Geomorfologie Generala Si Petrografica

GEO_2_GMGP_1
GEOGRAFIE Geomorfologie generala si

petrografica 1
MULTIPLE COICE
1! Geomorfologia este o stiinta despre:
1 relief (pag 15)
2 structura interna a pamantului
3 analiza si interpretarea hartilor
Geomorfologia este stiinta despre relief sau reliefosfera.
2! Ca pozitie (dupa diferiti autori), intre stiintele
Terrei geomorfologia este catalogata ca fiind o:
1 stiinta geologica, ecologica, independenta
2 stiinta geografica, biologica, independenta
3 stiinta geologica, geografica sau independenta (pag
1)
Pozitia geomorfologiei intre stiintele Terrei. Exista teoretic trei pozitii
posibile: disciplina geologica, disciplina geografica si stiinta
independenta..
Ramurile geomorfologiei:
- Geomorfologia generala;
- Paleogeomorfologia generala;
- Geomorfologie regionala.
"! Geomorfologia generala (globala) este compusa
din ramuri speciale, care abordeaza:
1 relieful flu!iatil, glaciar, periglaciar, litoral, geneza
si e!olutia sistemului solar, studiul curentilor oceanici
2 formele reliefului suboceanic, formele
morfostructurale, geomorfologia dinamica si aplicata,
cutremurele, studiul planetoizilor
3 formele planetare, formele morfostructurale, relieful
flu!iatil, glaciar, periglaciar, litoral (pag 1")
Geomorfologia generala abordeaza sub forma de modele sau tipuri,
sistematica formelor terestre de relief, concretizandu-le insa si cu exemple
reale specifice.
Ea cuprinde si geneza formelor, unele teorii si modele generale, unele
aspecte practice si, in mod necesar, se incheie cu o trecere catre
geomorfologia regionala prin teoria si metodica regionarii
geomorfologice. Poate fi socotita si ntroducere in geomorfologie!.
#! Geomorfologia regionala studiaza:
1 reliefurile planetare grupate pe forme ale reliefului
suboceanic si de uscat
2 reliefurile concrete pe regiuni sau unitati e#istente in
diferitele locuri ale Terrei (pag 2$)
3 reliefurile din regiunile climatice
Geomorfologia regionala studiaza reliefurile concrete, pe regiuni sau"si
unitati geomorfologice.
$! %aleogeomorfologia se ocupa cu:
1 studiul fosilelor, datarea si repartitia acestora pe
suprafata terestra
2 e!olutia actualelor peisa&e geomorfologice (pe baza
unei scari morfocronologice) sub impulsul nemi&locit
al miscarilor tectonice si al schimbarilor climatice (pag
1")
3 e!olutia in timp a formelor de relief sub impulsul
nemi&locit al deplasarii a#ei polilor magnetici
Paleogeomorfologia generala, cunoscuta la unii autori ca geomorfologie
istorica, se preocupa de e#olutia actualelor peisa$e geomorfologice %de
principiu, nu a formelor&.
%! Geomorfologia ca stiinta a luat nastere in urma
dez!oltarii prealabila a altor trei stiinte:
1 topografia, geologia si geografia fizica (pag 23)
2 astronomia, geologia, geografia fizica
3 topografia, astronomia, cartografia
'ceste conditii sunt legate de dez#oltarea prealabila a altor trei stiinte:
topografia, geologia si geografia fizica. Pe baza acestora si, pornind de la
ele, s-a inchegat noua stiinta, de contact, geomorfologia.
&! 'n conceptele si ipotezele lui () *) +a!is legate
de e!olutia reliefului acesta pune accent pe o triada:
1 proces,forma,stadiu
2 structura,proces,stadiu (pag 2-)
3 structura,forma,tectonica
(e retinut ca (a#is pune accent pe peisa$ul geomorfologic compus din
triada: structura %geologica&, proces si stadiu %si nu pe forma&.
'! 'n analiza geomorfologica a lui () %enc. se pune
accent pe:
1 geneza teraselor, glacisurilor si piemonturilor
2 structura geologica si pe structura sistemelor de
eroziune
3 geneza comple#a a formelor in diferite conditii de
mediu, incluse in teoria treptelor de piemont (pag 2-)
'. Penc) emite ideea e#olutiei paleogeomorfologice, baza depozitelor
corelate si a tipurilor diferite ale stratelor superficiale de alterare a
succesiunea fazelor climatice anterioare %*+*+&.
(! 'ntemeietorii geomorfologiei romanesti sunt
socotiti:
1 /ictor Tufescu si Constantin 0ratescu
2 George /alsan si Constantin 0ratescu (pag 32)
3 George /alsan si /ictor Tufescu
n afara de ,. -ehedinti, ca patron! necontestat al geografiei romanesti,
geomorfologia stiintifica a luat fiinta prin lucrarile lui George Valcan si
Constantin Bratescu. .a acestia se poate adauga si 'l. (imitrescu-
'ldem, care a dat practic prima lucrare stiintifica geomorfologica de
an#ergura %(ie untere (onau z/ischen, 0erlin, *+*1&, dar nu a a#ut
influienta in lumea noastra stiintifica, disparand de tanar.
1)! 1sociatia Geomorfologilor din 2omania
infiintata in 1""$ a a!ut ca prim presedinte pe:
1 3icolae %opescu
2 'on *ac
3 Grigore %osea (pag 35)
n *++1 s-a creat si 'sociatia Geomorfologilor din Romania, cu sediul la
0ucuresti, a#and ca presedinte pe Gr. Posea; in *++1 acesta de#ine
presedinte de onoare, iar ca presedinte este ales prof. . -ac.
11! %rincipalii factori morfogenetici ai reliefului
sunt:
1 rocile, energiile (interne si e#terne), agentii si
procesele (geomorfologice) (pag 4-)
2 rocile, structura si tectonica
3 rocile, tectonica si agentii e#terni
Factor geomorfologic. Este un concept foarte larg care inseamna un
element, o conditie sau impre$urare ce determina aparitia unui proces sau
fenomen geomorfologic, sau e#olutia acestuia. Exemplu: factorii genetici
ai reliefului %surse de energie, roca, timp-e#olutie-echilibru&, factorii de
dez#oltare %e#olutie& a reliefului, factorii acti#i si pasi#i ai morfogenezei.
1
12! 5actorii interni modeleaza scoarta (caldura,
presiunea, miscarile tectonice, magnetism terestru,
gra!itatie s)a)) prin urmatoarele tipuri de procese
tectonice:
1 miscarea placilor, orogeneza, epirogeneza, curenti de
materie
2 orogeneza, epirogenza, miscarea placilor, !ulcanism
(pag 5")
3 epirogeneza, antecedenta, cutremure, subductie
Factorii interni 2 include totalitatea energiilor, miscarilor, proceselor sau
fenomenelor care se produc sau se manifesta in interiorul si la baza
litosferei.
Energiile interne sunt de mai multe tipuri si se manifesta indeosebi prin
caldura, presiuni, tensiuni, curenti de materie sublitosferici, etc. .a
acestea se adauga o serie de reactii chimice, magnetismul terestru,
sarcinile electrice si mai ales forta de gra#itatie.
'ctiunea energiilor se transpun in procese tectonice de orogeneza,
epirogeneza, izostazie, deplasari orizontale ale placilor %cu coliziuni de
placi, expansiuni ale fundului oceanic, #ulcanism, seisme, etc.&.
1"! 5actorii interni realizeaza doua tipuri de scoarta
terestra:
1 granitica si sedimentara
2 bazaltica si sedimentara
3 continentala si de bazine oceanice (pag 5")
Efectele proceselor si energiilor interne se fac simtite, din punct de #edere
al reliefului, prin:
- modelarea sferei Pamantu sub forma a ceea ce numim geoid.
- formarea a doua tipuri de scoarta:*& - oceanica;
3& - continentala
3.*.& - de orogen
3.3.& - de platforma
si respecti# modelarea a doua forme planetare: continentale si bazinele
oceanice;
- o dinamica specifica a litosferei, cunoscuta sub numele de tectonica
globala ;
- o hipsometrie globala.
1#! 1gentii care !ehiculeaza !ariate energii sunt:
1 apa curgatoare si cea marina, gra!itatia, gheata si
!antul
2 apa curgatoare si cea marina, gheata, !antul si
organismele (pag -$)
3 apa curgatoare, !antul, gheata, organismele si
gra!itatia
Procesele dez#oltate de agenti:
- Procesele fluviatile;
- Procesele eoliene;
- Procesele glaciare;
- Procesele periglaciare;
- Procesele litorale;
- Procesele antropice.
1$! 2olul de control al climei asupra proceselor
geomorfologice este dat de:
1 schimbarile climatice (pag -1)
2 intensitatea !antului
3 temperatura aerului
Schimbarile climatice (si relieful) prezinta o importanta deosebita,
deoarece pe aceleasi regiuni pot ramane formele si depozitele climatelor
anterioare; a#em de-a face cu imbinari, pe acelasi teritoriu, de sisteme
morfoclimatice cu forme create de alte procese decat cele actuale, care
uneori chiar domina peisa$ul prezent.
1%! Clasificarile categoriilor si formelor de relief se
fac in mod special dupa:
1 eta&are climatica
2 zonalitate climatica
3 ordinul de marime al acestora (pag -3)
4lasificarile facute pana acum iau drept criteriu ordinul de marime al
formelor, originea %agenti si"sau procese&, sau"si structura geologica.
5rdinul de marime include in fapt si o anumita geneza, chiar daca aceasta
nu este mentionata.
1&! 6rdinul de marime al formei sau forma in sine
include:
1 geneza si structura acesteia (pag -3)
2 tectonica si structura acesteia
3 geneza si tectonica acesteia
(e principiu deci, forma include si geneza si structura.
1'! 5ormele de relief (dupa marime) de ordinul '
(megarelief) sau planetare sunt reprezentate de:
1 muntii, campii si platforme continentale si campii
abisale
2 continente si bazine oceanice (pag -4)
3 munti si dorsale oceanice
6ormele de relief de ordinul %megarelief, forme planetare sau globale&:
continentele si bazinele oceanice.
1(! 5ormele de relief (dupa marime) de ordinul ''
numite si forme ma&ore sunt reprezentate de:
1 munti, dealuri, campii, glacisuri
2 munti, dealuri, piemonturi, campii
3 munti, dealuri, podisuri, campii (pag -4)
6ormele de relief de ordinul % forme ma$ore sau tectono-structurale&.
2)! %rintre formele de relief, dupa marime, de
ordinul ''' amintim:
1 !ai, piemonturi
1
, terase (pag -4)
2 !ai, glacisuri, torenti
3 !ai, terase, cro!uri
6ormele de relief de ordinul %erozivo-acumulative, sculpturale 2
create de agentii externi&.
21! %rintre formele de relief, dupa marime, de
ordinul '/ numite si microforme amintim:
1 torenti, doline, terase
2 cro!uri
2
, ogase, lapiezuri
3
(pag -4)
3 hunie, con de de&ectie, piemont
6ormele de relief de ordinul 7 %microforme&.
1
P!"#$% - 5orm7 de relief situat7 la contactul unor mun8i cu o c9mpie
sau cu o depresiune, format7 prin acumularea depunerilor aduse de apele
curg7toare la schimbarea de pant7)
2
C&#V , 5orm7 mic7 de relief cu aspect de depresiune circular7 sau
alungit7, dez!oltat7 pe loess prin tasare: g7!an, padin7)
3
'(P)*. , ;an8 ad9nc format prin ac8iunea de dizol!are <i de eroziune a
apelor =n terenuri calcaroase)
2
22! Teoria ciclului eroziunii a lui +a!is presupune:
1 miscari indelungate si sacadate de ridicare ce !ariaza
cu perioade de stagnare cand se iau nastere trepte de
piemont
2 retragerea !ersantilor paralel cu ei insisi dupa
miscarile de ridicare indelungate si sacadate
3 miscari rapide de ridicare care conduc la formarea
muntilor dupa care acestia sunt afectati de eroziunea
apelor curgatoare (pag >1)
%eoria lui +avis, sau ciclul eroziunii, prezinta in esenta o e#olutie pe
etape sau in stadii succesi#e a reliefului. E#olutia ciclului este initiata de
ridicari rapide ale scoartei, care creaza munti si este efectuata tipic de
catre eroziunea din climatul temperat umed; trece printr-o multitudine de
stadii care modifica continuu panta #ersantilor si panta tal#egurilor de
#ale si are un sens unidirectional, care conduce in final la peneplena %o
campie de eroziune usor deluroasa&.
2"! Teoria lui () %enc. presupune in esenta:
1 trepte de piemont (glacis sau pediment) care se
formeaza in perioadele de stagnare a inaltarilor, la
baza masi!ului, iar in final rezulta o suprafata
reziduala (pag >1, >1)
2 miscarile rapide de ridicare care impun masi!e inalte
afectate ulterior de reteaua hidrografica
3 interferenta in timp a mai multor factori si cauze
e#terne
%eoria treptelor de piemont %,- Pen., *+38&. Pen) accepta in principal
o e#olutie descendenta, pe timpul ianltarilor indelungate al unitatilor
montane, in principal. El considera ca inaltarea initiala creste incet pana
la un maximum, dupa care descreste si apoi se poate repeta. n acelasi
timp #aile se adancesc corelat, mai incet, mai rapid sau stagneaza, iar
profilul si pozitia #ersantilor se modifica si se realizeaza astfel: in timpul
inaltarilor accentuate raurile se adancesc mai repede, marind panta
#ersantilor care de#in mai con#ecsi; cand inaltarea descreste ca ritm,
scade si procesul de adancire a #ailor, iar #ersantii isi reduc panta si
imbraca o forma tot mai conca#a.; daca ridicarea este uniforma, exista
presupunerea ca si eroziunea de #ersant #a fi uniforma pe toata lungimea
sa si #a rezulta un profil rectiliniu. 4and miscarea inceteaza pentru mult
timp, #ersantii conca#i se retrag tot mai mult si isi reaseaza profilul, la
baza lor luand nastere o panta noua usor inclinata, de tip glacis, care se
largeste continuu; este ceea ce Pen) a denumit treapta de relief.
2#! 2etragerea !ersantilor paralel cu ei insisi (Teoria
lui ?) @ing), au ca rezultat final:
1 piemonturi
2 pediplena
4
(pag >2)
3 ni!ele de eroziune
%eoria lui '- /ing sau a plediplenei- .. 9ing admite, si el, ridicari rapide
in raport cu lungile perioade de denudare %ca si (a#is& care conduc la
ni#elari, dar acestea din urma se fac prin retragerea paralele a
#ersantilor, la baza carora se formeaza pedimente conca#e. Pedimentele se
unesc cu timpul si dau pediplene, presarate cu inselberguri
:
.
2$! Conceptia e!olutiei paleogeomorfologice este
concretizata prin:
1 e!olutia reliefului di!ersificata in functie de climat
2 realizarea de ni!ele geomorfologice specifice cate
unui agent principal fi#at la o anume altitudine (intre $
4
P!+P'!$0 , C9mpie de eroziune foarte neted7, format7 la
poalele mun8ilor prin retragerea !ersantelor)
5
$S!'B!&G - munte din regiunile tropicale sau de de<ert, r7mas izolat
dintr,un masi! muntos demolat)
si 2$$ m, deasupra lui $ m, limita zapezilor !esnice
s)a))
3 delimitarea de forme depistate pe teren, prin
cartografiere si ordonarea lor e!oluti!a pentru fiecare
teritoriu (pag >4)
Conceptia evolutiei paleomorfologice porneste de la ideea ca o teorie
trebuie sa impulsioneze cercetarea si contribuie la refacerea e#olutiei
reale prin care a trecut relieful unui teritoriu.
Pentru a reface aceasta e#olutie reala %si nu conceputa& este ne#oie de
sesizarea si delimitarea fiecarei suprafete, diferentiate genetic si ca #arsta.
'ceasta de#ine in fapt metoda teoriei paleomorfologice 2 metoda cartarii
geomorfologice.
2%! 1naliza geomorfologica cuprinde trei directii
importante:
1 suprafata topografica (analiza numerica pe baza
hartii topografice), analiza morfogentica (procese si
agenti) si analiza formelor (recunoasterea acestora in
teren si pe harta) (pag >5, >-)
2 analiza formelor (in paralel pe harta topografica si pe
teren), analiza proceselor de !ersant si analiza
paleogeomorfologica
3 analiza paleogeomorfologica, analiza granulometrica
si analiza suprafatei topografice (analiza numerica pe
baza hartii topografice)
'naliza geomorfologica %continentala&:
- analiza suprafetei topografice %analiza numerica pe baza hartii
topografice&;
- analiza morfologica sau dinamica %procese si agenti&;
- analiza formelor %recunoasterea acestora in teren si pe harta&.
2&! ?itosfera se compune din placi mari:
1 euroasiatica, est,europeana, africana, doua placi
americane, indo,australiana si pacifica de est si de !est
2 euroasiatica, africana, doua placi americane,
antarctica, indo,australiana si pacifica de est si de
!est(pag -)
3 eurasiatica, africana, doua placi americane, indo,
australiana, pacifica de est si de !est, arabica
'itosfera este formata din calote semisferice, care au fost numite placi sau
placi tectonice.
'u fost identificate ; placi mari: Euroasiatica, 'fricana, 'merica de <ord
si cea de ,ud,, ndo-australiana, 'ntarctica, Pacifica de 7est si cea de Est
%mai mica&.
2'! ?anturile de munti cutati, prin subductia placii
bazaltice (oceanice) sunt localizate la:
1 marginile pasi!e ale unei placi
2 marginile acti!e (continentale) (pag "$)
3 atat la marginile pasi!e cat si la cele acti!e)
n cadrul geodinamicii placilor, un rol important aparte il are, in special
pentru nasterea muntilor, contactul dintre continente si oceane. Pe aceste
aliniamente pot apare asa-zisele margini active sau labile, de tip pacific,
pe care se infrunta doua placi diferite, si margini pasive , de tip atlantic ,
unde contactul ocean-continent se gaseste pe o aceeasi placa. n ambele
situatii pot aparea aliniamente montane, dar diferite structural; in primul
caz, se nasc muntii cutati, iar in al doilea, marginea continentala se ridica,
usor bombat si"sau in trepte, deasupra platformei continentale, care uneori
sufera o usoara lasare compensatorie.
3
2(! *untii cutati iau nastere prin trei tipuri de
mecanisme:
1 subductie, obductie si coliziune (pag "3)
2 subductie, coliziune si !ulcanism
3 subductie, coliziune si e#pansiunea fundului oceanic
Geneza lanturilor montane:
- %eoria Geosinclinalului:
- etapa de scufundare;
- etapa de ridicare;
- faza in#ersiunilor tectonice;
- faza de inchidere totala a geosinclinatului.
- Formarea muntilor prin tectonica placilor:
- munti de subductie;
- mecanismul de obductie;
- lanturi muntoase de coliziune.
")! Care sunt miscarile importante pentru relief ale
scoartei terestre si ale oceanului planetar:
1 orogeneza, epirogeneza, !ulcanismul, tectonica
placilor si izostazia
2 orogeneza, epirogeneza, cutremurele, eustatismul si
tectonica placilor
3 orogeneza, epirogeneza, izostazia, !ulcanismul,
cutremurele, eustatismul si tectonica placilor (pag "",
1$$)
=ipuri de miscari ale scoartei terestre si ale ni#elului oceanului cu
importanta pentru relief:
- miscarile orogenetice;%macrooscilatii morfogenetice 2 sunt cele care
creaza munti. Produc atat cutari si saria$e, cat si inaltari&
- miscarile epirogenetice;%se desfasoara lent si numai pe #erticala, pe
areale continentale foarte mari si pe timp indelungat. Epirogenezele
negati#e conduc la transgresiuni marine. Epirogenezele poziti#e impun
regresiuni marine.&
- miscarile de subsidenta;%similare epirogenezei negati#e dar se produc
pe areale mai restranse, inclusi# in depresiuni intramontane, indeosebi pe
areale sau fasii de contact, unde sunt atrase rausile care produc
importante alu#ionari&
- miscarile izostatice;%echilibrare compensatorie a blocurilor continentale
pe geosfera #ascoasa, adica ridicari intr-o parte si lasari in compensare
pe alte locuri, sau in#ers&
- vulcanism;%aduce la#a din adanc si construieste, prin explozii si
acumulari, diferite forme de relief&
- cutremurele;%zguduiri scurte si bruste ale unor parti ale scoartei&
- miscarile eustatice;%ridicari si coborari ale ni#elului general oceanic pe
timp indelungat&
"1! Apirogeneza afecteaza regiunile de platforma
prin miscarii lente:
1 de inaltare (poziti!e)
2 de coborare (negati!e)
3 ce alterneaza intre inaltare si coborare) (pag "")
"2! Geomorfologia sculpturala sau erozi!o,
acumulati!a studiaza:
1 relieful creat (direct sau indirect) de catre factorii
e#terni sub impulsul nemi&lociat al celor interni (pag
1$1)
2 relieful rezultat in urma e!olutiei in timp a
proceselor de meteorizare
3 formele de relief in raport cu tipurile de roci
predominante
=otalitatea actiunilor efectuate de catre procesele si agentii externi asupra
rocilor de la suprafata scoartei terestre, creand reliefuri specifice,
formeaza geomorfologia erozivo-acumulativa. (enumirea indica cele
doua procese prin care se nasc forme de relief, eroziunea si acumularea.
(ominanta pentru formarea de reliefuri este insa eroziunea, moti# pentru
care denumirea respecti#a apare si ca morfologie sculpturala.
""! Cum se numeste legea in care formele de relief
sunt reprezentate printr,o zonalitate specifica de
actiune a proceselor geomorfologice actuale:
1 ?egea eta&arii morfoclimatice
2 ?egea zonalitatii morfoclimatice (pag 1$4)
3 ?egea regionalismului si a di!ersitatii locale
'egea zonalitatii morfoclimatice. -orfozonalitatea se manifesta,
totodata, in mod special, prin anumite categorii de forme de relief specifice
fiecarei zone:
- zonele aride;
- zonele glaciare;
- zona calda si umeda %ecuatoariala&;
- zonele temperate;
- zona periglaciara sau de tundra;
- zonele stepelor;
- zona mediteraneana;
- zona sa#anelor.
"#! 1ctiunile de eroziune, transport si acumulare
sunt influentare de trei ni!ele de eroziune:
1 planetar, zonal si regional
2 planetar, regional si continental
3 general, regional si local (pag 1$)
'egea nivelului de baza %baze de eroziune&. Procesele de eroziune,
transport si acumulare ale fiecarui agent morfologic se exercita intre
anumite limite %superioara si inferioara& dincola de care inceteaza.
'ctiunea de eroziune insa diminueaza sau chiar de#ine aproape nula si
peste sectoarele cu panta c#asiorizontala intalnite pe parcurs. ,uprafata
orizontala! a oceanului care opreste actiunea apelor curgatoare, poarta
numele de nivel de baza oceanic sau planetar. <i#elul de baza poate fi o
mare sau un lac inchis, care nu au legatura cu oceanul; acestea sunt nivele
de baza regionale. 5 categorie inferioara sunt nivelele de baza locale,
formate din toate treptele din lungul unui rau, unde actiunea sa de
eroziune aproape inceteaza.
