positive si oscilatii climatice importante la interval mari de timp.
Varsta si numerotarea teraselor: se apreciaza in functie de pozitia uneia in raport de cealalta, de
analizele paleontologice. Terasa de langa rau este cea mai nou, iar terasa cu pozitie superioara
este cea mai veche. Geologii numeroteaza de la cea mai veche la cea mai noua, adica incepand
cu terasa 1 in partea superioara. Geografii numeroteaza invers in fct de pozitia morfologica,
incepand cu terasa 1 langa rau si continuand pana la terasa cea mai inalta.
Inaltimea teraselor se apreciaza prin altitudine relative adica prin raportarea nivelului superior al
aluviunilor terasei respective la nivelul actualei lunci

TIPURILE DE TERASE:
1.Criteriul structural (de mai sus)
2. dupa geneza:
Terase tectonice
Terase eustatice
Terase climatice
3.dupa desfasurarea in profil transversal:
Terase monolaterale
Terase bilaterale
Terase alternante
Terase in evantai(acolo unde raul se deplaseaza datorita existentei unui centru de
subsidenta. Se deplaseaza catre un versant)
4.dupa desfasurarea in profil longitudinal:
Terase paralele cu talvegul
Terase convergente in amonte
Terase convergente in aval(miscari tectonice in cursul inferior)
Terase in foarfeca( in cursul superior au avut loc miscari neotectonice de ridicare, iar in
cursul inferior au avut loc miscari tectonice de coborare)





VERSANTII

Reprezinta forme de racord intre albia majora sau terase si interfluviu. Sunt
suprafete inclinate care au forma, geneza, evolutie, si origine diferita.
Se formeaza prin adancirea raurilor si pe ei pot avea loc diferite procese geomorfologice.
Se impart in mai multe categorii:
Versanti de vale
Versanti de interfluviu
Versanti impusi de actiunea agentilor interni.
Versanti maritimi.

VERSANTII MARITIMI

Depind de actiunea apei, marii si oceanelor si apar in doua situatii:
1.falezele in lungul tarmurilor inalte (s-au format initial prin tectonica sau volcanism si
morfologia lor a fost accentuate de abraziunea marina)
2.versantii submersii

VERSANTII IMPUSI DE AGENTII INTERNI

In general sunt versanti abrupti si apar in 3 situatii:
1.in lungul unor linii de falii
2.impusi de tectonica
3.impusi de vulcanism



Versantii de vale:
Sunt suprafete de racord create de catre apele curgatoare prin procesul de adancire
(eroziune incisiva). Versantii de vale reprezinta cel mai vechi component in alcatuirea unei vai
cu caracteristici morfometrice bine individualizate(lungime, latime, panta, forma-convex,
concav, mixi, drepti) care determina, genereaza si stabileste intensitatea unor procese
geomorfologice.
Rocile:
- versantii pe roci dure(granit, calcar); au panta mare, uneori chiar 90; pot fi drepti sau
convexi.
- Versantii pe rocile moi(argila, marma) au panta redusa, cu forma concava- sunt
afectati de procese geomorfologice gravitationale.
- Alterntanta de roci configuratia versantului este una complexa.
- Structura geologica in fct de dispunerea stratelor.
Unitatea de relief versantii in spatiul montan sunt lungi si au panta mare, in campie sunt
scurti, drepti si cu inclinari variabile.
Stadiul de evolutie al vaii = in faza initiala versantii sunt drepti, a doua faza versanti
complexi, mixti.

Versantii de interfluviu:
Repr suprafete de racord intre platourile interfluviale sau creste cu diferite trepte sau culmi
secundare. Se afla deasupra versantilor de vale. De cele mai multe ori sunt mai vechi decat
acestia.
Evolutia versantilor de interfluviu este interdependenta de procesele geomorfologice care
afecteaza acest tip de versant si de climat.

GLACISURILE SI PEDIMENTELE


Sunt forme de racord care se formeaza la baza versantilor prin actiunea de retragere a acestora => o
suprf slab inclinata care face leg intre 2 forme de relief.
Glacis=depozitul cazut de pe un versant la baza acestuia. Dedesupt se afla roca dura.
Are rol functional repr o forma de echilibru dinamica intre 2 sisteme diferite.
Etimologic, den de glacis vine din limba franceza, den de pediment s-a remarcat in lucrarile anglo-
saxone.
Glacisurile si pedimentele apar in apr toate regiunile morfoclimatice, insa ponderea cea mai mare o au
in reg aride si semi aride. In reg temperate se pot intalni mai multe tipuri de glacisuri( de acumulare, de
eroziune). Mai pot fi differentiate in glacisuri colocviale, care rezulta la baza versantului prin acumularea
mat spalat si glacisuri proluviale prin juxtapunere mai multor conuri de dejectie si glacisuri colucvio
proluviale sau deluviale formate in fruntea corpurilor de alunecare.
Glacisurile de eroziune au o extensiune redusa, deoarece acestea sunt acoperite de vegetarie care au rol
de protectie.






Vaile: