P. 1
Geografia Fizica a Romaniei Partea 2

Geografia Fizica a Romaniei Partea 2

|Views: 1,675|Likes:
Published by cristigabitza

More info:

Published by: cristigabitza on Jul 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/30/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei POSEA, GRIGORE Geografia flZicii a Romaniei. I Posea Grigore - ed. a IT-a Bueure~ti, Editura Fundatiei RomaniadeMaine, 2006 236 p; 23,5 em ISBN genernl (10) 973-725-711-1 (13)978-973-725-711-6 ParteaaIT-a (10)973-725-713-8 (13)978-973-725-713-0 912. 2 (498)

GRIGORE POSEA

GEOGRAFIA FIZICA " A ROMANIEI
Partea a II-a
@ Editura Fundapei Romania de Mtiin£, 2006

CLIMA

. APELE .

SOLURILE . BIOGEOGRAFIA. HAZARDELE NATURALE

AUTOEVALUARE - INTREBAIu~I RASPUNSURI Editia a II-a

EDITURA FUNDATIEI RoMANIA DE MAINE Bucure~i,,-2006

CUPRINS

Educa~a ~i instruc~a prin geografie reprezinm educa~a pentru mediu a mileniului III ~i pentru supravietuirea omenirii pe Terra, deoarece Geografia este ~tiinta integratoare a Terrei ca planeta a vietii ~ia omenirii. Soarta geografiei se ho~te in ~coaHi. Grigore Posea

CLIMA

enerale

rea atmosfi erel . .. . ... .. . ... .. .... ..... . .. . ... ... ... .. . ... .. P?l~~lede climi\(etajele ~iregiunile climatice) ...................... .... Tip . . ... .. . Clima~imedlul geografic .. ... ... ... ... ... ... ... ....... ... ... ...... ... .. I. APELE Importanta,istoric, caractere generale ... ... ... .. . ..... Murile - reteaua interioara ... ... .. . ... .. . ... ... ... .. . .. ... . .. ... .. . ... ... .. . ... ... .. . .. . ...... Dunilrea... ... .. . ... .. . .., .. ... . .. . ... .. . ... ... .. ... . ... ... .. .. ... ... ... ... ... ... .. . ... .. . ... . Lacurile... .., .., ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... Antropizarearete1eihidrografice ... .,. ........ ... ... ... ... ... ...... ...... ... ... ... ... ........ Apelesubterane ... ... ... .. . ... .. . .. ....... .. .. . .. ... . .. . .. . ." .. .. .. . ... .. . ... .. ... . ... ... MareaNeagra ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ." .. .... ... ... ... ... ... ... ... ...... Apele~igeosistemulCarpato-Danubiano-Pontic ... .,. ... .... Dezvoltarea~igospodi1rireadurabili\ a resurselor de api1 ... ... ... ... ... ... .... BIOGEOGRAFIA Aspeetegenerale ... .. . .. . ... .. .." ... ... ... .. . .. ... ... .... Originea~irepartipa elementelor floristice .............. ~araeteregenerale ale florei ~ivegetapei in raport cu pozipa Romfuriei ~Ieu Prineipalelemedii fizico-geografice . . ... ... ....., ... ... ... ... . ' " Evoluhamed it b . I .
p'," I or 10CImauce ~Ia vegetapel ... ... ... ... ... .....

nteleclimatlce . ... ..: .. ... . ... .. . ... .. . .. . .. . ... ... ... Eleme ... ... ... ......... I menemeteoroogicespecifice ... ... ... ............................. Feno .

Aspecte.g ' CIrculatIagenera .

.. .. . .. . .. . .. . ... ... .. .. . .. .. . ... .. . .. . ... ... ... .. . ... .. li1'aatmosferei ~i centrii barici .,. . ... .. . .. . .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. .. .. .....

... .. .. .... .. . .. . .. .. .. . ... .

.. . .. .. .. ... .. .

11 15 20 41 45 46 52

.

59 62 90 98 104 106 109 117 119

127 128 129 131 137 149 157

egetatia"i do "mem SOLURILE

F=P.~~~~.~~~ri devegetape V
.

. . .ut Carpato-D anub lano-P ontIc

... ... ... ... ...

... ... ... ... ... ... .. :: ....................
... ... .....

161 .................. Tipurile de sol' 0 ?C~IVe............................................... 171 Distrib ti .din Romama .. . . .. ... .. . .. . .. . .. .. .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. . . .. .. . .. . ... .. .. 187 SoluI ,,~ a n:gtonali1 a solurilor Romfuriei ... ... ... ... ... ... ... .., ... ... ... ... . ... . . .. . . "I Proteet'geoslstemul Carpato- anublano- ontIc........................................... 215 D P . . . ' x tIa, amelio rare 218 til luril durab l IIAzA a ~Iu JZarea I a a so

Aspeetegeneral' '. emtr d

or ...

..

...

...

IU)ELE NATURALE liazardele natural e '" ............

223 5

Lista figurilor
. . de circulape a atmosferei 1. T1Pun ,araliaRomtiniei, vol. I, 1983). G (dupa eoo y' .
15. Densitatea retelei hidrografice din bazine hidrografice de ordinul 1 (dupa At/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992). 16. Repartizarea retelei hidrografice codificare din bazinele hidrografice de ordinull pe categorii de lungimi (dupii At/asu/

2.

tura Tempera (dupa 1983).

., 1 x Geoarafia Romamel, vo. I ,

medie anuala a aerulw (C<)

.

0

v'

. 2b Temperatura medie anuala .a aernlw Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992). t d / . dupi'i Romania, Me lU ~l re,eaua 17. Diagrama de frecventii a lungimii ~/ectriciide transport, Atlas geografic, cursurilor de apa (dupii At/asu/ 2002) Cadastru/uiApe/or din Romania, 1992). 3. Temperatura medie a lunii iulie (C<) 18. Reteaua raurilor din Romfutia ~i (dupaGeografiaRomaniei,vol. 1,1983). precipitap.ilemedii anuale pe perioadele 4. Temperaturamedie a lunii ianuarie (cl) 1896-1915, 1925-1955 ~i 1950-1967 (dupiiGeografiaRomaniei,vol. I, 1983). (dupiiRaurile Romaniei, 1971). 5. Temperaturilemedii lunare pe suprafata solului (1961-1975) (dupa Geografia 19. Izoliniilestratuluiscurgeriimedii anuale, in nun (dupiiRaurileRomaniei, 1971). Romaniei,vol. I, 1983). 6. Durata de striilucire a Soarelui (ore), 20. Grnpele de rauri din Romfutia. mediaanuala(dupi'iGeografiaRomtiniei, 21. Bazinul hidrografic al Dunaru. vol. I, 1983). 22. Profil longitudinal pe Duniire (dupa 7. Precipitapile medii anuale (nun); At/asu/ Cadastru/uiApe/or dinRomania, 1992). (dupiiGeografiaRomaniei,vol. 1,1983). 8. Vanturidominanle ~ ca1mulatmosferic 23. Epura cre~terii suprafetei bazinului ~i debitelor Duniirii(dupa Geografia Viiii (dupii Romania, Mediu/ ~i re!eaua Duniirii, 1969). e/ectriciide transport,At/as geografic, 2002, cu modificiiri). 24: Variapa amplitudinii nivelurilor in 9. Numarulmediu anual de zile cu viscol profil longitudinal ale Duniirii, pe (dupii0.1. BiHescu~icolab., 1962). perioada 1921-1960 (dupa Geografia Vaii Dunarii, 1969). 10. Ev~potranspiratia potenpala (nun) in penoada de vegetape (dupa Geografia 25. Delta Dunarii (dupaAt/asu/ Cadastru/ui Romaniei,vol. I, 1983). Ape/or din Romania, 1992). . 11. Durata m di .. e e, IIIzile,a mtervalelor de 26. Lacurile din Romfutia (dupa diferip secetiid x A . ( autori). 1 Upa grometeor%gw, 1970). . . 2. Regionare c1 A I. wiedlUl . a lmatica (dup a Romania 27. Lacul Brebu (de tasare ~i dizolvare, , foto Nedelcu). Atlas ~lre{eauae/ectriciide transport, 13 If geografic, 2002, cu modificiiri). 28. Marea Neagra. . . ana. hidrografica a Romfutiei "I 29. Tiirmul romanesc al Miirii Negre duna nm.i (dupa Atlasu/ TiM/or (dupii At/asu/ Cadastru/ui Ape/or din 14 rene, Viena, 1983). Romania, 1992). . Date asup b . ordinuI ra azIllelor hidrografice de 30. A~zarea Romfutiei in raport cu (dupa Atlasu/ Cadastru/ui Apelor zonalitatea latitudinala (dupa Geografia In Romania, 1992). Romaniei,vol. I, 1983).
' IInpreJu" v Of

/

7

31. Zonele de vegetatie (dupa Geografla Romdniei, vol. I, 1983). 32. Etajele de vegetatie (dupa Geografla Romdniei,vol. 1,1983). 33. Regionalitatea geobotanica (dupa Geografia Romdniei, vol. I, 1983). 34. Etajul molidului (dupa Geografia Romdniei, vol. I, 1983). 35. Etajul de amestec fag-ra~inoase (dupa Geografia Romdniei, vol. I, 1983). 36. Etajul fagului (dupa Geografia Romdniei, vol. I, 1983). 37. Etajul cu gomn ~i de amestec gomn cu alte foioase (dupa Geografia Romdniei, vol. 1,1983). 38. Subzona padurilor de cer ~i garnita (dupa Geografia Romdniei, vol. I, 1983). 39. Subzona stejarilor bmmariu ~i pufos (dupa GeografiaRomdniei,vol. I, 1983). 40. Arealele stejamlui peduncu1at (dupa Geografia Romdniei, vol. I, 1983). 41. Paji~te alpina iarna,in Bucegi; in ultim plan, Ciuc~ul (foto Bmmarescu). 42. Paj~ montana, pe areale despadurite, in cu10amlBran-Rucar(fotoBlUlII3rescu).

43. Regiunilebiogeogrnfice(dupa CiUine 1969). 44. Tabel cu clasele ~i tipurile de sOlllri din Romama. 45. Tabel cu corelarea aproximativil solurilor Romamei cu gmparile ~O~ de sol din clasificarea FAOIUNESCO (1988) (dupa diferiti autori). 46. Solurile Romamei (dupa M. Parichi). 47. Solurile Cfunpiei ROm3ne, P~ulUi Getic, SubcmpatilorGetici, SubC3lJ>a1ilor de Culburn ~i Po~ului Mehedinti (dupa M. Geanana ~iN. Florea). , 48. Solurile Campiei ~i Dealurilor de Vest (dupa M. Geanana ~iN. Florea). 49. Solurile Dobrogei (dupa M. Geanana ~iN. Florea). 50. Solurile Podi~ului ~i Subcarpatilor, Moldovei ~i Campiei Galatiului (dupi\:

M. Geanana~iN. Florea).

.

51. Solurile Podi~ului Transilvaniei (dupA M. Geanana ~iN. Florea). 52. Solurile Carpatilor (dupa M. Geanana' ~iN. Florea). 53. Scam intensitatii ~i a magnitudi"
cutremurelor.

CLIMA

8

ASPECTE GENERALE

A

) in l884ogle, IIISpeCIalefe~at~ .~e $t. Hep!tes. (1851-1922 - fizician ~i meteorolog). (in cad ' lla ~T?pune~a SO~Ietall1,a fost mfimtat Institutul Meteorologic Central titulaturu Miru~ru1Ul Agnculturii), avfu1d ca 4irector pe ~t. Hepites. Mai tarziu, ' Ira s-a Schlmbat in Institutul. de Meteorologie ~iHidrologie (!MH). ..
"

. v' . Spre deosebire de relief ~i, respectiv, de reliefosfera,I atmosfera este cea mai h . . d' t sferele exteme. In cadrul sau se ve ICU eaza contmuu matene 1110blla. ::~i energie solam ~i chiar cosmi~~ ~itelu~ca.. Daca reli~fu~ formeaza gazoasa, ortul geosistemulUl, atmosfera ~l mdeosebI chma reprezmta.. sursa care . bazasausuP A' . sau traDsmiteenergia 10 geosIstem, devenmd eIementuI pnnclpa I care ~ol11pe~rcuitelede baza ale materiei ~ienergiei din cadrul mediului geografic ca Il11pune c .' sistem complex ~i medlU ~e vIafa-. . .. . Mobilitateadeoseblta presupune msa ~I 0 anume stablhtate structurala ~I de mpozi~epe lungi perioade, dar ~i 0 adaptare diversificam la conditiile locale ~i ~~gionale, deoseb~r~la relie~ cu repercusiuni ~i in cel~lal~eelemente de m~diu. cu Este~icazul ROm3IUeI, unde chmatul s-a adaptat DomemulUlCarpato-DanublanoPontic,prin etaje ~i regiuni circumcarpatice, luand n~tere un climat temperat de tip carpato-danubian.Ca ~i in restul lumii, ~i in Romania, clima influenteaza planificarea activitatilor umane ~ichiar viata cotidiana. Istoricul cercet4rilor. Studiile privind clima pe teritoriul Rom3niei au debutat cn ins,taIarea Jtapi meteorologicein unele o~ mari, sau in interesulnavigapei, unor al agnculturiietc. In ordine, acestea au fost: I~i (1770-1772),Bucure~ (1773-1829), Sibiu (1789-1834),Cluj (1833-1845), Sulina, Giurgiu, Bistrita, Galati, Timi~oara ~1874). nalt momentimportanta fost creareaSocietafii GeograficeRomane (1875) U In ~adrul caccia a luat fiinta "Secpa de ~nte fizicale" (geografie fizica). in se c:i ctIa respectiviise .desI~urau ~i observatii ,,atmosfero grafice" (meteorolome .. t' 0" clImatol . '
A

v

A

v

v

ntre IUcriiril d lntreprins '. ep~vm cltma, care au consemnat rezultatele observapdor Clif11a r~l~a la pnmul riizboi mondial, se pot cita: Clima Sinaiei (1895), B
ROf11Ql1iei

: 1~061900),
v

Clima litoralului (1900), Harta regimului pluviometric

al

o~ro/i aVand Ii ua r~. o~~ mondlale, ce.rcemnle se mtensIfica, 0 serie de b:clPltaliile (E P~ocupan ~I I.n acest do~emu. Importante sunt studiile privind: . . ,,~ l1eare(Bucu' . etele~anu ~I G. Eleftenu, 1921), clima unor o~e sau stapuni
,.JEi!le~anu ;~I _

Bnun.de M ), Secetele in Romania (1906), toate realizate de ~t. Hepites, apoi Sta~irneteor:o~e (La Valachie, 1902) ~.a. Adaugam constituirea unei serii de i OgIce. . v. . . . ge ntre cele do b .
v

· C. Brate

8, V. MlhiiIlescu - 1936) ~i cercetari regionale (I. Rick - 1924, SCU 1928, N. AI. Radulescu - 1930). -

~ C.

Io~,.

1933; Govora, .Calimane~i

~.a.), regionari

climatice

11

Dupa eel de-al dailea razbai mandial s-au inmultit stapile metearolagice (ci 200), pasturile pluviametrice (circa 1500), s-au creat Observatarul de fil.~1 ~ atmasferei (Bucure~-Afumap), abservataare aerolagice, abservataare radar. S~~ dezvaltat mult ~roclimato!agia, ~ete?ro~a~i~ sinaptica (in sp'ecial cu Privire.1 fenamenele de Vlscal,seceta, bruma, gnndma, mghet etc.). Studll de climatolagie inceput sa se efectueze mai amplu in centre universitarecu facultap de geagrafie silvicultura(Bucure~, Cluj, I~i, Oradea, B~av), la Institutulde Geagrafie (infiin in 1944), sau la Institutul de Balnealagie. Au fast publicate lucrari de referin~
Monografia geografica a R.P.R. (1960), C/ima RP.R (1962-1966), Atlasul cli~
'

r;
" Cu

ai multaprecizies-~ putea sp.uneca.in Ram~ia ~xista un su"!um d.e
J11

erate de tranzifie (mtre ace~mc-cantmental ~~contl~ental excesl': :s~c fp/(1tetel11~'teranean ~i cel rece nardlc), suprapuse ~l madlficate de umta~tle ~i lntre J11~ presianare ~i care, lacal ~i regianal, imbracaforme proprii, ordonate ~

J11unto~e~lla;' confann Carpatilar, dar ~i cu a dubla zon?litate E-Y ~i S-N. D~ (Of14/ClrCU irea de dimat temperat carpato-danublano-pontlc pare mat a~ .den~ climat ar fi delimitat, cu aarecare aproximape, de intersecpa dintre care niJ11e~ta. ACCe~i daua izohiete specifice. Este varba de izoterme/e de 20 ~i 23°C din doualzote: un mersE-Vin Europa,~icelede - 4° ... - 1°din ianuarie, u un mers c

t%gi~ a/ RSR (1966),At/as RSR (1972-1979),GeografiaRomaniei I (1983)~.a.Q In invatamantul universitar geagrafic s-au introdus cursuri de stric specialitate, s-au sustinut multe teze de dactarat de catre geagrafi (~t. Stoencscu Bucegi, Elena Mihai - B~av, Elena Dumitrescu - Bucure~, Elena EThan I~ V. Belazerov- Cluj, Gh. Mahara- CfunpiaCri~urilar,Gh. Neamu - Olteniadeluro--" Octavia Bagdan - Baraganul, S. Ciulache - Sibiu, Elena Teodareanu - Cula Rucar-Bran,I. Far~ - Turda - CfunpiaTurzii,I. Buc~ - Dabrogea, Rodica Staian Suprafata subiacenta, Gh. Bazac - Relieful ~i Clima Ram3.niei,N. Ian Bardci. Fenamenemetearolagice indusede configurapaCarpaplar in CfunpiaRamana ~.a. Tipul general de clima ~i unele particularitati. Tara naastra, situata paralela de 45° N (extinsa pe 4°38' in latitudine) ~iin sud-estul Eurapei (pe circa

iulle,car~_S (din estul Scandinaviei spre sud-estul Rom3.niei),~i de izohiete/e de
aproap~oomID cu un mers de asemenea N-S (Scandinavia - Ramania).1

-

400~lDinpoz{!iageagrafico-:l~~ica a Carpaplor in Europ~ re~ulta trans~a~~ . rtante pe teritariul Ramanlel, ale maselor de acr care vm dm toate dtrecptle ~~o carp;p, atat in altitudine, cat. ~i regi~n~, in~ ~i e~arp~ic. A~ar, ~el, e~ajeclil11atice carpatice (~e l~ htaral ~l c~pn l~ etaj~l alp.m,e~je dlspu~se 'rcumcarpatic)~i regiuni cbmatice extracarpattce (~l a'regmne melara mantana). ~a unnare, climatul Ramaniei nu ramane numai temperat cantinental, ci devine climat carpato-danubian ~i, in mica masura, ~i pantic. Evidenfierea acestui subsistemclimatic carpata-danubian in cadrul geosistemului romanesc se abserva in toateelementele~iin tap indicii climatici de pe teritoriul tariL Factorii genetici ai climefz Ace~tiasunt: radiafia salatj, circulafia generala in atmosfera, centrii barici europeni~ifactarii geagrafici soo;suprafata subiacenta activa a Romaniei. I. Radiatia solara . ~iatia salara reprezinta energia venita in atmasfera, de la Saare, pe calea ,~latJe1 elect~omagnetice cu diferite lungimi de unda. Ea este sursa tuturor 1 ~D?menelar ~I proceselar din atmosfera ~i chiar de la su prafata terestra Sasecle la IJnltasupe' . 2 . ."i' sol b fI n~ara a a~?sferel cu 1,98 cal/cm /mm. (constanta salam) ~i ajunge la de s:~ra~rma d~ ~Ia!l~ ~irecta ~i difuza. Aceasta radiafie este in parte absarbita randuls' ata actI~a urma absorbita), ' . au, cea dtn (radlape t fi ad . care a transfanna in energie calorica. La ad Dauin atInosfi ' poa e r lata (r lape reflectata) in parte sau total din
~

langitudine), aparpne climatului temperat cantinental. De altfel, in mad sumar'i

,

) spune ca este varba de un c/imat temperatcontinental,adaugandu-seuneari .

nuantele de moderat spre excesiv. Ultima caracteristica este adesea criticata expresie, deaarece temperat ar fi acel~i lucru cu maderat ~i ar exclude pe excesi 'S! In ~iin!3.se incetatenesc insa expresii sau denumiri ce capata, treptat, un alt in!ele sau ~ialt inteles, dedit cel strict etimalagic. ~ Climatul Ramaniei are tatu~i unele particularitati care mi sunt deli., cuprinse in defmipile de mai sus ~i care provin din: pazitia teritariului nastru interferenfa principale/or tipuri europene de climat, la lacul de fntrepatrun~1 (periadica, intfunpUitaare sau relativ pennanenta) a arealelor unor centri bar, extraeuropeni ~i din existen,ta, forma ~i pozifia Carpafi/or exact la ace. interferente (ei detenninand amt etajarea climatului, cat ~i blacarea regional!li extinderii unor influente exteme). Din aceste particularitap rezulta mu/te nuanle regianale ~imai ales lacale

.

~

~

climat, dar ~i aparipa brusca a unar cantraste tennice ~i pluviale, existenta 1
alacuri a multor zile trapicale, dar ~i a unar temperaturi de minus 20-30°C, a . diferente mari de precipitapi de la un an la altul etc., taate acestea fi~d cupCl~ ~ ades~a in t.ennenu~de co~ti~enta/ism. Tatu~i, de~i ~par multe ~~ma,? c~nt;~ d contmentallsmul dm Ramanla este departe de a semana cu cel dm c~pla unde media lunii ianuarie este de 11°C la Mascova sau 16°Cin Urah, pe can
I_~:

A~'h ''dUlatia solara se

D_-,. . era, a parte a ei fiind preluata de sol.
~ ~ .

senede calcul ~ltnterpohlri. e . ~ ~l, Tlml~oara,Cluj-Napaca), Pentru restul teritoriilar se fuc a
I

. "'uma~, C~nstan

I ~as.a~

cu actm~metrulla cateva stapuni din tara (Bucure~-

-

-

~

r!!1

r
~ ~.~
.

rZote

onerelunijiuIi

.

(v~). ~iCeade 230~( cea d~ 20"C (trece pc la sud-est de Mosoova, N de RomfuUa~i S de (~'.Ullde atinge~ ~natA laJ.~ distantei intreMoscova d ~iMareaCaspica vestul ~ \i~':~ taciteSCandi rogea~ se indreaptaapoicatreTurcia)~icea de 600 nun, cu un IDers 0 ~
:1->ijntateadateror

Ramania este de - 3 la - 4°C.

.

~

w[f

~ E, Ulldeeste po~e

Pl1ll ~duJ tmii ~i.ajunge la Madrid). Izohieiele _ cea de 400 mm

Particularitaple climatului Ramaniei i-au tacut pe unii cercetatan sa caur ~I . nume care sa-i cantureze mai bine specificul geografic, de exemplu, CJ {I danubian (Emm. de Martanne, La Roumanie, Paris, 1931), ceea ce ar inse climatul dintre Alpi, Balcani ~i Carpati, cu patrunderi de influente din exterior. 12

J.l'~ __ [J-~1

d' nave,.estul Balticei

~ estul Romfu:riei~isud-vestul Marii Negre).