"$! +ezagregarea este un proces fizic care
faramiteaza rocile prin:
1 insolatie, inghet,dezghet, umezire,uscare,
cristalizarea unor substante si actiunea biologica (pag
113)
2 inghet,dezghet, umezire,uscare, actiunea biologica,
insolatie si actiunea !antului
3 umezire,uscare, actiunea biologica, inghet,dezghet,
gomflarecarbonatarea
+ezagregarea, sau alterarea fizico-mecanica, este un proces fizic care
duce la faramitarea rocilor in bucati mai mari sau mai mici.
(ezagregarea se efectueaza prin mai multe cai:
- insolatie;
- inghet-dezghet;
- umezire-uscare;
- cristalizarea unor substante;
- actiune biologica.
"%! Bcoarta de alterare este:
1 reprezentata printr,o acumulare haotica de materiale
rezultate in urma alterarii chimice
2 o aglomerare de materiale rezultate prin alterare si
dezagregare depuse la suprafata rocilor in loc pe
suprafete putin inclinate (pag 12$)
3 concretizata prin depuneri de materiale colturoase
rezultate in urma dezagregarilor
4
Scoarta de alterare. 6aramitarea rocilor, de la blocuri la elemente fine.
-aterialele rezultate prin procesele fizice si chimice se pot acumula pe
suprafete nu prea inclinate, sub forma de patura acoperitoare.
"&! Care sunt fortele motrice care determina
deplasarea materialelor pe pante:
1 panta, greutatea maselor si oscilatiile de temperatura
2 panta, coeziunea rocilor si greutatea maselor
3 greutatea maselor, modificarilor de !olum, panta,
coeziunea rocilor, frecarea si !egetatia (pag 123, 124)
+eplasarile de mase sunt numite si autodeplasare.
6ortele motrice ale deplasarii si factorii fa#orizanti:
- Greutatea maselor;
- -odificarile de #olum;
- Panta;
- 4oeziunea rocilor;
- 6recarea;
- 7egetatia.
"'! Care tipuri de roci au o mobilitate initiala
fa!orabila miscarii:
1 rocile putin coezi!e (nisipul, argila, pietrisul) (pag
124)
2 rocile coezi!e
3 rocile !ulcanice
Coeziunea rocilor este dependenta de principalele proprietati ale acestora
facilitand franarea deplasarii.
Rocile putin coezi#e %nisipul, pietrisul, argila& au o mobilitate initiala,
fa#orabila miscarii.
Rocile coezi#e pot de#ine mobile prin alterare si dezagregare; au deci o
mobilitate dobandita.
4ea mai mare mobilitate initiala o are argila care glonfleaza, aluneca si
poate antrena %in alunecare& si alte roci.
"(! %rabusirile indi!iduale sunt materializate prin:
1 prabusiri masi!e si prabusiri de bolo!ani
2 cadere libera si prin rostogolire (pag 12-)
3 cadere libera si prin prabusiri masi!e
4lasificarea proceselor de deplasare:
4lasificarea dupa #iteza deplasarii:
- deplasari bruste: prabusiri, alunecari, curgeri&;
- deplasari lente %deplasari uscate, creepingul, deraziunea, solifluxiunea,
sufoziunea si tasarea&
Prabusile de teren 2 sunt deplasari instantanee de materiale.
- prabusirile individuale 2 se produc prin desprinderi indi#iduale de
materiale din #ersantul abrupt format din roci dure.
- cadere libera,
- prin rostogolire;
-praburirile de mase numite si naruiri sau surpari afecteaza mase mari de
roca
- prabusiri de stanci uriase,
- torenti pietrosi,
- prabusiri de #ersanti,
- prabusiri in roci necoerente;
- prabusiri alunecari- sunt deplasari bruste #erticale, de dimensiuni
apreciabile, urmate de o alunecare scurta.
#)! 1lunecarile de teren sunt prezente si acti!e acolo
unde conlucreaza trei factori:
1 materiale argiloase, apa si utilizare irationala a
terenurilor
2 argila, apa si lipsa co!orului !egetal
3 panta, apa si materiale argiloase (pag 12)
(lunecarile de teren 2 se produc in roci care de#in plastice in contact cu
apa %argile, marne, materiale argiloase& sub impulsul gra#itatiei.
Pentru a lua nastere o alunecare este necesar ca sa existe trei factori:
- material argilos %care se comporta atat ca pat de alunecare, cat si ca
material alunecat&;
- panta %cu #alori optime cuprinse intre >
1
si 31
1
&; si - apa.
#1! Cauzele alunecarilor de teren sunt:
1 potentiale si premergatoare
2 premergatoare si declansatoare
3 potentiale, premergatoare si declansatoare (pag 12")
Cauzele alunecarilor pot fi:
- potentiale;
- premergatoare;
- declansatoare.
#2! Alementele principale ale unei alunecari sunt:
1 rapa de desprindere, corpul alunecarii, &gheabul de
alunecare si patul de alunecare (pag 12", 13$)
2 rapa de desprindere, corpul alunecarii, fruntea
alunecarii si patul alunecarii
3 nisa, corpul alunecarii, fruntea alunecarii si curgerea
noroioasa)
Elementele principale ale unei alunecari sunt urmatoarele:
- nisa %rapa& de desprindere a alunecarii;
- corpul sau masa alunecarii;
- $ghiab de alunecare;
- patul de alunecare;
- se mai poate adauga si existenta unei microdepresiuni.
#"! 6 alunecare poate fi catalogata, dupa !iteza de
deplasare, ca fiind brusca daca:
1 se deplaseaza cu peste 1,2 metrii pe ora
2 se deplaseaza cu peste 2 metri pe ora (pag 131)
3 se manifesta sub forma unei prabusiri care ulterior
gliseaza
=ipuri de alunecari:
- lente, cu #iteze reduse, incat nu se deran$eaza foarte mult structura
initiala a stratelor, iar arborii isi pastreaza aproximati# pozitia initiala;
- repezi, de *-3 m pe ora, aici structura este deran$ata in totalitate si
de#ine haotica;
- bruste, peste 3 m pe ora, materialele desprinse din #ersant si alunecate
a$ung in cate#a ore la un ni#el de baza;
- prabusiri-alunecari, care incep printr-o prabusire si apoi aluneca, se
declanseaza brusc si se opresc la fel de instantaneu, uneori structura
mentinandu-se nederan$ata.
##! +upa punctul de declansare a alunecarii e#ista 2
tipuri:
1 consec!ente si obsec!ente
2 de mi&locul !ersantului, din partea superioara a
!ersantului si din partea inferioara a
acestuia
3 detrusi!e (de sus in &os) si delapsi!e (de &os in sus)
(pag 133)
(upa punctul de declansare:
- alunecarile delapsive sau regresive se declanseaza de la baza
#ersantului si antreneaza apoi treptat mase de roci situate spre partea
superioara a acestuia;
- alunecari detrusive numite si impingatoare, se declanseaza in partea
superioara a #ersantului, impingand masele spre a#al;
#$! Creepingul se manifesta intamplator datorita
oscilatiilor termice, capilaritatii, inghetului, cresterii
radacinilor s)a) si se manifesta printr,o:
1 infinitate de miscari scurte si particulare a fiecarei
element din patura de alterari care !ariaza cu perioade
de stationare (pag 13-)
2 deplasare a paturii superficiale in perioadele de
dezghet pe un pat inghetat
5
3 miscare lenta a elementelor fine din patura de alterari
Creepingul. (enumit si reptatie, creeping-ul reprezinta suma unei
infinitati de miscari foarte scurte, separate prin stationari prelungi, pe
care le xecuta fiecare particula din patura de alterari %automiscare&,
localizate de obicei pe #ersantii echilibrati si acoperiti cu #egetatie.
4auzele sunt multiple si se manifesta intamplator. Printre acestea
nominalizam oscilatiile termice, hidratarea, inghetul, dizol#area,
capilaritatea, cresterea radacinilor, miscarea"deplasarea animalelor, etc.
#%! +eraziunea afecteaza dezagregarile pro!enite din
strate !ariate ca duritate si dispuse:
1 tabular
2 monoclinal (pag 13-)
3 pe orice tip de structura
+eraziunea. 4unoscuta si sub denumirea de coraziune sau aplecarea
capetelor de strat, deraziunea este o deplasare obsec#enta lenta sub
impulsul gra#itatiei. ,e refera la paturi dominant de dezagregari pro#enite
din capetele de strate monoclin si cu duritati diferite, relati# subtiri si
heterogene.
#&! 2ocile afanate sunt dominate de forme de relief
de tipul cro!urilor, ga!anelor, padinilor, hrubelor,
!aiugilor sunt create prin:
1 tasare si creeping
2 tasare si soliflu#iune
3 tasare si sufoziune (pag 13)
Sufoziunea %a sapa pe dedesupt!&, este un proces de eroziune, dizol#are
si e#acuare a particulelor foarte mici din roca, cu a$utorul apei patrunsa
in interior.
,ufoziunea intensa este intalnita acolo unde cad precipitatii importante
dupa o perioada de seceta. 6ormele de relief iau nastere in combinatie cu
procesul de tasare si sunt urmatoarele:
- tunele si hrube de sufoziune;
- hornurile;
- gropile de sufoziune;
- doline sau palnii de sufoziune;
- #aiugi si rape de sufoziune;
- iz#oare sufozionale.
#'! %lu!iodenudarea este reprezentata prin:
1 degradarea si denudarea paturi de alterari
2 eroziunea si transportul materialelor pe panta
3 izbire si spalarea sau transportul materialelor pe
panta (pag 13", 14$)
Pluviodenudarea este o actiune complexa a picaturilor de ploaie asupra
suprafetei topografice, in special a celor neacoperite cu #egetatie si se
materializeaza prin doua feluri de actiuni:
- izbirea %actiunea mecanica& are ca efect dislocarea si imprastierea
particulelor mici de sol sau roca %eroziune de impact&, in toate directiile,
de catre picatura de ploaie.
- spalarea %denudarea& reprezinta un transportul materialelor pe panta
sub forma de panza mobila %sheet-/ash&.
#(! 6rdinea crescatoare a organismelor concentrat,
lineare a apei de ploaie pe !ersantii este:
1 ra!ena, rigola si ogasul
2 ogasul, rigola si ra!ena
3 rigola, ra!ena si ogasul (pag 155, 15-)
6ormele de relief ale scurgerii temporare:
- Rigola %rigole simple %lineare& si rigole complexe sau inramurate&;
- Ravena sau ravenare instalata;
- Ogasul.
$)! Torentul in cadrul canalului de scurgere e#ercita
urmatoarele tipuri de eroziune:
1 in adancime, laterala si regresi!a
2 liniara, laterala si in adancime
3 in adancime, liniara si regresi!a (pag 15")
$1! /ersantul poate fi definit in trei moduri:
1 ca sistem de pante, racordul dintre interflu!iu si !ale
si grad de inclinare
2 ca panta, ca grafie si stricto sensu (pag 143)
3 ca panta, procese geomorfologice si de inclinare)
Versantii reprezinta suprafete pe care ma$oritatea proceselor
geomorfologice se exercita continuu sau periodic si in mod accelerat.
Exista trei tipuri de definitii pentru #ersant:
- ca panta, #ersantul poate fi prezentat %teoretic& ca suprafetele ce au
inclinarea intre * si +1
1
, sau, incepand cu ?. Penc), #ersant este orice
suprafata cu inclinare mai mare de circa @ 2 :
1
.
- ca grafie %forma&, #ersantul este o suprafata inclinata care face racordul
intre doua suprafete orizontale, una superioara si alta inferioara.
-ca versant stricto sensu
>
solicita includerea obligatorie a proceselor de
#ersant si a dinamismului e#olutiei.
$2! 1paritia !ersantilor este determinata de:
1 conditiile climatice si roca
2 debitul raului si adancirea !ailor
3 cauze tectonice si adancirea !ailor (pag 14-)
Geneza versantilor rezida in doua cauze: tectonice si adancirea #ailor.
$"! +aca e#ista o ridicare accelerata urmata de
adancirea similara a !ai iau nastere !ersanti:
1 con!e#i (pag 14)
2 conca!i
3 rectilini
!volutia generala a versantilor. E#olutia in conceptia lui Penc) este mai
complexa si se refera la forma #ersantului ca o consecinta a miscarilor de
inaltare si de stagnari periodice sau pe timp foarte indelungat. 'stfel:
- cand ridicarea este uniforma %si #aile se adancesc uniform si in raport
egal cu alterarea de #ersant si cu retragerea #ersantului&, apare un #ersant
tot mai inalt si rectilin.
- cand ridicarea este accelerata, #alea se #a adanci similar; se formeaza
un #ersant convex .
- daca ridicarile inceteaza raul nu se mai adanceste dar #ersantii se retrag
si lasa la baza o panta relati# putin inclinata care cu timpul se lateste,
formand o treapta %glacis&.
- daca apar noi ridicari, panta de glacis se #a inalta odata cu #ersantul %s-
a format o baza locala de eroziune&, iar sub ea #a apare o noua fasie de
#ersant rectilina sau con#exa.
$#! +aca atat ridicarea cat si adancirea !ailor sunt
uniforme iau nastere !ersanti:
1 sub forma de treapte (glacisuri)
2 rectilini (pag 14)
3 conca!i
$$! ?a baza unui !ersant in retragere se formeaza:
1 un piemont
2 con de de&ectie
3 glacisul (pag 151)
$%! 1tunci cand !ersantii se retrag in detrimentul
masi!ului iar glacisurile incon&oara circular martorii
de eroziune iau nastere:
1 pedimentele (pag 151)
2 piemonturile
3 trenele de grohotis
Glacis, pediment, pediplena sunt trei forme ce pot aparea in succesiune
e#oluti#a, intr-un climat arid, semiarid si tropical. .a baza unui #ersant in
retragere se naste, prin procese complexe %dezagregarea, alterarea,
-
S%&1C%# S)$S2 -. =n sens restr9ns, propriu,zis: strict)
-
ablatia, siroirea, eroziunea laterala a uedurilor& glacisul. 'cesta are o
forma alungita. 4and glacisarea a patruns si pe #aile interioare masi#ul
sau podisul, atunci ele ataca si dezintegreaza interflu#iile prin inseuari si
masi#e izolate sau martor de eroziune insulari sau inselberguri
A
. n acest
stadiu glacisurile nu mai sunt alungite si exterioare masi#ului, ci
incon$oara circular sau elipsoidal inselbergurile; au de#enit pedimente.
4and pedimentele se extind foarte mult, se ingemaneaza si distrug
ma$oritatea inselbergurilor, se formeaza pediplena.
$&! Care sunt categoriile de elemente ale bazinului
morfo,hidrologic:
1 bazin de receptie, raul principal si afluentii
2 statice si dinamice (pag 154)
3 tal!eg, albie minora si albie ma&ora
Bazinul morfohidrologic reprezinta un sistem complex prin care apa de
ploaie si cea a iz#oarelor se organizeaza si isi creeaza, in roca, un
organism de curgere coordonat de un torent, un rau sau flu#iu.
'cesta se compune dintr-un:
- sistemul hidrologic %este foarte mobil, ca regim, pe timp scurt %diurn sau
sezonier&, iar permanenta sa este data in special de debitele medii&;
- sistemul fluvio-morfologic %prezinta permanenta pe timp lung %chiar pe
timp geologic& cand se si completeaza cu forme noi sau poate fi in#ersa, se
simplifica, unitatea teritoriala respecti#a tinzand spre o peneplena&.
$'! Cum se numeste forta care este consumata de rau
pentru eroziune:
1 forta bruta
2 gra!itatia
3 forta neta (pag 1-1)
Forta de actiune a raului se realizeaza prin debit si #iteza de curgere.
Pentru a #edea daca raul dispune intr-un anume loc de forta de eroziune
separam forta raului in doua componente:
- Forta bruta este energia totala a scurgerii in inter#alul de o secunda,
intr-un anumit loc, si rezulta din panta %#iteza& de curgere si debit;
-atematic, 6bB(C7
3
, in care inlocuind pe ( %respecti# debitul& %(B,7&,
rezulta 6bB,C 7
3
%in care ,Bsuprafata udata, iar 7B#iteza&;
- Forta neta este energia ramasa libera intr-o sectiune data, adica 6b
minus fortele de frecare si de transport, sau 6nB6b-%forta de frecare
interna a apei D forta de frecare externa D forta de transport a
alu#iunilor&.
$(! 5orta de actiune a raului care este egala cu
debitul inmultit cu patratul !itezei (+#/2) se numeste:
1 forta neta
2 forta bruta (pag 1-1)
3 debit solid
%)! %rofilul de echilibru al raurilor reprezinta:
1 panta pana la care raul erodeaza puternic in
adancime
2 panta la care eroziunea in adancime aproape
inceteaza si cand se realizeaza lunca (pag 1-4)
3 panta de unde incepe o sedimentare puternica
Profilul de echilibru. n primele stadii de e#olutie, profilul longitudinal
%in mod special in regiunile inalte& prezinta o panta generala mare, cu
rupturi de pante, praguri, cascade, uneori chiar contrapante.
n timp, eroziunea, in general si cea regresi#a in special, ataca portiunile
cu pante mari, impingandu-le continuu spre amonte pana ce se resorb intr-
o panta tot mai redusa si mai uniforma. Pantele de echilibru, cand raul nu
mai erodeaza in adancime, se realizeaza pe sectoare, in functie de
ni#elurile locale de baza.
%1! 3i!elul local de baza al unui rau este dat de:
1 colectorul direct (planul de confluenta sau gura de
!arsare) (pag 1--)
2 cea mai apropiata mare
>
nselberguri - martor de eroziune insulari)
3 6ceanul %lanetar
$ivelul de baza este teoretic, planul orizontal ce trece prin gura de
#arsare a unui rau. 5rice relief situat deasupra acestui plan de baza, din
bazinul unui rau, este supus eroziunii, iar sub acesta eroziunea inceteaza si
are loc acumularea. El reprezinta o limita a actiunii apelor curgatoare,
moti# pentru care se mai numeste si baza de eroziune.
Exista mai multe tipuri de ni#ele de baza:
- ni#elul 5ceanului Planetar 2 sub acest ni#el nu mai curge nici un rau;
- categoria ni#elurilor de baza locale, ce pot a#ea o arie estinsa
%regionala, zonala& sau strict locala;
%2! 1lbia minora reprezinta:
1 tal!egul !ai
2 lunca
3 &gheabul de scurgere la debite medii (pag 1-)
(lbia minora reprezinta $gheabul de scurgere la ape medii, care sunt si
cele predomionente.
%"! *eandrele incatusate mostenite, ce apar in
arealele montane sunt:
1 meandre !echi care si,au schimbat pozitia de multe
ori
2 meandre ce afecteaza intreaga !ale pana la cumpene
(pag 1-")
3 meandre create de rau la un ni!el mai &os decat
cumpenele apelor
Exista doua tipuri de meandre:
*& "eandrele divagante 2 e#olueaza repede si isi schimba des pozitia,
deoarece se gasesc si oscileaza in cadrul unor lunci de$a formate, sau pe
campii, inclusi# campii piemontane. n cadrul lor poate aparea un subtip,
numit meandre compuse, respi# bucle mici in cadrul unora mult mai
mari.
3& "eandrele incatusate - sunt specifice arealelor montane si de podis
formate obisnuit din roci dure. -eandrele incatusate sunt de doua feluri:
3.*.& de vale (mostenite& 2 meandreaza intreaga #ale %pe toata
adancimea&;
3.3.& de rau (autogene 2 meandrarea porneste de la un anumit
ni#el in $os;
%#! Ce sunt terasele flu!iatile:
1 trepte din cadrul unui !ersant rezultate prin procese
de !ersant
2 trepte formate prin eroziune diferentiala
3 foste lunci parasite ramase ca trepte prin adancirea
raului (pag 1>3)
%erasa - este o fosta lunca, parasita de rau prin adancire, suspendata
deasupra noii lunci, sub forma de treapta discontinua. .a un rau apar de
obicei mai multe terase %complexe de terase&.
%$! Cauzele formarii tereselor flu!iatile sunt:
1 tectonice, eustatice si climatice (pag 1>3, 1>4)
2 climatice, tectonice si structurale
3 tectonice, structurale si petrografice
Cauzele teraselor. 5rice actiune care forteaza adancirea unui rau in
propia lunca impune formarea unei tarase.
n mod obisnuit, trei pot fi aceste cauza:
- ridicari tectonice ale bazinului flu#iatil sau ale unor sectoare;
- coborari ale ni#eluului de baza %eustatism negati#& si;
- oscilari climatice de lunga durata.
%%! /alea este formata din:
1 tal!eg, albie minora si albie ma&ora
2 fund de !ale si !ersantii (pag 1>>)
3 tal!eg, albie minora si maluri
Elementele principale ale unei #ai sunt urmatoarele: albia sau fundul de
vale, versantii si interfluviile.
>
%&! Cum se numesc !aile trans!ersale care au e#istat
si inaintea ridicarii segmentului montan tra!ersat:
1 !ai epigenetice
2 !ai supraimpuse
3 !ai antecedente (pag 1>)
n functie de roca, structura si tectonica se remarca:
- vaile de tip cheie, defileu si canion %toate in roci dure&;
- vai oarbe si subterane %in calcare&;
- vai subsecvente! consecvente si obsecvente %in structuri monoclinale&;
- vai de sinclinal sau de anticlinal %pe structuri cutate&;
- vai de falia! de graben %peste structuri faliate&;
- vai supraimpuse prin epigeneza;
- vai antecedente %existente inainte de inaltarea unor aliniamente de munte
sau dealuri pe care le tra#erseaza&;
%'! /aile formate initial pe roci moi dupa care s,au
impus si in rocile mai dure se numesc:
1 !ai epigenetice (pag 1>)
2 !ai antecedente
3 !ai de captare
%(! Captarea laterala are loc:
1 in campiile piemontane cand un rau alohton
de!erseaza peste un parau local
2 intre doua rauri ce curg paralel unul dintre ele a!and
tal!egul mai coborat (pag 1>")
3 intre doua rauri apropiate ca iz!or dar care curg in
directii opuse
7aile, respecti# paraurile, au tendinta de a-si extinde bazinul hidrografic,
in special pe calea eroziunii regresi#e, foarte acti#a in arealele de iz#oare.
4and aceasta actiune afecteaza direct cursul unei #ai #ecine, pe care si-l
incorporeaza partial in bazinul sau, fenomenul poarta numele de captare.
Raul agresi#! se numeste captator, iar celalalt, captat.
=ipuri de captari:
Captarea laterala. Este #orba de doua rauri cu bazine relati# paralele, dar
unul dintre ele si-a adancit albia mai repede.
En caz aparte de captare laterala il constituie captarile de meandru.
'cestea se produc in doua situatii: a& indreptarea cursului unui rau
meandrat prin autocaptare si b& captarea prin alipire, realizata intre doua
rauri meandrate ale caror paturi de meandrare s-au ingemanat, iar doua
meandre opuse, dar #ecine, s-au interceptat.
Captarea frontala se produce intre doua rauri care iz#orasc aproximati#
din acelasi loc, dar curg in directii opuse.
Captarea prin deversare are loc numai in piemonturi si campii. Este #orba
de rauri mari care iz#orasc din munte si transporta multe alu#iuni. '$unse
in locuri $oase, unele din aceste rauri isi ridica prin alu#ionare puternica
albia, putand ca la ape mari nsi intr-un anumit loc sa de#erseze lateral.
Captarile carstice sunt efectuate fie intre un rau de suprafata captat de
unul subteran de sub el, fie intre doua rauri subterane de asemenea
suprapuse.
&)! Conurile de de&ectie au o structura:
1 haotica
2 uniforma dar cu materiale colturoase
3 incrucisata, lenticulara sau torentiala (pag 13, 15)
Conurile de de3ectie ale raurilor sunt similare ca forma si structura cu
cele torentiale, dar apar mai plate si obisnuit mai extinse. %pag *;@&
4onurile de de$ectie reprezinta partea terminala a torentului, formata prin
de punerea repetata a alu#iunilor. mportanta este structura lenticulara
sau torentiala a conului. Ea rezulta din faptul ca fiecare #iitura depune
propriul sau con de de$ectie, formand cate o lentila, ingemanata in final cu
celelalte intr-o structura torentiala. %pag *:;&
&1! %iemonturile sunt:
1 conuri de de&ectie de dimensiuni mari
2 campii alu!iale constituite la poala muntilor (pag
13)
3 suprafete putin inclinate dispuse elipsoidal
Piemonturile sunt campii sau campuri usor inclinate %pana la ;-*3F&
constituite din alu#iuni structurate sub forma de conuri si panze de
di#agare, extinse pe zeci si uneori pe sute de )m, la poala muntelui si
facand racordul cu o campie relati# orizontala.
&2! Cnde sunt localizate campiile de ni!el de baza:
1 la marginea oceanului sau marilor (pag 1)
2 la margine muntilor
3 la contactul regiunilor inalte cu cele de campie
Campiile de nivel de baza. Este #orba de campii cu suprafete foarte
$oase, apropiate sau egale cu ni#elul de baza in care se #arsa raurile lor,
care impun apelor curgatoare o panta de curgere sub-echilibru, in medie
de 1,3G. ,pre deosebire de piemonturi, care au panta mai mare si unde
domina alu#iuni grosiere, aici predomina alu#iuni fine carate in suspensie.
&"! 5actorii principali dar pasi!i ai morfogenezei
sunt:
1 energiile si agentii geomorfologici
2 faliile si rocile
3 rocile si structurile geologice (pag 5")
&ocile si structurile geologice constituie materialul din care sunt realizate
formele de relief. Ele reprezinta un factor primordial, dar pasiv, deoarece
nu actioneaza direct, ci numai reactioneaza in moduri specifice fata de
factorii acti#i.
&#! Bursele energetice ale factorilor e#terni ai
morfogenezei sunt reprezentate de:
1 radiatia solara, apa, clima, organismele si omul (pag
-$)
2 radiatia globala, circuitul apei in natura, !egetatia,
!antul si rocile
3 radiatia solara, !antul, !egetatia si miscarile
tectonice
Factorii e4terni. ,unt cei care asociaza energiile, agentii si procesele ce
actioneaza asupra rocilor la suprafata scoartei terestre.
,ursa energetica de baza o constituie radiatia solara, la care se adauga
ciclul hidrologic, controlul climatic %asupra proceselor si agentilor& si
agentul antropic.
"gentii care #ehiculeaza aceste energii sunt: apele curgatoare si
statatoare, gheata, #antul, organismele si omul.
&$! Bcara geomorfocronologica este:
1 ierarhizarea in spatiu a formelor de relief
2 incadrarea in trepte de timp si spatiu, in mod
succesi!, a intregului sir de forme care constituie
relieful actual (pag 5$)
3 scala ce ierarhizeaza genetic formele reliefului actual
Scara geomorfologica reprezinta incadrarea in trepte de timp si spatiu, in
mod succesi#, a intregului sir de forme %si a cauzelor lor& care constituie
relieful terestru actual.
&%! Cele trei sensuri ale structurii geomorfologice
sunt:
1 structura geologica a formelor, structura
circum!olutiunilor de suprafata ale reliefului, structura
interna a %amantului
2 structura teritorial,spatiala, structura geologica a
formelor si structura sistemica (pag 55)
3 structura teritorial,spatiala, structura interna
%amantului si structura circum!olutiunilor de suprafata
ale reliefului
<otiunea de structura geomorfologica a imbracat de-a lungul timpului mai

ales trei sensuri:
- structura teritorial-spatiala,
- structura geologica a formelor si
- structura sistemica %structura relatiilor dintre elemente&.
&&! Teoria lui +a!is pune accent pe urmatoarea
triada:
1 structura, proces, stadiul formei de relief (pag 2-)
2 proces, agent, timp
3 agent, structura, tectonica
(e retinut ca (a#is pune accent pe peisa$ul geomorfologic compus din
triada: structura %geologica&, proces si stadiu %si nu pe forma&.
&'! 'nginerul italian Burell a formulat un anume
concept geomorfologic:
1 ciclul de eroziune
2 retragerea !ersantilor paralel cu ei insisi
3 profilul de echilibru mobil al raului (pag4>)
n geomorfologie, conceptul a fost introdus inca din *>A+ %Guglielmini& de
ingineri hidrotehnicieni italieni, cu referire la profilul de curgere al
raurilor. ' fost concretizat de Surell %*;8*&, apoi de Gilbert %geolog,
*;AA&, (a#is %*;++ si *+1+& si atinge un anume #arf cu lucrarea lui
o#ano#ici %*+81&, in sens de echilibru ideal.
&(! Geomorfologia moderna este dominata de:
1 tehnica de calcul, obser!atiile satelitare, cartarile de
teren si concepte noi (sistemice) pri!ind e!olutia
reliefului (pag 2", 3$)
2 tehnica de calcul, cartarile de teren, obser!atiile
satelitare
3 prelucrarile automate, cartarile de teren, tehnica de
calcul
Etapa actuala este dominata de tehnica de calcul, de obser#atiile satelitare
si prelucrarile automate.
Roger 4oHue sistematizeaza intr-un mod mai concret si pe trei directii
<oile orientari ale geomorfologiei contemporane!:
- Reinnoirea explicarii geomorfologice;
- Explozia geomorfologiei cantitati#e;
- 4artografierea geomorfologica detaliata.
')! Cea mai reprezentati!a sinteza de geomorfologie
genetica a 2omaniei a fost lucrarea:
1 2elieful 2omaniei (pag 33)
2 Geografia fizica a 2omaniei
3 Anciclopedia geografica a 2omaniei
En moment de #arf al acestei etape l-a constituit publicarea in *+A8 a
lucrarii &elieful &omaniei, de Gr. Posea, <. Popescu si -. elenicz
%Editura ,tiintifica, 8;@ pagini&, sinteza care ordoneaza spatial si temporal
problematica geomorfologica a Romaniei.
'1! Care este obiectul geomorfologiei generale:
1 agentii si procesele morfogenetice
2 structura formelor de relief
3 reliefosfera (pag 15, 1")
Geomorfologia este stiinta despre relief sau reliefosfera. %pag *:&
Geomorfologia generala abordeaza, sub forma de modele sau tipuri,
reale specifice. %pag *+&
'2! Ce este mediul geograficD
1 !egetatia si fauna
2 relieful si hidrosfera
3 geosfera comple#a e#terna a Terrei, ca mediu de
!iata (pag 5>)
"ediu geografic reprezinta geosfera externa a =errei, ca rezultatnta a
interferentelor celorlalte geosfere pe spatiul biosferei, inclusi# a o serie de
energii, dintre care cea solara are o importanta deosebita; aici s-au
inchegat circuite complexe de materie si energie, care impun autoreglarea
acestui sistem, facandu-l proprice #ietii si existentei omenirii. Este deci
casa societatii umane.
'"! %arintele geomorfologiei stiintifice este:
1 () %enc.
2 () *) +a!is (pag 2-)
3 %) 0irot
'#! 3otiunea de structura geomorfologica apare
pentru prima data la:
1 () %enc. (pag 2>)
2 () *) +a!is
3 1) *) Bummerfield
n stiinta reliefului notiunea de structura geomorfologica apare prima
oara la ?. Penc), fara insa a o defini clar.
'$! Cartografierea geomorfologica detaliata se
materializeaza in:
1 aerofotograme
2 imagini satelitare
3 harti geomorfologice pana la scara 1:5$$$$ (pag 3$)
Cartografierea geomorfologica detaliata, care se executa la harti de
pana la *::1.111, cu cinci tipuri de date: conturul formelor de relief,
morfometrice % cote, curbe, simboluri&, structurale, morfogenetice %tipuri
de forme si depozite& si cronologie.
'%! ?a Congresul de la To.io (2$$1), datorita
e#agerarilor recente aparute in abordarile
geomorfologice, s,a recomandat:
1 utilizarea tehnicilor informationale
2 studiile si cartarile de teren (pag 2)
3 utilizarea aeroforogramelor
4a o concluzie, la exagerarile aparute in explicarea unor astfel de
abordari, amintim ca la 4ongresul geomorfologilor de la =o)io %311*& s-a
recomandat o noua paradigma: intoarcerea la studiile si cartarile de
teren.
'&! Treptele ta#onomice ale clasificarii fomelor de
relief dupa ordinul de marime sunt:
1 continente, munti, mezorelief, microrelief, nanorelief
2 placi tectonice, mezorelief, microrelief
3 forme planetare, ma&ore, medii si minore (pag -4)
3 munti si dorsale oceanice
4a trepte ta4onomice, mai des folosite in clasificarile formelor, intalnim:
megarelief, %macrorelief&, mezorelief, microrelief, %nanorelief& sau, forme
de ordinul #! ##! ## %e#entual #$! $&. Prdinele respecti#e pot purta si
denumiri ca: forme planetare sau globale %reliefosfera, placile tectonice,
continentele si bazinele oceanice, iar unii autori introduc aici lanturile
muntoase&, forme ma%ore sau tectono-structurale %munti, podisuri,
dorsale&, forme medii si minore sau erozivo-acumulative.
''! 'n schema clasificarii care incepe cu
2eliefosfera, care sunt formele de ordinului '':
1 muntii, dealurile si podisurile, campiile
2 placile tectonice (pag -5)
3 continentele, bazinele oceanice
,chema clasificarii.
ncepe cu &eliefosfera. Ea este unicat si ocupa ordinul #.
Ordinul ## cuprinde placile tectonice.
.a ordinul ### intra continentele %plus insulele continentale& si bazinele
oceanice-
"
Ordinul #$ reuneste toate formele ma3ore de baza ale %errei %munti,
dealuriI dorsale, etc&.
4u formele de ordinul $, cele doua ramuri se despart total si trebuie
urmarite separat
'(! Btructura Terrei este:
1 concentrica (pag >>)
2 radiar,con!ergenta
3 radiar,di!ergenta
Structura %errei este zonal-concentrica.
()! +iscontinuitatea *oho este situata intre:
1 mezosfera si astenosfera
2 nucleu si manta
3 scoarta si manta (pag >>)
,coarta se delimiteaza de manta prin discontinuitatea "ohoroci5
%"oho&.
(1! Care sunt cele trei mecanisme orogeneticeD
1 continentale, intercontinentale, pericontinentale
2 subductie, obductie, coliziune (pag "3)
3 pericontinentale, intracontinentale, continentale
Geneza lanturilor montane:
- Formarea muntilor prin tectonica placilor:
- munti de subductie;
- mecanismul de obductie;
- lanturi muntoase de coliziune.
(2! 'n urma formarii faliilor transformante rezulta:
1 !ulcani, praguri, depresiuni suboceanice
2 munti suboceanici, praguri, gropi abisale
3 rifturi, dorsale, !ulcani
Riftul, ca si dorsala, nu prezinta continuitate liniara, ambele fiind
segmentate de asa-zisele falii transformante, trans#ersale pe rift, care s-
au format datorita deplasarilor laterale ale placilor pe fasii si nu compact.
6asii mai ridicate, au aspect de horst, impun praguri suboceanice, iar
grabenele determina depresiuni sau bazine suboceanice. ,i pe faliile
transformante pot apare vulcani si cutremure, ca si in rift, cu magnitudini
sub : grade Richter, deoarece scoarta %litosfera& aici este subtire si
cedeaza usor presiunilor interne care apar cand riftul se blocheaza cu la#e
racite.
("! 5osele sunt plasate la marginile oceanului pentru
ca:
1 aici se produce subductia si scufundarea fruntii placii
oceanice (pag "$)
2 aici se produc ciocnirile dintre marile placi tectonice
continentale
3 aici sunt localizate zonele de e#pansiune ale fundului
oceanic
4oncomitent cu subductia, in marginea oceanului apar fose, iar deasupra
planului 0eniof materia continentala se cuteaza, scoarta se ingroasa
puternic, apar falii, saria$e si lanturi de munti. Pe planul de infruntare
intre placa oceanica %subdusa& si cea continentala %cutata si ingrosata&
apar tensiuni si temperaturi mari care conduc la #ulcanism si cutremure
cu magnitudini ridicate.
(#! 5ormele ma&ore continentale ale reliefului sunt:
1 munti, dealuri, podisuri, campii, delte (pag ->)
2 lanturi montane, masi!e !echi, dealuri, podisuri,
campii
3 lanturi montane, dealuri, podisuri, !ai
Ordinul #$ reuneste toate formele ma3ore de baza ale %errei %munti,
dealuriI dorsale, etc&.
($! Atapele de e!olutie ale unui geosinclinal sunt:
1 etapa de scufundare si cea de ridicare sau de orogen
(pag "2, "3)
2 de ridicare si de cutare
3 de scufundare si de sedimentare
(%! *iscarile orogenetice sunt cele care:
1 ridica lent continente
2 creeaza dorsale si fose
3 cuteaza, structureaza si ridica lanturi montane (pag
"")
=ipuri de miscari ale scoartei terestre si ale ni#elului oceanului cu
importanta pentru relief:
- miscarile orogenetice;%macrooscilatii morfogenetice 2 sunt cele care
creaza munti. Produc atat cutari si saria$e, cat si inaltari&
- miscarile epirogenetice;%se desfasoara lent si numai pe #erticala, pe
regresiuni marine.&
- miscarile de subsidenta;%similare epirogenezei negati#e dar se produc
pe areale mai restranse, inclusi# in depresiuni intramontane, indeosebi pe
areale sau fasii de contact, unde sunt atrase rausile care produc
importante alu#ionari&
- miscarile izostatice;%echilibrare compensatorie a blocurilor continentale
pe geosfera #ascoasa, adica ridicari intr-o parte si lasari in compensare
pe alte locuri, sau in#ers&
- vulcanism;%aduce la#a din adanc si construieste, prin explozii si
acumulari, diferite forme de relief&
- cutremurele;%zguduiri scurte si bruste ale unor parti ale scoartei&
- miscarile eustatice;%ridicari si coborari ale ni#elului general oceanic pe
timp indelungat&
(&! Ce tendinta generala rezulta intre factorii interni
si e#terni morfogenetici:
1 de dezechilibru
2 de echilibru (pag 1$2)
3 de creare a lanturilor montane
.a modul general se remarca interactiunea dintre factorii interni si cei
externi, dar si intre acestia din urma si roca. Pe timp indelungat, unul
dintre acesti factori de#ine dominant. (e exemplu, miscarile tectonice sunt
dominante in perioada de ridicare a muntilor, dar, ulterior, pe prim plan
in morfogeneza trece eroziunea.
(ependenta si interactiunea intre cei doi factori ramane totusi
permanenta, dar cu intensitati diferite. Ei functioneaza ca forte
antagonice, dar cu intensitati diferite si tanzand mereu spre stari de
echilibru.
('! Care sunt cele mai studiate forme de echilibru in
relief:
1 profilul de echilibru al raurilor, al !ersantilor si toate
tipurile suprafetelor de ni!elare (pag 1$2)
2 terasele si cumpenele de ape
3 cascadele, luncile, meandrele si profilul !ailor
glaciare
,tarile de echilibru sunt marcate obisnuit de crearea unor suprafete de
ni#elare, sau suprafete de echilibru, uneori relati# inclinate si care dispun
de una sau doua paturi tampon formate din alu#iuni, paturi de alterare, sol
si #egetatieII. 4ele mai obisnuite suprafete de ni#elare sunt luncile,
terasele, glacisurile, pedimentele, peneplenele, pediplenele, dar si unii
#ersanti pot fi in echilibruI..
1$
((! Ata&ele morfoclimatice sunt determinate de:
1 tectonica si clima (pag 1$4)
2 miscarile orogenice si !egetatie
3 clima si !egetatie
'egea zonalitatii morfoclimatice. Jonalitatea este impusa de catre clima,
determinata la randul ei de sfericitatea si rotirea Pamantului.
-orfozonalitatea se manifesta, totodata, in mod special, prin anumite
categorii de forme de relief specifice fiecarei zone.
(eterminismul climatic este insa uneori indirect, deoarece inter#ine, tot
din cauze climatice, si #egetatia, care poate frana actiunea morfogenetica.
1))! Ata&ele morfoclimatice sunt:
1 glaciar, periglaciar si temperat (pag1$4,1$5)
2 glaciar, periglaciar, desertic
3 glaciar, desertic, litoral
=ipuri de zone morfoclimatice
- zonele aride;
- zonele glaciare;
- zona calda si umeda %ecuatoariala&;
- zonele temperate;
- zona periglaciara sau de tundra;
- zonele stepelor;
- zona mediteraneana;
- zona sa#anelor.
1)1! Ce tip de ni!el de baza este +epresiunea
0raso!ului:
1 ni!el de baza general
2 ni!el de baza regional
3 ni!el de baza local spre regional (pag 1$)
5 categorie inferioara sunt nivele de baza locale, formate din toate
treptele din lungul unui rau, unde actiunea sa de eroziune aproape
inceteaza; de exemplu, in (epresiunea 0raso#ului apele ce coboara din
munte isi reduc puternic forta de eroziune in adancime, dar incep sa
depuna alu#iuni.
1)2! Care este ni!elul de baza al ghetarilor montani:
1 pragul glaciar
2 limita superioara a !egetatiei
3 limita zapezilor !esnice (pag 1$)
Ghetarii au ca ni#el de baza limita zapezilor vesnice. .a acest ni#el se
instaleaza circurile glaciare care, prin largire, tind sa creeze o suprafata
de ni#elare de tip glaciar.
1)"! %rin eroziune diferentiala apar urmatoarele
tipuri de reliefuri:
1 glaciare si periglaciare
2 petrografice si structurale (pag 1$>)
3 de !ersant si flu!iatile
'egea eroziunii diferentiale se refera la reactia diferita a rocilor si a
structurii geologice fata de eroziunea in general.
,e nasc astfel reliefuri petrografice si reliefuri structurale.
1)#! %rincipalul rol pe timp indelungat al ni!elului
de baza are ca rezultat:
1 suprafete de ni!elare (pag 1$")
2 e#tinderea bazinelor hidrografice
3 intensificarea proceselor de !ersant
Rolul principal al ni#elului de baza %si chiar al bazelor de eroziune& consta
in faptul ca, in functie de el, si pornind de la el, agentii modelatori si in
special apele curgatoare isi contureaza profile de echilibru, sau forme de
echilibru, restranse sau extinse, numite suprafete de nivelare.
1)$! +ezagregarea rocilor se realizeaza prin:
1 insolatie, inghet,dezghet, umezire,uscare,
cristalizare, actiunea biologica (pag 113)
2 inghet,dezghet, umezire,uscare, actiunea biologica,
eroziunea flu!iatila, abraziunea marina
3 inghet,dezghet, umezire,uscare, insolatie, eolizatie,
actiunea biologica
+ezagregarea, sau alterarea fizico-mecanica, este un proces fizic care
duce la faramitarea rocilor in bucati mai mari sau mai mici.
(ezagregarea se efectueaza prin mai multe cai:
- insolatie;
- inghet-dezghet;
- umezire-uscare;
- cristalizarea unor substante;
- actiune biologica.
1)%! Bcoarta de alterare,dezagregare este alcatuita
din:
1 elementele dezagregate de dimensiuni mari
2 acumulari de detritus si elemente fine (pag 12$)
3 materiale rotun&ite de dimensiuni reduse (pulberi,
praf sau mal)
Scoarta de alterare. 6aramitarea rocilor, de la blocuri la elemente fine,
prezinta mai multe tipuri:
- faramitarea sub forma de grohotis sau mari de pietre;
- exfolierea, deco$irea sau descuamarea;
- faramitarea sub forma de maruntire;
- faramitarea pana la pulberi, praf sau mal.
1)&! Tipul zonal de scoarta de alterare terra rosa
este tipic climatului:
1 temperat oceanic
2 temperat continental
3 mediteraneean (pag 121)
Proprietatile amintite prezinta #ariatii pe zone si eta$e climatice. ,unt
cunoscute urmatoarele tipuri zonale:
- detritus %clastic, litogen&, intalnit in climatul rece;
- argilo-siallitic, localizat sub climatul temperat oceanic;
- terra rossa, sib climatul mediteraneean;
- carbonato-siallitic, caracteristic climatului temperat continental;
- halosiallitica, specifica in desert;
- allitica si ferallitica, specifica climatului ecuatorial;
- lateritica sau feralitica este caracteristica sa#anelor.
1)'! +ezagregarea rocilor metamorfice si
magmatice au ca rezultat urmatatoarele forme
reziduale de relief:
1 tancuri, ni!ele de eroziune, inseuari, blocuri
sferoidale, arena granitica
2 custuri, abrupturi, !arfuri piramidale, inseuari,
suprafete de ni!elare
3 colti, tancuri, !arfuri piramidale, creste de cocos,
custuri (pag 11)
+ezagregarea afecteaza cu precadere rocile dure cu o eterogenitate
ridicata, mai ales in rocile stratificate. Rezulta forme diferite, dupa tipurile
de roci.
Pe roci metamorfice si magmatice iau nastere:
- crapaturi in rocile cu fisuri;
- #arfuri piramidale, Kancuri, colti, ace, toate intalnite, cu precadere, in
eta$ul alpin si subalpin si reprezinta formele tipice ale dezagregarii
mecanice;
- turnuri, coloane si stalpi de grosime si inaltime mai mare pe roci dure
%nec)-uri, dLc)-uri&;
- creste zimtate, crenelate, custuri, creste de cocos, toate grefate pe partile
mai dure ce au rezistat dezagregarilor.
11
1)(! *odificarile de !olum care conduc la
declansarea miscarii materialelor pe pante se produc
prin:
1 actiunea biologica, oscilari de temperatura
2 oscilari de temperatura, oscilari de umiditate (pag
124)
3 oscilari de umiditate, cristalizare
"odificarile de volum pot declansa si ele miscarea maselor.
,e produc prin: oscilari de temperatura %in special cele diurne&, de
umiditate si prin gonflarea argilelor si coloizilor %opusul cristaloidelor&.
11)! 0ilantul morfogenetic este reprezentat de
raportul dintre doua categorii de forte:
1 componenta paralela pantei, componenta normala
(pag 123)
2 gra!itatie, componenta normala
3 componenta normala, fortele motice
ntre cantitatea materialelor deplasate si a celor formate pe loc %prin
alterare& exista un raport denumit bilant morfologic ce include doua
categorii de forte:
- una insumeaza procesele de deplasare %lente si bruste& numita
componenta paralela pantei,
- iar cdealalta cuprinde procesele fizice si chimice %generatoare de patura
de alterare din roca in loc& numita compenenta normala.