Il1a, d. Acade"'U: apItolul "clima" sunt din volumul Geografia Romdniei, vol. I' E ~ ulJel, Bucure~ti, 1983.
13

Radiafia directi'i este variabila ~i depinde de inaI~mea Soarelui deas orizontului (aceasta variaza dupa latitudine ~i anotimp), de inclinarea ~ioricn\.[ pantelor (unghiul de incidentii),de opacitatea atmosferei in fiecare moment. La 45° latitudine, radiatia solara are un unghi de incidentii redus la 0 l11ed' o.scil.e~ain j~r de ~O~, int!e.Ecuator ~iPol. V~, unghiul ~e i~cidentiise l11a~:: ~lp~mlm.mat.~ulta caIdu~ la~a se redu~e. Osctlarea un~h~~lu~ incidentade de vara la lama lmpune ~l contmua schlmbare a lungImll ztlelor ~i noptil~ ajungandu-se, la solsti~ul de varn, la 0 zi mai mare cu 7 ore ~i42 minute in n~ ~I !iirii~imai redusa cu 0 ora ~i 12 minute in sud (6 ore ~i30 de minute). Dar, a.ce~ marire a zilei in nord se refera numai la iluminat, deoarece radia~a solara este' intensa in sud (densitate mai mare de radiatii pe unitatea de suprafatii). La l110j general, din cauza pantelor ~i altitudinilor, cercul carpatic diferen~aza yaJoa medie a radia~ei directe; astfel, in interiorul cercului carpatic aceasm radiatieen de 0,70 cal/cm2/min, iar in exteriorintre 1,11- 1,14 cal/cm2/min. Versantii'eXPi spre sud maresc unghiul de incidentii, iar cei expu~i spre nord il pot reduce eno . Radiafia difUzaeste mare in pa~le joase, descre~te u~orin altitudine pana'! circa 1700 m (nivelul optim de condensare al vaporilor), dupa care scade pute ; prezinm 0 medie de 0,02 cal/cm2/min (iama) ~i0,44 cal/cm2/minla inceputul yen] Radialia globala (direcm + difuza) descre~te de la sud spre nord, dar ~L altitudine ~i in interiorul cercului carpatic, depinzand foarte mult ~i caracteristicile maselor de aer exteme in interiorul ~i exteriorul Carpa~lor. solstitiul de vara apare cea mai mare radia~e globala, de 1,19-1,10 cal/cm2/minl sud ~i sud-est, 1,06 cal/cm2/min in nord ~i 0,99-1,00 in interiorul Carpa~lor timpul iemii, aportul radiatiei difuze la cea globala este de 65% (scade foarte radia~a direcm), iar varn, de 35% (cre~te mult radiatia direcm). Ca medii am~ radia~a globala este de: 135 kcal/cm2 la gurile Dunarii, 132,5 kcal/cm2pe lit~ 130 kcal/cm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Cfunpia Romana, 120-' kcaVcm2in Cfunpia de Vest ~i Subcarpa~i Getici ~i de Curbura, se reduce la 117 kcal/cm2 in Transilvania ~i Podi~ul Moldovei ~i la numai 110 kcal/cnii munte (Geografia Romdniei, vol. I, 1983). . Radialia rejlectata depinde de albedoul suprafetei active ~i de caracteristl~ fizice ale aerului de deasupra. Pe arealele cu zapada, reflectarea atinge paniila din cea globala, iar pe arealele verzi, vara, numai 30%. Ca valoarc cone. radia~a reflectatiiatinge iama 0,10 cal/cm2 Imin ~ivara 0,20 cal/cm2min. .. Radiafia absorbitii de suprafata activa ~i transformata in caIdurii este, I de circa 50% din radiatia globala, iar din luna martie, cre~tela peste 80%.~ ., Energia calorica sau caldura este apoi transmisa in mica masura 10so restul contribuie la incaIzirea atmosferei ca radiafie rejlectata. Aceasta estC 0,03 caVcm2/miniama ~i0,22 cal/cm2/minvara. BilanfUlradiativ se refera la valoarea schimbuluienergeticdin~ suprafafa ~ ~iatmosfera (cat prime~ ~icat cedeaza). Raportat la zi ~inoapte, btlan!Uleste .
.

/\utoe"a .'T

luare

- intrebari
fi

~i raspunsuri

. factor geograjic i se adapteaza clima temperati'i a Romdniei? I. c.an,ll in special, Carpaplor, care determina etaje ~i regiuni cIimatice

' (Rd~efu1U1~I, Specd1ce) C P oate

2

um

numit climatul Romdniei? (ClImat temperat carpatofnte~~ie.to~l c~imatolo~i~i genetlcl al cbmel Romdmel? Rom~n~ei? (~t. .He~ites). . (Radlapa solara, clfculapa

.

daJ1Ub~~~:o:;~)~onsiderat ,J, C e sunt factorii

4" a:tmosferei,centrii barici europeni ~isuprafata subiacenma Romaniei). gene~a ~e edte feluri este radia,tia solara? (Constanm solara, direcm, difuza, absorbita,calorica, reflectam).

:.

glob

d pra orizontului,pantele, opacltatea atmosferel ~lm mod specIal Carpatl1), easu7. Ce rol joaca osci/area unghiului de inciden,tii a raze/or solare la latiWdinea Romdniei ? (Lunge~te~iscurteaza zilele ~inop~le in timpul unui an). 8. Underadialia difuza este mare ~i unde este mica? (Mare In regiunile joase ~imicape culmilemontane). 9. Ce valori medii anuale are radia,tia globala (direcm + difuza)?
(132,S kcal/cm2 pe litoral, 130 kcaVcm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Campi a

:

~

Ce faetori

injluen,teaza ~aria,tia radia/~ei. ~irecte? (In~!imea

~?arelui

Romana, 120 kcal/cm2 in Cfunpia de Vest, Subcarpa~i Getici ~i de Curburn, lIS kcal/cmin podi~urileMoldovei ~iTransilvaniei ~i 110 kcal/cm21amunte). 10. Ce este bilan,tul radiativ? (Valoarea schimbului energetic dintre ~osfera, rad~ati~ solara ~isuprafa!a subiacenm; este ne~ativ noaptea, pozitiv ziua, tarYara,la ammza,are 0 valoare generala de 0,60 callcm Iminut).

CIRCULATIA GENERAL.\ A ATMOSFEREI ~I CENTRII BARICI . I, Cauzele circulatiei generale. IncaIzirea diferentiam a maselor de acr din
enusfcra nordica, preponderent a celor situate pe arealele extrem europene

_

atJanhc~, ordice, nord-africane ~i ruso-siberiene -, conduce la 0 circulape relativ n generahzataa atmosferei inferioare din Europa, care afecteaza ~i Romania. In :drul ,acestei circulapi generale se contureaza mai multe direcpi. Ele pot fi d~numl~e upa punctele cardinale dinspre care vin, dupa originea aerului la locul d (ex~~~~e, in ~nele cazuri ~idupa efectul avut asupra altor direcpi de deplasare ~ar indic/ ' clr~ula.!ta blocare). Astfel, 1. Saccu (1971, Geografiafizica a R.SR.) de
2] % hpun de mase de acr peste Romania (atlantice 28%, crivatuI sau de est n,ord:yeStI~~sau de ~ud-vest 15%, euxinica sau de sud-est 12%, groenlandeza sau de

~

~ C. Stoi
.

0,

polaras~ de NE 8% ~itropica1asau de S 6%). MeteorologiiN. Topor

rJeQ,SUprQ:-(I 9~S, T1Pllri de circulape ~i centrii barici de acfiune atmosferica

negativ noaptea, inclusiv pe litoral (-0,07 caVcm2/min), iar ziua este totdeaun~/01' ~imult mai mare vara, cand, la amiaza,tot teritoriulprime~ peste 0,60 caVCln
14

-,j',ica (4S;.)opel,1.~ .) admit insa patru direc~i sau tipuri de circu1a~eatmosferica: M
(1S%) ~i de blocare .I~preluate0: polara (30%), tropica1avol. I, 1983 (fig. 1). ". ~Iln Geograjia ROmdniei, (10%). Aceste direc~i au

15

.
.

.1'ere e

, CirculaP de nord-vest, cunosc:uta~i sub numele d~ ~irculape polara, are ~ 'a Este determinata de clc10nul Islandez, antlclc10nul Groenlandez ~I d 30%.
dinav.

jsghetat ~I . . a, cand anticiclonul Azoric se retrage spre su d, lar vara se restmte I'~ndio~ 110deoare este impins spre noro ~i are focta redusa. Masele de aer oceanic e~l1nsIa: w .. . . foarteput" '. ~ iideri ale temperaturn, ne buIOZltate~Iaverse vara. polardetenn~a se lara are uneori ~i 0 directie dinspre nord, ~i anume cand dorsala
,

- 'cic1onul cant dez ia n~re in noroul Atlanticului (Islanda) sau in Oceanul s SJjJ Ciclonul .l~ an. reaza S . p re Islanda. Actioneaza in tandem cu anticic10nul Azoric, e atel rnlg d . .

.

Circul~f1;J~ese une~ cu anticiclon~l Polar, soocu cel Gr~enlandez, cu ori

aDticlc1onul:. ~bele variante de c~rc~lape <Ny ~i!'l) PI?duc scarlen de~ tem~ra~ celScandln. ~ ani-vara ~i toamna, lar lama, scarlen man de temperatura, mal ales In raclO~e ~::~~arpatice, zap~~ ~i vis~le (Ge?grafia, Ro~niei, vol. I, 1983). depre~~e specifice numai antlclc1onul~~ ScandI.n~v .~I.~lw <!,roenlandez sunt: sc.him_ Circulafia tropica~ti,..sau.de s~~ sud-est~l sud-vestare ~ ~ndere ~e 15Yo~I
.

lnfl.u\fuibru~e de vreme,mai ales vara, ~IInghe~n tarzu ~Itlmpum.

0

.

e dinsprenoroulAmen, ASIaMicaplus Mediteranade vest ~IdInAltantic;aceasta

~'~~pusa deanticiclonul N.0r1-afri~an,ciclonul Ara~ ~i ciclonii Mediteraneeni. Este
\lorba deaertropical~d po~t, In sch~ cu celrece,catrepol~ ~oro.. . Cic10niiMediteraneem se nasc In partea central-vestlca a Medlteranel, sunt impu§ide ciocnireaaerului polar cu eel tropical, cu precadere iama, incepand chiar
de la sffir~itulverii. Provoaca schimbari de vreme ~i precipitapi in sudul Romaniei. lama, ace~ti eic10ni patrund ~i peste Marea Neagra, se intaInesc cu aerul rece al anticidonului Rus ~i determina zapada ~i viscol in sud-estul ~i estul tiirii.
I Anticic10nul ord-african trimite aer cald ~i praf, care determina in sudul ~i N sud-vestul omanieivreme calda iama ~iadesea cu precipitapi in sud-vest (cand se R incarcacu vapori de apa din Mediterana ~i in parte din Atlantic) ~i timp senin ~i

foarte c~d vara, uneori cu oraje.

A~, patrn direcfii principale, dar fiecare dintre acestea are mai m: variante,impuse de pozipa gcnerala sau sezonieraa sistemelorbaricecare 0 detenn 2. Directiile de circulatie ~isistemele barice (anticicloni ~icicloni) au c~ pozitie relativ fixa ~i genereaza continuu tipuri de mase de aer cu caraeteD. fizice specifice. Sistemele barice care pulseaza sau pot trimite periodic mase d~ ~i catre Romania sunt in numar de noua, din care ~ase sistcme anticiclonale ~I sisteme ciclonale. Sistemele anticiclonale, in ordinea importantei, sunt: AZI Ruso-siberian, Polar, Groenlandez, Scandinav, Nord-amcan, iar ciclonii - Islan Mediteraneeni ~iArab. Importanta lor pentru tara noastra este diferim. ,
.

. CIc10nula Clrculapc stica.rab are 0 influentii redusa, determinand foarte rar' in Romania, 0 e
fOrth - ~ircula,tia esticti .(~ide blocare) este imp usa de anticiclonul Ruso-siberian, pcste~ easupra .EuropeI de nord-est ~i a Siberiei, iar blocarea"se produce cand IlenJIat~rota se Insta1~aza un mare camp de presiune ridicam. In aceste condipi, 1n tara n~c ~nuse ma.,rabate catre Europa Central a, ci merge direct spre nord, iar SCceta iam ra s~menpne0 presiuneridicata,cu cer senin,varacu calduramare~i

J:ine nt "e Con~l Rus se Impune in sezonul rece, ince Cui pand earn din septembrie , 'I ~.' I1Ipen P " ~" c;:i .
"<UId

.

Antic~fUtImp ~oh~r.1t,dar precipitapi reduse.

- Anticiclonul

seintalne c an~In~~e. ~ompe~ aer rece~iuscatdin nord-est~iest, dar

Azoric,

care impune circulapa

vestica,

reprezin~

un sub~.

de mare presiune al marelui sistem al Atlanticului, fiind centrat pe msulele d (la circa 20-40° lat. N). Pe timpul verii se deplaseaza catre nord, spre IslaI1:1 catre est, respectiv peste Mediterana de vest. Prime~e continuu aer eaId subt~~

~ coboara ai~i p~n partea de mijloc a ~osfe~i. An~~i~lonul ,,\z~ric este ac 11i' tImpul anulUl ~I Impune preponderent clrculatla vestlca 10 RomanIa, eu 0 p.o d~ 40% ~a!3 de intre~a~ c.ircu.lati~ gene~a. Vantu~l~ de vest pot du~ rn~aJ.II Zlle contmuu. Determma Icrnl blande, chlar cu plOt, lar vam provoaea vafl . vreme ~i chiar instabilitate de timp in nordul tiirii. 16
.

abundenta §i vIscole In lclonn medlteraneem, .~ CU" sud-est. c peste Marea Neagra, provoaca zapada - Inll Oat<); ,tuel1{a Carnntil . '. '. . . m.;;-" la I110dul r"', o~ ~l a ~ebejUIUlasupra clrcula,tiel atmosfimce este deosebitti. < atmosfericaeste determinara de raporturile la un II. l11ent fat dintrge~eral,c1rcu1apa

~P~ta
' , -'

activ:SIste~ele ~ariceamintitemai sus, la nivelregional~ilocal,relieful

~fizlCiia ma:elsublacenta "transforma

esenpal atat direcpile de circulape dit ~i .:.ticadeZVOltare°r acr. In Romania, cercul Carpaplor ~i fiecare ramura in parte de a Proceselor atmosferice de mari dimensiuni, schimba traiectoria

17

cicl~nilor, deformeaza fro~turile, produc, di~r:en~eriale aspectului vremii"
St01an~

(R.()~.

1972, IMH. I. Bordel, 1972, IMH. Clta!I din Geografia Romaniei,

1983),

direc!ll, lffipunand m extenor regiuni climatice (de Vest, de Est. de NNE sau b e, neana, de sud ~i bana!eana), iar Carpatii in general impun etaje climatice conceuCG. vanturi .de tip foehn,. canalizeaza van~e p~ vai, dete~d difere?te climatiC:t~~, ve~p. ",Marea v~e~ a nuantel~~.clim~ce de pe tentonul ~maniei se expli 'i
SpeCIal pnn ampla diversltate a condi!Iilor fiZlco-geografice ale tanl. Clima vailor In ~

,

.~ 'princi~al,amuril~carpaticebareazainfluen!ele : climaticevenitedin dift._

~i a ina1~milor inconjuratoare, cea a pantelor cu diferite orientari ~iinelinari, cea a C.',. l~. deschise ~i a ~e~leelor ing~~, in s~it. cea a zonelor cu caractere geomorfo~~1 Stm1~~, dar ~espfu11«: e c~~ inalte ~ne~tate de ~ }lord spre ~ud, ~ de la vest SPI'e11 d preZlDta,deslgur, parbculantap deoseblte ~l reflecta m mare masura influenta conditii locale" (Monograjia geograjica a RP.R., vol. I, 1960,p. 260). ' 3. Suprafata subiacentii activa

ell 10 'ulm energie solara, in timp c::pe versan!l1~or;..CI,.~ e::,empu'.zap prirnesc l11 pana la 0 luna mai mult. In asemenea sltuap.l,~lhmltele etaJelorde l11~

.' versanfilor fata de circulat~a atm,osfe~ca ~i fatA de radi,alia direc~ '''''':p'0Zlpa fa!eta climatogena a reltefulUl, mat, ~es .,a ~untelUl. Yersanpl . zin~ 0 alta de caldura, de umezeala, ~e p~e~lpl~tll ~~ neb~l~zlt:ate., ~e .. un dlferen~ 1 s versantii estici fata de cel vestIcI (clrculap.a vestlca ~l estIca) erenti~ l11al~~ fata d~ cei sudici (expunerea fata . radiatia solara). De de ,. ,... nor dICI . versanPI .' n.entati catre vest ~lnord-vest au, Ia altltud1megal e, preclpltapl ~1 ersantIl 0 .. ., 'cl11plu, v .' ulte ca opu~ii lor, Pe de alta parte, versanpl onentap. spre sud t:." . nun l11al l11 ., 0 di d I ada

~f
tJkIJI

.

.

,

~

poate ~rs;: ~ai joase spre,~o~ fa~.~e s~d.Dar chiaro d~ ~
. . '

este m~ mare pe

vegeta~~ vestici fata de cei estICI(msonp m pnm~ p~ a ztlel; can~ ~ste ma~ rece~, vcrsant~t prive~te pa~ta vers~~lor, c~~a?rupe pnmesc mat pup.na energle fata de

endiculan pe radlap.asolara dlrecta.

eel hn~'/~~ugii vaile,largi s~u ingu~te, ~recum ~i ~epres~u,!ile intramo~~e,

Suprafata subiacenta activa este suprafata topografica, cu tot ceea ce .
suprapune, care ia contact cu radialia solam. ~i cu atmosfera, cu care int interactiune, Ea devine factor elimatogen prin aceea ca transforma energia sola caldura, influenteaza umezeala aerului ~i transforma caracterele maselor de aer

aI, ." eanlzeaz a circulatia aerulul pe duectla lor, umformlzand aerul ~l chma, lar nile determina inverslunllmportante de temperatura ~lcalm atmoslenc,
~'

.

Va~le

c,'

,

se deplaseaza pe deasupra sa, ' Elementele suprafefei active sunt: relieful, impreuna cu altitudin orientarea versan~lor ~iinclinarea pantelor ~.a., la care se adauga vegeta!ia,rd solul, a~ezarile, suprafetele cu apa ~.a. Relieful este cel mai important factor geografic elimatogen, impunan;. prin aspectele sale morfografice ~imorfometrice. Altitudinile sale, des~urate Iii! o m ~i 2544 m, fac ca relieful sa determine tipurile principale de climat: de m de deal ~ipodi~, de campie, la care se poate adauga ~itipul de litoral. Aceste ... totodata ~i etajele principale climatice. Forma de cerc a Carpatilor, c~ ~ geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic, face, la r.lndul sau, ca aceste tipun s dispuna aproape circular. Altitudinea reliefului determina etaje climatice, deo 'I temperatura aerului scade cu 0,5-0,7°C la 100 m (gradientul termic v~rtI. umezeala relativa medie cre~te cu 1-1,5% la 100 m, nebulozitatea cre~te~I 0.1 zecimi la 100 m, iar precipitatiile anuale cresc cu 70-100 mm/l00 m, in de expunere (Geograjia Romaniei, vol. I, 1983); cre~terea precipitatiilor.~~. numai pana la optimum de condensare, care este la 1600-1800 m in ~endl. 1400-1600 m in Orientali ~i 1200-1400 m in Muntii Apuseni ~iBanatulul.. 1l Pozifia ramurilor carpatice in raport cu circulatia generala a atmosferel, aj inferior joaca rol de baraj oro climatic Carpatii Orientali bareaza indeosebl,1I1:
-

,

estice ~i Ie dirijeaza cltre sud, peste partea de est a Campiei Roman~. Tot,Oce
dar prin versantul vestic, bareaza circulatia vestica patrunsa in Transtlvanta"

Meridionali opresc masele sudice sa patrunda in Transilvania. in p~ ~l ~ vestice. Muntii Apuseni ~i Mun!ii Banatului sunt mai u~or esc~adap de £d vestice, De aceea, climatul vestic, inclusiv Transilvania, este mal mo~~ra~a" cel estic ~i chiar fata de eel sudic, unde ariditatea este mai mare, precI~I~. c
putine ~i nebulozitatea mai redusa, plus viscole, ingheturi ~i brume ~~ In concluzie, pozitia ramurilor carpatice regionalizeaza clima Rom3Iuel. 18 e

e

apar l' .. ., t', , a ZI,construcp.l,~osele etc., influenteaza in functie de albedoul fiecaruia. respectiv culoare,de umezeala etc.' de . ~~uP rafet~le cu apa atenueaza diferentele termice dintre zi c:i noapte iar Sup ' . .., ..uetelem' h Cste111 " al .man, c lar dintre iama ~i varn. Pe astfel de suprafete, evaporarea eu til11:m~ ~I,ca unnare, apar inversiuni termice ~i curenti de aer descendenti ROI11§nia,senmreducerea precipita!iilor, uneori ~i brize i~tre apa ~i uscat. ~i Dunarea ~,~rafete1e acvatice cu influente climatice importante sunt numai kl11preu~cat~~tNe~ra. In ambele caz~ri,'influenf3 apei se simt~ pe circa 20-25 s ce faceca u~ ' pnve~te Marea Neagra. ea este ~lun areal de clclogeneza, ceea oare mfluen!eale acesteia sa ajunga pana spre Carpatii Curburii. _. . _ . A.utoevalu _ " ".,-, I are mtreban ~lraspunsun joJ!)_ . Ce rn "'\{Tf114/1' ecanism d t l . fa? (Gradul . e e~mmu ~lr~u l!pa ~ener,!la a atmo~ferej inferioare In ~,Ie barice dlferen~at de mcalzlre dm emlsfera nordlCa ~i cu precadere . t.n.avo~baltic~xtreme .extr~uropene:, atlantice, nord-vestiee ~i nordice, .~l , ruso-slbenene ~lnord-afncane),

dcpre~~ectele climatice ale orientarii versan!ilor, vaile, depresiunile ~i interfluviile conduc la conturarea de topoclimate: de interfluvii, de vale, de versanti insoriti sau umbriti de depresiune etc. Vegetatia este al doilea factor geografic ca importanta climatogena, in s'pecialde topoclimat ~i microclimat. La nivelul superior al vegeta~ei se formeaza <> doua suprafata activa, care poate opri ~i prelucra pana la 80% din radiatia solara a ~i pana la 15-20% din precipitatii. Cre~erea caldurii la ac~st nivel conduce la 0 ere~tere a temperaturii ~i 0 scadere a umezelii relative, In cadrul tipurilor de vegetaJ,ie, adurea joaca rolul topoclimatic ~i microclimatic cel mai important. Ea p produce, in interiorul sau, un regim termic mode rat, 0 umezeala a aerului ~i solului erescuta, un strat de zapada uniform, calm atmosferic; este, totodata, un obstacol in deplasarea aerului, uneori provocand chiar brize la marginea padurii. Celelalte elemente ale suprafetei active cu exeeptia apei adica sol roci care

k

'.x'

-

19

2. Care sunt sistemele barice ce pulseaza periodic mase de aer catre ROh1{j"". (Sisteme antieiclonice: azorie, ruso-siberian, polar-groenlandez, seandinav l'j,

afiican; sistemeeicloniee:islandez,mediteraneeni,arabiei).

'

n.

3. Care sistem baric domina in circula,tia atmosferica a Romaniei? azorie, in propor~e de 40%). . (,

.

4. Care centri barici determina circulafia polarii peste Romania? (Cicl ' islandez ~i doi antieicloni: polar-groenlandez ~i seandinav). 0, 5. Ce determina vreme calda iarna ~i chiar precipita,tii in sud-vestul!Ci (Cireulatia de sud, sud-est ~i sud-vest eu aer de tip tropical). 6. Ce rol au Carpafii in circulafia almosferica? (Modifica direc~i1 circula~e ~i starea fizica a maselor de aer, bareaza ~i localizeaza influenta ma: de aer, impunand regiuni ~i etaje climatice, determina climate de depr~siune 6;'
'

vale ~ide versant).

altitudine, tipurile principale de climate, ramurile carpatice bareaza masele de versan~i impun varletati climatice nordice ~i sudice, estice ~i vestice, p modifica unghiul de incidentii, iar vaile redirectioneaza vanturile). 9. Care este rolul padurii ca factor climatogen? (Creeaza ~i 0 a d' suprafatii subiacenta activa, produce un regim termic intern moderat, atmosferic, umezeala crescuta ~istrat uniform de zapada).' 10. Care sunt principalele suprafefe acvatice din Romania? (Marea N~
~i Dunarea).