111! 5ortele motrice care contribuie la declansarea
deplasarilor pe pante sunt:
1 coeziunea rocilor, panta
2 greutatea maselor, modificarile de !olum (pag 123)
3 frecarea, greutatea maselor
6orta principala a deplasarilor pe pante o reprezinta gra#itatia exercitata
prin intermediul pantei. .a aceasta se adauga si asa-zisele forte motrice,
care contribuie la declansarea deplasarii: greutatea maselor si
modificarile de #olum.
112! %rabusirilor sunt de doua tipuri:
1 de blocuri, de roci necoerente
2 de mase si aglomerari de blocuri
3 indi!iduale, de masa (pag 12-)
Prabusirile sunt de doua mari categorii: indi#iduale si de mase.
11"! 5ormele rezultate in urma prabusirilor
indi!iduale sunt:
1 conuri de grohotis, mari de pietre, glacisuri de
grohotis, piemonturi
2 conuri de grohotis, piemonturi, glacisuri de grohotis,
elu!ii
3 conuri de grohotis, glacisuri de grohotis, rauri de
grohotis, conuri de tarana (pag 12-, 12>)
Prabusirile individuale. 4a forme rezulta conuri de grohotis, trene de
grohotis sau glacisuri de grohotis. Eneori bolo#anisul se opreste in
siraguri instabile pe #ersant formand rauri de grohotis sau hor$uri.
Prabusirile de dimensiuni foarte mici, mai ales rostogoliri, au loc si in roci
mai moi sau in patura de dezagregari-alterari si formeaza conuri de
KarMna care dispar repede la ploi.
11#! +upa raportul cu structura geologica,
alunecarile de teren pot fi:
1 consec!ente, obsec!ente, asec!ente (pag 132)
2 consec!ente, subsec!ente, !erticale
3 subsec!ente, consec!ente, orizontale
&upa raportul cu structura geologica, alunecarile de teren pot fi:
- alunecarile consec#ente;
- alunecarile obsec#ente;
- alunecarile asec#ente.
11$! 1lunecarile de teren se produc datorita
combinarii urmatorilor factori:
1 material argilos, panta, apa (pag 12)
2 material argilos, apa, lipsa !egetatiei
3 pasunatul intensi!, apa, panta
Pentru a lua nastere o alunecare este necesar ca sa existe trei factori:
- material argilos %care se comporta atat ca pat de alunecare, cat si ca
material alunecat&;
- panta %cu #alori optime cuprinse intre >
1
si 31
1
&; si
- apa.
11%! Care sunt cauzele formarii !ersantilor:
1 tectonice si climatice
2 tectonice si de adancire a !ailor (pag 14-)
3 tectonice si structurale
adancirea !ailor (pag 14-)
Geneza versantilor rezida in doua cauze: tectonice si adancirea #ailor.
11&! %lu!iodenudarea actioneaza:
1 prin izbire
2 printr,o siroire concentrata
3 prin izbire si spalare (pag 13", 14$)
Pluviodenudarea este o actiune complexa a picaturilor de ploaie asupra
suprafetei topografice, in special a celor neacoperite cu #egetatie si se
materializeaza prin doua feluri de actiuni: - izbirea %actiunea mecanica&;
- spalarea %denudarea&.
11'! 2etragerea cascadelor se realizeaza prin:
1 eroziune in adancime
2 eroziune regresi!a (pag 1-3)
3 eroziune laterala
Pantele locale mai mari din albie sau pragurile sunt erodate mai repede,
impunandu-se o retragere spre amonte, moti# pentru care aceasta este
numita eroziune regresiva. 'ceasta este principala forma de eroziune
care tinde sa realizeze profilul longitudinal de echilibru. 5 eroziune
regresi#a aparte este asa-zisa retragere a cascadelor.
11(! Categoriile de forme de relief create de apele
curgatoare permanente sunt:
1 de eroziune, de acumulare, de echilibru
2 de eroziune, de transport, de acumulare (pag 1-2)
3 de eroziune, de acumulare, de precipitare
Procese geomorfologice %actiunea morfologica a raurilor& principale:
transport, eroziune si acumulare.
12)! %rincipalele trei elemente ale !ai sunt:
1 albia minora, albia ma&ora, malurile
2 fundul de !ale, !ersantii, interflu!iile (pag 1>>)
3 albia minora, albia ma&ora, meandrele
Elementele principale ale unei #ai sunt urmatoarele: albia sau fundul de
vale, versantii si interfluviile.
121! Captarile de meandru se realizeaza prin:
1 eroziune regresi!a, autocaptare
2 eroziune laterala si frontala
3 autocaptare si prin alipire (pag 1$)
En caz aparte de captare laterala il constituie captarile de meandru.
'cestea se produc in doua situatii: a& indreptarea cursului unui rau
meandrat prin autocaptare si b& captarea prin alipire, realizata intre doua
rauri meandrate ale caror paturi de meandrare s-au ingemanat, iar doua
meandre opuse, dar #ecine, s-au interceptat
12
122! 5azele si formele e!olutiei ascendente ale
piemontului sunt:
1 conuri de de&ectie indi!iduale, trena de grohotis,
piemont
2 conuri de de&ectie indi!iduale, trena de grohotis,
glacis alu!ial
3 conuri de de&ectie indi!iduale, glacis alu!ial,
piemont (pag 14)
6ormarea piemonturilor %e#olutia ascendenta&:
- n prima faza se realizeaza conuri de de%ectie individuale, mai mari sau
mai mici, insirate la poala muntelui.
- 6aza de glacis aluvial %sau glacis-piemontan& este cea in care conurile se
ingemaneaza sub forma unei fasii acumulati#e.
- 6aza de piemont, sau campia piemontana, se realizeaza atunci cand
conurile se extind foarte mult, incat alu#iunile se depun sub forma de
panze alu#iale, compuse dominant din nisipuri, argile si tot mai putine
pietrisuri.
Grile noi 2008 2009
6) Ce proprietati EmorfologiceF are nisipulD
- mobilitate si permeabilitate (pag 1")
$isipul este o roca detritica, necimentata, a#and proprietati specifice
marea mibilitate si permeabilitate)
7) Cnde este localizata reliefosferaD
, la contactul dintre astenosfera si geosferele formate
din apa si aer (pag 1>)
&eliefosfera se afla la contactul dintre geosferele fierbinti %astenosfera,
manta& si geosferele de apa si aer.
8) Care este categoria sau familia formelor de relief,
cu caracter specific, create de apele curgatoareD
, relieful flu!iatil (pag 1-1)
9) Care sunt rezultatele morfologice ale proceselor
premergatoare eroziuniiD
, patura de alterari si dezagregari si forme minore de
relief (pag 155)
2elieful creat de apele curgatoare- Concepte: forme premergatoare si
procese. n mod relati# pasi#, apa contribuie la alterarea, dezagregarea si
alunecarea rocilor de la suprafata. (ar, cu precadere, apa reprezinta un
agent acti#, prin forta sa de curgere, care fragmenteaza uscatul in retele
de #ai si interflu#ii.
;) Bpatiul general al morfogenezei se numeste:
, reliefosfera (pag 1)
4a spatiu al morfogenezei terestre, reliefosfera este organizata ca un
macrosistem, cu intrari de energie si materie atat din interiorul =errei cat
si din exterior %indeosebi energie solara&, cu iesiri similare, ambele sub
forma de circuite.
<) Caracterele specifice climatice si de peisa& ale zonei
ecuatoriale sunt:
, umezeala si caldura tot anul: alterare puternica:
padure si terenuri roscate (pag 1$5)
?egea zonalitatii morfoclimatice. *ona calda si umeda (ecuatoriala) are,
in stare naturala, paduri dese, multa umezeala si caldura tot anul. =oate
acestea impun alterarea rocilor ca principala actiune morfologica. 'pele
de ploaie, torentii si raurile transporta solutiile chimice rezultate, in
special alcaline, ramanand pe loc o parte din oxizii de fier si hidroxidul de
aluminiu, care impun o culoare rosie pana la #iolet. Rezulta o patura
foarte groasa de alterare! cunoscuta sub numele de laterita . Peisa$ul
dominant este impus de padurea deasa si terenurile rosietice.
=) Care sunt factorii acti!i ai morfogenezeiD
, factorii interni si cei e#terni (pag 5", -$)
litosferei.
Factorii e4terni 2 sunt cei care asociaza energiile, agentii si procesele ce
actioneaza asupra rocilor la suprafata scoartei terestre.
>) Ce incearca sa indice, in esenta, Teoria lui ()
%enc.D
, interdependenta dintre factorii interni si e#terni,
e#primata in forma !ersantilor (pag >1, >2)
?) Ce problematica abordeaza geomorfologia
generalaD
, descrierea, geneza, e!olutia si clasificarea formelor
(pag 1")
reale specifice.
geomorfologice. Poate fi socotita si ntroducere in geomorfologie!.
6@) +efinitia teoriei geomorfologice este:
, ansamblu de cunostinte notionale si conceptuale
ordonate sistemic si bazate pe unele realitati care ofera
o descriere si o e#plicatie a reliefului Tereei (pag 3)
%eoria geomorfologica reprezinta un ansamblu de cunostinte notionale si
conceptuale ordonate sistemic, bazat pe unele realitati si care ofera o
descriere si o explicatie a reliefului =errei; sau, ansamblu de ipoteze,
concepte si legi despre relief.
66) Cnde au fost localizate preocuparile de amena&are
a teritoriului ale lui ?eonardo da /inci (1452,151")D
, Campia %adului (pag 24)
=rebuie adus aici in prim plan marele 'eonardo da $inci %*8:3 2 *:*+&
pentru preocuparile sale de amena$are a teritoriului in 4ampia Padului. El
a dedus fara a cunoaste mecanismele formarii, ca profilul raurilor de
campie trebuie sa fie o curba conca#a catre cer. .a baza acestor
amena$ari punea raportul dintre albie si marimea bazinului, inclusi#
#ariabilitatea si efectul debitelor.
67) Care sunt procesele care ataca in mod deosebit
conglomerateleD
, dizol!area liantului si dezagregarea (pag 1"5)
Conglomeratele. -odelarea se realizeaza prin siroire accentuata, care
ataca in primul rand liantul, de catre #ant prin coraziune si deflatie si nu
in primul rand inghetul si dezghetul.
68) Ce este o fasie de acretieD
, -agma din rift se sudeaza prin racire pe marginile celor doua placi
#ecine, sub forma unor fasii de acretie sau de crestere . %pag ;;&
69) Care sunt efectele morfologice ale energiilor
interne ale TerreiD
, Efectele proceselor si energiilor interne se fac simtite, din punct de
#edere al reliefului, prin:
- modelarea sferei Pamant sub forma a ceea ce numim geoid;
- formarea a doua tipuri de scoarta %oceanica si continentala, cea din
urma cu doua subtipuri: de orogen si de platforma& si respecti# modelarea
a doua mari forme planetare: continentele si bazinele oceanice;
- o dinamica specifica a litosferei, cunoscuta sub numele de tectonica
globala, care impune un lant de procese %coliziuni, expansiuni ale fundului
oceanic, orogeneza, epirogeneza, #ulcanism, cutremure, etc& si un lant de
forme ma$ore: cele doua mari lanturi muntoase ale globului, orogeneze
izolate mai #echi, platouri si campii, rifturi continentale, selful, abruptul,
platourile suboceanice, dorsalele, muntii submarini, fose si arcuri
insulare;
- o hipsometrie globala, de asemenea specifica, redata obisnuit prin ceea
ce se cheama curba hipsometrica globala %pag :+, >1&
13
6;) Care este scopul general al geomorfologiei
inginerestiD
, proiecte si solutii tehnice in amena&area teritoriului
(pag 21)
II geomorfologia inginereasca %include si proiecte cu solutii tehnice
concrete&I..
6<) %eisa&ul geomorfologic se defineste astfel:
, tipuri sau familii de forme de relief cu e#tinderi
repetate pe acelasi teritoriu (pag 5>)
Peisa3 geomorfologic 2 reprezinta imbinarea simpla sau #ariata, pe
suprafete extinse teritorial, a unor familii de forme si procese de relief care
au aproximati# aceeasi geneza si care dau nota specifica reliefului acelei
zone, regiuni sau unitati.
6=) Ce continente au e#istat, in ordinea !echimii,
inaintea celor actualeD
, %angeea, ?aurasia, GondGana
'cum circa 311 milioane de ani exista un singur supercontinent, numit
Pangaea, si un singur ocean 2 Panthalasa.
ncepand cu cretacicul, continentul se fragmenteaza, formandu-se un rift al
'tlanticului de <ord, care se largeste continuu. .egat de acest rift, apare
si o mare falie de transformare, diri$ata catre est, ce se largeste cu timpul
si da nastere unei mari, "area %ethAs. 'ceasta desparte doua noi
continente : 'aurasia si GondBana. =ot acum, alt rift separa Gond/ana
de 'ustralia, unita cu 'ntartica, iar o falie de transformare a acestui rift
desprinde ndia de 'frica.
6>) Ce reprezinta rifturile
D
, despicaturi ale litosferei situate intre 2 placi care se
departeaza (pag -)
6?) Care sunt principalele proprietati FmorfologiceH
ale rocilorD
, duritatea, masi!itatea, omogenitatea, permeabilitatea,
solubilitatea, porozitatea, plasticitatea (pag 1"$, 1"1)
Principalele proprietati N morfologice O ale rocilor, importante pentru
di#ersificarea formelor de relief, sunt : masi#itatea, masi#itatea,
omogenitatea, porozitatea, permeabilitatea, solubilitatea, plasticitatea.
7@) Care sunt principalele forme de acumulare
flu!iatileD
, conurile de de&ectie, glacisuri, piemonturi, campii de
ni!el de baza (pag 13)
6ormele principale de acumulare create de apele curgatoare sunt :
conurile de de%ectie, piemonturile, campiile de nivel de baza si deltele.
76) Ce sunt taffoniiD
, mici e#ca!atiuni semisferice create prin alterarea
cauzata de apa de ploaie stationata (pag 1"2)
6ormele de relief granitic. Pe suprafete mai plane si golase se formeaza
taffoni, mici exca#atiuni semisferice, create cu aportul apei de ploaie ce
stationeaza timp mai indelungat pe roca %printr-o umezire diferita intre
interiorul si exteriorul rocii& : praful rezultat este indepartat de #ant sau de
ploaia urmatoare. 'u dimensiuni care uneori depasesc cati#a metri in
diametru si e#olueaza prin alterare chimica. =afonii se intalnesc acolo
unde exista un anotimp secetos, cu precadere in climatele intertropicale,
semiaride si moderat aride, dar si in deserturile reci, regiunile subpolare
sau in cadrul masi#elor montane unde formele sunt reduse ca dimensiuni si
amploare.
77) Cand si unde a a!ut loc primul simpozion de
geomorfologie in 2omaniaD
, 0raso!, 1">2 (pag 33)
Primul simpozion a a#ut loc la 0raso#, in *+A3I..
&F% (Geol)) , ir de rupturi ale scoarei terestre suboceanice)

78) Ce contine, in ordine, legenda(scara) regionarii
geomorfologiceD
, domeniu, regiuni, unitati, subunitati (pag 53, 54)
,cara regionarii geomorfologica : domeniile, regiunile, unitatile,
subunitatile.
79) Care sunt scarile de timp geomorfologicD
Scarile de timp au in #edere doua timpuri:
- timpul geologic si
- timpul istoric sau contemporan. %pag :1&
7;) 'n ce an s,a infiintat 1G2, cu sediul in 0ucurestiD
,1""$ (pag 35)
n *++1 s-a creat si 'sociatia Geomorfologilor din Romania, cu sediul la
0ucuresti, a#and ca presedinte pe Gr. Posea.
7<) Caracterele specifice climatice si de peisa& ale
zonelor temperate sunt:
, 4 anotimpuri: padure, humus bogat, despaduriri,
stepa (pag 1$5)
*onele temperate se caracterizeaza prin temperaturi si ploi moderate si
prin patru anotimpuri. 7egetatia de padure este relati# bogata, iarna
depune un strat gros de frunze care putrezesc lent, fa#orizand formarea
humusului din sol. (atorita rolului de tampon al paturilor #egetale si de
sol morfogeneza este mult incetinita. Rolul principal il $oaca apele
curgatoare, prin eroziune in adancime si laterala si prin transport de
suspensii si pietris rotun$it prin rulare. Pietrisul rezulta pe calea
dezagregarilor din timpul iernii si, partial, prin eroziunea apelor
curgatoare. Pe #ersantii despaduriti pot a#ea loc si alunecari, solifluxiuni,
torentialitate si mai ales plu#iodenudare si siroiri. Peisa$ul a fost puternic
transformat de om, prin defrisari, araturi si #ariate constructii, ceea ce a
accelerat eroziunea in general, torentialitatea, alunecarile si inundatiile.
7=) Care este criteriul cel mai simplu, folosit prioritar
pt clasificarea formelor de reliefD
, ordinul de marime (pag -5)
.inia comuna a clasificarii o constituie deci cele sapte ordine de marimi
%I.7&.
7>) Cine a elaborate teoria pledipleneiD
, ?) @ing (pag >2)
#ersantilor, la baza carora se formeaza pedimente conca#e. Pedimentele se
unesc cu timpul si dau pediplene, presarate cu inselberguri.
7?) Cat la suta din scoarta terestra ocupa continentele
sub aspectul structurii geologiceD
, 5"I (pag >")
4ontinentele reprezinta, din punct de #edere geografic, uscaturile globului
si ocupa 3+F din suprafata Pamantului.
8@) Cnde se gasesc calcare in 2omaniaD
, *untii 0ihor, %adurea Craiului, *untii Trascaului,
%odisul *ehedinti (pag 2$2)
86) Ce sunt procesele morfologiceD
, totalitatea mecanismelor prin care se creeaza relief
(pag 4>)
Procesele geomorfologice 2 sunt definite ca totalitatea mecanismelor si
modalitatilor prin care se creaza relief.
,e subdi#id in procese interne sau endogene %dinamica interna& si procese
externe sau exogene.
87) ?a baza unui !ersant in retragere se formeaza:
, glacisul de eroziune
. .a baza unui #ersant in retragere se naste, prin procese complexe
%dezagregarea, alterarea, ablatia, siroirea, eroziunea laterala a uedurilor&
glacisul
?
-
"
Aste !orba de glacis de eroziune (format prin retragerea !ersantului)
14
88) Ce sunt sohodoaleleD
, !ai in areale calcaroase care au apa numai la ploi
torentiale (pag 2$5)
Vaile carstice de suprafata sunt mai rare datorita retelei subterane bine
organizata. ntalnim :
- vai transversale sau chei care strapung, in intregime sau perpendicular
un masi# calcaros, si care prezinta ni#eluri superioare de pesteri ;
- vai oarbe sunt cele care strabat partial masi#ul calcaros %fiind captate
subteran printr-un ponor& ;
- vai in fund de sac, sau vaile de recul, au ca iz#or fie o pestera fie un
ponor si apar numai la baza abrupturilor calcaroase, prezentand
continuitate numai spre a#al ;
- sohodoale %vaile seci& sunt #ai lipsite de apa %de#in acti#e in perioada
ploilor torentiale&, datorita captarilor subterane.
89) Cnde se afla plasat ni!elul de baza al unui agent
morfolologicD
, la limita sa inferioara de actiune (pag 1$)
'egea nivelului de baza %baze de eroziune&. Procesele de eroziune,
transport si acumulare ale fiecarui agent morfologic se exercita intre
anumite limite %superioara si inferioara& dincola de care inceteaza
8;) 5ormele de relief reprezinta:
, constructie spatiala e#istenta, cu caracter geometric,
in sau din scoarta terestra (pag 1-)
Formele de relief 2 reprezinta constructii spatiale ale scoartei terestre,
a#and caractere geometrice, prezinta deci #olume, cu o anume grafie si
metrie, compuse din roci, iar in unele cazuri apar ca spatii aerate.
8<) Caracterele specifice climatice si de peisa& ale
zonei aride sunt:
, lipsa apei si !egetatiei, actiunea eoliana (pag 1$4)
*onele aride prezinta doua caracteristici de baza : lipsa apei si a
#egetatiei si oscilatii mari de temperatura intre zi si noapte.
'ctiunile morfologice specifice sunt : dezagregarea rocilor prin insolatie,
modelarea eoliana si ploile torentiale, extrem de rare. Peisa$ul specific
este dat de intinse areale cu nisipuri si dune, ingramadiri de roci
dezagregate %grohotisuri& sau roci golase ce apar in #ersanti si chiar ca
suprafete c#asiorizontale %hamade&.
8=) 3i!elul local de baza al unui rau affluent este dat
de:
, colectorul direct (planul la gura de !arsare) (pag 1--)
$ivelul de baza este, teoretic, planul orizontal ce trece prin gura de
#arsare a unui rau.
8>) Ce se intelege prin sistem,formaD
, geometria si morfometria elementelor care compun o
forma si raporturile dintre ele (pag 42)
Sistemul-forma se refera indeosebi la aspectele fizice, exterioare, dar in
corelatie nu si la curgerile de energie si materie. Este #orba de o multime
de #ariabile la geometria si morfometria formelor, functionarea sistemului
fiind asigurata de interrelatiile dintre ele. .a ni#elul scoartei terestre se
identifica mai multe sisteme-forma ma$ore: morfometria bazinului
hidrografic, geometria albiilor, morfometria tarmurilor, morfometria
#ersantilor.
8?) Ce caracteristici are scoarta de tip platformaD
, este rigida, compusa din roci metamorfozate,
acoperite de sedimentar necutat (pag >")
Platformele reprezinta regiunile structurale cele mai #echi, sunt rigide,
constituite in principal din roci metamorfozate si magmatice %scoarta
granitica&, cu urme de cutari din una sau mai multe faze. 5cupa cam P din
continente.
9@) Care sunt autorii scarii morfologice a e!olutiei
teritoriului 2omaniei D
, G) %osea si 3) %opescu (pag 51)
Scara morfocronologica %Gr. Posea, <. Popescu& foloseste la studiul
e#olutiei paleogeomorfologice a unui teritoriu.
96) %rin ce a contribuit topografia la inchegarea
geomorfologieiD
, prin realizarea de harti topografice pt suprafete tot
mai mari (pag 23)
%opografia, prin hartile la scari mici, a facut posibile analize si obser#atii
asupra unor suprafete tot mai mari de uscat si, mai ales, un inceput de
tipizari si chiar clasificari de forme de relief.
97) 'ntre ce adancimi se localizeaza nucleul TerreiD
, intre minus 2"$$,-4$$ (pag >>)
n centru %punctul central al =errei este la >811 )m& se afla nucleul.
ncepe la adancimea de 3+11 )m, unde se afla discontinuitatea
Gutemberg-?ichert. (ensitatea acestuia atinge #alori de ; 2 *3. Pare a fi
dominat de nichel si fier, iar starea materiei este presupusa a fi in fuziune.
'ici isi are sediul gra#itatia si magnetismul terestru.
98) 'n care geosfera este localizata gra!itatia si
magnetismul terestruD
, in nucleu (pag >>)
99) Cand au a!ut loc inceputurile geomorfologiei
teoreticeD
, in Becolul luminilor(J/''') (pag 25)
,ecolul luminilor %al Q7-lea 2 nasterea geomorfologiei teoretice& face
un enorm pas catre e#olutionism, ignorand abordarile anterioare si
concepand totul intr-o dez#oltare stadiala.
9;) Cum poate fi definit !ersantul ca entitate
geomorfologica principalaD
, ca suprafata de record intre interflu!iu si !ale sau
intre munte(podis) si o suprafata !ecina mai &oasa (pag
143)
- ca grafie %forma&, #ersantul este o suprafata inclinata care face racordul
intre doua suprafete orizontale, una superioara si alta inferioara.
9<) Care sunt aspectele principale de relief care fac
obiectul analizei unei suprafete topograficeD
, morfografia si morfometria (pag >5)
(naliza suprafetei topografice reprezinta cunoasterea modului cum
oscileaza ca panta, in toate directiile, suprafata topografica. ,e executa
harti morfometrice, diagrame si profile.
9=) Cum mai este denumita legea echilibrului in
geomorfologieD
, Ftendinta spre echilibruH (pag 1$")
'egea echilibrului este una dintre cele mai importante legi ale e#olutiei
reliefului, cunoscuta si sub forma de N tendinta spre echilibru O. 5rice
actiune care creeaza relief se caracterizeaza printr-o tendinta generala de
a realiza, in timp, o stare de echilibru intre forta sa si forma asupra careia
actioneaza sau pe care o realizeaza.
9>) %aleomorfologia se ocupa cu:
, e!olutia actualelor peisa&e conform unei scari
morfocronologice (pag 1")
Paleomorfologia generala, cunoscuta la unii autori ca geomorfologie
istorica, se ocupa de e#olutia actualelor peisa$e geomorfologice %de
principiu, nu a formelor&. Porneste de la o scara morfocronologica, ce are
la baza complexele cele mai generale si mai #echi de reliefuri care se
pastreaza astazi ca martori, si largeste apoi continuu gama formelor,
proceselor si cauzelor catre actual, ale tuturor categoriilor de forme, din
ce in ce mai mici si mai actuale, care brodeaza peisa$ul geomorfologic
prezent.
9?) Care sunt FcategoriileH ce compun bazinele morfo,
hidrografice:
, statice si dinamice (pag 1")
Bazinul morfo-hidrografic inregistreaza, totodata, in diferite moduri, si
formele esentiale ale e#olutiei trecute a reliefului sau ; aceste forme pot fi
denumite elemente statice.
-ecanismele prin care se realizeaza autoreglarea si dez#oltarea constituie
elementele dinamice ale bazinului morfo-hidrografic.
15
;@) 5orma,tip (de relief) reprezinta:
, o forma,model (pag 1")
Geomorfologia generala abordeaza, sub forma de modele sau tipuri ,
sistematica formelor terestre de relief, concretizandu-se insa si cu exemple
reale specifice.
;6) Care sunt tipurile principale genetice de nisipD
, marin si eolian (pag 1")
&elieful modelat pe nisipuri. n general exista doua tipuri de nisip :
- marin %depus in strate si de obicei umectat& si,
- eolian %nestratificat, uscat, usor de spulberat, si predominant cuartos&.
;7) Ca stiinta independenta, geomorfologia este
pozitionata intre:
, geologie si geografia fizica (pag 1)
Geomorfologia apare ca stiinta independenta prin pozitia sa si a
obiectului sau intre geologie si geografia fizica.
;8) ,tructura pe #erticala a scoartei de alterare :
- orizontul argilos ;
- orizontul argilo-detritic ;
- orizontul detritic ;
- roca fisurata. %pag *31&
;9) Care sunt formele de relief specifice
conglomeratelorD
, masi!e montane, coloane, turnuri, babe, sfincsi,
piramide cuafate (pag 1"5)
Conglomeratele impun, ca forme specifice, indeosebi : masi#e montane
inalte si culmi deluroase, abrupturi puternice, coloane si turnuri masi#e,
babe, sfincsi, turnuri, piramide cuafate.
;;) Ce caracteristica morfologica dominanta are
argilaD
, de!ine plastica in contact cu apa (pag 1"-)
(rgila este o roca fara masi#itate, slaba la eroziune mecanica si
impermeabila. 4alitatea morfologica de baza consta in faptul ca in stare
uscata este a#ida de apa, iar excesul o face sa de#ina plastica si isi
mareste #olumul prin gonflare.
;<) Bub ce denumire mai este cunoscuta
paleomorfologia generalaD
, geomorfologie istorica (pag 1")
Paleomorfologia generala, cunoscuta la unii autori ca geomorfologie
istorica, se ocupa de e#olutia actualelor peisa$e geomorfologice %de
principiu, nu a formelor&.
;=) Cand au aparut, in mod empiric, primele notiuni
de geomorfologieD
, in antichitate (pag 24)
4a in orice stiinta despre Pamant sau despre existenta in general, primele
preocupari si primele notiuni apar in mod empiric inca din antichitate.
;>) Cum se numesc formele care incon&oara circular
martorii de eroziuneD
, pedimente (pag 151)
Glacis, pediment, pediplena sunt trei forme ce pot aparea in succesiune
e#oluti#a, intr-un climat arid, semiarid si tropical. .a baza unui #ersant in
retragere se naste, prin procese complexe %dezagregarea, alterarea,
ablatia, siroirea, eroziunea laterala a uedurilor& glacisul. 'cesta are o
forma alungita. 4and glacisarea a patruns si pe #aile interioare masi#ul
sau podisul, atunci ele ataca si dezintegreaza interflu#iile prin inseuari si
masi#e izolate sau martor de eroziune insulari sau inselberguri. n acest
stadiu glacisurile nu mai sunt alungite si exterioare masi#ului, ci
incon$oara circular sau elipsoidal inselbergurile; au de#enit pedimente.
4and pedimentele se extind foarte mult, se ingemaneaza si distrug
ma$oritatea inselbergurilor, se formeaza pediplena.
;?) Care sunt cele 3 geosfere interne ale TerreiD
, nucleul, mantaua si scoarta (pag >")
Exista mai multe geosfere din care @ sunt geosfere interne, deosebite intre
ele dupa densitate, compozitie chimica si structura fizica si despartite de
asa-zise discontinuitati.
- n centru se afla nucleul.
- Ermeaza mantaua, care in#eleste nucleul ;
- Eltima geosfera interna este scoarta.
(ub aspect structural si fizic! mantaua superioara face corp comun cu
scoarta sub numele de lirosfera .
<@) Ce conditii trebuie sa indeplineasca un model
geomorphologicD
, sa fie analog sistemului sau formelor reprezentate si
sa aiba aceleasi caracteristici (pag 4-)
"odelul geomorfologic se cere a fi analog sistemului reprezentat, sa aiba
aceleasi caracteristici si comportari.
<6) Care este functia principala a reliefosferei in
cadrul TerreiD
, schimb de materie si energie intre e#teriorul hidro,
gazos si interiorul Terrei (pag 1>)
&eliefosfera 2 prin ea se face schimb de materie si energie intre exteriorul
hidro-gazos si interiorul =errei.
<7) Care sunt tipurile principale ale paturii tampon
suprapuse suprafetelor de echilibruD
, paturi de alu!iuni, de alterari, de sol (pag 1$2)
,tarile de echilibru sunt marcate obisnuit de crearea unor suprafete de
ni#elare, sau suprafete de echilibru, uneori relati# inclinate si care dispun
de una sau doua paturi tampon formate din alu#iuni, paturi de alterare,
sol si #egetatieII. 4ele mai obisnuite suprafete de ni#elare sunt luncile,
terasele, glacisurile, pedimentele, peneplenele, pediplenele, dar si unii
#ersanti pot fi in echilibruI..
<7) Care sunt, in ordine, media altitudinilor
continentale si media adancimilor oceaniceD
, $m si 3$$$m (pag 3)
#ceanele 2 ocupa A*F din suprafata globului, au o adancime medie de
@111 2 @;11 m.
&elieful continental se ridica la o altitudine medie altimetrica de circa
;;1 m.
<8) ?anturile de munti formate prin subductie sunt
localizate la:
, marginile acti!e, (continentale) (pag "$)
n cadrul geodinamicii placilor, un rol important aparte il are, in special
pentru nasterea muntilor, contactul dintre continente si oceane. Pe aceste
aliniamente pot apare asa-zisele margini active sau labile, de tip pacific,
pe care se infrunta doua placi diferite, si margini pasive , de tip atlantic ,
unde contactul ocean-continent se gaseste pe o aceeasi placa. n ambele
situatii pot aparea aliniamente montane, dar diferite structural; in primul
caz, se nasc muntii cutati, iar in al doilea, marginea continentala se ridica,
usor bombat si"sau in trepte, deasupra platformei continentale, care uneori
sufera o usoara lasare compensatorie.
<9) Cum mai este cunoscuta Teoria lui () *) +a!isD
, ciclul de eroziune (pag >1)
%eoria lui +avis, sau ciclul eroziunii.
<;) Ce este luncaD
, patul de meandrare al unui rau (albia ma&ora) (pag
1>2)
(lbia ma3ora %lunca& reprezinta patul general de meandrare al unui rau.
<<) Care sunt factorii acti!e ai morfogenezeiD
, factorii interni si cei e#terni (pag 5")
Factorii activi ai morfogenezei, cei care actioneaza direct sau chiar
indirect asupra rocilor, sunt : energiile, agentii si procesele
geomorfologice. =oate insa se grupeaza in factori interni si externi.
<=) Care este altitudinea medie la care incepe eta&ul
glaciar in zona temperateD
, 3$$$m (pag 1$>)
Eta%ul glaciar se afla deasupra limitei zapezilor #esnice %:111 m la
ecuator, ::11 m la tropice, @111 m in zona temperata si coboara la zero
metri in zonele glaciare.
1-
<>) Care sunt factorii interni ai morfogenezeiD
, totalitatea energiilor, miscarilor, proceselor sau
fenomenelor care se produc sau se manifesta in
interiorul si la baza litosferei (pag 5")
litosferei.
<?) Cine este socotit parintele geomorfologieiD
, ()*) +a!is (pag 23)
Recunoasterea, insa, publica a geomorfologiei ca domeniu de sine statator,
cu obiect propriu, se face numai in *;++ %teoria lui ?. (a#is&II.
=@) Ce este planul 0enioffD
, planul de subductie dintre 2 placi care e#ecuta
miscari de apropiere
Subductie 2 fenomenul de coborare si retopire lenta a placilor in
astenosfera.
n cazul in care o placa se subduce, planul de coborare are inclinari de ::
2 >1
1
si e cunoscut sub numele de plan Benioff. Pe acest plan, din frecarea
si incalecarea celor doua placi, se nasc tensiuni foarte mari, localizate la
adancimi ce #ariaza de la )iti#a )m la A11 )m.
=6) Ce !arste au platformele morfostructuraleD
, precambriene, caledonice, hercinice (pag >", $)
(upa #echime si rigiditate se deosebesc : platforme precambriene si
platforme din era primara.
Platformele care sau consolidat in era primara sunt : caledonice si
hercinice.
=7) Cine diferentiaza efectul eroziunii unui process, in
aceeasi zona sau eta&, de la un loc la altulD
, rocile si structura geologica (pag 5")
&ocile si structurile geologice constituie materialul din care sunt realizate
formele de relief. Ele reprezinta un factor primordial, dar pasiv, deoarece
nu actioneaza direct, ci numai reactioneaza in moduri specifice fata de
factorii acti#i.
=8) Cum se numeste scara timpului geologic, in care
s,a derulat istoria reliefului actualD
, scara morfocronologica (pag 51)
Scara morfocronologica foloseste la studiul e#olutiei
paleogeomorfologice a unui teritoriu.
=9) Captarea laterala are loc:
, intre 2 rauri ce curg paralele (pag 1>")
Captarea laterala. Este #orba de doua rauri cu bazine relati# paralele, dar
unul dintre ele si-a adancit albia mai repede.
=;) Care procese geomorfologice specifice actioneaza
in loessD
, tasarea si sufoziunea (pag 2$$)
6ormele de relief modelate pe loess sunt determinate de porozitatea
loessului rezultate prin intermediul proceselor de tasare si sufoziune care
se produc pe interflu#ii %plate&, la care se adauga #aile cu maluri abrupte.
%asarea conduce la formarea de cro#uri, ga#ane si padine si #ai de
cro#uri.
Prin sufoziune i-au nastere hornuri, palnii %doline&, hrube, tunele de
sufoziune.
=<) Cum mai sunt numiti agentii interni care creeaza
mediu propice actiunii agentilor e#terniD
, forte tectonice (pag 5")
==) 114)Ce continente desparte oceanul TethisD
, GondGana de ?aurasia (pag 2)
Este aproape sigur ca arealele de platforma %#echi sau mai noi& ale
continentelor au format initial un singur continent, Pangeea, incon$urat de
un singur ocean, Pantalassa %Pacificul nare&. Elterior a aparut 5ceanul
=ethLs, despartind, prin largire, doua mari continente, .aurasia in nord si
Gond/ana in sud.
=>) Care sunt partile principale ale geomorfologiei, in
conceptia morfoclimatica dupa CholeKD
, structurala, climatica si azonala (pag >3)
%eoria morfoclimatica %'. 4holleL, *+:1&, pri#este e#olutia reliefului
di#ersificata in functie de clima. 'utorul porneste de la ideea ca exista in
fapt trei geomorfologii, ca parti ale unui singur obiect, relieful:
geomorfologia structurala, geomorfologia climatica (sau zonala si
geomorfologia azonala.
=?) Cine a formulat Teoria generala a sistemelorD
, 0ertalanffK (pag 4$)
%eoria unitara a sistemelor a fost elaborata in *+83 de biologul austriac
.ud/ig #on 0ertalanfflL.
>@) Ce cauza (legeLforta) impune efectul morphologic
al panteiD
, gra!itatia (pag 124)
Panta este elementul prin care se materializeaza morfologic forta de
gra#itatie si reprezinta unul din factorii care influienteaza in mod direct
deplasarea.
>6) Cum se numeste harta realizata de G) %osea si ?)
0adea in 1"4D
, 2omania,unitatile de relief(regionare
geomorfologica) (pag 34)
n editia a -a %)eomorfologie, *+A>, de Gr. Posea, -. Grigore, <.
Popescu, -. elenicz&, Gr. Posea a redus unele capitole, dar a introdus, tot
pentru prima data, unele probleme noi cum ar fi : =ectonica placilor si
relieful, 0azinul morfohidrografic, Regionarea geomorfologica, cu o scara
taxonomica de tip legenda si cu un concept nou ; dupa aceasta scara s-a
realizat si o regionare geomorfologica a Romaniei %Posea Gr. ,i .. 0adea,
Romania 2 Enitati de relief, scara * :A:1.111 , Editura ,tiintifica si
Enciclopedica&.
>7) Caracterele specifice climatice si de peisa& ale
zonelor glaciare sunt:
, temp medii sub $ grade, ghetari si eroziune glaciara
(pag 1$4)
*onele glaciare stau sub influienta unor temperaturi medii anuale sub
zero grade 4elsius, acumulari importante de gheata si #anturi puternice.
Procesele si agentii geomorfologici sunt, in oarecare ordine, urmatorii :
ghetarii, actiunea #antului %eolizatie&, dezagregarea prin inghet-dezghet,
zapada, iar in timpul dezghetului de #ara si o oarecare torentialitate.
Peisa$ul tipic este cel al ghetarilor de diferite forme, colti de stanca,
morene si grohotisuri.
>8) Cnde sunt specifice meandrele incatusateD
, in arealele montane si de podis (pag 1-")
Exista doua tipuri de meandre:
*& "eandrele divagante 2 e#olueaza repede si isi schimba des pozitia,
deoarece se gasesc si oscileaza in cadrul unor lunci de$a formate, sau pe
campii, inclusi# campii piemontane. n cadrul lor poate aparea un subtip,
numit meandre compuse, respi# bucle mici in cadrul unora mult mai
mari.
3& "eandrele incatusate - sunt specifice arealelor montane si de podis
formate obisnuit din roci dure. -eandrele incatusate sunt de doua feluri:
3.*.& de vale (mostenite& 2 meandreaza intreaga #ale %pe toata
adancimea&;
3.3.& de rau (autogene 2 meandrarea porneste de la un anumit
ni#el in $os;
>9) Care sunt formele specifice reliefului graniticD
, masi!e granitice, capatani de zahar, blocuri
sferoidale, arena granitica si taffonii (pag 1"2,1"3)
6ormele de relief specifice reliefului granitic :
- (rena granitica 2 se prezinta ca o tarana grauntoasa acumulata %sub
impulsul gra#itatiei& la poala masi#ului ca o trena.
- Blocurile sferoidale - sunt desprinse din masi# prin alterarea linilor de
sifusatie, au dimensiuni #ariabile si se gasesc de cele mai multe ori la baza
abrupturilor, in cadrul arenei. ,e rotun$esc prin alterarea colturilor.
- Pe suprafete mai plane si golase se formeaza taffoni, mici exca#atiuni
semisferice, create cu aportul apei de ploaie ce stationeaza timp mai
indelungat pe roca
1>
- Capatani de zahar 2 rezulta prin exfolierea granitului intr-un climat
cald si umed.
- "asivele granitice 2 sunt cele mai mari forme, rezultate prin dega$area
batolitelor de sub roci mult mai moi la eroziune..
>;) Care sunt denumirile eta&elor in *e#icD
, caliente, templada, fria, gelada
(iferitele ni#eluri de altitudine sunt usor de identificat deoarece corespund
unor anumite zone agricole.
%ierra Caliente %zona fierbinte& se intinde de la ni#elul marii la aproape
A11 m si temperaturi medii de aici sunt de 38 - 3; grade 4. n aceasta
regiune se culti#a #anilie si cacao.
%ierra %emplada %zona calda spre moderata& se afla la o altitudine de
*;11 m, a#and temperaturi medii cuprinse intre *+ - 38 grade 4. n
aceasta zona temperata se culti#a bumbac si trestie de zahar.
%ierra Fria %zona rece& urca la 8111 - 8:11 m, cu temperaturi medii de *3
- *; grade 4.
(oar #arfurile cele mai inalte apartin regiunii %ierra Gelada %zona de
inghet&, temperatura medie coboara aici sub *3 grade 4.
><) Care sunt principalele forme de sufoziune in
loessD
, doline, palnii, hornuri cu sau fara palnii, hrube,
iz!oare sufozionale, tuneleLhornuri, palnii, hrube,
tunele (pag 2$$)
6ormele de relief modelate pe loess sunt determinate de porozitatea
loessului rezultate prin intermediul proceselor de tasare si sufoziune care
se produc pe interflu#ii %plate&, la care se adauga #aile cu maluri abrupte.
%asarea conduce la formarea de cro#uri, ga#ane si padine si #ai de
cro#uri.
Prin sufoziune i-au nastere hornuri, palnii %doline&, hrube, tunele de
sufoziune.
>=) Ce este popina
1$
D
, gradiste, grind (ridicatura de teren alungita formata in
lunca unui rau datorita schimbarii, catre !arsare, a
meandrelor lui) (pag 1>$)
Popina %insula din interiorul belsugului& ;
Belciug %meandrul scos din functiune, blocat si de#enit un lac arcuit&.
>>) Apirogeneza reprezinta miscari lente:
, ce alterneaza intre inaltare si coborare (pag "")
miscarile epirogenetice;%se desfasoara lent si numai pe #erticala, pe
regresiuni marine.&
>?) Care sunt formele din categoria e#ocarstuluiD
, lapiezuri, doline, u!ale, cheile, !aile carstice (pag
2$3, 2$4, 2$5)
6ormele de suprafata % exocarstul & rezulta prin dizol#area rocii de catre
apa din precipitatii incarcata cu 453 pe un carst preponderent lipsit de sol
si implicit de #egetatie.
- 'apiezurile sau *arren, sunt forme de disolutie, ce se formeaza pe
suprafete cu inclinari reduse si cu aspect de santulete sau esca#atiuni de
mici dimensiuni, de cele mai multe ori circulare.
- +olinele sunt palnii adanci de cati#a metri pana la zeci de metri, numite
si N vartaci O in -untii .oc#ei sau N tecuci O in ,ureanu.
- 2valele reprezinta ingemanari de doline care dau depresiuni circulare,
o#oidale sau neregulate, cu diametre de pana la un )m si adancimi de zeci
de metri si sunt tipice in carstul dinaric.
- Poliile, N pol%e O sau depresiuni de mai mari dimensiuni cu fundul plat,
mlastinos si peretii abrupti %de calcar&, in interiorul carora se gasesc
resturi de blocuri calcaroase izolate, rezultate in urma coroziunii, numite
humuri.
- Cheile sunt formate prin eroziune mecanica si numai in parte prin
dizol#are.
- Vaile carstice de suprafata sunt mai rare datorita retelei subterane bine
organizata.
1$
P#P1$0 (gr7di<te, grind), ridic7tur7 alungit7 de teren format7 =n lunca
unui r9u: gr7di<te)
?@) Care sunt reliefurile ma&ore formate pe calcare,
prin procese comple#eD
, masi!ele calcaroase, platourile calcaroase, barele de
calcare, !aile de tip canion, defile, chei (pag 2$2)
=ipurile de relief ma$or formate pe calcare :
- "asivele calcaroase, sunt blocurile limitate de abrupturi %generate si
marcate de cele mai multe ori de linii de falii& uneori cu surplombe, la
baza carora se formeaza tapsane de grohotis.
- Platorurile calcaroase sunt intalnite acolo unde exista masi#e
stratificate orizontal, de mari dimensiuni atat in suprafata, cat si ca
grosime.
- Barele de calcare, sunt fasii de calcar cu lungimi apreciabile dar cu
latimi reduse, afectate de un grad ridicat de penetrare de catre reteaua
hidrografica.
- Vaile de tip canion: defilee: chei. Primele doua sunt foarte lungi,
prezinta profile trans#ersale inguste, cu #ersanti abrupti si cu albia bine
dez#oltata, axata de cele mai multe ori pe linii de falii. 4heile au profile
trans#ersale foarte inguste, cu peretii abrupti %uneori surplombati& si de
cele mai multe ori #ersantii se unesc la ni#elul tal#egului, unde se gasesc
exca#atii generate de e#orsiune, denumite marmite.
?6) Ce sunt u!aleleD
, ingemanari de doline (depresiuni circulare, o!oidale
sau neregulate) (pag 2$4)
6ormele de suprafata % exocarstul &
- 2valele reprezinta ingemanari de doline care dau depresiuni circulare,
o#oidale sau neregulate, cu diametre de pana la un )m si adancimi de zeci
de metri si sunt tipice in carstul dinaric.
?7) Care este procesul geomorfologic principal care
impune relief granitic tipicD
, alterarea (pag 1"1)
Granitul este o roca dura, endogena, masi#a, dar neomogena din punct de
#edere chimic %format in general, din cuart, feldspat si mica-biotip&.
(atorita masi#itatii si rigiditatii, miscarile tectonice ii creaza insa fisuri si
falii %sub forma aproape rectangulara, facilitand astfel alterarea atat cea
fizica cat si cea chimica&, pe care poate patrunde apa din precipitatii.