7. Ce rol joaca slrfJrafafa subiacenta activa? (Transforma energia solara! caldura, influenteaza umezeala aerului ~i transforma caracterele maselor de aeIi se deplaseaza deasupra sa). 8. Care este importanla reliefului ca factor climatogen? (Determina, P.'

-' "0 ;;.

-

ELEMENTELE CLIMAnCE
Elementele climatice sunt urmatoarele: temperatura aerului, precipita~i~ vanturile, la care se adauga umezeala relativa a aerului, nebulozitatea atmosfe.

~iprocesemeteorologice specifice.
Temperatura aerului ~isolului

.

Mersul temperaturilor aerului sta sub comanda latitudinala, a iI!fluen pozitiei geografice pe continent ~ia reliefului dominat de cercul carpatic. In ge izotermele se deruleaza arcuit ~i concentric, ca ~i Carpatii; au valori mai ridic sudul ~i sud-estul tarii, datorita influentelor sudice, ale Marii Negre ~ialAe . D ~i scazand spre nord, ca ~i de la vest spre est, dar mai ales in altitudine. In ~ de deal, podi~ ~i munte, un rol important in mersul temperaturilor il aU principale ~i depresiunile, iar in munte intervin ~i expunerea versan!ilor, prec vanturile de tip foehn. . 1. Temperaturi!e medii anuale ale aerului oseileaza intre II,5~C 2°C la peste 2500 m. In sud sunt II,5°C, pe cand in nordul tarii numal 8 , vest 1oac ~ila est 9°C (pe paralela de 46° lat. N) (fig. 2).

at .

20 21

Izotermele semnificative, in ordine descrescanda, sunt:

· 11°C trece paralel cu litoralul, cuprinzand intreaga Delta. apoi Para Dunarea (intre CaHira~i-Bazi~) ~i sudul Cfunpiei Banatului;
° · lAO°C.~eeteaza to~.C~pia ~o~~a ~i Dobrogea (excep~e Macin 8-9 C), campllie BanatulUl ~l Cn~el ~l patrunde pe unele vai largi in d (paoa la RfunnicuVaIcea, Tg. Jiu); e~ · 9°C .patrund~ mult mai adaoc spre nord pe Prut-Bahlui-Jijia, pe B'" (N de VaslUl), pe ~lfet (N .de Bacau), Trotu~ 0' .de One~ti), Buzau (Ptitarl Olt (N de BrezOJ), pe Jm, Cerna, Nera, Tlml~, Mure~ ~i Tamave (L Tamaveni), Some~(Jibou); II, . 8°C afecteaza Podi~ul Sucevei, majoritatea dealurilor subc jumatatea de ~i de N a .P~di~~luiT~silvaniei ~i ~epresiunea B~ov poalele Muntdor Mehedmt1 ~l Cernel, ale Muntdor Banatului ~i Ap' Depresiunea O~ului ~ivestul Depresiunii Maramure~. u · 6°C face limita dintre munte ~idealuri, cu excep~a muntilor din vest se ridiea mai sus (1000-700 m), pe caod in nordul Fag~ului trece pe la 600' in~~~~ ' . O°Cse afla la 2000 m in Meridionali ~i 1800-1850m in N.

~

~

. - 2°C la peste

2500 m.

Temperaturi medii specifice regionale: Cfunpia Romaoa: 11,5-1 O°C; Cfunpia de Vest: ll-goC; Dobrogea ~i litoralul: II-9°C; Dealuri ~i podi~uri: 1O-6°C; Podi~ul Moldovei: 10-7°C; Podi~ul Getic ~i Mehedin~: 10-9-8°C; Podi~ul Transilvaniei: 9-6°C; Subcarpatii: 1O-6°C; Dealurile de Vest: 1O-8°C; Carpa~i: 6 la - 2°C (in vest 10-2°C); Depresiuni intracarpatice: 9-6°C.

. 11°C contureaza litoralul ~i lunca ~i terasele Dunarii, precum §i 10 unde ar putea cre~ plante mediteraneene; . 10-9°Climiteaza cfunpiile ~iarealele dominate de cereale; .
.
8°C ~i JOCin NE mehid treapta culturilor amestecate, cereale cu vii.'It .
'

lzoterme cu specific agricol §iforestier:

separa oarecum muntele de dealuri ~i podi~uri, mai sus urmaod domeDlUI

pastoral;

.

2°C separa padurea de stepa aIpina (intre 2°C-O°C cresc ~i tutari§un),ro tot de cercul carpatic, de pozi~~ de adiipost sau de expunere .fata

2. Temperaturilemediiale lunilor extreme(iulie,ianuarie)sunt~e::diferen~ate

~

~

externe de mase de aer etc. De exemplu, iama, masele de aer rece contmen ~ adanc in Cfunpia Romana pe 0 diagonala NE-SV, iar pe de aim parte, acel~ sunt blocate de Carpa~i Orientali fata de Transilvania. De asemenea, }n anotimp, in arealele depresionare se produc inversiuni de temperatura. 22

23

- In luna

iu/ie (fig. 3), temperaturile medii oscileaza intre 23°C ~i circ
i .-.

~

Dobrogea de Vest, in lungul Dunm-ii, Cfunpia Olteniei, Cfunpia de

pe vfufurile cele mai inalte (5,4°C la Omu). Regional, temperaturile medii ~. iulie sunt unnatoarele: ae

ala Sub"",,!, .
_

la ~2~~1"I1atilor Curburii ~i Getici ~i cfunpiile piemontane sau de glacis

· 23-22°C in Campia Romana ~imajoritatea Dobrogei (21-20 pe lito ral partile mai inalte); . 2 I-20°C in Campia de Vest;
,

,

· ~ I-18°C in d~~u~ ~i P?di~uri (~ai ~dic~ta in Po?i~u! Barladului, Ca Moldovel, Subcarpatll ~l POdl~ul Getlc ~l mal coborata m Podi~ul S' Subcarpa~i Moldovei ~icei ai Transilvaniei); Uc . 16-5,5°Cin munte (poala muntelui are circa 16°C).
,I ,
J

0 mediana a Cfunpiei Romane, ce trece ~ipe la Bucure~, Podi~ul '. · .' carnpia Moldovel: . arpatllor 0 ,u1U1 ~I 6 C ln unitatlle deluroase dm extenorul ~l mtenorul C 4 la ' ,
30Cpe
~

~

~pupn 'II':'I'C

,
·

.- Dealurile de Vest);
~6
~

0

.

61a _ 10°Ctemperatura munte U1.

. c rn archeaza izoterma de la Ibaza deal-munte;

TEMPER/,TURAAERULUI. M£OI" LUNHIANUllfm: ~k~
." #

\ (~
J

)

J.

Fig.4. Temperatura medie a lunii ianuarie (CO) (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

Fig.3. Temperatura medie a lunii iu/ie (C) (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

In luna ianuarie (fig. 4), temperatura medie oscileaza in;re 10.' (la Mangalia, singurulloc cu temperatura pozitiva), la minus 11°C Ia varfii (in februarie). in sens regional se observa: ceva peste O°Cpe litoral; '.

. .

:

CObol1!~r:~peraturimedii diurne specifice. in luna ianuarie, media zilnica poate ~peratu a a ~oCin regiunile extracarpatice ~i pana la _ 12°Cin munte. In iulie,

-

" la" 2°Cla
",

~ase

d~ ece:n .timpul vem pot cobon temperatura laincample pana veni~le :;~Ie zi!ni~a scade d~.la 23°C in~campie la 7°C ~un~; ~ar.: la 14 C
Inunte(In Iulie).

_

1 in Dobrogea de est, defileul Dunarii ~i sudul Dealurilor Banatulu1 25

24
..

Trecerea de la temperaturi pozitive se face intre:

medii diurne negative

.

la temperQfll r

. . .

1-16 II in Dobrogea ~iin cfunpii; 16. II - 1. III in podi~uri (tara Dobrogea) ~iSubcarpati; 1. III - 1. IV in depresiunile intracarpatice; dupa 1. V in munPi inalp, cand turme1eurea la p~unat in stepa al
medii diurne pozitive la temperaturi

t ri rnaxime ~iminime absolute: .el11pera utaria Ion Sion din CfunpiaBrailei (10 august, 1951); 44,so~~al:Bod (25.1. 1942) ~ineofic!al- ~3,IoC la!oseni in Depresiunea
.'

. 8 3,8,5lZ. I. 1985.La varfulOmus-a mregIstrat- 38 C (10.II. 1929). ~J1torghenl, l~ d ' a termicii anuals indica gradul de continentalism al climei .
~

,

'J.'

1- 15. XII in Subcarpati ~ipodi~uri (minus Dobrogea); 15 - 30. XII in campii ~iDobrogea; in ianuarle pe litoral ~iin Delta. Numarul zilelor cu temperaturi pozitivelan: . 325 pe litoral ~iDelta (cumuleaza circa 4000°C); . 300 in campie ~iDobrogea (cumuleaza circa 4000°C); . 275 in podi~uri ~idealuri (cumuleaza 3000-3500°C); . sub 150 zile in Carpap ~icumuleaza sub 1000°Cla peste 2000 m. Numarul zilelor de iama (sub O°C):

. . . . .

Trecerea de la temperaturi

medii Pin.

15- 30. X in etajul alpin;

neg,

1- 15.XIin spatiulmontan(minusuneledepresiuni);

.Rf1SPli/1/dmr~eZ30C Campia Romana ~iDobroge~; in

f. gtne

~i Phtu Ine la vest la est ~i de la munte 1a cample. Se deosebesc 6. A111 d rat cre~te e
'

rmicemediianuale:

.. : ;~oC pe litoral, in Campia de Vest, POdI~ulTransllvanIeI ~I depresIunIle e, il1traJ11ontan00Cin dealurile ~ipodi~urilepremontane; 8 Zl z

-

'

, .

. 15pe litoral; . 20in Campiade Vest~iDobrogea;

.

. d 1. 1 7 T mperatura solulUl este mat mIca ecat cea a aeru Ul m sezonu rece ~I ,j, . m~ ~n sezonul cald. Temperatura medie anuala este mai mare cu I-2°C la WID A e: 1 . suPrafatasoluluidecat m aer. stfi 8 IZ -l3°C in cfunpii; 8 II - l2°C pe litoral; . 10-11°Cin dealuri ~ipodi~uri; . 7 - goCin depresiunile intramontane.
~

17 18°Cin munte, . 8litudinimaxime: 83°C, sau neoficial, 87,6°C. " . $1amp
~ ~ ~

~

.
. .

20 - 25 in vestul Campiei Romane;

25- 30in estulCampieiRomane;

.,j.. Inlunaianuarie,mediiletemperaturilor arlazade la minus 1,5°Cin campii v
la -4°C in dealuri ~i 9°C in depresiunile intramontane (fig. 5). Trecerea de la iarna

35 - 40 in dealuri ~ipodi~uri; 155 la peste 2500 m. Numarul zilelor de vara (25 - 30°C) este foarte ridicat in Campia R:~ (peste 100),devine 0 exceptie la peste 1000m, iar pe litoral se reduce la 50 zil~ Numlirul zilelor tropicale (peste 30°C) cel mai ridicat este tot in Romana (35-40), scade la 20-30 in Campia de Vest, scade ~i pe litoral, depresiunile intracarpatice atinge 5-10 zile.
fi

-

),a,variise facepentru sol in aprilie, cand plantele se dezvolta brusc. '".; In lunaiulie, mediile sunt de 27-29°Cin Campia Romana, 26°C in Campia de .~est~2~-25°~ dealuri ~i 19-22°Cin depresiunile intramontane. Foarte marl au in
.

4. Temperaturile extreme sunt tot mai marl de la vest la est ~ide la spre campie, in special cele maxime: . 42 44°Cin Campia Romana;

. 39 -41°C in Campia de Vest;
.

mmrmee absolute, acestea au oscllat mtre mmus 26°C in S-aatins _~~~a C~I- 35°Cin depresiunile intramontane, dar la Joseni - Gheorgheni
~

Cfunpia R

t msa maxlmele absolute la suprafata solului: · 69,3°C la Calafat (pe nisip, la 26 august, 1965); · 67-63°C in campii, podi~uri ~i dealuri' ' · 61°C d m epreslunIle mtracarpatice. '. Cat prive~te '. l
'"
~

~

.

_ .

,

(18. I. 1963).

.

38 40°Cin Podi~ulMoldovei; . 37- 3~C in Subcarpati; . 37 - 38°Cin Podi~ulTransilvaniei; . 22°C la peste 2500 m.

-

Temperaturile extrememinimeau atins aproapcpe tot teritoriul?Oi ~
_

30°C, mai putin pe litoral

(- 25 - 28°C) ~i chiar in

Subcarpap.

26
...

27

. I .' valuare
I.oe
,

_ intrebari ~iraspunsuri
izotermele pe teritoriul Romaniei? (Arcuit, concentric

l

- sub

2. Care-0 80C~i_2°Cla peste2500m). .- ffI? (I P C, ce izoterma de 11°C? (Vfuful Deltei, paralel cu litoralul ~i cu . ..
~"/5.

,i< ffler~ au_ ~icu patrunderi iI1terioare pe viii). Ce fa Carpatdor t m sunt e meraturile medii anuale din sudul :ji nordul {arii :ji la peste r

.

. 1 P unde tre 1C B .e Cal~i ~iBazi~ ~ipnn sudu ~plel anatu ~I).
~

.

,

. ,:JIIJ 4. Care .e~t~ e p and
'lor vestICI IDC

<'~ea

tntre

mersulizotermeide 8'C? (Podl~ul oldovel,Subcarpap,poalele M
din Munpi Mehedinti, Depresiunea Maramure~, Podi~ul

::rsiJvaniei).
.

5 Ce sem,

e la 600 m in nord ~i 700 m In su

m catie are izoterma de (fC? (Merge~ la limita deal-munte, .. ~ ~ ifi ~ 1 1000 F d dd M
e untIl aga~, ar urca a
~

~pl~fii Banatului~i700 m in O~). .. .. . m1n~. La ce altifudinese plaseaza izoterma de (f>C? (La 2000 m In MendlOnall~I
~'iT~1850 m in nord). ..'bJ..1. Pe ce izoterma se fixeaza bmita superioara a padurii? (Pe 2°C). II ?8f'8.La ce izoterma incepe domeniul silvopastoral :ji se termina cel al cu/turilor

,iJt!lH.,estec? 8-7°C). (La
o
iOOkm

.

:...:v.nlii9. e temperatura medie anuala :ji ce medii ale lunilor iube :ji ianuarie sunt C }.lifice ~i.'IO. Campiei Romane? (11-IO°C, 23-22°C, - 2 _3°<;). La ce data urca turmele in stepa alpina ? (Incepand cu 1 mai, cand pe h.:J\I}X~e alpine se trece de la temperaturi medii diume negative la pozitive). ',. .nr '1"1. Cate zile de iarna/an pot avea loc pe /itoral :ji la peste 2500 m? (15 ~i 155).

\

12. Care au fost temperaturile maxime :ji minime absolute pe teritoriul ,~Unrtiniei? (44,5°Cla Ion Sion, in 10 august 1951, ~i - 38,5°C la Bod, 25 ianuarie J~2. sauneoficial- 43,I°C la Joseni, in 12 ianuarie 1985). · ~i;13..Caresunt amplitudinile termice medii anuale in campii, in munte :ji cea
"

~.a a~rului:jicu cat? ", .
.
J

1lfPNjrnan Romania? (26-23°C- 17-18°C' 830C) I '. W ~. .' , . . emperaturamedle anuala a solului este

~. . ,)~ b. Cand ar I I .la~peratu' e .oc exp OZla~e pnmavara a plante lor? (In apnhe, la trecerea de I." 16 C n negativeale solulUlla temperaturi pozitive). . e temperaturi maxime poate atinge suprafa{a solului ? (40-600C).

(Mai .mare cu.' I-20C)

mai mare sau mai mica decat

\ "I. D ~ lie.. D1ezeala relativa
' ""

'.tesPeCtiv
,

~. . ,~~
. o
;00 ..m

. DD1eze~roPJer~ departareade punctulde condensare- determinastarllede ~sau UtnezeaI:la~v~ este ~ : c~~ vaporiise aprop~ed.econdensare~iinvers.De ~Jnea. .St.fellati~~este ndlcata m arealele cu apa ~I,de asemenea, cre~ cu A
Jar cele ' .me~l1.le anuale ale acesteia ating 85% pe litoral ~i 87% pe vfuful I ie"ni~aJ. mJCI SUnt de 77% in estul Campiei Romane ~i in Dobrogea. ltneori ~i~~z~la relativa este mare in toam fal:a, fiind de circa 8~%, 10In decembrie (Mangalia, Timi~oara). In timpul verii, incaIZlrea

Umezeala relativa a aerului . ~ . .. . ~ . - care reprezmta conpnutuI ~Itenslunea vapon1 de apa d m or

Fig.5. Temperaturile medii lunare pe suprafafa solului (1961-1975): a) ianuarie;b (dupii Geografia Romtiniei, vol. I, 1983). 28

29

diferentiata a teritoriului conduce la variatii importante ale umezelii relative 65% in campia Romana, 8] % pe litoral ~i 92% la vartUl Omu. Pe durat~r, , apare un maxim noaptea, spre dimineat;l (86%), ~i un minim la amiaza, It, diferentiat pe altitudine, 60% in cfunpie ~i 86% pe culmile montane. d, Sttirile de !imp, in functie de umezeala relativa, sunt unnatoarele:

· timp uscat, cu umezeala relativa sub 30%; se produce circa 20 d, an in Cfunpia de Vest ~i40 de zile in estul t;lrii; e z~ · timp cu umezeaHimoderata, avand 40-50% umezeala: se produ 150 de zile in cfunpie ~iscade foarte mult in altitudine; Ce

· timp umed, cu peste 80% umezeala; se produce circa 80-100 de zil in cfunpie, 170-190 de zile pe litoral ~icirca 260 de zile la peste 2500 m. e,l
Nebulozitatea atrnosferica Valoarea, in zecimi, a nebulozitatii difera mult de la vest (unde vi~: oceanic umed) la est ~i de la regiunile joase catre cele inalte; astfel, mediae peste 5,5 zecimi in vest ~i sub 5,5 zecimi in est, iar la peste 2000 m se ajli 6,5-7 zecimi.Cea mai redusanebulozitateeste pe litoral,in Delta ~i dc-a ~, Dunarii (sub 5 zecimi), unde aerul coboara risipind norii. De asen
nebulozitate redusa apare ~i sub arealele cu foehn. Pe timpul unui an, maxim' nebulozitate se plaseaza in decembrie, cu 7,5-8,5 zecimi, cand cerul este m~ acoperit cu nori, iar minimum in septembrie (3-4 zecimi), cu un decal octombrie (4,5-5,6 zecimi) pentru regiunile muntoase, cand domina timpul scf. Zilele cu cer seninlan oscileaza intre: II':, :IQ
Fig. 6. Durata de striilucire a Soarelui (ore), media anualii (dupa Geografia ~omdniei, vol. I, 1983).

peste 80 pe litoral ~iin lunca Dunarii (~i sub 100 cu cer acoperit); sub 40 la peste 2000 m (~icirca 110-170 cu cer acoperit). Durata de strslucire a Soarelui (fig. 6) este in legatura cu nebulozi se prezinta in medie/an astfel: . 2500 ore in arealul Sf. Gheorghe - Delta; . 2300-2250 ore in CfunpiaRomana (mai mult in est);

. .

~, ';'iI. A t
II

" ' . . I u oeva uare - mtre b sri ~IraspunsurI

.&r, 1. in care regtunt se fntalne~te cea mat mare umezealti rela!iva anuala a QIiJ.tlUi litoral~ipe culmile inalte montane). ?JPe .:;:., 2..In ce lunt ale anulut exista cea mai redusa nebulozitate? (in septembrie, 'JZ~lmi, ~iin octombrie, pentru regiunile montane, 4,5 _ 5,6 zecimi). ~l : Care este durata cea mai lunga ~i care este durata cea mai scurta de
UClre Soareillt ~t unde ? (2500-2400 ore pe litoral ~i 1600 ore la vfuful Omu). a

. .

2050-2250 ore in Cfunpia de Vest;

.

2000-2100 ore in podi~uri (mai mult in Podi~ulGetic);

2050 ore in regiunile adapostite din nord-vestul Olteniei,
,

Transilvaniei, depresiunile Fagar~ ~iB~ov ~.a.; . 1600ore la vfuful Omu. cald, aproximativ in felul unnator: . 1700-1800ore pe litoral; . 1500-1600 ore in CfunpiaRomana;

.

Numarul orelor de mai sus se repartizeaza in propoqie de circa 2/3 /11 ~

Precipitatiile

atrnosferice

. . . .

1400-1550 ore in Cfunpia de Vest; 1400 ore in podi~uri;

~ ~:s~ecte generale. Pozitia Romfutiei in raport cu centrii barici europeni ~i, in ~/e Ca sau chiar mai pregnant, ordonarea concentricii a retiefului tfuii, reprezima L. ura, redetenni">: . " " I ~letelor :u.trepartifiaregionala~ivariafiilem trmp ale preclpltaplor. Mersul
A

"~ar, i~panU:e~ .lunare,este aproximativacel~i cu cel al izotermelor,adiciiarcuit~i 1~'See r
I

·

1300ore in Depresiunea B~ov ~ipe unii versanti montani; 900 ore la varful Omu.

..,area reheful concentric ~ide influentple extrem-europene (fig. 7). I"' rnllSe dher lirrnCitoarelecaracteris!ici' .
'C

30

'tme tfe roan intre mediile precipitatiilor mini me (350 mm la SuJina) ~i Peste 1500 rom la Stana de Vale);

L

31

. ·

neregularitatea caderii lor in timp; cre~terea cantitativa in altitudine pana la nivelul maxim
,

l

(1200-1800m);

· descre~terea de la vest la est (627 mm la Timi~oara, 550 mm la BUo ' ~i377 rom la Constanta);

· 0 descre~ere in locurile cu coborare a aerului (depresiuni, culo sub foehn, litoralul ~iDunarea) ~ipe versanpi expu~i spre est ~isud; are, · sub aspect pluviometric, tara poate fi imparpm in doua jumatati vestica, ce sta sub influenta aerului oceanic (cu precipitapi de 550_65~na.ij carnpie ~i 700 mm in dealuri), ~i alta sud-estica, ce sta sub influcnta continental (cu circa 500 rom in campie ~i600-700 mm in dealuri). ~

.

~

'\

.......

2. Precipitatiile medii anuale se supun regulilor de mai sus. Cele maj) precipitapi cad pe litoral (350-400 mm)3, urmat de Dobrogea continenP. Baragan cu 400-450 rom. Restul Carnpiei Romane, Podi~ul Casimcei ~i M" primesc 500-600 rom (Bucure~ti 550 rom); izohieta de 500 rom, care fo oarecum ~i limita dintre stepa ~i padure cuprinde ~i sudul Moldovei ~i\ Carnpiei Moldovei, afectand pupn ~i sud-vestul Olteniei. Campia de Vest medie de 570 mm (in vestul extrem) pana la 650 mm sub dealuri. Podi~1 Moldovei prime~e 600 rom, Podi~ul Getic ~i Subcarpapi Moti 600-700 rom, iar restul Subcarpaplor 700-800 mm. Podi~ul Transilvaniei osci intre 600-800 mm, dar in sud-vest coboara la 500 rom. Muntele incepe cu 800-1000 mm (izohieta de 1000 rom urmeaza 0 izohipsa de 1000 m), dar cu variatii de 100-200 rom mai mult pe versanPive nordici, dedit pe cei estici ~i sudici; are deci 0 medie de 1000-1200 mInl., asemenea, important este ~i nivelul de condensare maxima (stabilit de E Martonne, 1909 - de 1200-1400 m pe fatada vesticii a Carpaplor Ban. Apuseni ~i Vulcanicii Nordici, de 1400-1600 m in Carpapi Orien 1600-1800 m in cei Meridionali. Peste acest nivel precipitapile incep sa'$~ ajungand, de exemplu, la vfuful Omu la numai 1350 mm, in Iezer 130 la vfuful Vladeasa 1100 rom, dar sub el, la Stfuta de Vale, 154()1 Ca medie, deci, muntele prime~te 1100-1200 mm, cu 0 cre~ere P 1400 rom in dreptul nivelului maxim de condensare din Retezat, parfutg,F, Bihor, Vladeasa ~iRodna, dupa care precipitapile scad la 1300-1200 mm.