Relieful tipic dez#oltat pe granit se formeaza sub climate calde si umede,
unde alterarea ataca in mod deosebit felspatul.
?8) +e ce schimbarile climatice sunt importante
pentru reliefD
, modifica zonal si eta&at procesele si agentii
morfologici (pag 1$4)
6actorii climatici di#ersifica zonal procesele si chiar agentii
geomorfologici, combinarea si intensitatea actiunii lor.
?9) Ce se intelege prin sistem de eroziuneD
, actiunea morfogenetica asociata a unui comple# de
agenti si proceseLcombinare de factori geomorfologigi,
impusa de tipurile de clima (pag 43)
Sistem de eroziune este un concept mai putin abstractizat, definit de '.
4holleL in *+:1, prin care se intelegea actiunea morfogenetica asociata a
unui complex de agenti si procese, sau o combinare de factori
geomorfologici, impusa de tipurile de clima.
?;) %rin ce se impune in relief legea
zonalitatii(de!enind morfoclimaticaD
, prin clima (pag 1$4)
'egea zonalitatii morfoclimatice. Jonalitatea este impusa de catre clima,
determinata la randul ei de sfericitatea si rotirea Pamantului. %pag *18&
'n general insa clima determina relieful de detaliu, iar pe spatii mari
tectonica trece inaintea climei) %pag A@&
?<) Cum se numeste echilibrul geomorfologic care
este apparent stationar(pet imp scurt), dar cu usoare
fluctuatii ciclice in timpD
, echilibrul dinamic (pag 1$")
1
?=) 3umiti procesul principal care realizeaza relief
carsticD
, dizol!area (pag 2$1)
&elieful carstic este rezultatul proceselor de dizol#are pe"in roci solubile.
?>) 141)Ce este curba morfodinamicaD
, reprezinta rezultanta e!olutiei reliefului pe o anume
perioada de timp (pag 5-)
Curba morfoclimatica reflecta deci sensul si durata e#olutiei regiunilor
denudate sau acumulate, respecti# reflecta istoria dez#oltarii reliefului.
??) Cine a elaborate teoria morfoclimaticaD
, 1) CholleK (pag >3)
6@@) Ce sunt tecurile sau !artaciiD
, doline (pag 2$4)
- +olinele sunt palnii adanci de cati#a metri pana la zeci de metri, numite
si N vartaci O in -untii .oc#ei sau N tecuci O in ,ureanu.
6@6) Cum se defineste hipsometria globalaD
- Cipsometria globala e#identiaza principalele trepte de relief
generalizate la scara globului si care, in buna parte, corespund formelor
ma$ore amintite mai sus. %pag >1&
6@7) Care este cea mai &oasa treapta din curba
hipsografica(metrica) a Terrei D
, gropile abisale (pag 4)
Curba hipsometrica (metrica a Terrei. 4ea mai $oasa treapta o constituie
gropile abisale, incepand de la minus :111 2 A111m pana la minus
**1@8m.
6@8) Care sunt notiunile fundamentale in Teoria
pledipleneiD
, glacis, pediment, pediplena (pag >2)
#ersantilor, la baza carora se formeaza pedimente conca#e. Pedimentele
se unesc cu timpul si dau pediplene, presarate cu inselberguri..
6@9) 'n ce an se infiinteaza la 0ucuresti prima catedra
uni!ersitara de geografie, a!andu,l ca profesor pe
Bimion *ehedintiD
, 1"$$ (pag 31)
.a *+11 se infiinteaza la 0ucuresti prima catedra uni#ersitara de
geografie, a#andu-l ca profesor pe ,imion -ehedinti %*;>+ 2 *+>3&.
6@;) Care sunt elementele principale ale teraselorD
, podul si fruntea (pag 1>3)
%erasa este o fosta lunca, parasita de rau prin adancire, ramasa
suspendata deasupra noii lunci, sub forma de treapta discontinua.
5 terasa se compune din doua elemente principale : podul si fruntea.
6@<) Cum mai poate fi numita geomorfologia
generalaD
, introducere in geomorfologie (pag 1")
reale specifice.
geomorfologice. Poate fi socotita si #ntroducere in geomorfologie!.
6@=) Cand se plaseaza etapa empirismului in e!olutia
geomorfologieiD
, inceputul A!ului *ediuLperioada 2enasterii (pag 24)
6@>) 'n ce climat apare carstul golasD
, mediteranean (pag 2$")
n zonele cu climat mediteranean apare ca tipic carstul golas, cu di#erse
forme %atat endo, cat si exocarstice&, datorita alterarii perioadelor
secetoase %cand se manifesta alterarea fizica& si umede %cand predomina
torentialitatea, siroirea si mai ales disolutia&.
6@?) Ce tipuri de reliefuri sunt impuse de factorii
pasi!i ai morfogenezeiD
, reliefuri petrografice si structurale (pag 1$1, 1$>)
6actori acti#i si pasi#i ai morfogenezei:
- factori activi ai morfogenezei: reliefuri tectonice si reliefuri de eroziune
si de acumulare.
- factori pasivi ai morfogenezei: reliefuri petrografice si reliefuri
structurale. %pag *1*&
'egea eroziunii diferentiale se refera la reactia diferita a rocilor si a
structurii geologice fata de eroziunea in general.
,e nasc astfel reliefuri petrografice si reliefuri structurale. %pag *1A&
66@) Categoriile formelor de relief sunt impuse de:
, marimea si geneza formelor (pag -3)
4lasificarile formelor de relief iau drept criteriu ordinul de marime al
formelor, originea %agenti si"sau procese&, sau"si structura geologica.
5rdinul de marime include in fapt si o anume geneza, chiar daca aceasta
nu este mentionata.
666) 'n ce an a fost infiintata Bocietatea de Geografie
din 2omaniaD
, 1>5 (pag 31)
n 6>=; apare (ocietatea )eografica Romana, cu un profil extrem de larg,
de la geologi, topografi sau climatologi la multi alti oameni de cultura, in
general.
667) Ce sunt procesele de !ersantD
, procese fizico,chimice si gra!itationale,
plu!iodenudarea, siroirea, torentialitatea (pag 14-)
Procese dominante, in ordinul fasiilor din prima categorie de denumiri :
dezagregari, prabusiri, alterari, dezagregari, plu#iodenudare, inceput de
siroire, alterari, ra#enare, torentialitate, alunecari, alterare si faramitare
puternica, plu#iodenudare, e#acuare in solutii, siroire. =oate acestea sunt
#ariabile in cadrul unui #ersant sau al unei unitati functionale, ele fiind
repartizate relati# haotic, iar declansarea lor depinde de mai multi factori,
forte si agenti.
n functie de extinderea acestor procese si in special de siroire si procesele
gra#itationale, se fixeaza limita superioara si cea inferioara a #ersantului.
668) Ce sunt scuturileD
, Scuturile sunt platforme precambriene usor bombate. %pag +:&
669) ?a ce se reduce, in esenta, Teoria lui +a!isD
, eroziune (pag >1)
%eoria lui +avis sau ciclul eroziunii.
66;) 4ontactul dintre diferitele tipuri de regiuni morfostructurale
prezinta multe #arietati, care impun si reliefuri structurale specifice.
=ipuri fundamentale de contact :
- Contactul de superpozitie se intalneste intre un scut sau un masi# #echi
ce coboara sub cu#ertura unui bazin sedimentar sub care se prelungeste ca
soclu. 4a relief iau nastere depresiuni de contact, cu front de cuesta in
bazinul sedimentar si cu o suprafata exhumata in forma de glacis sub
masi#.
- Contactul de infruntare apare mai ales la marginile lanturilor alpine si
prezinta obisnuit abrupturi masi#e de tip falie.
- Contactul prin integrare, sau prin anexare, are loc mai ales din partea
unui lant alpin asupra unor fasii din unitatile #ecine ale bazinelor de
sedimentare sau chiar de soclu. %pag +>&
1"
Geomorfologie generalD Ei petrograficD
(semestrul ')
%itular cursF
Prof+ univ+ dr+ doc+ Grigore P#S!(
GntrebDri de e4amen (de tip grilD)F
Gradul de dificultate @:< puncte
1) Care este E<tiin8a integrat7 a Terrei ca planet7 a !ie8ii <i a
omeniriiF D
a) geomorfologia
b) geoecologia
c) biogeografia
d) geografia
2): d)
2) Geomorfologia este o stiinta despre:
a) relief
b) structura interna a pamantului
c) analiza si interpretarea hartilor
2): a)
3) Ca pozitie (dupa diferiti autori), intre stiintele Terrei
geomorfologia este catalogata ca fiind o:
a) stiinta geologica, ecologica, independenta
b) stiinta geografica, biologica, independenta
c) stiinta geologica, geografica sau independenta
2): c)
4) Geomorfologia ca stiinta a luat nastere in urma dez!oltarii
prealabila a altor trei stiinte:
a) topografia, geologia si geografia fizica
b) astronomia, geologia, geografia fizica
c) topografia, astronomia, cartografia
2): a)
5) 5ormele de relief reprezint7:
a) roci cu o anumit7 grafie <i metrie
b) un spa8iu aerat al scoar8ei terestre
c) construc8ie spa8ial7 e#istent7, cu caracter geometric, =n
sau din scoar8a terestr7
d) construc8ie spa8ial7 e#tern7 =n sau din scoar8a terestr7
realizat7 de un agent e#tern
2): c)
-) 5orma,tip (de relief) reprezint7:
a) o form7 real7 din teren
b) o form7 instabil7 pe timp =ndelungat
c) o form7,model
d) o form7 care nu se repet7 =n spa8iu
2): c)
>) Care este obiectul de studiu al geomorfologieiD
a) relieful
b) factorii interni ai Terrei
c) factorii e#terni ai Terrei
d) agen8ii <i procesele geomorfologice
2): a)
) Cine creaz7 formele de reliefD
a) procesele geomorfologice
b) agen8ii sau for8ele interne <i e#terne prin procese
specifice
c) agen8ii e#terni
d) tectonica
2): b)
") Categoriile principale de forme de relief se clasific7 dup7
urm7toarele criterii:
a) agen8ii e#terni
b) agen8ii interni
c) agen8ii <i procesele geomorfologice <i dup7 dimensiuni
d) stadiul de e!olu8ie
2): c)
1$) Categoriile principale ale formelor de relief socotite dup7
ordinul de m7rime sunt urm7toarele:
a) mari, mi&locii, mici
b) planetare, ma&ore, de eroziune <i acumulare
c) planetare, flu!iatile, glaciare
d) mun8i, dealuri, c9mpii
2): b)
11) Care sunt cele mai mari forme de relief de pe Terra (zise <i
planetare)D
a) podi<urile =nalte <i bazinele tectonice
b) mun8ii, dealurile <i c9mpiile
c) mun8ii <i c9mpiile
d) bazinele oceanice <i continentele
2): d)
12) Cnde este localizat7 reliefosferaD
a) la contactul dintre nucleu <i astenosfer7
b) la contactul dintre astenosfer7 <i manta
c) la contactul dintre astenosfer7 <i geosferele formate
din ap7 <i aer
d) la contactul dintre manta <i troposfer7
2): c)
13) Ca <tiin87 independent7, geomorfologia, este pozi8ionat7 =ntre:
a) geografie fizic7 <i paleontologie
b) geografie fizic7 <i geografie uman7 <i economic7
c) geofizic7 <i geografia fizic7
d) geologie <i geografia fizic7
2): d)
14) Care sunt principalele ramuri ale geomorfologieiD
a) geomorfologie general7, geomorfologie structural7,
geomorfologie climatic7
b) geomorfologie planetar7, geomorfologie climatic7,
geomorfologie erozi!o,acumulati!7
c) geomorfologia general7, paleogeomorfologia general7,
geomorfologia regional7
d) geomorfologie planetar7, geomorfologie regional7,
geomorfologie local7
2): c)
15) Bub ce denumire mai este cunoscut7 paleogeomorfologia
general7D
a) geografie teoretic7 istoric7
b) geomorfologie istoric7
c) geologie istoric7
d) paleontologie
2): b)
1-) Cum mai poate fi numit7 geomorfologia general7D
a) 'ntroducere =n geomorfologie
b) Geomorfologie planetar7
c) *orfogeografie
d) Geomorfologie istoric7
2$
2): a)
1>) Ce studiaz7 geomorfologia erozi!o,acumulati!7D
a) formele impuse de marile structuri ale scoar8ei
b) formele create de agen8ii <i procesele e#terne
c) formele de eroziune
d) formele de acumulare
2): b)
1) Cine este socotit p7rintele geomorfologieiD
a) () %enc.
b) 1) CholleK
c) G) @) Gilbert
d) () *) +a!is
2): d)
1") Cum mai este cunoscut7 Teoria lui () *) +a!isD
a) profilul de echilibru dinamic
b) ciclul de eroziune
c) analiza sistemic7
d) sisteme morfogenetice
2): b)
2$) Cu ce se ocup7 geomorfologia dinamic7D
a) cu in!entarierea formelor de relief
b) cu studiul proceselor actuale
c) cu analiza agen8ilor geomorfologici
d) cu e#pansiunea fundului oceanic
2): b)
21) Mn ce an a luat fiin87 Ber!iciul geografic al armatei, =n
2om9niaD
a) 1"2$
b) 13
c) 1"$$
d) 1"44
2): b)
22) Cine sunt considera8i =ntemeietorii geomorfologiei clasice
rom9ne<tiD
a) George /9lsan <i Constantin 0r7tescu
b) Bimion *ehedin8i <i ?udo!ic *razec
c) Gregoriu ;tef7nescu <i Bimion *ehedin8i
d) Bimion *ehedin8i <i Grigore 1ntipa
2): a)
23) Care este biologul ce a studiat <i din punct de !edere
geomorfologic +elta <i lunca +un7riiD
a) 3icolae 0otnariuc
b) Grigore 1ntipa
c) Gheorghe *ohan
d) 1le#andru 0eldie
2): b)
24) Mn ce an se =nfiin8eaz7 la 0ucure<ti prima catedr7 uni!ersitar7
de geografie, care l,a a!ut ca profesor pe Bimion *ehedin8iD
a) 1--
b) 1-4
c) 1"1$
d) 1"$$
2): d)
25) Care este cea mai reprezentati!7 sintez7 de geomorfologie
general7 a 2om9nieiD
a) 2elieful 2om9niei, 1">4, Gr) %osea, 3) %opescu, *)
'elenicz
b) Geomorfologia 2om9niei, 1">3, %) Cote8
c) Alemente de morfogeografie teoretic7 regional7, 1">>,
/) *ih7ilescu
d) ?ucr7ri geografice despre 2om9nia, 1"1, !ol) ',
Amm) de *artonne
2): a)
2-) Mn ce an s,a =nfiin8at 1socia8ia Geomorfologilor din 2om9nia
(1)G)2)), cu sediul la 0ucure<tiD
a) 1""$
b) 1"5
c) 2$$$
d) 1"44
2): a)
2>) Care a fost primul pre<edinte, ales, al 1socia8iei
Geomorfologice din 2om9niaD
a) Amil /espremeanu
b) 'on *ac
c) 3icolae %opescu
d) Grigore %osea
2): d)
2) Care sunt agen8ii e#terni care creeaz7 reliefD
a) !9ntul, apa curg7toare, furtunileLuraganele
b) ghe8arii, apa curg7toare, epirogeneza
c) apa curg7toare, marin7, ghe8arii, apa subteran7,
!ie8uitoarele, !9ntul, omul
d) apa curg7toare, ghe8arii, !ie8uitoarele, cutremurele
2): c)
2") Care este categoria sau familia formelor de relief, cu caracter
specific, create de apele curg7toareD
a) relieful flu!iatil
c) forme de eroziune diferen8ial7
d) geomorfologia !7ilor
2): a)
3$) Cum mai sunt numi8i Eagen8ii interniH, care creeaz7 mediu
propice ac8iunilor agen8ilor e#terniD
a) factori e#ogeni
b) for8e tectonice
c) factori pasi!i
d) factori structurali
2): b)
31) Cum se nume<te echilibrul geomorfologic care este aparent
sta8ionar (pe timp scurt), dar cu u<oare fluctua8ii ciclice =n timpD
a) echilibru sta8ionar
b) echilibru metastabil
c) echilibru dinamic
d) echilibru =n declin
2): c)
32) Care sunt autorii sc7rii morfocronologice a e!olu8iei teritoriului
2om9niei (1">3)D
a) Grigore %osea <i 3icolae %opescu
b) Grigore %osea <i ?ucian 0adea
c) Tiberiu *orariu <i 'on *ac
d) Grigore %osea <i /aleria /elcea
2): a)
33) Cum se nume<te scara timpului geologic, =n care s,a derulat
istoria reliefului actualD
a) scara morfosculptural7
b) scara temporo,spa8ial7
c) scara morfocronologic7
d) scara tipologic7
21
2): c)
34) Care sunt factorii principali dar pasi!i ai morfogenezeiD
a) rocile <i structurile geologice
b) agen8ii <i procesele geomorfologice
c) rocile <i agen8ii geomorfologici
d) procesele geomorfologice <i structurile geologice
2): a)
35) Bpa8iul general al morfogenezei se nume<te:
a) Terra
b) reliefosfera
c) atmosfera
d) astenosfera
2): b)
3-) Geologia abordeaz7 geomorfologia ca:
a) disciplin7 <tiin8ific7
b) metod7 de studiu a geologiei
c) ca <tiin87 au#iliar7
d) ca parte a geologiei structurale
2): b)
3>) Geomorfologia este <tiin87 geografic7 pentru c7:
a) se ocup7 de modelarea reliefului de c7tre agen8ii e#terni
b) relieful este parte <i suport al mediului geografic
c) relieful este obiect al geomorfologiei
d) ambele sunt <tiin8e ale Terrei
2): b)
3) Ce este paleogeomorfologia general7)
a) disciplina care se ocup7 cu istoricul geomorfologiei
b) disciplina care se ocup7 cu e!olu8ia actualelor peisa&e
geomorfologice
c) disciplina care se ocup7 cu stadiile de e!olu8ie ale
formelor de relief
d) disciplina care se ocup7 cu succesiunea glacia8iunilor
cuaternare
2): b)
3") %rin ce a contribuit topografia la =nchegarea geomorfologieiD
a) prin realizarea de h7r8i topografice pentru suprafe8e tot
mai mari
b) prin realizarea de h7r8i geologice
c) prin cartografierea proceselor geomorfologice
d) prin tipizarea tuturor formelor de relief
2): a)
4$) Cnde sunt specifice meandrele =nc7tu<ateD
a) =n c9mpiile de ni!el de baz7
b) =n areale montane <i de podi<
c) =n c9mpiile de subsiden87
d) =n delte
2): b)
41) Care sunt elementele principale ale teraselorD
a) suprafa8a structural7 <i capetele de strat
b) frontul <i fruntea
c) podul <i fruntea
2): a)
42) Cine a scris lucrarea EC9mpia 2om9n7F (1"15)D
a) C) 0r7tescu
b) B) *ehedin8i
c) G) /9lsan
d) 1l) +imitrescu,1ldem
2): c)
43) Ce lucrare a constituit un moment de !9rf al geomorfologiei
rom9ne<ti moderne, socotit7 de /) *ih7ilescu cea mai
reprezentati!7 sintez7 de geomorfologie genetic7 a 2om9nieiD
a) C9mpia 2om9n7 (G) /9lsan)
b) 2elieful 2om9niei (Gr) %osea et al))
c) 1lpii Transil!aniei (Amm) de *artonne)
d) Geomorfologia 2om9niei (Gr) %osea)
2): b)
44) Cum se dispun terasele eustatice =n profil longitudinalD
a) =n foarfec7
b) paralele
c) con!ergente spre a!ale
d) con!ergente spre amonte
2): d)
45) %7rerea formulat7 de 1) (egener asupra transla8iei
continentelor este:
a) teorie
b) ipotez7
c) concep8ie
d) concept
2): b)
4-) Cine a formulat Teoria general7 a sistemelorD
a) Bummerfield
b) +e!is
c) 0ertalanffK
d) CharleK
2): c)
4>) Ce se =n8elege prin sistem de eroziuneD
a) orice agent sau proces care creeaz7 o form7 de relief
b) asocierea =n comple# a unor factori <i procese
geomorfologice e#terne care determin7 o morfologie =nrudit7 <i
forme solidare unele cu altele
c) asocierea formelor petrografice <i structurale
d) asocierea formelor azonale
2): b)
4) Care dintre sistemele enumerate mai &os sunt morfoclimaticeD
a) sistemele carstice, sistemul de<ertic, sistemul
mediteranean
b) sistemul glaciar, sistemul de<ertic, sistemul alpin
c) sistemul de !ersant, de interflu!iu, de lunc7
2): b)
4") Bistemele morfogenetice sunt determinate de:
a) zonele <i tipurile de clim7
b) eta&ele climatice
c) orice fel de mediu care poate impune un relief specific
organizat sistemic
d) procesele geomorfologice
2): c)
5$) Ce sunt agen8ii geomorfologici:
a) medii materiale =nc7rcate cu energie, care atac7 rocile <i
transport7 materiale
b) mecanisme <i modalit78i prin care se creeaz7 relief
c) for8ele tectonice care creeaz7 relief
d) for8ele climatice care creeaz7 relief
2): a)
51) Care sunt limitele spa8iului geomorfologicD
a) suprafa8a inferioar7 a reliefosferei <i baza atmosferei <i
hidrosferei
22
b) epiderma terestr7 <i limita inferioar7 a mediului
geografic
c) limitele sale coincid cu limitele spa8iului geologic
2): a)
52) Care sunt tipurile de timp,geomorfologicD
a) istoric, paleogeografic
b) geologic, contemporan, instantaneu
c) geologic, istoric, contemporan, instantaneu
d) !echi, mediu, actual
2): c)
53) Care sunt rezultatele morfologice ale proceselor premerg7toare
eroziuniiD
a) dizol!area, hidratarea, o#idarea
b) meteorizarea, bioalterarea, carbonatarea
c) p7tura de alter7ri <i dezagreg7ri <i forme minore de
relief
d) alunec7ri, pr7bu<iri, terase
2): c)
54) Care sunt procesele generale dez!oltate de agen8ii e#terniD
a) dezagregarea, alterarea, dizol!area
b) eroziunea liniar7, lateral7 <i regresi!7
c) eroziunea, transportul, acumularea
d) dezagregarea, ni!a8ia, abraziunea
2): c)
55) Care este caracteristica de baz7 a reliefuluiD
a) m7rimea formelor de relief
b) altimetria
c) =n7l8imea peste ni!elul oceanului
d) topografia
2): b)
5-) Care este criteriul cel mai simplu folosit prioritar pentru
clasificarea formelor de reliefD
a) ordinul de altitudine
b) geneza
c) ordinul de m7rime
d) stadiul actual de e!olu8ie
2): c)
5>) Ce loc (ordin) de m7rime ocup7 continentele ordine)D
a) '
b) ''
c) '''
d) '/
2): c)
5) ?a ce se reduce, =n esen87, Teoria lui +a!isD
a) la sistemul de eroziune cuaternar
b) la formarea peneplenei
c) la re=ntinerirea reliefului
d) la generalizarea a trei stadii de e!olu8ie a reliefului:
tinere8e, maturitate, b7tr9ne8e
2): d)
5") Cum se mai nume<te Teoria lui %enc.D
a) Teoria ciclului eroziunii
b) Teoria treptelor de piemont
c) Teoria peneplenei
d) Teoria pediplenei
2): b)
-$) Cine a elaborat teoria pedipleneiD
a) 1) ChelleK
b) () +a!is
c) ?) @ing
d) ') 0Ndel
2): c)
-1) Care sunt no8iunile fundamentale =n Teoria pedipleneiD
a) peneplen7, piemont
b) pediplen7, !ersant
c) pediplen7, glacis
d) pediment, inselberg, pediplen7
2): d)
-2) Cine a elaborat Teoria morfoclimatic7D
a) () %enc.
b) ?) @ing
c) @) *ar.o!
d) 1) ChorlleK
2): d)
-3) Care sunt cele trei geosfere EinterneH ale TerreiD
a) mezosfera, astenosfera, litosfera
b) nucleul, astenosfera, scoar8a
c) nucleul, astenosfera, litosfer7
d) nucleul, mantaua, scoar8a
2): d)
-4) Mn care geosfer7 este localizat7 gra!ita8ia <i magnetismul
terestruD
a) =n manta
b) =n nucleu
c) =n scoar87
d) =n astenosfer7
2): b)
-5) +in care geosfer7 face parte astenosferaD
a) din reliefosfer7
b) din litosfer7
c) din manta
d) din scoar87
2): c)
--) Care sunt Ep7turileH ce compun scoar8a terestr7D
a) bazaltic7, sedimentar7, continental7
b) bazaltic7, granitic7, sedimentar7
c) granitic7, oceanic7, de orogen
d) bazaltic7, oceanic7, de platform7
2): b)
->) Bcoar8a oceanic7 se compune preponderent din:
a) scoar8a granitic7 <i bazaltic7
b) scoar8a granitic7 <i de platform7
c) scoar8a bazaltic7
d) scoar8a bazaltic7 <i de orogen
2): c)
-) Ce !9rste au platformele morfostructuraleD
a) caledonice, hercinice, alpine
b) precambriene, mezozoice, ter8iare
c) precambriene, caledonice, hercinice
d) mezozoice, ter8iare, alpine
2): c)
-") Ce reprezint7 orogenele sub aspect geografic <i geologicD
a) dealuri <i podi<uri formate pe cea mai sub8ire scoar87
continental7
23
b) aliniamente montane de !ulcani
c) lan8uri montane, cu scoar8a granitic7 $) Care sunt principalele orogene dominante =n peisa&ul actual al
TerreiD
a) lan8urile montane 1lpino,himalaian 1) Ce reprezint7 oceanele sub aspect geograficD
a) gropi planetare umplute cu ap7
b) scoar87 bazaltic7
c) =ntinderi de ap7 minus platforma continental7
2): a)
>2) Ce este curba hipsografic7 a reliefului TerreiD
a) grafic ce indic7 numai altitudinile ma#ime <i minime ale Terrei
b) grafic cu principalele trepte altimetrice ale suprafe8ei Terrei
c) grafic ce indic7 altitudinea medie a uscatului 3) Care sunt pl7cile ma&ore ale TerreiD
a) Auroasitic7, 1frican7, %acific7, 'ndian7
b) Auroasiatic7, 1frican7, 1merica de 3ord, 1merica de Bud,
1ntarctic7, 'ndo,australian7, %acific7 de Ast, %acific7 de /est
c) Auropean7, 1siatic7, 1tlantic7, %acific7, 1merican7, 1ntarctic7
2): b)
>4) Ce reprezint7 rifturileD
a) contactul dintre dou7 pl7ci care se apropie una de alta
b) planul de =nc7lecare dintre dou7 pl7ci
c) planul care separ7 scoar8a oceanic7 de cea continental7
d) despic7turi ale litosferei situate =ntre dou7 pl7ci care se
dep7rteaz7
2): d)
>5) Ce este planul 0enioffD
a) planul de subduc8ie dintre dou7 pl7ci care e#ecut7 mi<c7ri de
apropiere
b) planul de la care dou7 pl7ci se dep7rteaz7
c) planul de separare dintre ocean -) Ce este o dorsal7 oceanic7D
a) partea inferioare a unui rift
b) platouri sau c9mpii suboceanice foarte ad9nci
c) o larg7 bombare a fundului oceanic format7 de,o parte >) Care sunt factorii acti!i ai morfogenezeiD
a) factorii interni ) Ce tipuri de reliefuri sunt impuse de factorii pasi!i ai
morfogenezeiD
a) reliefuri glaciare ") Cine impune legea zonalit78iiD
a) temperatura <i !egeta8ia
b) clima <i sfericitatea Terrei
c) temperatura, precipita8iile <i tipul de roc7
d) altitudinea <i !egeta8ia
2): b)
$) %rin ce se impune =n relief legea zonalit78ii (de!enind
morfoclimatic7)D
a) prin realizarea de reliefuri structurale <i petrografice
b) prin impunerea proceselor de eroziune
c) prin impunerea zonal7 a modului de combinare <i
dominare a proceselor <i agen8ilor geomorfologici
d) prin accelerarea eroziunii <i acumul7rii
2): c)
1) Caracterele specifice climatice <i de peisa& ale zonelor aride
sunt:
a) lipsa apei <i !egeta8iei: ac8iunea eolian7
b) lipsa !egeta8iei: forme ale eroziunii glaciare
c) lipsa apei: prezen8a molisolului:
d) prezen8a coniferelor: e#isten8a unui sezon ploios,
toren8ial
2): a)
2) Caracterele specifice climatice <i de peisa& ale zonelor glaciare
sunt:
a) temperaturii medii de 2 grade Celsius: alterarea
chimic7
b) temperaturi medii sub zero grade: ghe8ari, eroziune
glaciar7:
d) temperaturi medii care oscileaz7 =n &urul !alorii de zero
grade Celsius: alterarea chimic7
d) temperaturii medii sub 1$ grade: eroziune eolian7:
col8i de st9nc7: m7ri de pietre
2): b)
3) Caracterele specifice climatice <i de peisa& ale zonei
ecuatoriale:
a) dominarea p7durii: dezagregare: sol bogat =n humus
b) prezen8a a patru anotimpuri: o p7tur7 groas7 de
dezagreg7ri
c) umezeal7 <i c7ldur7 tot anul: alterare puternic7: p7dure
<i terenuri ro<cate
d) lipsa !egeta8iei forestiere: transport flu!iatil grosier
2): c)
4) Caracterele specifice climatice <i de peisa& ale zonelor
temperate:
a) 4 anotimpuri: p7dure: humus bogat: desp7duriri: step7
b) 2 anotimpuri: peisa& nemodificat antropic
c) 3 anotimpuri: sol s7rac =n humus: peisa& transformat
prin des8eleniri
d) 2 anotimpuri: prezen8a !egeta8iei cu frunze !e<nic
!erzi
2): a)
5) Caracterele specifice climatice <i de peisa& ale zonei
periglaciare:
a) temperaturi medii de sub $P C: procese flu!iatile
intense: alter7ri
24
a) temperaturi medii de $P la 2PC: =nghe8,dezghe8:
dezagreg7ri: pergelisol
c) temperaturi medii de ,2PC: ghe8ari: !9rfuri piramidale
d) temperaturi medii de -PC: eroziune flu!iatil7: terra,
rossa
2): b)
-) Caracteristicile climatice <i de peisa& ale zonei mediteraneene:
a) dou7 anotimpuri (iarna ploioas7): morfogenez7
accelerat7: culturi de citrice
b) patru anotimpuri: dezagreg7ri iarna: pergelisol
b) dou7 anotimpuri (!ara ploioas7): sol bogat =n
humus: p7duri de conifere
d) dou7 anotimpuri: alterare: prezen8a ierburilor =nalte:
eroziunea eolian7
2): a)
> Care sunt denumirile eta&elor morfoclimaticeD
a) foioase, conifere, alpin
b) de deal, de podi<, de munte
c) temperat, periglaciar, glaciar
d) taiga, tundr7 <i glaciar
2): c)
) Cine diferen8iaz7 efectul eroziunii unui proces, =n aceea<i zon7
sau eta&, de la un loc la altulD
a) tipul de roc7 <i de structur7
b) tipul de climat
c) cantitatea de precipita8ii
d) gradul de acoperire cu !egeta8ie
2): a)
") Ce tipuri de reliefuri specifice creeaz7 eroziunea diferen8ial7D
a) reliefuri glaciare <i periglaciare
b) reliefuri petrografice <i structurale
c) reliefuri dez!oltate pe calcare
d) reliefuri de tip arid <i semiarid
2): b )
"$) Cnde se afl7 plasat ni!elul de baz7 al unui agent morfologicD
a) la limita sa inferioar7 de ac8iune
b) la limita medie de ac8iune
c) pe toat7 suprafa8a sau altitudinea pe care ac8ioneaz7
d) depinde de roca =n care ac8ioneaz7
2): a)
"1) Care sunt tipurile de ni!el de baz7, dup7 e#tinderea spa8ial7D
a) oceanic, flu!iatil, lacustru
b) general oceanic, regional, local
c) general, na8ional, regional
d) general, na8ional, local
2): b)
"2) Ce agen8i geomorfologici au ni!ele de baz7 specificeD
a) r9urile: ghe8arii: apele Est7t7toareH
b) r9urile: ghe8arii: apele subterane
c) !egeta8ia, omul
2): a)
"3) C9nd o form7 de relief atinge ma#im de echilibruD
a) c9nd =nceteaz7 eroziunea
b) c9nd predomin7 eroziunea
c) c9nd e#ist7 un echilibru =ntre factorii interni <i cei
e#terni
d) c9nd se realizeaz7 forma tip
2): d)
"4) 2olul de control al climei asupra proceselor geomorfologice
este dat de:
a) tipurile de clim7 m <i 2-$ m
c) 3$,35 m <i "$,11$ m
d) 5$,55 m ) Care dintre formele de relief, dupa m7rime, sunt de ordinul '/
(=n scara cu 4 ordine)D
a) doline, terase, !7i
b) cro!uri, oga<e, lapiezuri
c) hunie, con de de&ectie, piemont
2): b)
") ?anturile de munti forma8i prin subduc8ie sunt localizate la:
a) marginile pasi!e ale unei placi
b) marginile acti!e (continentale)
c) at9t la marginile pasi!e c9t <i la cele acti!e)
2): b)
"") *un8ii cuta8i iau na<tere prin trei tipuri de mecanisme:
a) subductie, obductie si coliziune
b) subduc8ie si !ulcanism
c) subductie <i e#pansiunea fundului oceanic
2): a)
1$$) Apirogeneza reprezint7 miscarii lente:
a) de =n7l8are (poziti!e)
b) de coborare (negati!e)
c) alternante
2): a)
1$1) %rocesele de eroziune, transport si acumulare sunt influentare
de trei ni!ele de baz7:
a) planetar, zonal si regional
b) planetar, regional si continental
c) general, regional si local
2): c)
1$2) Care tipuri de roci au o mobilitate ini8iala fa!orabil7
deplas7rilor:
a) rocile putin coezi!e (nisipul, argila, pietri<ul)
b) rocile coezi!e
c) rocile !ulcanice
2): a)
1$3) 1lunecarile de teren sunt poten8iale si acti!e acolo unde
conlucreaza trei factori:
a) materiale argiloase, apa si utilizare irationala a
terenurilor
b) argila, apa si lipsa co!orului !egetal
c) panta, apa si materiale argiloase
25
2): c)
1$4) Alementele principale ale unei alunecari sunt:
a) r9pa de desprindere, corpul alunecarii, &gheabul de
alunecare si patul de alunecare
b) r9pa de desprindere, corpul alunecarii, fruntea
alunecarii si panta
c) nisa, corpul alunecarii, fruntea alunecarii si curgerea
noroioasa
2): a)
1$5) +upa pozi8ia punctului de declan<are a alunecarii e#ista 2
tipuri:
a) consec!ente si obsec!ente
b) de !ersant <i de !ale
c) detrusi!e ) 6rdinea crescatoare a formelor rezultate din curgerea linear7 a
apei de ploaie pe !ersantii este:
a) ra!ena, oga<ul, rigola
b) oga<ul, rigola, ra!ena
c) rigola, ra!ena si oga<ul
2): c)
1$) 3i!elul local de baza al unui rau afluent este dat de:
a) colectorul direct (planul la gura de !arsare)
b) cea mai apropiata mare
c) 6ceanul %lanetar
2): a)
1$") 1lbia minora reprezinta:
a) tal!egul
b) lunca
c) &gheabul de scurgere la debite medii
2): c)
11$) Ce sunt terasele flu!iatile:
a) trepte din cadrul unui !ersant rezultate prin procese de
!ersant
b) trepte formate prin eroziune diferentiala
c) foste lunci ramase ca trepte prin adancirea raului
2): c)
111) Conurile de de&ectie au o structura:
a) haotica
b) uniforma dar cu materiale col8uroase
c) incrucisata, lenticulara sau torentiala
2): c)
112) %iemonturile sunt:
a) conuri de de&ectie de dimensiuni mari
b) c9mpii alu!iale constituite la poala muntilor
c) suprafe8e pu8in =nclinate numite <i glacisuri
2): b)
113) %rabusirilor sunt de doua tipuri:
a) de blocuri, de roci necoerente
b) de mase si aglomerari de blocuri
c) indi!iduale, de masa
2): c)
114) 5ormele rezultate in urma repetatelor pr7bu<iri indi!iduale
sunt:
a) conuri de grohotis, m7ri de pietre, piemonturi
b) conuri de grohotis, elu!ii
c) conuri de grohotis, glacisuri de grohotis
2): c)
115) 2etragerea cascadelor se realizeaza prin:
a) eroziune in adancime
b) eroziune regresi!a
c) eroziune laterala
2): b)
11-) %rincipalele trei elemente ale !7ii sunt:
a) albia minora, albia ma&ora, malurile
b) fundul de !ale, !ersan8ii, interflu!iile
c) albia minora, albia ma&ora, meandrele
2): b)
11>) Captarile de meandru se realizeaza prin:
a) eroziune regresi!7
b) eroziune frontal7
c) autocaptare si prin alipire
2): c)
11) Care sunt principalele proprietati EmorfologiceF ale rocilorD
a) duritatea, masi!itatea, omogenitatea, greutatea,
porozitatea, plasticitatea
b) duritatea, masi!itatea, omogenitatea, permeabilitatea,
solubilitatea, porozitatea, plasticitatea
c) duritatea, masi!itatea, omogenitatea, te#tura, culoarea,
solubilitatea, plasticitatea
2): b)
11") Care este procesul geomorfologic principal care impune relief
granitic tipicD
a) dezagregarea
b) alterarea
c) carbonatarea
2): b)
12$) Care sunt formele specifice reliefului graniticD
a) grohotisuri, creste, pereti !erticali
b) !arfuri piramidale, coloane, arena granitica
c) masi!e granitice, capatani de zahar, blocuri sferoidale,
arena granitica, taffoni
2): c)
121) Care sunt formele de relief specifice conglomeratelorD
a) masi!e montane, coloane, turnuri, babe, sfincsi,
piramide cuafate
b) masi!e, abrupturi in trepte, !ersanti lini, lunci largi
c) podisuri, pesteri, ga!ane, cro!uri, padine
2): a)
122) Ce proprietati EmorfologiceF are nisipulD
a) mobilitate si permeabilitate
b) duritate si omogenitate
c) eterogenitate si plasticitate
2): a)
123) Care sunt principalele forme de sufoziune in loessD
a) hornuri, palnii, torenti noroiosi
b) a!ene, cro!uri, lapiezuri, tro!anti, padine
c) hornuri, palnii, hrube, tunele
2): c)
2-
124) 3umi8i procesul principal care realizeaza relief carsticD
a) dizol!area
b) alterarea chimica
c) dezagregarea
2): a)
125) Care sunt formele din categoria e#ocarstuluiD
a) pesteri, a!ene, chei, defilee, sali, conducte
b) stalactite, stalagmite, gururi, perle de ca!erna
c) lapiezuri, doline, u!ale, polii, humuri, chei si alte
tipuri de !ai
2): c)
12-) 'n ce climat apare Ecarstul golasFD
a) climat rece
b) climat temperat
c) climat mediteranean
2): c)
Gradul de dificultate @:9 puncte
1) Care factor (sau factori) formeaz7 baza mediilor geografice
a) relieful
b) !egeta8ia <i clima
c) relieful <i clima
d) apa <i relieful
2): c)
2) Geomorfologia regionala studiaza:
a) reliefurile planetare grupate pe forme ale reliefului
suboceanic si de uscat
b) reliefurile concrete e#istente =n unele regiuni sau
unitati ale suprafe8ei terestre
c) reliefurile din zonele climatice
2): b)
3) 1naliza morfometric7 <i morfografic7 se refer7 la:
a) analiza genetic7 a formelor de relief
b) analiza metric7 <i grafic7 a suprafe8elor topografice sau a
formelor de relief
c) analiza proceselor geomorfologice
d) analiza tipurilor de forme de relief
2): b)
4) %aleogeomorfologia se ocupa cu:
a) studiul fosilelor, datarea si repartitia acestora
b) e!olutia actualelor peisa&e geomorfologice conform
unei scari morfocronologice
c) e!olutia in timp a formelor de relief sub impulsul
deplasarii a#ei polilor
2): b)
5) Btructura sistemic7 a formei de relief reprezint7:
a) organizarea specific7 <i corelat7 a func8iilor
b) modul de aran&are al stratelor geologice =n cadrul formei
c) conturul geometric e#terior al formei
2): a)
-) Mn func8ie de e!olu8ia stadial7 a unei forme de relief aceasta
poate fi:
a) =n tranzi8ie spre forma,tip, form7,tip, =n conser!are,
martor
b) acti!7 ) Ce reprezint7 formele de reliefD
a) numai rezultatul ac8iunii agen8ilor e#terni
b) numai rezultatul ac8iunii agen8ilor interni
c) construc8ii spa8iale aleL=n scoar8a terestr7 cu caractere
geometrice
d) ondul7ri regulate ale suprafe8ei terestre
2): c)
) Categoriile formelor de relief sunt impuse de:
a) m7rimea <i geneza formelor
b) structura formelor
c) stadiile de e!olu8ie a formelor
2): a)
") Mn ce categorii genetice sunt incluse formele mi&locii <i mici de
reliefD
a) de eroziune <i de acumulare
b) tectonice <i eroziune
c) de eroziune <i transport
d) de transport <i de acumulare
2): a)
1$) Care este func8ia principal7 a reliefosferei =n cadrul TerreiD
a) schimb de materie <i energie =ntre e#teriorul hidro,
gezos <i interiorul Terrei
b) de a crea forme de relief
c) de a di!ersifica formele de relief
d) de a genera for8e e#terne care s7 creeze forme de relief
2): a)
11) Ce rol atribuie /) *ih7ilescu reliefului =n studiul
E*orfogeografieiH (Egeografia reliefuluiF)D
a) suport <i element al mediului
b) suport al mediului
c) element al mediului
d) obiect al geografiei
2): a)
12) Ce problematic7 abordeaz7 geomorfologia general7D
a) geneza formelor de relief
b) reparti8ia spa8ial7 a formelor
c) descrierea, geneza, e!olu8ia <i clasificarea formelor
d) ierarhizarea ta#onomic7 (planetare, ma&ore, mi&locii <i mici)
2): c)
13) Ce studiaz7 geomorfologia regional7D
a) formele mici <i mi&locii de relief (de eroziune <i
acumulare)
b) formele de relief create de un anumit agent
geomorfologic
c) regionarea geomorfologic7
d) reliefurile concrete, pe regiuni sauL<i unit78i
geomorfologice
2): d)
14) Care este obiectul geomorfologiei climaticeD
a) climatul care a generat formele actuale de relief
b) formele reliefului glaciar
c) formele de relief specifice zonelor 
15) Care este scopul general al geomorfologiei inginere<tiD
a) regionarea geomorfologic7
b) proiecte <i solu8ii tehnice =n amena&area teritoriului
c) geneza formelor de relief
d) metode <i procedee de cercetare folosite =n geomorfologie
2): b)
1-) C9nd a ap7rut, =n mod empiric, primele no8iuni de
geomorfologieD
a) la =nceputul secolului al JJ,lea
b) =n feudalism
c) =n antichitate
d) la sf9r<itul secolului al J/,lea
2): c)
1>) Cnde au fost localizate preocup7rile de amena&are a teritoriului
ale lui ?eonardo da /inci (1452,151") D
a) =n zona /ulcanului /ezu!iu
b) =n C9mpia %adului
c) =n zona /ulcanului Atna
d) =n &urul ora<ului 2oma
2): b)
1) Ce concept geomorfologic creeaz7 inginerul italian BurellD
a) profilul de echilibru al r9urilor
b) retragerea !ersan8ilor paralel cu ei =n<i<i
c) eroziunea regresi!7
d) capt7rile flu!iatile
2): a)
1") Mn ce secol au ap7rut primele dou7 concepte <tiin8ifice pri!ind
relieful <i de c7tre ce fel se speciali<tiD
a) =n secolul al J'J,lea, una de c7tre geologi <i alta de ingineri
b) =n secolul al J/''',lea, una de c7tre geologi <i alta de
geografi
c) =n secolul al J/'',lea, una de c7tre ingineri <i alta de
geografi
d) =n secolul al J'J,lea, una de c7tre geologi <i alta de
geografi
2): a)
2$) Care este esen8a Bc7rii geomorfocronologice spa8ial7 <i
temporar7D
a) scar7 temporalo,spa8ial7 a genezei formelor de relief
b) scar7 temporalo,spa8ial7 a ni!elelor de eroziune
c) scar7 temporalo,spa8ial7 a proceselor geomorfologice
d) scar7 temporalo,spa8ial7 a formelor de relief care
compun actualul peisa& geomorfologic
2): d)
21) Care este paradigma recomandat7 =n cadrul Congresului
geomorfologilor de la To.io (2$$1)D
a) introducerea modelelor matematice =n geomorfologie
b) analiza pe baza aerofotogramelor
c) =ntoarcerea la studiile 5
2): d)
23) Care este conceptul teoretic emanat =n 2om9nia asupra
e!olu8iei generale a reliefuluiD
a) ciclul geografic
b) e!olu8ia paleomorfologic7 real7 ref7cut7 pe baza
cart7rilor la teren
c) teoria pediplenei
d) teoria tectonicii globale
2): b)
24) Cum sunt definite pe scurt procesele geomorfologiceD
a) agen8i morfogenetici e#terni
b) mecanisme (fizice, chimice <i mecanice prin care se
atac7 rocile spre a crea relief)
c) for8e de modelare a suprafe8ei topografice
d) elemente climatice
2): b)
25) Ce se =n8elege prin timp geomorfologicD
a) scara geocronologic7
b) timpul geologic care =ncepe de la ac8iunea factori
interni <i p9n7 la =nceputul ac8iunii factorilor e#terni
c) timpul de realizare a unei forme sau unit78i de relief
d) scara morfocronologic7
2): c)
2-) Ce con8ine, =n ordine, legenda (scara) region7rii
geomorfologiceD
a) regiuni, unit78i, subregiuni, subunit78i
b) domeniu, regiuni, unit78i, subunit78i
c) macroregiuni, regiuni, subregiuni, subunit78i
d) domeniu, unit78i, subdomeniu, subunit78i
2): b)
2>) Cum se nume<te harta realizat7 de Grigore %osea <i ?ucian
0adea =n anul 1"4D
a) 2om9niaQregionare fizico,geografic7
b) 2om9niaQreparti8ia proceselor geomorfologice actuale
c) 2om9niaQgeografie fizic7
d) 2om9niaQunit78ile de relief (2egionarea
geomorfologic7)
2): d)
2) Care sunt factorii interni ai morfogenezeiD
a) totalitatea energiilor, mi<c7rilor, proceselor sau
fenomenelor care se produc sau se manifest7 =n interiorul <i la baza
litosferei
b) rocile, tectonica <i structurile geologice
c) structurile geologice, tectonica <i insola8ia
d) energiile interne, agen8ii <i procesele geomorfologice
2): a)
2") C9nd se plaseaz7 etapa empirismului =n e!olu8ia
geomorfologieiD
a) =n 1ntichitate
b) =n A!ul *ediu
c) =n 1ntichitate <i p9n7 =n secolul J/'' inclusi!