"

:.-;..~;.. I ~ ._,...... /~ . ..... ... . ,,' ..

1 3 Mediile precipitapilor pe anii 1961-2000 aratAceva sub 300 mmlan in estul v;: izohieta de 400 mm trece peste mijlocul Deltei, prin vestul Razelmului, pc la C~ unneaza apoi faleza spre sud (Ia Constanta cad 407 mm ~i Ia Mangalia la fe aceea~iperioach'i). 32
..-!.

\.'

.

L..

33

Abateri locale de la aceste medii anuale se intalnesc in d . intramontane (in jur de 600 rom, exceptie Maramure~, cu 800 nun) Iep foe~ (~uloarul Mure~-Alba Iulia cu 470-500 r:om, poala sudica 'a ~U~ Istnta-Pletroasele cu 490 mm, poala SUbcarpatlca olteana a Retezat U precum ~iin depresiunile subcarpatice. ul Maximum pluviometric se plaseaza in mai-iunie, cu prelungiri pe montane ~i in iulie. Minimum pluviometric este in februarie-martie Eunel~ nord-vestul ~i sud-vestul tarii, cu doua maxime (in mai-iunie ~i xcep noiembrie), ~i doua minime (in februarie-martie ~i august-septembrie).~o din ~ai-iunie este.d~terminat ~e ~xtin~e~eai~t1uente.i~!iciclonului atlant~ toam tara, determmand la penfena lUl ciclom atlantic1. In schimb, min' februarie-martie este determinat de aportul mare de aer continental. ~m munte, la peste 1500 m, luna cea mai secetoasa este octombrie, timpo dominat de 0 stare anticiclonala. U Variafiile neperlodice anuale sunt amt excedentare, cat ~i foarte miei " excedentare se produc in cazul dominani indelungate a activitii~lor cic1d frontale pe teritoriul tiirii, ca, de exemplu, in anii 1969-1972,cand precipita:~
atins 800-1100 rom in Campia Romana, 1000-1200 rom in Dobrogea (pe lito]

.' Lehliu, Iazu pe valea Strachina ~.a.). Existii secete aproape .Uni(VIZI:, tre anii 1941-1963, secete de varn (1899-1910 ~i 1941-1963), ca acele(I~~9_1900) ~i de iarna-primavara (1865-1890). ideto~a 'I maxime de precipitatii in 24 de ore sunt importante,

4 iecantlt.atl dep~esc media lunarn multianuala ~i chiar media anu~a, uneort e.~ . ube. Se produc la intalnirea unor circulapi atmosfence . .. d . undatll ~l pag . '~cfu1 In 'mai mult locale: convectn locale, depIasarea raplda a unor
~

t

- fa.!Ade Jumaua.

~i a~ cauze 'uni foqate pe unii versanp montani. Au 0 repartipe neomogena !IireCI,ascensl domina jumiitatea central-sudica ~i estica, unde ating 100-120 naJa.dar. parx:'tea vestica - sub 100 rom (1a fel, sub 100 mm, au loc ~i in

· . 'Ie intramontane). uOJ ' or recipitatii au urmatoarele frecvenfe: 30% sub 100 mm, 40% Va/onIe acest P '. inregistrate in 24 de ore au fost: 530 rom (29 august, 1924) 1 Vaonle ';'~ime . . . .. . 1 ..~ Rosettiin Del~ (n~sigur), 350 mm (26 mOle, 1925) a Cmpercenn Vech1 "5, Durata ~i intensitatea ploilor, ploil~ tore~tia1e. D~pa ~urata medie,

rr ',o0-1 0 .m 65% peste 150 mm ~l foarte rar peste 200 rom. 3 m

~nia)~i306mm(19Iunle, 1924)la Fundata(CuloarulBran).
~

.

750 rom), 1300-1600mm in Subcarpa~,iar in munte chiar peste 2000 mm (24' la Omu, dar in 1941). Mediile foarte mici de precipita~i apar atunci cfu1d do timp indelungat activitii~leanticiclonale, cu veniri de aer cald tropical din continentalestic, ca, de exemplu,in perioadelede mari secetedin 1896-1907 . 1946. In aceastiisitua~e, precipita~ilese reduc la circa 200 mm/an in Dobrog 400 mm/an in campii, podi~uri~i dealuri (130-200 rom in Baragan, 300-400 depresiuni~iculoare)~i500-800romin munte (542mm la Omu, in 1936). 3. CantitAtile semestriale ~i lunare. In semestrul cald (din a octombrie), precipitapile sunt aproximativ duble fata de semestrul rece..; fata de necesarul plantelor, valoarea lor este deficitara in campie ~ipodi~urt, de sud-vest ~i nord-vest ale tarii primesc insa mai multe precipitapi in s~ rece, aproape egal cu semestrul cald. In schimb, locurile adapostite sub~ (Giurgeu, Aiud ~.a.) recepponeaza foarte pupne precipita~i in semest (exemplu, 167 mm la Joseni ~i 175mm la Aiud). .. Maxime ~iminime lunare se pot produce in orice luna. Precipi~tllle ,
lunare au loc totu~i mai ales vara, cand se formeazii ~i averse (cantitap

~r.pot fi: de lunga duratii (peste 19? de mm~te), mtermedlare (~ntre A150-190 1tJI)~icu duratii mica (sub 150 de mmute). Pnmele se produc mal des m vestul

'; nordul Carpa~lor Orientali ~i in Carpatii Meridionali. Ultimele (cele mai
~jJrseplaseazii regiunilecu foehn~i,respectiv,cu descendenta aerului(sudin a
,iji inunti10r Apuseni, ~ov, B

Ciuc,Subcarpapide Curbura).

.

,brrrCitprive~e intensitatea medie a ploilor, apar tot trei categorii: 0,03 mm/min :nsitatemica, in Campia de Vest, Podi~ul Transilvaniei ~i nordul Orientalilor), . Imm/min(intensitate medie ~i domina tara) ~i 0,05 mm/min (intensitate mare ~i c'~o~uce in munPi Banatului, Apuseni, vestul Meridionalilor ~i dealurile ,un), I~tensita!ile maxime urea insa la 0,20-0,40 mm/min, maximum ~t fimd de 0,52 mm/min la Targu Jiu. Maxime/e absolute ating insa ~i 6-8 ':. IO h. I,narealele de cfunpie (la ploi torenpale). )J/e,torenpale sunt cele cu intensitate mare ~. duratii relativ mare (3 minute ,Pre ~I afe t

;

~

A

A

~~

-

pe timp scurt, cu inceput ~iSIa.~itbrusc; acestea ating peste ~OO mml1u~aI~ ~i dealuri, peste 300 rom in Depresiunea Olteana, MunPl Ban~lul: D Podi~ul Transilvaniei ~i Depresiunea Maramure~ului,podi~urile ?en~ ~I 16 ~i la altitudine de peste 1500 m; local, in Rodna, Poiana Ruscal ~l ~~. restranse din Cfunpia Romana au cazut in iunie ~i peste 500 rom. PertO lungi ploioase au avut loc intre anii 1901-1920 ~i 1965-1973. . dar Cele mai mici cantitiip lunare apar, de asemenea, in once luna, an in sezonul cald, fie ca precipitatii deficitare, fie ca absenta totala, prov~c"O deosebite. Aceste luni, spre deosebire de cele excedentare, se grupeaza lit 3-6 luni, mai ales in Bariigan ~i Dobrogea, dar in 1945-1946 s-au lung
~

pe fa .. Ic e~a ~uprafete restranse (dar mal man decat aversele, care se fronta~lI ongltudm~e). Ele sunt provocate de convecpi frontale sau locale. ~e au in~ pO,t ura Chlar 3 ore, dar intensitatea lor searle pe parcurs, iar cele d ~e. inten~:tate mare, de pesre 1,0 mm/min, ~i duratii de pana la 0 ora. In . in.campie ~~ nu. trece 'peste 3,0 mm/min, dar dureazii peste 20 minute, pe
'

.~c ploi este~IA eal.Intensltatea este mai mare, dar dureazii sub 15 minute. Acest
1~IUl1ca sol

.. 6, Nu1t14' Il1
P

ulUI InSo~t adesea de grindina ~i Provoaca mari pag ube: inundatii, . alUVl ~. . , d
onan,
A

. . . rul de zile cu pre " "t . . 1 d t Clpl a II .vanaza a ~tu m al ~l regiOnal. La peste " recipitatiilec _,J~n, 10-20 Zi~ In 180-20~.de z,d~(~el m~. m~lt in Yl~easa, 207 zile)~ ~u '~Int~ontane pe ~ersantJ.I. stlcl ~l .sudlcl. In regmnde de dealuri ~l e -~%Pla V ,numarul de zde cu plOlscadela 135-15.0maiputin spre de ( 'ra!,circa 98e~7e~boarii la 130 zile, in Cfunpia Romana, la 110-120 zile,
OO ~

lstrugerea

culturilor,

impotmolirea

unor case etc.

34

35

Autoevaluare

- intrebari

~i raspunsuri
.;

I

I. Ce cauze determinti reparti,tia regionalti §i variafiile In

precil!i~a~~lor? (Interdepe~?en~ .variabila. i~ t~p dintre pozitia geo ti/; Romamelm raport cu centm bancl europem ~l reheful concentric al tirii) gra:

mariintre mediileminime- 350 rom - ~icele maxime- 1540mm~ ne~ I~
caderii lor in timp~ cre~rea cantitativa in altitudine ~i descre~rea de la veguJaij descre~re in locurile cu descendenJ:i a aerului, ca in locurile cu foehn, in deSt!.

2. Care sunt caracteristicile

de bazti ale precipitafiilor

din Romania ? '(l}~

intramontane, pe litoral ~.a.~conform influentelor exteme, tara poate fi u:
3. Care sunt medllie de preclplta,tll extreme §l cele specifice diferitelor re)

.

douajumata~, una in n~~-vest, m~ ~.~da, ~iuna ~n sud-est,.mai continentalf.1 Romaniei ? (Litoralul cu 350-400 rom ~i StfuIa de Vale cu 1540 mm~ 400-45~ Dobrogea ~i Baragan~ 500-600 rom in restul Cfunpiei Romane~ 570-650 rom In de Ve~ 600 rom in Podi~ul Moldovei~ 600-700 rom in Podi~l Getic ~i SU" Moldovei~ 700 rom in Dealurile de Vest; 700-800 rom in Subcarpatii Getici; 61 rom in Po~i~ul Transilvaniei~ 1000-1200 rom in munte, cu 600 rom in depresiuni):. 4. In ce luni se produc maximum §i minimum pluviometric? (Mai-iu februarie-martie ). 5. Cate luni in §ir se pot extinde minimele pluviometrice ? (3-20 de luni~1 6. Care au lost (§i unde) valorile maxime ale precipitafiilor in 24 del, (530 rom la C. A. Rosetti, 350 mm la Ciupercenii Vechi ~i 306 mm la Funda: 7. Ce intensitti/i maxime §i ce duratti pot avea ploile toren/iale in camp' munte ? (in campie, pana la 6-8 mm/min ~i 15 minute, iar in munte, 3,0 mm1 peste 20 minute). 8. Care este numtirul mediu de zile cu ploi in munte, la campie §ipe lit~ (180-200 zile, 110-130 zile ~i 98 zile).

Vanturile
[I

1. Vanturile dominante sunt cele care actioneaza cu relativa perm~ provin din circula~a generala a atmosferei ~i pot suferi sau nu modific;, direc~e la contactul cu Carpa~i. Exista diferen~eri importante intre van~ IE deasupra culmilor muntoase, determinate de circula~a generala a atmosferel,.; situate la altitudini mai joase, care sunt influentate (ca directie, ~e intensitate ~i viteza) de relief, cu precadere de rolul climatic al Ca:Pa!d~~ culmile montane, direc~a vantului este orientati de culoarele de va., ded culmilor ~i expunerea versan~lor, iar in exteriorul Carpatilor intervine rolul al ramurilor montane, care pot intoarce aproape invers direc~a vanturilor influentele fiind insa cu atat mai mici, cu cat distantele faJ:ide munte se.111, ,,1'

~

creeaza astfel patru situa,tii "concentrice": deasupra culmilor cele l11al1Jl. interiorul muntelui, in interiorul cercului carpatic ~iin extracarpatic (fig. 8~. iU

.

Pe culmile inalte, de obicei peste 2500 m, dar in ramurile ves~c~~

domina vanturile de vest, in propo~e de 67% (cele dinspre est nUl11~1 11'1 jos, pe la circa 1800 m, aceasta dominanJ:i scade la 60%, intervenind dlfere . expozitiile versantilor ~i intre orientarile culmilor. 36

37

VatIe ~l depreslUmlecanallzeaza vantun uneon cu directii
~ ~

· in interiorul propriu-zis al muntelui intra in joc mai p orie!1~ea culmilor ~ia vers.anti1o~dit ~i rolu~viiilor ~i al depresiunil~;g p~~pa f~tade1or~xt~arpatl~ fata ~e c~rcul~tlagene~a de vest, est, su' P

~s

"

concomitent, opuse (exemplu, pe defileul Oltului, Culoarul Ruca;_B:IOQ1 patrund m mtenor pe vatIe largl, ca, de exemplu, vanturile de e t . Moldovei,?Bistrifei sau pe Trotu~~ipasul Oituz. s P~I · In Transilvania, respeotiv in interiorul cercului Carpatic se situatie complexa, prin patnyIderi de aer peste Poarta Some~eana p c Mure~ului, dar ~i peste pasuri ~i culmi mai joase (exemplu, peste APU:e".. vantului izbit de fatada transilvaneana a Orientalilor. Ca unnare u~. do~inante in acest bazi~ central-~t~arp~tic au u.rmat?~re~e directii:'N~ POdl~ul.Som~~an;N-S ~1..NE-S':'m ~~pta Tr~stIvanlel ~l Podi~ulTani spre S ~l SE m SUbcarpatllTranstIvanlel; SV-NE m culoarele O~tie-Aiud'~ Sibiu (se l?relunge~teoarecum directia dinspre vest). ' . In exteriorul Carpatilor, masele de aer exteme suporta modi£i: direcpe Ia contactul cu fatadele exteme carpatice, avand loc devieri ale vafl

P~ovei ~.~.),i~ vantu~l.ecircu~atieigenerale, ajunse la marginileC P

_ C. bruarie, iar pe litoral in ianuarie. . . . in august. ~i septembrie . a In Ie ia~rn I antICI . .clonal ~iviteza vantuIUleste mImma. Pe cuIml1 montane, pe e . U . ~~ reglln " l el' Romane, in Dobrogea ~l MoIdova se pot cumuIa pana 1 .. I camp - 'b l a 10estU d antul atinge viteze de 10-12 mis, ceea ce da pOSl I ltatea , can v ore/an eolomicrocentrale, Jji sale111 t osferic scade ca durata de la campie spre culmile montane ~i
A ~

'

.

~

'

'

A

~

A

ie~irispre B~ov peste Per~ani,sau efectul de intoarcerespre sud ~i s ~I

I j. cahnu~::t. Cel mai indelungat calm. se produ~e i~ ,depresiunlle .jt1vest ~u 60-80% din timp. Urm:aza DepreslUneaTr:an~tIva~l1el ~5-50 Yo, cu ontane,. d-vestul Campiei Romane cu 35-40%, reglunlle dm est ~l sud-cst centlUl. ~IsuI mai redus calm are loc pe inaltimile carpatice, eu 3-5% (fig. 8), 0-:30%. Iarce . .. . ' . . _ " al al 1 4 Vanturile locale au 0 penodlcltate anottmpu a-regIOn a sau Zl mea . al I al ) . ~!tJe). Ele actioneazap~ sup~~te restran~e(regIOne sau oc e ~l sunt d ' e.catc e Perturbari ale clrculatle1 generale Impuse de obstacoleD de rehef, de ., ~,. d b 1 d ziri diferite ale unor sup.~f~te su ta~ente e ~~ tentonu ~o~anl~l,. e nor depresiuni sau am clclonale ~l altele antlclclonale la nO! m tara ~l m . . fU'ea u. - ' 'sula Baleanica (vezl AustruI) sau pe Marea Neagra ~l MedIterana (veZl
"

. .
'

~

-

~'

-

~

Ia nivelul suprafeteireliefului,pana aproapeIa inversan ale orientiirilor ~
Aceste qevieri insa sunt mai pregnante Ianga munte ~i tot mai putin la dis acesta. In Moldova, de exemplu, situata in fata estica a Orientalilor, vanturile de nord-vest in jumatatea nordica ~i se schimba dinspre nord c (adica deviaza spre sud) in cealaltajumatate. In exteriorul Carpatilor de Cu' resimte mai putin directia dinspre nord ~i se trece la 0 directie dinspre nord sudul Meridionalilor, vanturile dominante bat dinspre nord-cst (in rasari dinspre nord (in partea centrala) ~idinspre nord-vest (in partea de apus). " In CfunpiaRomana, situata la distantiide munti ~ideschisa catre est,Ad

~tul ~iMunteanuI) .a(fig.12). ~

, Vtinlurilede

tip foehn sunt cele m31 raspandlte ~l provm dommant dm

.

_

".

.

.

,

.

.latiagenerala de vest ~i sud-cst care escaladeaza Carpatii ~i apoi coboara pe "piopu~i ca vanturi calde ~i uscate. Se simt in mod deosebit, influentfuld ,erele mediului local, la periferia Carpatilor ~i Subcarpatilor de Curbura, in :-stul pusenilor, in nordul Muntilor Fag~ A (unde se numesc Vantul Mare sau ."tornl de Zapada), in lantol depresiunilor Maramure~, Gheorgheni, Ciuc, ,Sl1bcarpa~i Moldovei ~i in Muntii Banatului, unde se numesc Co~va ~i se
.,

p~ternicin Depresiunea Oravit~. In aceasta ultima depresiune, vantul are

raman vanturilede vest (in vest) ~i de est (m est) ~i de interferenta 1 In

,,~~vlte.ze~ari, putfuld provoca dislocari de arbori ~i alte pagube, dar determina llemI blande ~i foarte scurte. ',CriVti,tul apare in estul ~i sud-estul tiirii, la periferia antieiclonului Rus, avand :ieedNE-~V;~ate dominant iarna, este reee ~i uscat, aduce ger, polei, viscole,

Teleonnanului, dar ~i cu modificarl la extremitati, respectiv vanturi de no~!! vest) ~i de nord (in est). Tot aici trebuie amintita valea Dunarli, cu donH_. vanturi pe direcpe est-vest, dar dinspre nord peste Balp ~i din nord-vestPO) Galap-Tulcea. Cat prive~ Dobrogea ~i Iitoralul,acestea sunt dominatede ~a./, vest ~inord-vest (Plusbrizelede litoral),iarin Delta, vanturide lanord, d~ ~I Dealurile Vestice ~iestul Campiei de Vest au vanturi orientate dl~SP dinspre sud-est (vanturile de vest sunt deviate conform cu rama montana). vestul campiei, vantul imbraca directia dinspre est (se inverseaza). 2. Viteza vantului, ca medie, cre~e cu altitudinea ~ide I~ m:rgi:i~ ale Carpaplor spre exterior ~i este, de asemenea, scazu~ ~n. e e intramontane ~iin Depresiunea Transilvaniei. AstfeI, deasupra lImltel.suP padurii ~~ pe versantii mon~i~ expu~i,,:,ite~ ~antului dep~e~e 4 ~s, ~~ I
adapostIp scade sub 3 mis, lar m depreslUmie mtramontane coboara la S tic

C e zapada, doboara arbori ~i conductori electrici, intrerupe circulatia. Din ~ge:rp~tllorOri~ntali ~i a deschiderii estice a Campiei Romane, bate ~i peste :' $ pes~ Itoral.ul. l estul Campiei Romane, Patrunde pe viii in Orientali, unde ~ . hQlt1eledas~~ ~~culmi mai joase in depresiunile B~ov, Ciuc ~i Gheorgheni, P , e Ivefnlra ,: ~.;I,A " 'Ustrul afecte ~ .. , . blclonaIe' aza sudul !Mil ca vant uscat. Se formeaza la periferia unei arii , ."..I nUnlmbar tn. B . . , :teazaUnSl~~te peste Peninsula Balcanica, atunci cand in Transilvania se . . "'Iucand g orne c. ate dm vest, sud-vest ~i sud aproape tot anul
,

,

"
,'.

1:
.
"

~dlttireluler, vara~eceta, ~rprima~arausucaputemicsolui. i

'

Depresiunea Transilvaniei urca la 1,6-2,5 mis, iar in regiunile extraca:P~ progresiv de la 3 mls la 4 mls in Podi~1 Moldovei ~i Cfunpia Roman '
Cfunpia de Vest ~i atinge 5 mls pe litoral ~i 7 mls in estul Deltei. .' Vitezele medii maxime sunt in martie-aprilie, in majoritatea tan1, c fHnd relativ dezgolit, vantol provoadi 0 mare evaporare; in muntele inalt 38

'

.ati.l,Cu plo' se ~estmte m31 rar, pnmavara ~i toamna, mai ales peste baltile ~l.()na1 apa~e m~te, venind ~in.. direcp~ e,:;t.ica sau su~-cstie~. i~ mo~ . ~eeni ~i M lama, determmand plol. I~l are sorgmtea m clclonll ~ tthteanUI e ~ea Neagra. b JiaIe~ig ~e .d~nspreMuntii Buzaului peste Baraganul central-nordic, cu nndma, provocat de ciclonii Mediteraneeni.

L

- -- --

39

I
Suhoveiul este un vant fierbinte ~i uscat specific stepelor rus '_ int3.lnim~iin ~udul~iestul Romaniei, in mod deosebit vara, unde provoe~, praf, secem. In Cfunpia Romana este numit Saracila, sau Traista-n ~~ Dobrogea, Vantul Negru. a~, Brizele sunt vanturi opuse de zi-noapte, rezultate din ineiilz' diferentiam a unor suprafete subiacente apropiate. Cele mai tipice sIrea. marine, care bat pe litoral, ziua dinspre mare catre uscat (intre orele ~~t.: noaptea in sens invers (intre oreIe 23-8). Afecteaza litoralul dobrogean p de 25 km in sud ~i pana la 70 km in nord. Cu 0 intensitate mult redu~ 0 brize lacustre, urbane, de padure ~i suprafete despadurite, brize dunarene ~ diferite culturi ~i locuri necultivate. Importante sunt insa ~i brizele d: numite ~i vanturi de munte-vale, caracterizate prin fluxuri de aer care urea vai ~ipe versanfi catre culmi, iar noaptea au un mers invers.

l
FENOMENE METEOROLOGICE SPECIFICE cnomenc care au loc in atmosfera, produc anumite situafii speciale. . h. b de ti be gste vor a i conduc in generalla disconfort pen~ ?arnen~,c .~arpagu ~I "'c de ':,remee mediul.Uneledintre acesteaapar 10tlmpullemn, alteleV~'. ~ativ 6 afectand g teorologice din semestrul rece au loc pe fondul coborarll n
i

-

F~J1o.~enel~~~ solului sub O°C, ceea ce provoaca inghet mrziu de primavara

'raw~1 ae:toamna, viscole, troiene de z,?pada,er?ziune. de sol, bul~ersar~a itJ1P~f1U dCelemai negative efecte au ~oc10d~meD1ul n~ol, cu precadere 10 ~ iulapCI d terminate de influenta Clc10nulUl Uso-slbenan. Aproape toate :t~: R -&swl am, ~in sezonul rece se distribuie,. ca aparifie ~i intensitate, etajat in t . ~. J:.oomene . ~ al d
.11> ionalizat in exterior ~l c.u patru.n en ~ntra:on e pe val.
~

"

.

" J:I,r~;tul

Autoevaluare

- intrebari

este specific ~o~mpuIUl ~e ~lama,pune ~roble!lle 10 specI~

~i raspunsuri

,: Jng .' .A timpul primavem ~l toamnel, cand afecteaza IOflonrea pomiior ~l

Podi~ulSome~an, -S ~i NE-SVin CfunpiaTransilvaniei~i Podi~ulra N

1. Care sunt eele patru situa,tii impuse de Carpa,ti vanturilor dom~ (Vanturile de deasupra eulmilor montane, cele din interiorul muntehfi! interiorul cercului carpatic ~ivanturile din regiunile extracarpatice). . 2. Care sunt diree,tiile vanturilor din Depresiunea Transilvaniei? (N~
;

r~f1I1 Insau roadele de toarnna 'inca neculese. Primul 'inghet (de toarnna) l~at~f1 ~unte carn la 1 octombrie ~i inmrzie 'in piir!ile mai joase pana la 1
n~~; in Iunca Dunarii ~i I?ana la I0-12 no~e~brie pe lit~~1 ~i 'i~ unele. locu~ ho. Uitimul inghet (de pnmavara) are loc 10Jur de 1 apnbe pe btoral ~l I mal te. Durata medie a timpului tara 'inghet este de 230 zile pe litoral (mare a eaza temperaturiIe) ~i coboara la sub 100 zile in munte ~i 'in depresiunile ontane. La munte, inghetul poate surveni accidental 'in oricare luna.
~

spre S ~i SE in Subcarpafii Transilvaniei ~i SV -NE in Culoarul Ora~ie-Aiu 3. Care sunt direefiile vanturilor in ariile deluroase extraearpatiee, dl munte? (Dinspre NY ~iN in Moldova, dinspre NE la Curbura ~iin estul Mu

'~ Broma estecauzam 0 de

supraracire sol pe timpde noapteprin radiafie.Se la

Arge~ului, dinspre N ~iNV in Subcarpafii Olteniei ~i dinspre S ~i SE in q ,
Vestice). ','

4. Care este direefia vanturilor in Campia Teleormanului? (Interferent vest). 5. Care este direefia vanturilor in vestul Campiei de Vest? (Dinspre est 6. in ee loeuri existii duratii ~i vitezii propiee folosirii energiei eoliene eleetrieitate? (Pe culmile montane, in estul Cfunpiei Romane, in Dobroge

. uce earn cu 10-15 zile mai devreme toarnna, ca primul inghet ~i primavara mai -~~Icaitimul inghet, coincizand cu data'inghetuIui pe sol. La munte apare carn la u mbrie ~idispare la 1 mai, dar pe culmile 'inalte se produce rar sau lipse~e din turb~Ienteiaerului. Pe litoral se produce carn la 1-10 noiembrie ~i dispare la !~~rtle; la fel in arealele cu foehn. In cfunpie survin circa 25-30 zile cu bruma, valle.montane ~iin depresiunile intramontane, circa 50 zile cu bruma. 'toCh~c~ura poleiul au ca timp favorabil de producere intervalele dintre !ji ;''fn''\ne - 1 mai (chiciura) ~i 1 noiembrie - 1 aprilie (poleiul). Nu totdeauna 'Iiler ec~e an, dar sunt mal frecvente pe vaile ~i depresiunile intramontane

litoral, unde vantul bate cu 10-12 mis, timp de pana la 1600 ore/an).

:

7. Unde se intalnese eel mai indelungat ~i eel mai redus calm ~tmosf~'F' depresiunile intramontane, cu 60-80% timp calm, ~ipe inalfimile carpatIce, cu 8. Ce tip de vant sunt Siiriieilii ~i Vantul Negru ~i unde se fntalnes, suhovei; Siiracila se int3.lne~te in Cfunpia Romana, iar Vantul Negru in.DobrQ 9. Unde ~i fn ee diree!ie bate Munteanul? (Din Muntii Buzaulul spre .

t~

ve~~u umed

~~

.raciri radiative putemice), dar ~i 'in Biiriigan ~i nordul
de ae~.rece). ~~ele se pot depune

~inordulBiiraganului, direcfiaNY-SE). pe

.

lu1" I>
! .

bate in Muntii Banatului - Oravita , iar Vantul Mare in nordul Munp.lor Fag , ,

10. Ce tip de vant sunt ~i unde bat Co~ava ~i Vantul Mare? ~TlP ~oc~).'

~GCUra POat eto?l aenem, I?e care u pot pencbta. Ca numar medlU de zI1e, > :D!9zileine: ap~e: peste.80 zI1ein munte (180 zile la Omu), 10-20 zile in deal, ._,I Ninsoa:;Pll ~12-3zIle pe litoral ~i'in regiunile cu foehn. f_~a.rca se pa, vlscolul ~i stratul de ziipadii sunt oarecum interdependente. ;~a /}1unte oate ~roduce.'in regiunile extracarpatice 'intre septembrie ~i aprilie, p ate nmge oncand, iar viscolul, 'intre octombrie ~i aprilie (la munte . 1)~iin auo ) NlItn- gu8t . arul zilelor . . -10 0 ', , in l11unt cu nmsoare: 10-12 pe btoral, 15-20 in cfunpie, 20-30 in deal '8'\1.1/}1- e.
- arul zilelor . ." "'". In Barag cu .VISCOl. -2 10 TransI1vanla ~l CampIa de Vest (adapostite) 1 00 111. Ce~' P~dl~ul C:ent~1 Moldovenesc, Cfunpia Moldovei, Delta ~i la 1956 (fig. mat putemlce viscole au avut loe la 3-5 februarie 1954 ~i 11-14 9).

pc con~vect~~ ImI?o~te

~

strat.de

40

41

. te la campie ~ipaua la 15 minute in munte. Durata este adesea invers ..; ~lllU arimea boabelor, care poate fi intre 5-50.rom, sau chiar cat un ou de bnala CU~1ll 18. iunie 1979). Frecventa cooerilor de grindina este foarte raTa, ~raOt~pe~toare. Astfel, ~ozi in SE, in~de~resi~i ~i pe ~ai ~redusa din .cauza

artc p~u

lui) 1-2 zile m sud-vest (Campla Gettca ~l Campla Banatulm), 3-5

ndenfc1 .~: use'ni,3-6 zile in Orientali ~i 3~11 zile in Meridionali.. . earvaft~ in frecventa tot de la vest ~l nord-vest spre sud-est ~l est ~l cresc

.

Orojeles~alespe versanfiiinsorifi.Se dezlantuieintremai~i august,cu un tittldln:n~:nie.pentru apro~pe tom,atara, num~l ma~imum ?e zile c~ oraje ~u~ 65 dar numai 30.-35ztle pe htoral. Numarul medlUde ztle cu oraJe este 'ge4'(;, ' estul Deltei, 25-30. in Baragan, Dobrogea ~i Campia Moldovei, 25-35 ~b ~ ~etidi ~iCampia de Vest ~i35-40.in munte ~ila marginile acestuia.
.~pla otronspirafia este maxima in sezonul cald ~i depinde de mai multi factori: ~;::ra, natura suprn!etei ac!ive, ~a din ~ol ~i fre~ica, preci~itafii, vant, tir~l d~ btatieetc. Devine pencu!oasa pe tll~pul. cat .ea dep~e~ can,tt~e~ de preclpltap,l ~ta se intfunpla mal ales la carnple ~l cu precadere m lUhe. Evaporarea ;fitialii tinge peste 70.0.rom in sudul ~i sud-estul p,rii, sub 650. mm in Campia de a .~ Podi~ul Getic, Podi~ul Bfujadului, Subcarpafi ~i litoral, iar la altitudinea de 'm ajungela 30.0.-40.0. rom.In munte,in general,nu se inregistreaza deficitde
..
.

~

o
Fig.9. Numiirul mediu anual de zile cu viscol
(dupa 0.1. BMescu ~i colab., 1962).

ciiniulie,in schimbla campie ~imai ales in SE, S ~iE, destul de des (fig. 10.).

Stratul de zapada incepe sa se fixeze carn la 14 zile dupa primele;III Numarul de zile cu strat de zapada: 25 pe litoral, 50. in Baragan, 50.-70.,.1 campiilor, 65-75 in dealuri ~i 10.0.-20.0. munte. in Ceara se poate forma tot anul, dar este frecventa iama ~i cu prec: depresiunile intrarnontane. Numarul de zile cu ceap,: 30.-40.pe litoral ~il,till' 50.-60.in exteriorul Carpati10r, 10.0.-250.n munte (2881a vfuful Omu). i Fenomenele meteorologice specifice sezonului cald se produc, cu orajelor ~i grindinei, pe timp anticiclonal. Au 0 frecvenp, mai mare In sud~ll estul Romamei ~i mai redusa in vestul p,rii ~i in Transilvania, care stau su~ 1_

oceanica. ~proape ~ate,. cu exceptia fen?~enului de ro~a, au o. ~fluen~ 1
~

asupra starn de medm ~l asupra economle!. Ele provoaca furtum, lllc1~SIVI,. grinIJina, 0 evapotranspiratie ridicata, secete ~i uscarea plantelor, eroZiune etc. Intre toate, secetele au efectele cele mai negative, frecvente in sud, sud-e Roua constituie 0 rezerva benefica de apa pentru plante. Se prod~ce locurile joase, unde se creeaza diferente importante de temperatura intre.Zl(cU

mare) ~inoapte (racireradiativa),cum sunt lundle, vaile, depresiunile~l ~1~O(} de zile cu roua searle in altitudine ~i pe litoral sau in locurile cu foehn, astfel. .
pe vai ~i in depresiuni; 60.-130. zile in Cfunpia Romana, 50.-90. zile in Cfut1~;. 25-60. zile pe litoral ~ in locurile cu foehn ~i 1-40. zile la peste 150.0.m in mun Grindinase producein conditii de instabilitateatmosferica,. ~. CU

l.

convectie ~i succesiuni rapide de fronturi, mai ales cu aer tropical ~lmc Se desfa~oara, ca fenomen, pe ~ii lungi de paua la 0 suta de km ~llatc 10-15 km. Cade obi~nuit dupa arniaza, caud convectia termica c 42

,etunete . °tite ob~~ t~nete produse intre nori Cumulonimbus sau intre ace§tia §i suprafata nUItde ploi torentiale.

43

VanturiJe uscate ~ifierbinp, numite adesea ~isuhoveiuri, produc une _i, de praf, cicloane ~i tornade. Sunt specifice din Cfunpia Olteniei pana ? inclusiv. Apar'in mod deosebit'in aprilie, cand se schimba sensul circulatie ~n , c~ vi~ze de .pest~ ~ mis, care 1-3.zile ~nti~uu.. Au dir:c~i diferite, fii~dI .

extrem de sccetos 1897), 1942-1953 (cu 2 ani extrem ge (eU un7f i perioada 1982-1996 (cu doi ani extremi, 1988 ~i 1991). In 1946-1:4 ~t 0 noua perioada secetoasa.
~

pare,.a In~e~ ectul hidrologic, perioade1e de s~eeta, cand debitul ~uril~r a

difenp eentn bancI; astfel, bat din V 10 Carnpla Romana, dar din NE ~e~, B~an, S ~i SV 'in.~~Id?v~ ~idin ~ate dir~c~ile.'inDo~rogea.Pra~ din data cu ploala de la man inalflml~lprov1Oe dm ASIa(piOigalbui de 10 co fie anticiclonulNord-african(praf negru), sau din Sahara(praf ro~cat). ess).. Secetele reprezinta un fenomen complex, avand loc atunci eand l' medi~1wsuf~r~ .c~uza lipsei de apa, detennin~ in ~rincipal de li:sa din (domma stanle anticlclonale), dar ca efecte economlee ~l de mediu ampl depinde ~i de rezervele de apa din sol, tipul de plante, taria vantului, te~ aerului ~ia solului etc. Conditia de baza pentru aparitia secetei este instal:' timp anticiclonal pe~te Euro1?ace~~ala, :stica ~i ~e sud-es.t. Durata unei pi de seeeta este de mal multe zlle pana la cateva lunl. In medle, cea mai lung~ a perioadelor de seceta este de 20 zile in Baragan ~i Dobrogea, unnatii d" 15-20 zile in Campia Romana ~i Podi~ul Moldovei ~i 17 zile in Campiadl<,

~

decat penoadele secetoase clImatlce, . ,o ce pnve~ se Psucceduneori mai des ~. uIt . ;(+ I ad d .Joart~." , In ultima suta de anI, pe raun s-au p~o us unn~~~e e peno e tlnaI seurte. '1 ania 1894-1900 ~i 1961-1965; 10 restul tarn, 1943-1952, :ceca: 1~:s;9~3.1n 2003 a inceput 0 ~o~a ~erioada de scadere a debitelor
1964~I.

~

~

~

aJ1lfesta I or, Jt1

ndeosebi pe Dunare (10 lunlle lUlIe-august).

.

I are - intrebari ~iraspunsuri t\utoeva u . ' d ' ce sa apara fenomene meteorologice specifice sezonului rece? . 1 Can m p b 0 .' tura aerului ~isoluIUlcoboara su. 0 C)
~

~

A

~te~%:::'unt ftnomenele. m~teo~ol?gice ~pecifi.ce sezonulu~ rece? (Ingh~~1 in
A

~ ninsoarea, VISCO , ceata . u
"

. hetul tarziu de pnmavara ~l cel tlmpunu de toamna, bruma, ChiClUra, I, mg, . II ) . . . .

Transilvania.Cele mai lungi durate au dep~it 60 zile in Baragan~i 5 '
Campia de Vest. La Siobozia, in 1913, s-au inregistrat 122 zile rara ploaie. seceto~iani in Romania au fost: 1896, 1907, 1945, 1946 ~.a.(fig. II).

, i in ce fJ!lrte a ,tiirli au loc cele mal neg'!f1ve fenomene

'!leteo!ologlCe dm sezonul de ce ? (In SE, E ~i S, deoareee stau sub influenta aerulw contInental reee).

". Bruma se produce ziua sau noaptea ~i de ce? (Noaptea, cand are loc 0 4. ica racire radiativa a suprafetei terestre). ,5: Unde se formeaza brumti in cele mai multe zile din an? (Pe vaile montane ~epresiunileintrarnontane, carn 50 zile pe an, din cauza inversiunilortenniee). .De ce lipse~tebruma pe culmile ioolte carpalice? (Datorita turbulentei aerului). . 17.. Unde sunt mai frecvente chic iura ~i poleiul ? (Pe vaile ~i in depresiunile ontane - eu raciri nocturne importante - ~i in Baragan ~i nordul Moldovei ~ectiide aerreee). ~8. Unde apar mai des viscole puternice? (In Baragan, cstul Moldovei, Delta p.~te 1800 m). '~'rrCare sunt fenomenele meteorologice din sezonul cald ? (Roua, grindina, .10e~potranspira~a, vanturile fierbinti, secetele, tornadele ~i cicloanele). rr I' Ie va/oare a~~evapotranspira,lia potenpala in Btiragan ? (Peste 700 rom). XEu' nee COndl!l1 limp se instaleaza secete prelungife in Romania? (Cand de . _ .~~ ropa centraHi,de est ~i sud-est se instaleaza timp anticiclonal Persistent). -.;'

i-'
.~.

Fig.lI. Durata medie, in zi/e, a intervaJeJorde secetii (dupaAgrometeoroJogia, 1970).

. r-

l.

nonnale. In ultima suta de ani au fost sesizate unnatoarele penoa e 44

Perioadele deseceta par a avea 0 oarecare ciclicitate, de 12-~5 ani,' acestora aparand ~i ani foarte seceto~i, dar ~i 'intreruperi de 1-3 ~1, P.

~

. '/;MUlte d ! . Intre act" 'ta .1 fe ~ fa. in . IVI tl e umane, dar ~l anumite fenomene naturale polueaza ~ca,Cea aPf1m-pl~ul poluarii sta industria, cu multe din ramurile sale: I8tin~comb ~atenalel~r ~e construc~i, metalurgia ~.a. In cadrul acestora 'glanefero 1D~telechlmlee, fabricile de ciment, combinatele siderurgiee, .Ie,in sp:~ etc. Locul uffilatoril ocupa mijloacele de transport, in ora~e ~i .Ie0 alta SUCI~cele auto. IncAlzirea locuintelor cu diferiti combustibili are Unap rsa de .poluare a atmosferei. Agricu1tura,care polueaza mult apa Ortmal redus in ce prive~te poluarea aerului. Anumite efecte Ie 45 .

POLUAREA ATMOSFEREI

are ~i tehnica militara. Intre fenomenele naturale se remarca furtunile exploziile vulcanice, ale caror efecte pot ajunge ~ipeste tara noastra. d~ . Factorii de cl~a car~ f~vorizeazaintens~ficarea poluarii sau mentinere mal mdelungats~t: mverslunllede temperatura,calmul atmosferic,directi ~
A

_ 1 mperaturi1e specifice sunt mai moderate decm: in cfunpie sau in
JJt<l11:a. fI~a, cele medii anuale fiind de 11,2-11,3°C/an,

~ ianu~e 0,2-0,5°~

ume~eala ~rului. Intr~ arealel~ cele mai poluate se ~marca dep~siunile 'i:t van' cu mdustrle poluanta, locunle cu calm atmosfenc prelunglt, intersecti~q circulate, garlle, o~ele Cllmulte vehicule auto ~i cu industrie poluanm. ,Ie I

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri ~. C.~re sunt factorii pol~an~ ~i at"!osf.erei? (In~~stria cu diferitel' ramun, mlJloacele de transport, mcaIzuea dlfentelor spatn de locuit sau de'1'
furtunile de praf). ~ 2. Ce factori climatici favorizeaza intensificarea poluarii? (InversiuJJ' temperatura, calmul atmosferic, vantul ~i gradul de umezeala a aerului). ~
,.

ea cOntl~e ') in iulie 22°C. Durata de striilucire a SoarelUl este dmtre cele mal :IicaIde lernt ,pe plajele Dalmapei), radiatia solarfl atingand 132,5 kcal/an. '25~? ore t(:le mai reduse, de 350-400 mm/an; in D;1ta ~nsa s-a .inregistrat c~a 'pitaPlles~ de precipitatii in 24 de ore (530 nun). Van~nle d?mmat1te ..bat d~ are cant~r: E sau S; specifice sunt insa brizele, m special pe tlmpul vem, dar ~l 'JI!E,~~~ile de iama. Uneori, apa m~i ingheata. Verile s~~ in general tara ':j"J:'wJel.c ;:le blande, cu exceptia zilelor cu Vlscol, toamnele lungl ~lfrumoase, ceea ~I I> 'j!1jj:;ula, e sezonul balnear. I . " . _rekt11ge~~Jeentruturism balnear sunt favo~tle v~ ~ar uneon ~ezonulJt~e dm p ;. c?n~. _A septembrie. La aspectele favorabtle de chma se adauga apa mam cu 0

t
'

,.

_

; W01aJ

TIPURILE DE CLIMA (ETAJELE $/ REG/UN/LE CLIMATIC£)

0 transparentade 5-10 m, 0 temperaturamedie anuala de l2,?DC~i : ~:mede 1;:25°C,precum'.~iim~uri, lagune,Delta ~in~?lu? balneare. l q,eA drul tipului climatic de htoral se pot deosebl ~l cateva topoclzmate d . l:. I~~a~:: e faleza, de plaje, de lim:nu~ ~ilag~e: d~ gri?du~ ~ideltaic. b'i ~l Clima campiilor afecte~a Campla Ro~ana ~l ~~pla de Ve~,
_

~~;~

~';

A

~

Fata de complexa,dar ~icomplicatatipizarea climatelorRomaniei riD a
in Geograjia Romaniei, vol. I (1983), cu "sectoare de provincie climatidi, tin' subtinuturi, districte, topoclimate complexe ~itopoclimate elementare", ado tipizare mai simpHi,cu etaje sau tipuri climatice ~i regiuni climatice, amintm

subsidiar~iuneletopoclimate elementare.

" .'

Tipurile climatice, considerate pe etajere de relief, sunt absolut Romaniei ~irezultfldin detenninismulCarpatilor,care transfonna zonalirnreanl i climatica, ,,impunandu-iparticularltfltiproprii, care se revarsa radiar asuprarefl limitrofe de dealuri ~i cfunpii. Ca unnare, clima regiunilor cu altitudine . cfunpie) ~i medie (de dealuri) poarta amprenta influentelor generate de Cl atmosferei,ale carei caracteristicisunt putemic transfonnate de Carpati,daud- ". de unitate ~itotodatflde particularltate"(GeograjiaRomaniei,vol. I, p. 27\19
Regiunile c1imatice, pe de altfl parte, reprezintfl conturarea ~i indlVldufi

')gea de Sud ~i sudul celel ~e~~e, aprop~a~..ca ~tltud~ne de campllie. m~te. orill altitudinilor joase, neteZlmn ~l omogemtapl rehefulUl, elementele chmatlce ..'etrii acestora sunt omogene, dar pozitia geografica a diferitelor porpuni (fata iifluen!eleexterne ~i fata de Carpati) introduce 0 oarecare sectorizare a acestor hi geomorfologice, ~ianume: trei sectoare pentm Campi a Romana (estic, central rstic) ~idoua pentru Campia de Vest (banfltean ~icri~ano-some~). ~""Caracteristicilede baza ale climatului general de campie constalt in: cele mai temperaturi anuale ~i ale lunii iulie, amplitudinile medii tennice cele mai marl ,0c)~iprecipitatii reduse. Temperatura medie anuala in Campia Romana este de ",-:,~;a:in ~funpia de Vest 11°-~C; luna iulie are 0 medie de 23°-22°C ~i, respectiv, I ~C. m Cfunpiade Vest; in ianuarle mediile sunt de - 3 ... - 2°C. Precipitatiile sunt ill 450-600 mm in Cfunpia Romana ~i 550-650 nun in cea de Vest. Vanturile

.

,~uP~pO~!ia g.eografica: de vest ~i de est (chiar de nord ~i nord-est) in Campia a, dP us vantun locale '.(Crivatul, Austrul , Baltflretul , Munteanul <:isuhoveiuri ) , in e Vestb ' . 'i
'
~

I~ in Dobr at van~ ~mspre sud, sud-est ~i est, iar ca vant local apare putin ~'It~rile lOCale _og~~ vantu~le~ din nord, nord-est, vest, nord-vest ~i sud, plus bat
(. . Periodi Baltaret,ul~IVantul Negru (est-vest). LtI~Ui de ~ sun~speclfi.cese.cetele,uneori ~i excesul de umiditate, dar, datorita k~favorabil::;:>l.e, ~~l~.n~or~~temperaturilor din perioada de vegetatie, condipile '.,',JI-:..T0poct aJonta!ll tlpunlor A.. temperate de culturi. . '\fQ , lmate eleme t d 11, e lacuri d n are e cample: de luncl, de terase, de camp, de dune, de CliJna d . . 'lie ealurilor' d ', ntaJe altitudi . ~l p~ l~u~dor reprezmtfl 0 adaptare a climei temperate la ~!e. regionale ~tle reh~fuIUl.de 200-800 m ~i la fragmentarea acestuia, dar ~!t.,In rapOrt cutn Afun~~ed~ l.nfluentele e~teme ~i de pozitia ~i distanta fata 'I' Iar:Vanturile campule, alc~ t~mperatunle sunt mai c~borate, precipitatiile Or ~I chiar m~ reduse m arealele de sub Carpap., dar cu dominarea IeIe 1l1ai cu bnze de munte-vale. Climatul de dealuri avanseaza in ~i j oase ale Mun!ilor Banatului, Apusenilor ~i Oa~ului.
~

pe orizontala a influentelor diverse generate de circulatia atmosferei in s~a" fata ~idin interiorul inelului carpatic, cuprinzand deopotriva, intr-o acee~~ atat campii, dit ~i dealuri sau podi~uri, dar nu ~imunti, Ace~tia din ~~a 0 ~i ei 0 regiune, dar in care caracteristicile fizice ale maselor de aer ~lv~~,, .' total transfonnate de catre relieful muntos, influentele de tip extern An C lln
reduse ~i marcate numai pe fatadele exteme ale Carpatilor. Pnvlte 1 , etajelor climatice, influentele regionale impart tipurile in sectoare. Tipurile de clima (etajele) b' Clima de litoral reprezintfl cel mai de jos tip climatic ~i se intindeoS~, Marli Negre, pe 0 latime redusa, de circa 25-30 km in sud ~i paua la 7 .lor'!@} I, peste Delta. Principala influenpi a marii consta in moderarea teml?eratUfl3o, formarea de brize ~iin cre~terea umiditflpi aerului, care este, in medle, de 8

l

.