d) =n perioada 2ena<terii
2): c)
3$) C9nd au a!ut loc =nceputurile geomorfologiei tectoniceD
a) =n Becolul luminilor (sec) J/''')
b) =n secolul lui 3eGton
c) =n perioada 2ena<terii
d) =n timpul marelui ?eonardo da /inci
2): a)
2
31) Ce tipuri de date speciale cuprinde cartografierea
geomorfologic7 detaliat7D
a) conturul formelor, scara, cote, r9uri, denumiri
b) morfometrice, morfogenetice <i pante
c) conturul formelor, date morfometrice, morfogenetice,
structurale <i cronologice
d) topografice <i geologice
2): c)
32) %e ce baz7 s,a cl7dit geomorfologia modern7 rom9neasc7D
a) pe studiile lui B) *ehedin8i
b) pe multe studii de teren <i abordarea concret7 a tuturor
problemelor puse de relief
c) pe teoria lui () %enc., pe cart7rile asistate de calculator
d) pe h7r8ile topografice
2): b)
33) C9nd 1
d) Clu&,3apoca, 1""$
2): c)
34) Care dintre enumer7rile de mai &os sunt, toate, no8iuniD
a) /ale, deal, !alea +un7rii
b) /ersant, teras7, deal
c) Terra, continent, Ciuca<
d) %eisa&, eroziune
2): b)
35) +efini8ia teoriei geomorfologice este:
a) ansamblu de cuno<tin8e concrete asupra reliefului unei
regiuni
b) o presupunere sau o e#plica8ie pro!izorie a reliefului care
nu se bazeaz7 pe nici un fapt concret
c) ansamblu de cuno<tin8e teoretice formulate pe scurt
asupra unei singure forme de relief
d) ansamblu de cuno<tin8e no8ionale <i conceptuale
ordonate sistemic <i bazate pe unele realit78i care ofer7 o descriere
<i o e#plica8ie a reliefului Tereei)
2): d)
3-) +efini8ia paradigmei =n geomorfologie:
a) model sau mod de abordare a reliefului perceput de
cercet7tori la un moment dat, sau =ntr,o etap7
b) sistem de principii =n cercetarea reliefului
c) metodologia de studiu a reliefului
d) legi fundamentale aplicate =n cercetarea reliefului
2): a)
3>) Ce se =n8elege prin sistem,form7D
a) geometria <i morfometria elementelor care compun o
form7 <i raporturile dintre ele
b) curgerile de energie <i materie din interiorul formelor
c) raporturile dintre intr7rile <i ie<irile de energie <i materie
din cadrul formei
d) rela8iile dintre forme <i stadiile lor de e!olu8ie
2): a)
3) Ce condi8ii trebuie s7 =ndeplineasc7 un model geomorfologicD
a) s7 fie comple# <i identic ca m7rime cu relieful
reprezentat
b) s7 e!iden8ieze structura reliefului reprezentat
c) s7 fie reprezentat la scara real7 a terenului
d) s7 fie analog sistemului sau formelor reprezentate <i s7
aib7 acelea<i caracteristici
2): d)
3") +efini8ia factorului geomorfologic:
a) orice element, cauz7, condi8ie etc) care determin7 apari8ia
sau e!olu8ia unui proces geomorfologic
b) orice aspect al naturii =n mi<care perceptibil prin sim8uri
c) modul de manifestare al proceselor geomorfologice
d) modul de manifestare al agen8ilor geomorfologici
2): a)
4$) +e ce Escara geomorfologic7H este o no8iune fundamental7 =n
geomorfologieD
a) indic7 treptele spa8iale ale reliefului
b) indic7 !9rsta <i structura formelor
c) formeaz7 baza clasific7rii formelor, e!olu8iei
paleomorfologice <i alegerea metodelor de studiu
d) indic7 =ncadrarea =n timp a proceselor geomorfologice
2): c)
41) %eisa&ul geomorfologic se define<te astfel:
a) topografia unui teritoriu e#tins ca suprafa87
b) reliefuri disparate cu geneze diferite
c) tipuri sau familii de forme de relief #u e#tinderi repetate
pe acela<i teritoriu
d) procesele geomorfologice care afecteaz7 unele locuri sau
regiuni
2): c)
42) Care sunt efectele morfologice ale energiilor interne ale TerreiD
a) geoidul, tectonica global7, formele planetare, formele
ma&ore <)a)
b) geoidul, reliefurile climatice
c) !ulcanism, hipsometrie global7, reliefurile de eroziune
<i acumulare
d) procesele de meteorizare, epirogeneze
2): a)
43) Cum se define<te hipsometria global7D
a) curba sau graficul hipsometric al mun8ilor, podi<urilor
<i c9mpiilor
b) curba care indic7 altitudinea medie a principalelor
trepte de relief ale suprafe8ei topografice a globului
c) graficul care prezint7 reparti8ia suprafe8elor ocupate de
reliefuri ma&ore
d) diagrama care prezint7 toate tipurile de relief
2): b)
44) Care sunt procesele de !ersantD
a) flu!iatile
b) fizico,chimice, gra!ita8ionale
c) acumularea flu!iatil7
d) eroziunea lateral7
2): b)
45) Care sunt procesele generale specifice agen8ilor e#terniD
a) radia8ia solar7, gra!ita8ia
b) tasarea, sufoziunea, plu!iodenudarea
c) eroziunea, transportul, acumularea
d) eoliene, antropice, !ulcanice
2): c)
4-) +e ce schimb7rile climatice sunt importante pentru reliefD
a) modific7 zonal ) Ce sunt procesele geomorfologiceD
a) totalitatea mecanismelor prin care se creaz7 relief
b) mediile naturale
c) agen8ii interni <i e#terni
2): a)
4) Care sunt treptele ta#onomice ale clasific7rii formelor de relief
cel mai des utilizateD
a) relieful ma&or, morfoclimatic
b) forme medii <i minore
c) continente, mun8i, dealuri, c9mpii
d) forme planetare, ma&ore, medii <i minore
2): d)
4") Care este cea mai &oas7 treapt7 din curba hipsografic7 (metric7)
a TerreiD
a) gropile abisale
b) abruptul continental
c) platforma oceanic7
d) riftul
2): a)
5$) Ce =ncearc7 s7 indice, =n esen87, Teoria lui () %enc.D
a) raportul dintre roc7 <i eroziune
b) interdependen8a dintre factorii interni <i e#terni,
e#primat7 =n forma !ersan8ilor
c) multiplicarea formelor de relief
d) originea inselbergurilor
2): b)
51) Care sunt p7r8ile principale ale geomorfologiei =n Concep8ia
morfoclimatic7 (dup7 CholeK)D
a) structural7, climatic7, azonal7
b) petrografic7, genetic7
c) morfolimatic7, eta&at7
d) structural7, flu!iatil7
2): a)
52) Mn ce const7 concep8ia e!olu8iei paleogeomorfologiceD
a) =n aplicarea unei scheme teoretice generale a e!olu8iei
pentru orice tip de relief
b) =n cartarea <i refacerea e!olu8iei reale a reliefului
actual
c) =n cartografierea geomorfologic7 a unui teritoriu
d) =n refacerea e!olu8iei reliefului dup7 h7r8i topografice
2): b)
53) Care sunt aspectele principale de relief care fac obiectul
analizei unei suprafe8e topograficeD
a) re8eaua de !7i
b) curbele de ni!el
c) morfografia <i morfometria
d) interflu!iile <i curbele de ni!el
2): c)
54) Ce =nseamn7, pe scurt, analiza morfogenetic7D
a) procesele de !ersant
b) for8ele interne care creeaz7 relief
c) procesele de deplasare pe pante
d) procesele $$,2"$$ .m
d) =ntre minus >$$,-4$$ .m
2): a)
5-) Care dintre sferele de mai &os este !9scoas7D
a) mantaua superioar7
b) litosfera
c) scoar8a
d) astenosfera
2): d)
5>) +iscontinuitatea *ohoro!iR separ7:
a) mantaua de scoar87
b) litosfera de nucleu
c) p7tura sedimentar7 de manta
d) astenosfera de p7tura sedimentar7
2): a)
5) C9t I din scoar8a terestr7 ocup7 continentele sub aspectul
structurii geologiceD
a) 2"I
b) 5"I
c) >1I
d) 4$I
2): b)
5" Ce caracteristici are scoar8a de tip platform7D
a) este rigid7, compus7 din roci metamorfozate, acoperite
de sedimentar necutat
b) este mai nou7 ca orogenul, domin7 rocile plastice
c) este de tip bazaltic
2): a)
-$) Ce sunt scuturileD
a) masi!e montane de tip horst
b) platforme cu strat sedimentar foarte gros
c) platforme hercinice cu strat sedimentar sub8ire
d) platforme precambriene care nu au =n!eli< sedimentar continuu
2): d)
-1) Ce continente au e#istat, =n ordinea !echimii, =naintea celor
actualeD
a) ?aurasia, GondGana, %angeea
b) %angeea, ?aurasia, GondGana
c) %angeea, 1merica, GondGana
d) ?aurasia, %angeea, Auroasia
2): b)
-2) Ce continente desp7r8ea oceanul TethisD
a) %angeea de ?aurasia
b) %angeea de GondGana
c) ?aurasia de GondGana
d) GondGana de 1ntarctica
2): c)
-3) Care sunt, =n ordine, media altitudinilor continentale )$$$ m
2): c)
3$
-4) Cine a conturat prima dat7 teoria tectonicii globaleD
a) 1) (egener <i O) Oess
b) Challanger <i +ietz
c) 5u.ao <i +a!is
d) 2)B) +ietz <i O) Oess
2): d)
-5) Ce este o f9<ie de acre8ieD
a) o f9<ie a fosei oceanice
b) horsturi sau grabene perpendiculare pe rift
c) segmente =ntre dou7 falii tranformante
d) o f9<ie de e#pansiune a fundului oceanic, paralel7 cu riftul <i cu
magnetism remanent specific
2): d)
--) Care sunt tipurile principale ale p7turii tampon suprapuse
suprafe8elor de echilibruD
a) roca in situ, !egeta8ia
b) grohoti<urile, solul, apa
c) p7turi de alu!iuni, de alter7ri, de sol
d) solul, roca mam7
2): c)
->) Ce este curba morfodinamic7D
a) suma unor profile topografice
b) rezultanta e!olu8iei pe sec!en8e genetic diferite a
reliefului, =n timp, materializat7 =ntr,un profil
c) rezultanta succesiunii unor forme de relief
d) o curb7 care indic7 schematic o form7 bombat7 de
relief
2): b)
-) Care este altitudinea medie la care =ncepe eta&ul glaciar =n zona
temperat7D
a) 3$$$ m
b) 15$$ m
c) >$$$ m
d) 5$$ m
2): a)
-") Care este cauza eta&7rii reliefuluiD
a) caracteristicile climatice zonale
b) asperit78ile suprafa8ei topografice
c) tectonica ce ridic7 mun8ii
d) eustatismul negati!
2): c)
>$) Care este ni!elul de baz7 al ghe8arilorD
a) limita z7pezilor !e<nice
b) ni!elul de baz7 planetar
c) ni!elul de baz7 regional
2): a)
>1) Care este categoria general7 de eroziune care domin7 =n cadrul
tutror eta&elorD
a) eroziunea glaciar7
b) eroziunea de !ersant
c) eroziunea toren8ial7
d) deplas7rile uscate lente
2): b)
>2) Care sunt denumirile eta&elor =n *e#icD
a) cald, temperat, rece, periglaciar, glaciar
b) de ste&ar, de fag, de conifere, stepa alpin7
c) inferior, mediu, superior
d) caliente, templada, fria, gelada
2): d)
>3) Ce cauz7 (legeLfor87) impune Eefectul morfologic al panteiHD
a) =nclinarea foarte mare
b) orientarea !ersan8ilor
c) gra!ita8ia
d) eroziunea r9urilor
2): c)
>4) Ce procese domin7 c9nd panta este mai =nclinat7D
a) eroziunea lateral7
b) tasarea 5) Cum se nume<te faza descendent7 a piemonturilor caracterizat7
prin dez!oltarea afluen8ilor laterali ai r9urilor longitudinaleD
a) desprinderea piemontului de munte
b) fragment7rii longitudinale
c) fragment7rii trans!ersale
2): c)
>-) Cum mai este denumit7 legea echilibrului =n geomorfologieD
a) Edinamica proceselor de albieH
b) Etransportul ne=ntreruptH
c) Etendin87 spre echilibruH
d) Eeroziune regresi!7H
2): c)
>>) Care este prima faz7 a e!olu8iei ascendente =n formarea
piemonturilorD
a) c9mpia piemontan7
b) glacisul alu!ial
c) conuri de de&ec8ie indi!iduale
2): c)
>) *aterialele scoar8ei de alterare au rezultat =n urma proceselor:
a) de disolu8ie
b) fizice ") Care sunt toate fortele motrice care determina deplasarea
materialelor pe pante:
a) greutatea maselor si oscilatiile de temperatura
b) panta, coeziunea rocilor si greutatea maselor
c) greutatea maselor, modificarilor de !olum, panta,
coeziunea rocilor, frecarea si !egetatia
2): c)
$) Cauzele alunecarilor de teren sunt grupate astfel:
a) potentiale si premergatoare
b) premergatoare si declansatoare
c) potentiale, premergatoare si declansatoare
2): c)
1) 6 alunecare poate fi catalogata, dupa !iteza de deplasare, ca
fiind brusca daca:
a) se deplaseaza cu 1,2 metri pe ora
b) se deplaseaza cu peste 2 metri pe ora
c) se manifesta sub forma unei prabusiri care ulterior
gliseaza
2): b)
2) Creepingul se manifesta printr,o:
31
a) infinitate de miscari scurte si indi!iduale a fiecarui
element din patura de alterari
b) glisare a paturii superficiale in perioadele de dezghet
pe un pat inghetat
c) deplasare lenta concomitent7 a elementelor fine din
patura de alterari
2): a)
3) +eraziunea se manifest7 pe o structur7 de tip:
a) tabular
b) monoclinal
c) pe orice tip de structura
2): b)
4) Cum poate fi definit !ersantul ca entitate geomorfologic7
principal7:
a) ca suptafa87 de racord =ntre interflu!iu si !ale sau
=ntre munte (podi<) <i o suprafa87 !ecin7 mai &oas7
b) ca panta
c) ca orientare
2): a)
5) Care sunt cauzele aparitiei !ersantilorD
a) conditiile climatice si roca
b) debitul raului si adancirea !ailor
c) tectonice si adancirea !ailor
2): c)
-) Ce forme au !ersan8ii daca e#ista o ridicare accelerata urmata
de o adancire similara a !aiiD
a) con!e#i
b) conca!i
c) rectilini
2): a)
>) +aca ridicarea si adancirea !ailor sunt uniforme iau nastere
!ersanti:
a) sub forma de trepte
b) rectilini
c) conca!i
2): b)
) ?a baza c7rui !ersant in retragere se formeaza:
a) piemontul
b) conul de de&ectie
c) glacisul de eroziune
2): c)
") Cum se numesc formele care incon&oara circular martorii de
eroziuneD
a) pedimente
b) piemonturi
c) glacis de grohotis
2): a)
"$) Care sunt EcategoriileF ce compun morfo,hidrografie:
a) bazin de receptie si afluentii
b) statice si dinamice
c) albie minora si albie ma&ora
2): b)
"1) Cum se numeste forta care este consumata de rau pentru
eroziune:
a) forta bruta
b) gra!itatia
c) forta neta
2): c)
"2) *eandrele incatusate mostenite, ce apar in arealele montane
sunt:
a) meandre !echi care si,au schimbat pozitia de multe ori
b) cele p7strate pe toata adancimea !aii
c) create de rau numai la un ni!el superior fa87 de cel
actual
2): b)
"3) Care sunt cauzele formarii tereselor flu!iatileD
a) tectonice, eustatice si climatice
b) climatice si structurale
c) structurale si petrografice
2): a)
"4) Cum se numesc !aile trans!ersale care au e#istat si inaintea
ridicarii segmentului montan tra!ersat:
a) epigenetice
b) supraimpuse
c) antecedente
2): c)
"5) /aile formate initial pe roci moi dupa care s,au impus si in
rocile mai dure subiacente se numesc:
a) epigenetice
b) antecedente
c) de captare
2): a)
"-) Captarea laterala are loc:
a) in campiile piemontane
b) intre doua rauri ce curg paralel
c) intre doua rauri cu direc8ii de curgere opus7
2): b)
">) Cnde sunt localizate campiile de ni!el de baza:
a) la marginea oceanului sau a unor lacuri mari
b) la margine muntilor !echi
c) la contactul regiunilor inalte cu cele de campie
2): a)
") Ce subtip de meandre se regasesc in cadrul meandrelor
di!agante:
a) compuse
b) incatusate
c) autogene
2): a)
"") Ce este popina:
a) insula din interiorul belciugului
b) o depresiune de tasare
c) o dolina
2): a)
1$$) Ce este luncaD
a) patul de meandrare al unui rau (albia ma&ora)
b) &gheabul care <erpuie<te longitudinal pe fundul albiei
minore
c) &gheabul de scurgere la ape medii
2): a)
1$1) Care este cel mai bine pastrat piemont din 2om9nia D
a) %iemontul Getic
b) %iemontul *olda!
c) piemontul din !estul Carpa8ilor 6rientali
2): a)
32
1$2) Atapele de e!olutie ale unui geosinclinal spre munte sunt:
a) de scufundare, de in!ersiune (cutare <i =nchidere) <i de
orogen
b) de ridicare si de cutare
c) de scufundare si de sedimentare
2): a)
1$3) *iscarile orogenetice sunt cele care:
a) ridica lent continente
b) creeaza dorsale si fose
c) cuteaza si ridica lanturi montane
2): c)
1$4) Bcoarta de alterare,dezagregare este alcatuita din:
a) elementele dezagregate de dimensiuni mari
b) acumulari de detritus si elemente fine
c) materiale rotun&ite
2): b)
1$5) Tipul zonal de scoarta de alterare Eterra rossaF este tipic
climatului:
a) temperat oceanic
b) temperat continental
c) mediteraneean
2): c)
1$-) +ezagregarea rocilor metamorfice si magmatice au ca rezultat
urmatatoarele forme reziduale de relief:
a) ni!ele de eroziune, inseuari, doline
b) custuri, abrupturi, suprafete de ni!elare
c) colti, 8ancuri, !arfuri piramidale, custuri, creste de
cocos
2): c)
1$>) 0ilantul morfogenetic este reprezentat de raportul dintre doua
categorii de forte:
a) componenta paralela pantei <i componenta normala
b) gra!itatie <i componenta normala
c) componenta normala <i fortele motice
2): a)
1$) +upa raportul cu structura geologica, alunecarile de teren pot
fi:
a) consec!ente, obsec!ente, asec!ente
b) consec!ente, subsec!ente, !erticale
c) subsec!ente, consec!ente, orizontale
2): a)
1$") 5azele si formele e!olutiei ascendente ale piemontului sunt:
a) conuri de de&ectie indi!iduale, trena de grohotis,
piemont
b) conuri de de&ectie indi!iduale, trena de grohotis, glacis
alu!ial
c) conuri de de&ectie indi!iduale, glacis alu!ial, piemont
2): c)
11$) Ce sunt taffoniiD
a) e#ca!atiuni in granite formate de apele curgatoare
b) mici e#ca!atiuni semisferice create prin alterarea
cauzata de apa de ploaie stationata
c) mici blocuri sferoidale
2): b)
111) Care sunt procesele care ataca in mod deosebit
conglomerateleD
a) dizol!area liantului <i dezagregarea
b) siroirea, alunecarile de teren
c) alterarea, prabusirile
2): a)
112) Ce caracteristic7 Emorfologic7F dominant7 are argilaD
a) de!ine plastica in contact cu apa
b) este macrogeli!a
c) este o roca solubila
2): a)
113) Care sunt tipurile principale genetice de nisipD
a) flu!iatil si periglaciar
b) marin si de lunca
c) marin si eolian
2): c)
114) Care procese geomorfologice specifice actioneaza in loessD
a) tasarea <i deraziunea
b) sufoziunea <i soliflu#iunea
c) tasarea <i sufoziunea
2): c)
115) Care sunt reliefurile ma&ore formate pe calcare, prin procese
comple#eD
a) lapiezuri, doline, padine
b) massi!e, platouri, bare, !ai de tip defileu, chei
c) pesteri, a!ene, alunecari de teren
2): b)
11-) Ce sunt u!aleleD
a) depresiuni rezultate prin ingemanarea mai multor
doline
b) palnii adanci formate prin disolutie
c) depresiuni tectonice in calcare
2): a)
11>) Ce sunt tecurile sau !9rtaciiD
a) polii
b) doline
c) u!ale
2): b)
11) Ce sunt sohodoaleleD
a) !ai in fund de sac
b) !ai =n areale calcaroase care au apa numai la ploi
torentiale
c) !ai in trepte antitetice
2): b)
11") Cnde se gasesc calcare in 2omaniaD
a) *untii 0ihor, %adurea Craiului, *untii Trascaului,
%odisul *ehedinti
b) *untii 1ninei, *untii Bemenic, *untele *are,
*untii Caliman
c) %odisul Buce!ei, %odisul Getic, Campia Transil!aniei,
Campia 2om9n7
2): a)
12$) Care sunt principalele forme de acumulare flu!iatileD
a) deltele, terasele, luncile, conurile de de&ec8ie
b) conurile de de&ec8ie, terasele, insulele, luncile
c) albia minor7, albia ma&or7, popine, terase
d) conurile de de&ec8ie, glacisuri, piemonturi, c9mpii de
ni!el de baz7
2): d)
121) Ce este tal!egulD
a) &gheab =ngust longitudinal pe fundul albiei minore
33
b) fost7 lunc7
c) albia ma&or7
d) glacis de acumulare
2): a)
34

Geomorfologie Generala Si Petrografica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geomorfologie Generala Si Petrografica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEO_2_GMGP_1

GEOGRAFIE Geomorfologie generala si

<otiunea de structura geomorfologica a imbracat de-a lungul timpului mai

&F% (Geol)) , ir de rupturi ale scoarei terestre suboceanice)

S-ar putea să vă placă și