46

47

Ca~Qc~er~le generale cl~atice. sunt urmatoarele: ;emperaturi rn .!l' 8-HfC, m lUhe 19-21°C, m lanuane - 2 ... - 3°C (m Podi~u1 S eq
~

_ . precipitati~il~ medi~ an~le 600-850 mm.: van~le, SU?t diferite geografica, lar ca vantun locale se formeaza foehnun ~l chlar brize muntePa. . Carpafi, Munteanul in Subcarpafii Buzaului ~i Co~ava in sudul dealurilor a-val

~:

Acest climat prezinta 0 diferenpere

principalii

pe verticala

in: deal

~.

depresiuni (altitudini de 250-500 m) ~i dealuri inalte (500-800 m). lUllJ joase, temperaturile medii sunt mai ridicate cu un grad (9-10°C anual ~Ode iulie ~i - :oC i.n ianuari~), pre~ipitatiile ~ai r~duse cu peste 100 m'rn

. . intracarpatice prezinta c~cteristic.i ~pa~e: f~ecventei~ve,rsiuni 'yeslIJnde raturi foarte scazute lama, preclpltapl mal reduse (m Jur de -ratUra,tern~~ericde mare durata (60-8~%) ~iadesea.o poluare ~dic~, , ' ... calma~ m l1 atice specifice muntelUl sunt determmate de altltudmea ~l ), 'erde c l;t/ereflP . ful i (climat alpin, climat de munte cu padure, cIlmat de "tafe~ r:~lede"expunerea versanfilor fata de Soare (dominant sud con~a 'LIDi ~~finturi (dominant es~sau v:st) ~i d~ e~punerea fa~~l~r c~atlce ~l
.' '
~

rom),lar vantunle suntdIverse~loarecumIdentlcecu cele din dealurile (5.
~

,'"

~ifatad 1 xteme,Acesteadm urmadetermmaunelesectonzanreglOnale,
Ieintluente e.e~ a Muntilor Poiana Ruscai, cea a 'Apusenilor, fatada vestica a ' ' ,~ ada vestlca. ; fa! . C rburii ~iin parte cea nordlca a M en d Ional Il or stau sub oarecare

cu mai multclinfluenta a vailor ~idepresiunilor. Dealurile fnalte au tern ln~l 7-8°C anual, 18-19°in iulie ~i- 3 ... - 4°C in ianuarie, iar precipitatiile~r. la 700-850 mm; vanturile difera dupa pozifia geografica ~idistanta fata de ~ Exista ~i 0 sectorizare regionala, impusa de pozitia geografica influentele exteme ~i fata de Carpafi, astfel: 0 nuanta bucovineana Sucevei), alta cu influenta estica (Campia Moldovei, Podi~ul Barl Subcarpafii Moldovei ~i estul Subcarpafilor de Curbura, plus Dobroge nordica), 0 nuanta de tranzitie (Subcarpafii ~i Podi~ul Getic, plus' Subcarpafilor de Curbura), nuanta bclnateana (vestul Podi~ului Getic, Mehedinfi, Dealurile Banatului, dar ~i Defileul Dunarii, Culoarul Timi~~ Culoarul Bozovici - Podi~ul Carbunari), 0 nuanta vestica (Dealurile Cfl Some~ene, Podi~ul Transilvaniei, dar ~i Podi~ul Lipovei, cea mai mare: Apusenilor de sud, Depresiunea O~ ~icea mai mare parte a Munfilor Oa~)..

utn!a a f' St3ni~arei ~i estul RaraulUl ~l Munplor BIstntel (pana la Platra jwle. Mun.~1 u~oara influenta baltica;~ estul Carpatilor Moldo-Transilvani ~i '~ . . , t) stau su 0 fl tal i:. tad d
'
~ ~

~~IO~~IO~ vestice,de tip maritim;fa~~ estic~a M~fil,or.M~ure~~lui,
, urburiisuportcl o~~care 0 :"~ aI ' l r se afla in poztpe de 010n I 0

.'~ 'ta fatA de van~rile de vest; ~unpl anatu Ul ~I su -vestu _ pot primi unele mfluente submedlteraneene ~fig, 12),
~

tranztpe .. mtre mfluente estIce ~l sud-vestlce ~I " ' ' B 1 d I M I
aslVUUI '.

m U~~F\estlc.a-contmen,a; 1~, a su ~ca ~

Topoclimatelede ~unte: de vale, ~e, depreslune: de ~e!5ant (estlc, vestlc, Ie;sudie),de chei ~l defilee, de culml ~l creste, de m~euan, de carst gol~, de rigol~e etc. "(limatul de munte prezinta 0 anume oferta turistica, pentru sporturi de iama, ~tiide varn,statiuni cu un climat tonifiant. .;, t
,)lRegiunilecIimatice

Topoclimateleelementarede dealuri: de depresiune,de lunca ~i Y
glacis, de versanfi, de abrupturi ~ide culmi. Climatul de munte este climatul eel mai tipic impus de relief. in aproximafie de la altitudinile de 700-800 m, Muntele transfonna putemic risticile fizice ale maselor de aer, atenuand aproape total influenteleclimatice.
Aici se intaInesc eele mai scazute temperaturi (scad cu 0,5-0,'r>Cla 100 m), amp~. termiee mai mici (muntele atenueaza temperaturile, ca ~iapa), cele mai mul~ p~'_. umezeala medie a aerului eea mai ridicata (85%), eele mai multe ninson, ,v3li viteze mari (1-2 m/s la poale, pfu1a la 10 m/s pe culmi), foehn, brize de l11U~ ingbet prelungit, multe zile cu ceafcl (100-250 de zile) etc. Munte~e fixi : superioara a padurii prin temperatura de 2°C/an ~icea de 10°Ca lunii iuhe. , '. ~I Tem peratura medie anuala este de 6-2°C in muntele cu padure he .. . la - 2°C la peste 2000 m (2 ". - 2°C in stepa alpina). Temperatura lunll ,lU . la 18-lOoCin muntele cu padure ~i 14 fJ3in stepa aIpina, iar in ianu~e l11~,
"

In Romaniase contureaza ~ase regiuni climatice cu influente exteme, la care
auga ~iregiunea Carpatica, unde muntele determina efectiv clima.

,~!. Regiunea Vestica ~i Transilviineana sm sub influentele maselor de aer ,-<,I!ltc umed, dar ~i polar oceanic. Ca urmare, veri Ie sunt u~or mai racoroase ~i ,at.um:d: (600 mm), iemile ceva mai blande (- 1°C), iar secetele ~i viscolele mai ecat m exteriorul Carpatilor.

fi~~c~asta~~iun~c~prinde cea mai mare parte a Campiei ~iDealurilor de Vest r tar.in Ie 0 hOleTlml~oara- Lugoj), patrunde larg ~i pe Culoarul Mure~ului ~i ;QRQ&i lvan ngul Cri~ului Alb ~i peste Muntii Metaliferi ~i Culoarul O~tiei in ~ afe t . la, ,
~ ~

"ilttli' in Cadrul}; ~az~,mtreag~ Depr~si~e c

lhalurileV . eglunu apar dlferenpen de la sud la nord m Campla de Vest ~Im ap~c~l vest ~i de,l~ nord la .~udi~ ~odi~ul Transilv~iei, ~i ~ general de la est l~ Mure~ulUl~IApusenll SUdIC!. asemenea, m acest ~ul~a~IUl De . 11viinene seunele . " d climatul mai multor depresiuni marginalmdlvldualizeaza UI, , Cu
.

a Transilvaniei~ pre~um ,~iO~ul.

.

A

-

~tor
,

padure are 0 temperaturade - 4 ." - 8°C,iarstepaalpinade- 8°la- 10 C. re ~
~

Precipitafiile medii cresc de la 850 la 1400 mm in muntele cu pad~ar i' afla ~i nivelul maxim de precipitare, respectiv intre 1200-1800 rn), I alpina 1200-1300 mm, , . LlDt Vanturile dominante pe culmile inalte sunt cele de vest, iar mal JO; S ri f" de barajul orografic fata de influentele exteme ~i de catre vai. Ca vantU ad-!JJ!I!. formeaza eele de tip foehn (inclusiv Co~ava) ~i Munteanul, in muntele eu P :
48

~.tlfol111

i

. I~verslunl e temperatura ~i vegetatie, cu strat de zapada

.ll§, 3aia~arcetun ~al persistente; acestea sunt: Faga~, Sibiu, Alm~-Agrij, 1 .itparte este ~~~r ~l B~~v,. Hateg, Brad-J:Icllmagiu, Vad-Oradea, Beiu~. Ceva Ultll,cu tern oa~l O~tle - Alba IulIa - Turda, care sta sub influenta : RegiUl1eperatun mai ridicate ~i precipitafii mai reduse. , ental uQEstica arida este dominata de influente estice ~i de nord-est, cu Scat, fierbinte vara ~i aer rece polar continental din NE ~i arctic din 49

nord pe timpul iemii. Aici este mai cald ~imai senin vara, cu secete . ~i cu averse de vam mai ales in iunie. Precipita~ile medii sunt camn~at~ viscolele de iama mai frecvente. Regiunea estica arida cuprinde Camp' e Podi~ul B~l.adului, .Subcarpatii ~oldov~i ~.i~ Curburii, estul Giml~~, (la est de lIma Oltemta - Bucure~l - PI01e~tl)~lDobrogea. Si aici ap Pel. 1\1 impuse de altitudine ~i pozitie geografica, conturate pe Ull11atoarelar dIfer; CfunpiaMoldovei,Podi~ulBarladului,SubcarpatiiMoldovei,Subcarpe~~bri t Baraganul ~iDobrogea - central-sudica ~i Dobrogea inalm. Paqile celea,l1 gasesc in Baragan ~i Dobrogea, cu precipita~i de circa 400-450 mm l11al peisaj de ~epa, ~u s~cete d~se ~i lun~i. Aspec~aparte prezinm ~i SUbcarp~e;_

~
~

care se extmdvantunlede tIp foehn,mdeoseblla Curbura,apoiunelein

a~

temperatura in valea mijlocie a Siretului, dar ~ibaltile Dunarii ~iluncilev~~ sunt u~or mai umede vara ~icu amplitudini termice mai mici. arj 3. Regiunea Bucovineanii, cu influente nord-baltice, sau cu' bucovinean, afecteaza Podi~ul Sucevei ~i Subcarpatii Neamtului. Maselei' sosite aici au origine oceanica arctica ~i sunt reci. Nu sunt excluse i' influentele continental-nord-estice. 4. Regiunea Biiniifeano-Olteanii, cu influente submediteraneene, ~ sud-vestul tiirii, cuprinzand Cfunpia ~iDealurile Banatului aproape in intreg sud de linia Timi~oara - Lugoj - Caransebe~), p~le mai joase' ale Banatului, Cfunpia Olteniei, Podi~ul Mehedin~ ~i sud-vestul Podi~uluiGetielf lungul Dunarii afecteaza terasele ~i lunca pana la est de Giurgiu. Nu suntI nici influentele vestice. lama, venirile de aer mai cald din sud ~i sud-ves zapada, iar sub munpi Mehedinp, VaIcan ~iParang se resimte foehnul. 5. Regiunea Sudicii, de inteiferenfii, se caracterizeaza prin i}I periodice amt dinspre est (aer continental), cat ~i dinspre vest, sau chiar i submediteraneene. Cuprinde Cfunpia Teleormanului, campiile Ploie~ti-T:" ~iVlasia, Subcarpapi Getici ~iPodi~ulGetic aproape in intregime. 6. Regiunea Ponticii cea mai restransa dintre toate, sm sub influ.en Negre ~i coincide intru totul cu tipul climatului de litoral, afeccind plaJeI (inclusiv cea moarffi)~iDelta in intregime. " . 7. Regiunea Montana se intinde peste Carpap, respectiv deasupra~~tld de 700-800 m. Coincide cu tipul etajului montan, amintit ante~or. VI e(I' din interiorul sau sunt impuse in principal de parametrii reliefulUl~o~~ nI altitudine, orientare a versanp.lor, vai ~i.depres!uni)~dar intr-o mal m:c~ . de expunerea fatadelor ramunlor carpatlce fata de mfl~entele ex~rn , uloil' sud-vestul Muntilor Banatului, vestul ~i sudul Apusemlor, Munpl O~ Orientalilor ~iCurburii ~iestul Orientalilor.

"
'Ir ....

L

50 51

I

Autoevaluare

- intrebari

~i raspunsuri
:

1. De ce etajele de clima reprezintaprincipalele tipuri climaticed' cltmatlc~, la r~dul lo,~, se sublmpart m sectoare ~l toate impreun
concentnc, ca ~l Carpatll),

(De?arec~ ~n,Rom~ia in~lul ~arpatic transfo~a. z~nali~t~a in etajare 111 ", R p~c~lant:atl speclfice ~l reglUm!or de d~alun ~l cam~ll, lar etajele, ~aca,re t
~

~I re&,:
'

a se d
.

2. Care sunt caracteristicile climatului de litoral? (Sta s b M~i Negre: Soar~le s.t~uce~~e 2?00 o~e/an~i prime~e 1.3~kCal/an~te In
m~dle an~ala 1~1,3<;, lUlte 22 C, lanuane, 0,2-0,?oC, preclpltatii 350-40~pe
.

. reul Carpaplor, in special. In cazul Rom3niei insa, ,sub aspect ~, c~ ~ rtante ~i pozipa tarii ~i a Carpaplor la interferenta mfluenrelor c sl!11t J11~~cpileextrem-europene, ~i b~ea, 1 pe al<;>curi parti~a ~i n~an~ :di~wate d totala, a acestora de.c~tre.~u~l~ carpattc~.Zonalltatea ~ltmat1c~ aCtIO ap!~l in etajare concentnca cl~mattca.~l de ~edlU, cu 0 aure~la ~xtema sfoco:a nform cu influentele exten03!e (mclu~lv M~a Neagra) ~l cu 0 i}/1aIizata co, a injumatatea de nord-vest ~luna conttnentala m sud-est.

I

'iJ1anta oc~ant~ltatul general al acestor interferente, care se materializeaza in . pe lang: mediu (de munte, deal, campie ~i litoral) cu subetaje ~icu tipuri
. genera ecIima este cea care determina ~i specificul peisa~istic .al c~lo~ patru "gionalei> 'asemenea, mobilitatea foarte mare a atmosferel, ca ~l vanabllttatea :fJtilTlpUrl, e l n terferentelor diferitelor mase de aer fac ca vremea in tara noastra ~, scurta
, 'tjJ11P

~

bnze manne, vantun generale de N, NE, vlscole lama; se intinde pe 0 fa' 25-30 km in sud ~i70 km peste Delta). ~le I,
3. Care ~unt caracterele C~im~tice generale ale Campiei Romiine? ~ulte,
~

~e~perat contl~en!al. u~or .excesl': ~n ~~t, temperatura 11,~-lOoC/an,26-i~

- 1~,.,

- ~

C m lanu~:,

preclpltapl 45?-~00 mm/an, vanturi din V, E,

lar ~ca van~n l~cale Cnvatu~, A~strul, .Bal?r:tul, ~unteanul ~i suhovei sublmparte m trel sectoare: estlc and, vestlc banatean ~lcentral de interferen 4. Care sunt topoclimatele elementare de campie ? (De lunci de te' camp, de dune, de crovuri, de lacuri). '
5. Care sunt caracterele generale ale climatului de deal §i podi:;? (Ternp"

e foart:. d ra porturile climei cu fiecare element de mediu, se co~stata .. , ., Ul111ann . d I ~ ndente recipro~, dar ~l .etermmlsm ~l contro. din p~ cItmet. I n ce
~

schimbatoare.

.

rder relieful, c1ima lmp~ne ~l con~o~e~~ cel~ mat, m~te, ~mtre.pr~cesele : -~ 'filogice ca tipuri dommante, combman, mtensltate, dlstnbupe m tentonu etc.

de 10-8°C/an, 21-19°C in iulie, - 2 ... - 4°C in ianuarie, precipitapi 600-85' vanturi dominante diferite dupa pozipa geografica, iar ca vanturi locale, fd unii Subcarpap, chiar brize de munte-vale imediat sub Carpap, Crivat,
.

wk~e regi'mulapelo,:c~rg~~are, all,ac~rilor ~ic~ar.al apel~r ~ubt~rane,pe ~~ arte, ~i starile de clt1!la ~l .tl~p e~st:a cel~ mat. dtr~cte ~l,lmedla~ relapl: datii1e,respectiv,debltel~.~l m,veh~nlem~ provm d~n p~Otp~utemlcesau/~l . ireazapezilor;debltele mlCl de lama sunt lmpuse de zapada ~l mghet; secarea
~

ciuripe timpul verii este cauzata de secete etc.

Munteanul, in est suhoveiuri; dealurile au doua subetaje, 200-500 m ~i 500-'8:0 iar regional prezinta multe sectoare determinate de influentele climatice exte 6. Care sunt caracterele climatice ale subetajului climatic de stepa dL (Se afla deasupra limitei superioare a padurii, temperatura 2 .,, -1

14-9°C iulie,- 8 ... - lOoCin ianuarie,precipitatii1200-1300 m,; in m

.~Cat prive~e vegetafia, ea este dependenta total ~i se adapteaza regimului ijor,al temperaturilor~ivanturilor. Din combinarea acestor factori climatici, in -rIite conditiide parametri ai reliefului, s-au conturat asociatiile vegetale, limitele :Wei, silvostepei~i padurii, delimitarea variata a etajelor de vegetape, limitele '~de~iunor plante ca fagul sau vita-de-vie, adaptarea unor plante de cultura
,te dm exterior, ca secara, canepa etc.

dominante din vest; intre izotermele de 2-0°C cresc tulari~uri). 7. Care sunt caracterele climatice ale depresiunilor intram,a1J (Inversiuni de temperatura, calm atmosferic ridicat, 60-80%, temJ?eratun" de 6-7°C, precipitaPi 600-700 mmlan, vanturi locale de tip foehn, bnze munt Nemira in Bra~ov, Ciuc). ' 8. Care sunt topoclimatele elementare montane? (De vale, de depres
,

r'

Soluri~e,ca tipuri ~i dispunere, in Romania, stau tot sub control climatic ~i al

.!.~f).1!Ul, DlspunereaaJ?roapeconcentrica a tipurilor de solla exteriorul Carpatilor, ~.l, cadrulfiecanll masiv sau fiecacei culmi montane este impusa de cei doi m n amintiti :.~:~ ii' agricul~ra, .Clima. ~i vremea au influentii in economie ~i viata orof' ,cesta este ~lmottvul pnncipal pentru care reteaua de stapuni ~i institute 'cu~~e a fost foarte ~ult ~ezvoltata. Dar, ce~ mai mare influ~nta se i~taIn~~e . nite d 'lEl~mentele, chm~~e ~e care au nevOteplantele sunt caldura ~llurmna, cificez e ~ oare, ~l preclpltapile. Pe teritoriul Romaniei, planteIe sunt cele n~jtudine tempe~~o~tinentale, cu modificarile introduse de latitudine ~i o;e\ , tOaten;;:~rttuntle .Joase~~medii .~ide altitudine pentru Carpap. La modul ~.i , pe ~c ~l,e speclfice . cltmatulUl temperat gasesc conditii favorabile in a . caJnPl1 d al F
~

versanp cu diferite expuneri, de culmi

~ creste, de in~uari, de abrupturi, d~ carst ~' .
~ 'Iv'

9. Care sunt subetajele climatului montan? (Alpin, munte cu padure,

~idepresiuni),

10. Care sunt regiunile climatice din Romania? <yestlca-T~~ Estica arida, Bucovineana baltica, Banateana submedlteraneana, interferentii, Pontica, Montana).

dl u

.

CLIMA SI MEDIUL GEOGRAFIC
La nivel regional, clima, alaturi de relief, joaca un rol important i? fe tipurilor de mediu, ea interferfutdu-se direct cu fiecare element de 11led1~c' importante componente ale sale sunt: radiapa solara, temperat~~ PRo vantul ~i presiunea atmosferei. Principalul efect climatic de mediu, to a (I reprezintii interferenta componentelor climei cu altitudinile ~i fragn1entafe ' 52

Ii<U1at, Incoltit ~l e .un, lecare cultura insii trece prin anume faze fenologice e 0 anl1n1ita'" l~fl?nt, coa~re), cfu1dplantele au nevoie de 0 anumita caldunl J~ce din taraumldi!a!e, Dm ~st punct. de vedere, majoritatea regiunilor .~nd oarecUm .nO~a. au condipl pedologlce ~i c1imatice relativ diferenpate, :~. Cfunpia d~l reglUDI agroclimatice. Le amintim in continuare. li10r agrocre V~st a Romaniei este cea mai uniforma din punct de vedere al cele m l11ai l~attce. Atiit temperaturile,cat ~i umiditatea sunt favorabile e lahar C~ute plante agricole, de la grau ~i porumb pana la floarea soarelui, anepa sau tutun. ,

53

. CfunpiaRomfutii iDobrogeaau solurifoartefertile,dar eIi ~
cen~ ~l de vest; in special Dobrogea ~i Biiraganul primesc precip/l~

.
~"

.
1. .

ile climaterice .§i bal,!eoc~in;aterice reprezintii loc~~. care .au,
A

contrast~ termiee mai ridicate ~i sunt prezente diferen~eri intre p;atl~pupne decat neeesarul plantelor, dar uneori in aceste regiuni ap I at~l e:,~es de um.ezeala. .Aceasta fac; ca recoltele ~a varieze de la an la': sel;; mel 0 necesltate. Lltoralul are msa un eoeficlent de evapotranspiraf' ng~~ de aceea plantele sufera mai pu~n de useaciune. ,Ie rnai. . P~di~?l ~~ Subearpa~~ .~etiei, ea ~i cei ~e Curbura, au solu' 0 fertlle deeat campla, dar condlPl agrometeorologlce mai bune cu n. ':1 ridicate (600-700 mm~, ~i S?u ~ub adapostu.l Carpa~lor din pu~ct deP~~~PJ.: !en?me,?-e meteorol?glee daunato~e. So.lunle, fr~~e~tarea ~i pantele d~rl,. 0 msa calltatea eultunlor, cu exceptla pomllor fructlfen ~la vitei-de-vie Jrn:in

.c. 0. aJ1l I t~a sunt simple sta~uni climaterice sau balneoclimatence cfutd '. Aces cura. e minerale, termale, manne, cu namoI etc. Se gasesc m toate
f ~. . d rehe i biochmat tomc. Ie e v racor~s ~i1ec1imatice de munte: Izvoarele (Igni~), Durau, I~v011!1 Mure~ulu~, · Stapun'ana Br~ov, Paciul Rece, Predeal, Azuga, Bu~em, POlana Tapulm, I RO~~'~~I(Gorj), Muntele Mic, .Semeni.c; Trei Ape (Se~eni~), S.~a de Vale iJli~,RanSunt indicate in: aste~le, d:blhtate,. .su.rmenaJ fiZI~. ~~ ~telectual, ~d~as~):rahitismla copii, an.emll,dup~ p~eur~zll~lpneumopatll.v~rot1ce~ _
>

Staf1I1~'anta cu calitiip curatIve ~l 10 care s-au rncut amenaJan .speclale

r

~ociate ~U

1 se caracterizeaza prin insolatie ridicata, aerare buna, climat

.

.

Podi~ul ~i Subcarpatii Moldovei se caracterizeaz5.prin V~riti.

rtJroJdJetiunilec1imaterice dm d~preslunde m~amonta?e:. Cohblta .(Barg~u),

.

· Sta, Rucar, Poiana Marulm (Muntele MIC). Stapum balneochmatence:

m~tie~ mari, eu i~tense fenomen~ meteor~lo~ice neg~ti~e. 0 oarecare e~c~ Campm Moldovel, unde producplle sunt slmllare reglunllor sudice. Podi~ul Transilvaniei are condi~i agroclimatice mult mai stam fragmentarea reliefului face ca solurile sa fie mai sarace ~i cu productii m"" Exista, de la un loc la altul, eonditii favorabile pentru majoritatea culhIrild.. Clima ~i organismul uman. Existii 0 ramura a ~intei care se ocupa c.'" dintre caracteristicile regionale ~i locale geografice, indeosebi climatice ~i' fiziologice ale locuitorilor, numitii bioclimatologie. Studiile respective d~ tipurile ~i regiunile geografice din Romania corespund in mare eu ti regionalizarea bioclimatica (vezi ~i Geografia Romaniei, vol. 1, 1983, p. 21

.

~

volumul citat sunt amintitemai multe unitii,ti ioclimatice~iefectelelorfiziolo b .., . Uni~le de cfunpie ~i podi~uri joase din sud-estul tiirii au o~ exeitant- solicitanta, care solicita marcant sistemul nervos central, nervos~, ~i activita~le glandelor cu secre~e intema. Aici, amplitudinile tennice. . precipita~le reduse,existiiuscaciuneridicata,insola~emare ~ideseschimbari . Bioclimatul de litoral este in parte similar cu cel anterior, dar cd pulmonar mai mare (din cauza umezelii creseute din atmosfera),similaraI de peste 2000 m. Confortul termic de vara este mai ridicat in specialin p
Co

ia, Domei, Borsec, Baile Tu~nad, .Sliinic .Moldoya, Cov~sna, Baile .~a,lane. eoagiu-Bai, Mo~e~a. A~stea dm urma ~ ~l ape. m1O~ralesau G r'cul . ~untindicatein afecpum cardlO-vasculare,endocnne, resplratom ~.a. ,~.e ~~tatiunile alneoclimatericedin dealuri ~i podi~uri: BaItate~ (Subcarpa~i b ~ovei), icolina(lfutgaI~i), ~~veja, S~-~onteoru~ N Slanic-P~ova, Pucioasa, lie Govora,Baile Olane~l, Cahmane~, Cacmlata, Sacelu (Gor:J),Bazna, Ocna c' lui,Sangeorz-Bai, ovata.Aici, clima se asociaza cu ape foarte diferite, de aceca J S icatiile eura sunt diverse de la 0 sta~une la alta: aparatul locomotor, boli de de ti~afeetiuni le riniehilor,hepatobiliare,ale tubului digestiv,gineeologice~.a. a >. Statiunile balneoclimaterice din campii sunt de obicei complexe ~i ~iate helioterapie. Sta~uni mai importante: Amara (de Ialomita), Balta Alba eu 'zau),Bueure~ti-Foradex,Baile Felix, I Mai, Buzi~. Sunt indicate pentru: atism,ginecologie,afec~uni neurologice. .. ~tatiunile balneoclimaterice de litoral: Mamaia, Constanta, Eforie, .'urghlOl, ostine~i, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, C a Veche. Sunt indicate Pentru: reumatism boli neurologice ginecolo ice g at I' . '" o oglee,respuatorii, 0 caIire generala a organismului.

~~

.'

700-800 m au climatul eel mai moderat din tara; respectiv, un blOchmat solicitii foarte putin sistemul nervos central~i vegetativ ~i gl~del~ c'ro interna. Stresul global anual (pulmonar ~i cutanat) are valonle ce e indeosebi in Subearpa~i Getici. d . Muntele are un bioclimat tonic-stimulent intre 700-2000 m, de 1500 m seade confortul termic ehiar ~i vara. Cli~atul mo~taJldi ~i echilibreaza activitii~le sistemului nervos ce~tral ~J veg~tatlViui I activitatea glandei tiroide ~iin general spore~te rezlsten~ orgaOlSmU stimuleaza termoreglarea, cre~tenumarul de globule rO~l1. . e d~ In eadrul tuturor bioclimatelor amintite apar ~i fenomene.ncg~V de" vreme care produc suprasolicitiiribiologice peste limitele fizlOlog1CC Acestea apar la perturb$i atmosferice puternice, cauzate de trecer:ra atmosferice, cicloni continentali sau mediteraneeni,exces ~e ~mpe~a, Efectele sunt resimpte mai ales la biitrfuti,copii ~i sufermzl de ii.
;1 ~

a zilei, insola~a este maxima. . .' ' . Unita~le de cfunpie din vest ~i restul dealurilor ~l PO~I~u~lor ~

~chimbariale climei In I . re hnbari eg~tu~ .cu clima incepe a fi recunoscut faptul ca in ultimii ani au loc Sud "Scat e t at!v lmportante in sensul unei cre~eri a aridizarii, care se extinde de la . 'fatci d re vest, lar trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face ' estul de bru' " . . I . practic . sc ~l cu v~apl man d e temperatura. De exemplu, in anul
"

-

1ft fenorn ' nu a eXlstat deloc pnmavara.
2000
.

De asemenea,

se inregistreaza

tot mai

(~~~eteorolo_gi~eA deosebite. Din Raportul privind starea mediului in

Irnaredec't

) rezulta ca 10acel an temperatura medie pe tara a fost cu 1,8°C

I !arii(4-~ .ce~n~rmala(8,3°C),temperaturilemaxime au dep~it 40°C in

~~rile rn.l~he ~l 21-22 august), atingfutd 43,5°C la Giurgiu (5 iulie). $i ~i, cevlnlme au fost foarte scazute (sub - 25°C in munte, in sudul ~i in ~rea Ciuc~s~b ~ 30o~ in depresiunile din Orientali, respectiv _ 33,l°C la ., atingan~n 6 l~uane). Pe de altii parte, precipita~ile au fost ~i ele foarte o medle pe tara de numai 430,7 mm. 55

afecpuni cardiovasculare ~.a., iar regional se manifestii mai des in caIUP

l.

54

Autoevaluare

- intrebari

~i rAspunsuri

1. Care sunt unittifile bioclimatice din Romania? (De campie .
joase din sud-est, de litoral, de campie ~i dealuri in vest ~i in restul d~l P podi~urilor de pana la 800 m, bioclimatul de munte). eal~,Jj 2. Unde dominti climatul eel mai moderat, care are un bioclimat d (In Campia de Vest ~itoate dealurile ~i podi~urile, mai putin cele din sud e CI1~.

3. Care bioclimat este eel mai stimulent-tonic? (Climatul de mun;St), , Intre 800-1500 m). ' tnqj
4. Care sunt stafiunile climaterice din depresiunile intramontane? (c ,," Cheia, Bran, Rucar, Poiana Marului). . 0 5. Care sunt sta,tiunile balneoclimaterice din depresiunile intrarn \1, (Bo~a, Vatra Domei, Borsec, Baile Tu~nad, Slailic Moldova, Covasn OI1t~ Herculane, Geoagiu-Bai, Moneasa). a,

Bibliografie

.

agroproductive,"Problemeagricole",XXII, 10. ' . Bogdan Octavia (1980), Poten,tialul climatic al Btirtiganului, ,

.
.

Balescu O. I. ~icolab. (1962), Viscolele din RP.R, CSA, 1M, Bucure~.
Berbecel O. (1970), Resursele climatice ale Romaniei ~i caracteristitJ"

Academiei.

APELE

Bogdan Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatitJi Bordei Ion N. (1980), Fenomene meteorologice induse de config Ciulache S. (1997), Clima Depresiunii Sibiu, Editura
'

Romania, Institutul de Geografie, Tipor Sega Intema~onal, Bucure~ti.

.
.

Carpafilor fn Campia Romanti, Editura Academiei.
din Bucure~.

. Dumitrescu Elena (1976), Curs de climatologie R.SR., Centnfl multiplicare al Universitatii Bucure~ti. :;~ . Mahara Gh. (1977), Campia Cri~urilor- studiufizico-geograjic cup.~
specialti asupra climei, In volumul Cercettiri fn geograjia Romaniei,
~tiintifica

.

~i Encjclopedica.

,"

Neamu Gh. (1998), Clima Olteniei deluroase, Editura Ars D0,

Bucure~ti.

Stoenescu ~t. (1951), Clima Bucegilor, Editura Tehnica. . /im Teodoreanu Elena (1980), Culoarul Ructir-Bran, studm C topoclimatic, Editura Academiei R.S.R. .. .' de(1

. . . .

'-

Topor N., Stoica C. (1965), Tipuri de circulafie ~i centrll barici

atmosfericti easupraEuropei,1M,Bucure~i. d

. III (~
~ .

x x x (1949, 1954), Atlas climatologic R.P.R. I (1949), II ~I IMC, Bucure~ti.

.

.

x x x (1962-66), Clima Republicii Populare Romane I, II, 1M.

. .

x x x (1966), Atlasul climatologic al R.SR., 1M. . . x x x (1983), Geografia Romaniei, vol. I, Editura Acadenl1el. spo x x x (2002), Romania - Mediul ~i reteaua electricti de tran

geografic, Editura Academiei Romane. 56

IMPORTANTA-,ISTORIC, CARACTERE GENERALE

,...

;~
'I'

~,
, .

s~rsa ~egen~rablla, t?tU~1 hml~~ ~I soclale, ~I totodata degradablla ~ . ~ ,nutatlv pe . ~. .,_r.' '. luarii efectuate de om. De aceea, apa reprezmta azl 0 pro blema napon aI a, ~OJ1~~~diala, mai ales sub doua aspecte: asigurarea cantitiifii ~i calitii{ii necesare ~I darirea complexii ~i echitabilii, pentru 0 dezvoltare durabila. .
o.spo
~

~ con~ransport.necesimple vItale,sale, devI~e Prin circuit~le ~e. de. ntm economlce

elementprimar de baza al medi~l~i~ ~eografic, e~e indis~ensabiHiv~etii: j\P~tuie ~i materie prima pentru actI~ltaple p~oductIve, s~~a de ~ne.rg~e ~!

c. . T I Romaniadispune de toate J.ormee de orgamzare geografica a apel pe J. erra:

tIisa rfuIrile,dar ~l celelalte surse au lIDpOrtanta lor. Pnvmd harta Romamel, les m identa,ca un specific esenpal, reteaua radiara ~i colectata circular a raurilor, precum ensitateaacesteia. Totu~i, in raport cu majoritatea tarilor Europei, Romania este dicitarain apa, cu exceppa primaverii ~i a anilor ploio~i. ~, Importanta vitala ~i economica a apei a sporit ~i aceasta a inceput sa devina 0 nblema esenpala pentru tarn 0 data cu cre~erea populapei ~i cu dezvoltarea ~nomica, indeosebi a industriei, a agriculturii intensive ~i a urbanizarii. S-au us astfel observaPi continue staponare ~i cercetari ~iinpfice. S-a inceput cu larea unor stapi hidrometrice, mai inmi pe Dunare (la Or~ova 1833 ~i ,ncova!834)1 , iar apoi in toam tarn. Au luat ulterior fiinta ~i institutii centrale ~i lene. In ,1851 a fost infiintata Direcpa Generala Hidrometeorologica, azi '{1!Ili.':g:tut~ Napon~ de Meteorologie ~i Hidrologie (INMH). In 1991 s-a infiintat ~i legis~ti utonoma Apele Romane, cu filiale teritoriale, S-au luat ~i masuri .'. D~e,pnn Legea Protecpei Mediului (137 /1995) ~i Legea Apelor (107/1996). . ~. .. .
f~

,f;JJ1t1, fll/vii,

lacuri~ subterane ~i0 ~re. Sursaprinci~~ de apa a tariiA ape o.f~~ea:a

pa 1950au m
A

t

~

~

,

cepu sa apara numeroase ucranA~~l~tl ce . e specl lta~e, /,t()tnaniei ze, cum ar fi: Geograjia ape lor Romamel (1. UJvan), Raunle ( ~nQrea (tntnonografie IMH), Morfometria bazinelor hidrografice (1. Zavoianu), ..'~. Sandula~~ografi~ ISCH),.Lacurile Romaniei (P. G~tescu, I. Pi~ota, V, Truf~, ..;reQNeagra' 4dnana B~er ~.a.), Atlasul cadastral al ape lor (1964 ~i 1992), , itol1,UI R,P.R (Y. Tru..f~ ~l ~MH) etc., Studiu hidrogeologic de sintezii pentru

~c1usiv Sinte

1

fi

d

aI

'

JPncajan) h' (R. C~dere ~l colab.), Apele minerale ~i termale din Romania
~1(I 983) ~tc~drolo~l~ (En~ic~opedia geograjicii, 1982), Geograjia Romaniei, . Lucranleammtltestaula bazaacestuicapitol.

59

Ctiteva caractere generale ale hidrografiei Romania dispune de toate tipurile de organizare geografica a . tluviul eel mai important al Europei, lacuri de dive~se tipuri, ape Subterape1

·

de !fum ~i platforma continentala a Marii Negre. Intre aceste ape se ;ne,

~

afia, prin aranjamentul straturilor permeabile ~i impermeabile, prin petrog;tora , combinat cu pantele reli~fului, .imJ?une c:mt?n~e.a~ vol~m~l, jerea ~c~ circula~a sau st;ag~area acestela la dlfente adancJm1 ~I 10 dlfente ~e ,apa ~ (c3mpii, d~pr~sl~m, ~~t etc.). ri " . . ~ oi ~Il~cU prin precipltapl ~l van'!.tIa ace~o~ ca ~~pnn evaporape, influen~ · CII111~entare ~i de curgere. In RomanIa, regtmul de scurgere este de tIp -ul de ~1 ental ~imontan, dominant toren~al, cu exeep~a Dunarii. Debitele cresc ~t-c.?nnn la inceputuJ verii ~i la ploiJe toren~ale de varn sau chiar de iama In ItpJ1/11av~e varn, toamna ~iiama debitele scad, iar unele riiuri chiar seaca. La S~~tatia are un rol moderator In scurgerea apelor; ea consuma ~i evapora · Ie~ p~urile ~i stratul de frunze cazute re~n 0 mare cantitate de apa,

]

circuit dinspre Carpati spre Dunare ~i mare, ce poate fi socotit 0011~~ hidrologic al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic. subs1-

· Tipurile geografice de organizare a hidrografiei au fost dete . ; evolu~a paleogeografica a teritoriului, de relief ~i de climat. Raurile s- 011111 . conform ~pecificul~ Carpa~lo.r~i ~ n:gi~~lor sub~rd~natelor, apele SU~~e Org acum~lat m s~nle pe~~abde 1m campn, ~epres~~, podi~uri,terase etcrr~
"

excava~une a scoartei avand la baziicrusta de tip oceanic. n -Q . Cu toata varietatea tipurilor de ape, Romania se afla printre tanl . ale Europei in ce prive~te apa dulce, avand numai 2705 m3Ian pe locuitore 4000 m31l0cuitorin majoritatea celorlalte tfu1 continentului. Deficitara~~ ale

s-au 10stalat10 excavatlunlrestranseale reltefulUl,ar Marea Neagrai l

~.
'

J
;. I

;.Ia PC~I, spasmodic~~ier~zi~ea.. erile . ~.d som~l a modificat ~! moAdlfi?3 mult hld~grafia. In ~om~!a, a de~e~ . ., ete mari mJ~inoase dm Campla de Vest ~l multe luncl, a ndlcat baraJe ~l . I t at fonnand nenumarate acu~, a .crea can e pnn ~care apa se scurge m alte
A A
~

A

'

noastra~iin distributiacantitativateritoriala.

. in ~e prive~e 3!pectul c~titativ global, .existii 4864 de diuri (cu' 5 km lunglme), care 10sumeaza 78.905 krn ~l un volum mediu an~
37-40 miliarde m3 9a seeete scade la 20 mId. m\ carora Ii se adauga Dun._
170 miliarde m3Ian
)

If;. spre exemplu, CanaluJ Cn~unlor, Canalul Dunare-Marea Neagra etc., sau 1~~I;i onducte de alimen~e cu ~a a localita~l~r, canale de iri~at, a ridicat sau c :r,oratnivelul apelor freatIce. Dar, 10 muJte cazun, omul polueaza apa.

(1a varsare, circa 200 miliarde m3Ian). Lacurile naturalei'

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri 1.Caresuntformele de organizare geografica a apei pe teritoriul Romaniei? "ri.unfluviu,lacuri, ape subterane, Marea Neagra). i. Enumeralicinci geografi-hidrologi ~iprecizap principala lor contribu,tie! '-Ijvari..., . G~tescu ..., I. Zavoianu ..., I. Pi~ota ..., V. Truf~ ...). P 3. Care sunt caracterele generale ale hidrografiei Romaniei? (Romania diitoatetipurile de ape; organizarea geograficii a acestora s-a fiicut In func~e volu~a paleogeografica; suntem deficitari in ee prive~e voJumul de apa ~ pe locuitor - 2705 m3/an, media europeana fiind de 4000 m3/an;dispunerea ;!o~ in teritoriu este foarte inegala; cantitativ, Romania disp-une de: . nuhoanem%n din rauri, 53 mId. m3 Ian din Dunare, 2,2 mId. m3 lacurile ' ~' rale,9,6mId.m3apeJesubterane, iar Marea Neagra are 530.000 km3).
, ~! PreCiza{i numarul ~i densitafea raunlor de peste 5 km lungime! (4864 ,33 kmikm2). ti~' Ce lun~imi ale raurilor domina in Romania, cat ~i de ce? (Cele sub 51 krn 6P~port1e de 97%, din cauza dispunerii In cerc a CarpatiJor). 'CJj;ftj?. a(~ le~f(VeaSUn!prlmele patru raun romtine~ti, ca lungime, ~i pnmele patru, ca l lil!1glme,Mure~, 7 C Zl ecpa unnatoare). Prut, OJt ~i Sire1, iar ca suprnfata Siret, Mure~, 011, su~ caracterele geografice generale ale raunlor ~i relelei de rdun din 'Yoe M:orasc 7~% din ~a~; d sunt colectate In proporpe de 98% de Dunare ~i ' .IPalii a !'l~agra; ~unt dISpuseradiar ~icolectate circular; au 0 cumpiina interioarn Ie;re:i~ca; ~reZU1tae~are cu specific hidrologic de munte, deal, depresiune ~i s 8. Care e alunentare ~lscurgere este influentat de clima, relief~i mea). d~ticii _ B~l1t tipurile de relele hidrografice? Indicap ~i un exemplu! la in noI<ul Culmiirectangulara - Bistrita, radiara - in Masivul Ciu~, 'Cqre darladul, Fag~). '.
iQ

volum de circa 2,2 ~iliarde ~3 (sursa: Atlasul ACadastra!, 1992), iar cfJ.

acumularede 1142mlharde m . Apele subterane10sumeaza volumm~1 un .
9,6 miliarde m3 ( ), Marea Neagra 530.000 krn3,iar lungimea litoralului rom; este de 245 krn (datele de mai sus circula in cele mai multe surse). Intr-o Schema cadru de amenajare §igospodarire a apelor, a bazinelor hidro: din Romania, cu date la nivelul anului 1993, la MAPM, sunt indicate urmAtoarel~ "Resursele de ape ale Romfu1iei":150.000 kIn lungimea cursurilor de apa; potentia;

teoretic al murilor interioare39,6 tniliardem3/an;potenpalulcare revineRo

DunAre 53,2 tniliarde m3/an;in regim natural se pot utiliza din murile interioare. miliarde m3/an; lacurile naturale sunt in numm-de 2300 ~i au un volum de 1 mil apele subterane au un potential teoretic mediu de circa 9,6 tniliarde m3. BilantIDJ, resurse ca potential teoretic mediu este de 103,4 tniliarde m3/an. .. " Factorii care determina ~i injluenleaza hidrografia sunt urmatoOl: petrografla, clima ~i, intr-o mai mica masura, vegeta~a ~i omut..

. ~

o

Relieful,prin etajarea~i dispunereasa coneentrica, lmpuSca ~a d a rfuuilorsa izvorascadin Carpa~,sa se dirijezeradiar,sa fie colec~e .~
coneentricii (Tisa, Dunare, Siret, Pmt) ~i, in ultima instanta, apa lor sala~ .

.

~(I)

Dunarein Mare~Neagra (Ponti~).. ~~~i

~t

~i ~ A~l .al ~~od~~

colecteaza 70% din volumul de plOl ~lzapezl, ee aJung apol m ~~. V~ a b a apelor este imprlmata In mare masura de pantele reliefulUl, mf orm hidrografiee are ~i0 explica~e geomorfologicii. '

t(;

I \1

3
4

Sau 85 mId. m3partea RomfuUei,respectiv Y2 debitul mediu la Bazia~. din
Alte surse indicA 8,4 mId. m3 sau 9 mId.

-

60

'afla,cI~Ul1t una, factorii care injluenleaza sau determina hidrografia? (Relieful, Vegetatia ~i omuJ). 61

RAURILE

- RETEAUA

INTERIOARA.

.
.

Pentru Romania, reteaua apelor curgatoare are cea mai mare inz . sursa de apa, vitala ~i economica. Aceasta re!ea contureaza tot°1"(cJ. alini~entele de bazii ale ?iir!ii tiirii.no~tr~, in lun~ul !or situandu_s;d~" WOO ~ezan, . re!eaua de drumun terestre ~l maJontatea oblecuvelor econom' ~l(t:' c:::. ICe Ia slar~ltu II ucrarll.) ~I. Inventarierea cadastral a

. ea raurilor, inclusiv sub 5 km, este apreciata la 115.000 km5. Dintre ,ling,; t codificate, ca rauri de ordinul 1-6, 4864 cursuri de apa, insumand a aU o~ ce dete~a 0 de":,,ita..te ~te1ei. hidrografice (nu. densitatea a is el1l<'" de 0,33kmlkm , darcare vanaza pe bazmehidrografice(fig. 14~l15).

~)

0.420.41
"

0.41

Inventarierea cadastrala a apelor a inceput in 1958, iar in 1964 a fost -'Atlasul cadastrnlui apelor din Romania. Actualizarea acelui atlas s-a fieut p~ Mimsterul MediulUl. In conceppa acestul atlas au fost delImitate 15 hid~og~cew de ?rdin~1 I ~(in. i~~m ze~imal, Gravel~u~)~i ~ventariate 6 ord s bazme, pana la mcluslv raun mlCI(ordmul 6) care sa mdephneasca,simul condi~i: 5 km lungime, 10 km2 suprafata bazinului, debit permanent pe apJ;; anul ~i0 vale individualizatiigeomorfologic.Noile masuratoriau adus modific~ prive~ lungimea unor rauri, suprafata bazinelor, densitatea retelei hidrograflo Totodata, Atlasulse refera~ila Delta, litoral, lacurilenaturale~ilacurilede acl1~ 1
cu. I?ate morfo-~idr~grpfice asup~a relelei .hidrografice de sup~afal6, pu~~

0.35

0,3S

0.34

i,

.

-AI:
/

0,33 ROMANIA

I /'

tl V ?
O,1S 0,17

~,

- ...-""
bin).. orjrU I flU """"'" CII"". C,isuI1 Mwes At...1 ler rA;;;;' n... Car" Hell Coma Jiu Oh Vede8
(*(J\4M1Ic

Cod CumxIapt de '"
I 11-1 ".2 II 1V.1 1V-2 IV. V.1 V.2 V-3 1/1.\ 11I-2 \111 VIII IX X XI
1<1

fl
fII\8I Lungmo

hict"1X COOtiCIII hIIIrognIiCI
123 403 54 3S5 797 !!I.-... 1 80 150 3\ 3CI 2 233 622 81 178 145 1013 248 179 64 4364 kin 1592 5528 108 5785 10800 ._...B! 61 1418 2434 502 574 52 3867 8872 2036 578 313\ \5157 4551 4540 918 79905

LUfVmeret..
cad...,.. Ian 316 68S 122 922 1:122

codIflcatJelfSfOfln\! d
m.2 1oII/I<Jn' 4540 0.35 157<4010/ 0.35 2100 0.34 14960 0,39 27890 0.39 030 1080 420 0,15 4470 0.32 7310 0.33 \280 , 0.39 1380 i 0.42 1380 ! 0.39 0.38 10080 I 24050'7: 0,41 5430 0.37 12550 0,36 10350 0.30 42890 4 0.35 10990 0.41 332SO 0.1 5480 0.17 237500 0,33 lan' 1709 4688 331 3759 9147

< '" -= I

(1), w ::I 0 co: ""_0 II

., :>:

I
:-';

.., ... CD

..

-1=

If). 51

ClIo

;:f tS

..c '" z Co< '" f5 z u

V

-

=>

::> !:j
0

Q ... >

.., 0 4rI _. -< s

11 5

,
W

I, "'I
t;j to;
5
ff

....
Q

:z :oJ

VI

VII VIII IX

X XI XII XIII

i

,

,
j
~

XIVxv

'T

I

149 378

I I

Ala_I Siro! PnA
0II1aI1

Ulera!
TOI tI Romlllil

XJII XIV XV

75 SS3 1291 290 \133 537 \762 780 13&4 I 1178

703 2009 405 161 756 3777 8404 478 3283 2365 15682 \08. 3316 558 63418

Fig.15. Densitatea retelei hidrografice din bazine hidrografice de ordinul J (dup~Atlasul CadastruluiApelor din Romania, 1992).

~2 ~ ~ ~1 ~ ~ ~
~,

~,

~1,20 5.10 ;,; ~

in cadrul acestui numar mare de rauri se remarca 0 caracteristica impusa ticde cercul Carpa!ilor, ~i anume ca 97% dintre ele au 0 lungime sub 51 km ZIfig. 16~i 17). Raurile care au pe~te500.km de~n 0,1% ~i sunt numai patru: 9 ~ 761krn (803 km in total), -Prut]42 km (950 km in total), 91t 61ikrrI ~i~iret !l"'-~ ~706kIn in total). Peste 1000 km are numai Dunarea (2857 km in total). JQ.~~o tnv2e~e rnarirnea bazinelor hidrografic.e, ordinea este urmatoarea: Siret
..0 10/.) ~
'

(18,1% din suprafata tiirii), Mure~ 27.890 km2 (12,4%), Q1124.050 km2

46:ti)4

.'

Fig, 14. Date asupra bazinelor hidrografice de ordinul J (dup~Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, 1992).

"

inbaz.pnve~te~ensltatea hldrografiel pe bazme de ordmul 1, cea mm mare 0 linc~nul ~erel (0,42) ~i bazinele.Oltului ~i Prutului (0,41) ~i cea mai mica se , Debrul htOralului(0,17) (fig. 15).

C~t'o~e~15.740.km2(6?6%) (fig..14).

.

.

.

Cele 15 bazine de ordinul I (fig. 14) sunt afluen!i direc~i9~~)~' colectori: Dunare (prin Tisa), Dunare ~i Marea Neagra" (Atlas, I 'a exceppi in ce prive~te anumite bazine, cum ar fi Aranca ~i Gala~ca1 Mure~, Timi~ul ~i C~ul a~ate la Bega, Nera la Cerna, sau Crasna '
Litoralul, in intregul sau, a fost socotit tot de ordinul I. 62

~iI7~telf nzedii anuale cele mai mari sunt, in ordine: Siret 222 m3ls, Qlt 18Q~3~ mIs (la &ontiera), Some~ 121 m31s(la Uontiera), Jiu 93 m~ ~i Pmt 90 m Is.

hef1zQ Seifld~Qdru amenajare ~igospodarire a ape/or, a bazine/or hidrografice din Romdnia de ICa150.000 km lungime, rnurile fiind grupate in 12 bazine ~i spafii hidrografice. 63

I
-. .- ,. . - _hillroglll~. Cod ISIII nIPt Q de 1 baM8!C Tisa , SOf118$ Claw CrI!lI1 MIl" A_a j;' 80ga Tmis Cam Her.! C
JIll

Sub611un Nt. limgIme

Ion

119
39$ 53 351 782 18 17 145 J1) 35 41 226 604 11 161 140 sea 240 167 61 4702

1301
4546 514 4779 8610 214 . 1012 1816 423 431 445

'-1 '-2 III 1V.1 1V-2 1V.4 V-I V.2 V.J \11-1 \11.2 VII VIII IX X IX! XII xm XIV YN

51.100kin Hr. Lungune 1m 4 291 5 309 4 11 1 1

101.500kIn Hr. l...ghe kin 3 1 4 3 1 613 134 703 608 114

501.1000

!em

Nt.

I.ungIme kin

"'518'000\m Hr. ""

.

.

I

I --.,. 1 761

.
0

VJlele ca racteristici. generale ale raurilor $i retelei de rauri .. ~. fi d Aceste car te ".

.

~

~

actenstlcl

pot

Impaqlte

m

oua ca gom.

geogr afic e

y1
~

~ ~
113 79 79 186 787 402 556 152 1647 320 S09 193

2
1 1 3 12 6 8 2 24 4 8 3

1
3

lli.
50S 143

--'

-

.. .! ~ .! ! ~ ! ~
3

>_tir.ative. . ticile geografice sunt legate indeosebi de influentele relicfului, .~ . . . _1i..,eJ .Jrocdor. . . 0/ d C . · ~oo. tateaIe d ~ . raurilor lZVOrasc In arpap (70 /0 ) ,re teaua h1 rografica fimd ! . a pnn 0b~ . . . 1 I fi d . d ti
~

Carac~erls

~

.

'

~

~

'

mo
7190 1028 2477 2247 11321 2977 2450 125

011 IVodea IAr085 liIkrniIa Sin! Prll Dun.Ir. UoraI
TOIaIInRomMia

§! ~ !!!! 1~ E 1~ .lli 406

iBTwta!u! apelor · D

f1lI7X1t1C unarea colecteaza 98% dll~totaIu raun or: re~eaua In ~l ~n~~ea,!, curgatoare se varsa m Marea Neagra, hldrografia Romamel fimd a Transilvamel ~l dlvergenta catre extenor), lar margmtJe clrculare ale
' "

615

.

lip"n:1~elul Carpatie.im~rimiiniuri!or,° dispunere ~adlarli(concentricaspre
.~ 142
T
1075 1°75 ..

I' ..
.

DepreS~~ej Carpatic impun 0 colectare extema eireularii.

.

ssm

100

6917

I

57

I

9964

I

4

2677

I DomenJUT~t cercul montan a fixat 0 eumpiinti interioarti prineipalti earpafieti a lPeor I · f;\,.;istrapunsa de trei culoare importante: Some~ul, Mure~ul ~i 0ltul, toate

..

nandDepresiunea

TranSl

V~J11el.

.

,

.

~

"

Fig. 16. Repartizarea re,te/ei hidrografice codificate din bazine/e hidrografice de ordinu/ 1pe categorii de /ungimi (dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

t

futibaciului

· Cumpana dintre bazInul Tlsel ~l cel dunarean propnu-~ls ~ece p~ste RJpa~i Orientali p~a .la H~m~u - Izvorul Mure~u.lul ~l ap~~ p~m POdl~ul

- MunPl Cmdrel - ~ureanu - Retezat - POlanaRUScal_ mterfluvlUl

p~ga~ T~:~ a imprimat rnurilor, chiar Ii Duniirii, sectoare cu specific htdrometrtc "idrografic diferite: de munte, de deal ~ipodi~, de depresiune ~ide campie,
,-"

'

· Regimul de aliment are ~i eel de scurgere sunt influenptte de c1ima, relief ~i roea.

imuJde alimentare este in principal dinploi, apoi din zApada ~idin izvoare, RegimuJ . ;~cUIBere de tip tempcrat-continentaI (regim toren~al, cu excep~a Dunaril), cu este !I,.. fuanemati PrimAvaraIi la !nceputuJ verii, sau In unele ploi IoreuJiale de varli Ii eu ~~Ite facutemici, pana la secare in unele cazuri, la s~itul verii ~itoamna.

.
"I
1

Car.cteristicile generale cantit.tive defiuese, in mare, ~i poten~alul te o NUUJiiruI ',. ji~tao ramilor de peste 5 Ian este de 4864 Ii insumeaza 78.905 Ian, cu ° ~ . Okm, de 0,33 kmfkm2. Impreuna cu raurilemai mici, lungimea retelei se ridica

.

nomiC al raurilor.

..

f

< 51 km 51-100 km 101-500 Ian 501-1000 >1000\wi km

. ,I .
i!

~re; ;:~~mul '\" api!aI raurilorinterioareestede 37-40miliardem'/on, ceeaee '£\'nOc~1o 05 m pc loeuitorin regim natural (media In Europa este de 4000 ' ..., medlU, . JiI!r r).l>tnvolumulde 37 miIiardem' nu pot fi fulosi~decat5-6miliardem'
, ~''U:(6~~ din volumul mediu onual aI rnurilor se fODneazij in regiunile de · S nord ~l Vest. lIIocadere'; I' de deal Un II podilUri (24%) (adica peste altitodiuea de 300 m) Ii eu

1 t.
Fig.17. Diagrama defrecvenfo a /ungimii cursuri/or de apo (dupa At/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

I j ,~Ij .

~,

.

· fn~~gereamaxima pe anotimpuri este primavara (40-50%).

IU d tcurgerea maxima ~i cea minima exista diferente enonne. Raportul CSte ~OO, dar se '!iunge Ii la 1/1000 ~i chiar 1/2000. De exemplu, pc Buzan pc ~iituri ~ .Ostde !.'3 m3/~,iar cel maxim de circa 2000 m%. Scurgerile maxime cOle me COnducchiar la secarea unor rfuu1. exceptional ~i iama ~i toamna. rnuJl Inundapl de pnmavara ~i vara, in mod '

64

,

65 ~

. .. Pe~tru regularizarea debitelor.pe r~,ri au fost realizate peste 19 pnnclpale ~lpeste 2000 km de canale ~l galem de transfer al apei. Q) . Aluvi1jlnilearate in suspensie ating 0 valoare medie de 45 milio ' c
pen~ toam tara, sau apr~ape ~. t~ne/ha ~n ve~1 .tani n~~ai 1 tonatan).~e . groslere, care sunt depuse Inalbll ~lconon de deJecpe,se ndlca la 2,5 milio lUV.l~

, ntarea nivaJa are un aport de 50-70% din cea superficiala, la altitudini
1

- A1J1~edini

de cfunpie,

zapada

topita

scade mult, dar ramane

destul

de importanta

.

Potentialul

hidroenergetic

al murilor,

detenninat

de panta8Ile~~

longitudinal ~ide debit (mediu anual), este apreciat la aproape 6000 MWPro~, lungime de 24.000 km, la care se adauga 2000 MW ai Dunarii (partea Ro . ?eql,
echlhbram mtre maxIme ~l mmlffie.

. .. Dl~narea,s~re ~eo~e~irede murile interioare, are 0 scurg:~lt~
II

fei)

~. La aIntO scurgerii (cu precadere iama), deoarece, de~i aici p~oil~ au 0 pondere aliJt1enr.a:;85% din precipitatii, intervine 0 intensa evapotransplrape; de altfel, in '8I1oalii de rea de yarn este mai mica decat cea de iama, deci in multe ~e de _~pii, s~Urgearea nivala ramane importanta la nivelul unui an (60-80%). Intre cele t :;,arnpieaIunenmuntii inalti ~i cfunpiile, pe cea mai mare parte a !fuii (intre 300-1600 m) doua. :1re.me'ntare~ e pluvio-nivaJa (40-50% zapada) ~i cea pluvialii moderatti (30-40% don11~a aI~eaceasta din unna domina estul tarii, inclusiv estul Orientalilor, unde in din za~ada st cad multe ploi torentiale (I. Ujvari, 1972).Topirea zapezilor provoaca , iuI1ie primavarn ~iviiturile inacestan~timp ombi!l~~ pl?i). d ~ . npele Alimentarea pluvialti. se face cu p~e~de~e In m~-IU~le, can~.In .muntl ea _
~

Primele patru ffiurica lungime sunt: Mure~ul761 km (803 km in total ~ (vezi p.63) Tipuri de retele hidrografice .Ra~ri~ese or!?anize~ pe b~ne hidrogJafice mai mari sau mai mid fonneaza slsteme ~l Subslsteme hldrografice. In cadrul acestora sau pe are" sisteme hidrografice comune, murile se asociaza in diferite tipuri de! hidrografice. Sunt retinute de obicei unnatoarele tipuri de retele: den' rectangulara, radiarii (divergenm ~iconvergenm), paralela, circularn ~,a. . Reteaua dendritica are forma de arbore. Este specifica indeosebiunt'\'" cu inclinari mai reduse de podi~uri ~i unele campii (exemple: Bar-lad,Ciiiiii'atiii1

.

~:~~

v ap provoaca e mari pluvio-mvale de vara, lar In locunle Joase, vlltunle de la ..
~.

eputul vent.
_

!fiC . {I.

Alimentarea subteranti (30%) are 0 lmportanta deoseblta cand se reduce lipse~tecea superficiala. Ea este mai mica in regiunile aride (15%) ~i in

.

~

. v

~

~~montOl Getic, iar in ~Ba~an, unde ~filtratii~e sunt pU}ernic~ (mai~ ales in arealele endoreice), ramane SIngura sursa de aIlmentare. In schlmb, In unele "depresiuni intramontane (Bra~ov, Ciuc, Giurgeu ~.a.), sau chiar de podi~ (Fagar~) ~imentarea subterana participa cu peste 35% din scurgerea medie anuala. Scurgerea apei
"

Neajlov, Jiu~.a.).

Re!eaua rectangulara prezinrn confluen!e apropiate de unghiuri d Este specifica arealelor montane cristalino-mezozoice, ca, de exemplu, ~. Lotru, Bistra, Raul Mare, Cerna, Hidegul ~.a. . Re!eaua radiarii convergenrn este specifica unor cratere vul~ anumitor depresiuni (Bra~ov, Depresiunea Transilvaniei socotita in mar~ precum ~i arealelor subsidente sau fost subsidente (Jiul la Fili~i, OltOlt!" Arge~ul la Pite~i, Ialomita la Co~ereni, Mure~ul la Alba Julia, Some~u~ lac Barladulla Tecuci, Bega la Timi~oara etc.). Rete1e radiare divergente s,eiUtl pe conurile vulcanice, masivele montane, in special cele care funcponea~" ~a-zise castele de apa, in Piemontul Cotmeana etc. De asemenea, la Olvel ~..
reteaua murilor este radia!-divergen~,

.

·

Scmgerea ape! ffiurilor este in functie de precipitatiile de tip temperat-

>rontinentaI~arpatic.In timp, scurgerea variaza in functie de caderile de precipitatii ~i ,/.'de topireazapezii; exista insa ~i0 variatie regionala impusa dominant de altitudine, dar :1de alp fuctori de mediu (geologie, vegetatie, soluri, interventii umane). ") Cele mai importante sunt variafiile anotimpuale, care detennina unnatoarele ',~Uri,de ~.cur!5ere:apele mici de iama (din cauza inghetului ~i stocarii apei in
, peZl), lltunle de iarna (in vest ~i sud-vest, la venirea unor mase de aer cald); v I.~el~ ,marede primavara (incepe topirea etajam a zapezii) ~iviiturile de primavara ,.;s:'o bru~~ d~.zapada plus ploi); apele mici de varii (cre~e evapotranspiratia ~i tore .~ecIPltatllle) ~i viituri de varn uneori cu inundatii catastrofale (ploi &01 ~t~u~); ap~le.~i~i de toamna (precipitapile sunt absorbite in mare masura de ~ p sol) ~lVlltun reduse de toamna (din ploile de lunga duram).
"

III

'

II

Reteaua paralela este speclfica Podl~ulUl Tamavelor (M.ure~iMJ Hfutibaciu, Olt-Cibin), sau raurilor scurte de pe versantul nordlC a , Fagara~. Sursele de alimentare a raurilor

.

v

.

.

~

n

Raurilesuntalimentatedin ploi,zapezi~idin ape subterane:

~

i R

/" e<4ie SPeciji e Ie pe tenfonu ~omanlel este de 1085 m Is sau 0 scurgere ,~71). L cti de 4,57 IIslkm , sau un strat de apa de 144 mm (Raurile Romaniei
, ~i~l!rile

itJ.Car;::tnte~e e~ii s"cu!seanotimpual pe m,nri. unt unn~oar~le: ~ama .10-15% m s 40-500/.' Onentah, pana la 30% In Apusem ~l 20-30% In cample' pnmavara So/"n ~e~tru..ntreaga i tara; varn, 15-20% in campie ~i 30% in mu~te; toamna, Sc Pie ~115% in munte." '117 rl urgerea m d . 3 I n
~"

_ Alimentarea numirn superficialti se compune din ploi ~l ::apez~o:dintre acestea doua in alimentarea scurgerii apei in muri dife~ CU pr' altitudinea ~i pozitia geografico-climatica a unirn!ilor de rel~ef:Hi 1 alimentarea superficiala participa cu 60-80% din scurgerea fluVlatl Romaniei, iar cea subteranti cu circa 30%. "
66

a a~e~asm scurgere

specifica

mun!ii participa

cu 66%, dealurile

~i

'~l1iei l1latlnalte cu 24%, iar campiile ~i podi~urile joase cu 10% (Geografia ,slk.nz'i ~l. I, 1983). Local ~i regional, scurgerea medie specifica este de v a inaJ~ E, de 1,5-~,0 I/s/km2 in campiile inaIte ~i podi~uri ~i 40 IIslkm2 in a RetezatulUlsau Fag~.
67

....

Scurgerea maxima se poate produce in tot timpul anului ~i este PI"Ov ploile din semestrul cald ~i de topirea zapezilor. Pentru bazinele mari, un rol .0 " in producerea acestor ape de viitura il au ploile indelungate ~i topirea !m~.

inta de obicei 0 compunere sau suprapunere de viituri. Apele mari 11rep~eztopirea zapezilor (primavara) sau din ploi (la inceputul verii). Apcle

I

pentru bazinele mici, ploile toren~ale. Cele mai multe viituri se produc 7~:z~'

(30-50%), apoi vara, toamna ~i iarna. Cele mai mari viituri pe raunle din Ro n~~, avut loc intre 1969-1975. Citfun cateva debite maxime inregistrate in acea m~a~ 3342 m3Is pe SQD!~.dSat.u.Mwe,197Q),3186 m~Is la Siret (Lungoci, 1970), 23~n~~... ~ure~ ~Arad,,,1970?,2220 m% Olt (Stoe~e~, 1975), 1.960~3/s la Jiu (Zaval 7'/Sl~i

.

r.ro~io 1~arna, in cauza inghetului, ~ivara-toamna,.din lipsa d~ ~loi. . d d J;I1iC1 arcursul unui an are lo~ u~atoarea succesl~n~:ape ~lCl de ~~a (l~ vest apar ~e P ~i viituri ~i ape man de lama), ape man ~l vlltun de pnmavara, ape pat apar:: primavara in aprilie-~~, viituri v~iape ~ari.la inceputul verii (din plo!
v A

lar Buzaul a mreglstrnt 1400 m Is la NeholU,unde debltul sau mediu este d'

~

972.Jf

.

.

sc3Zute ive ~i frontal e), ape mlCI de vara-to~na .~l ape crescute. d7 ~?~n~ . . v J cOnv~ct. 1972). Aceste perioade pot fi grupate In penoade cu ape man ~l vutun ~l (I U vart, t
'. e cu ape mlCI sau scazu e. A. A v .. . A pcnoa: Perioadele cu ape m,?n.. ~i vii~uri .u~cep lama In "vestul ~l.,. mat ales In

22 m%. In ~970, inunda~ile au produs. dezastre enonne: 1611 localitap inun~Ulnt ~;' (83) sau parpal, 13.000 de case au fost distruse complet, 1.100.000 ha inundate 2300 total. ~osele, 2200 poduri ~ipodete cazute etc. Pentru 1975 se adauga, printre altele, fue kIQ,. 10.000 bovine, 80.000 porcine, 100.000 ovine ~iaproape 3 milioane de pasan. carea~ Nivelurile apei variaza intre apele mici ~i cele de viitura cu mai multi metri,~ func~e de volumul de apa, de viteza acesteia, de I~mea luncii, de confluente etc.' tfu1rilede munte, care au viteze"mari, ridicarea nivelului la viituri oscileaza intre 2-4".: ~i 6-8 m la ie~irea din munte. In podi~uri ~i cfunpii, media cre~rii nivelurilor la'i mari este de 2-6 m. La raurile indiguite ~i la pietele de adunare a apelor, nivelurile';' pot ridica pana la 6-8 m, chiar 10 m; se citeaza asemenea niveluri in 1970'f

.

. de Vest ~i Oltema (pana la altItudlm de 500 m). In estUl tanl, fenomenul

~

CilIl1P~ intalnit mult mai rar, cu 0 frecventa red~s~la 1/3 sau F2. . v v poate Apele mari de primav~ra sunt ge~era}e ~l mc~p 0 data. cu .d~s~~av~~ea, . vest se declan~caza In a doua Jumatate a IUt februane ~l Intarzle pana la care~e in estul Cfunpiei Romane, 15 martie in Podi~ul Moldovei ~i 15 aprilie in
~:ati. Ace~te ape Il1ari dureaza cam 2-3 saptfunani in unitatile joase, dar se pot I ngi 3-51um la peste 1800 m. u Viiturile ~i apeJe mari de la inceputul verii sunt, de asemenea, generate. Pot lnccpedin luna mai ~i ating maximum in iunie. Ponderea acestor viituri este de 15-20%in campii ~i urea la 35% in munte.

confluen!ele Some~u1uiMare cu ~ieul, cu Some~ulMic, cu Lapu~ul,la conflue .
Tamavei cu Mure~u1, la tfu1rileindiguite din vest etc. Pe Dunare, in mod exception" nivelurile pot urea cu pana la 6-10 m, dar numai 3-4 m spre varsare. Scurgerea minima are 0 mare importanta (negativa) economidi ~i e' provocata de inghetul de iama ~i de lipsa precipita~ilor ~i evapotranspira,}

·

Exista ~i viituri de toamna, dar cu 0 pondere mai redusa (10-20% qin an). Perioadele principale cu ape mici survin iama ~i vara-toamna. In regiunile

joase se intercaleaza insa

~i 0 perioada de primavara (cam in aprilie), c~ 1ipse~te

crescuta in sezonul cald, indeosebi vara. lama, alimentarea raurilor se reduce p' inghetul unor surse de alimentare ~i stocarea apei in zapezi, iar varn, prin epui surselor de alimentare din diferite cauze (lipsa ploilor, expunerea versan~lor,ti~m rocilor, secarea.panzei freatice etc.). raurile se impart in trei tipuri: cu scurg :,' Dupa efectul scurgerii minime, permanenta, semipermanenta ~i temporara. Raurile cu scurgere perma~e.. domina unita~le de munte ~itoate raurile cu bazine mari (obi~nuit peste 100".
LA"

3!

in munte, unde zapada i~i continua topirea pana spre ape Ie mari de varn. In partile cu climat mai continental ~i la peste 1000 m altitudine, iama apare 0 scurgere minima absoluta. In raport de scurgerile minime apare ~i urmatoarea tipizare a nlurilor mici: semipermanente (seaca in anii foarte seceto~i), intermitente (seaca an~alla secete), temporare (curg numai la viituri) ~i episodice (curg 0 data la cativa anlla ploi toren~ale, ca unele viiiugi sau viii din Dobrogea de Sud). Regimul hidric (tipurile de regim) se . .T~talitatea formeJor de manifestare a scurgerii apei (ape mici, ape mari, viituri, re~) ~lr7Parti~a sau frecventa acestora pe sezoane sau anotimpuri formeaza tipul de ~1?1 ~Idric al rfudui. Acesta reprezinta in fapt caracteristica generala a unor grope de de ~ are cea mai mare importanta pentru societate. In Romania, varietatea tipurilor .este cIimatici,de etajareaconcentricaa reliefului (itnp~g~m de~rmin~ de ~rii Negre~1 celo~lalp facto~ de me~lU geografic de catre Carpap) ~i de influenta Marii (~at' ~cpe de ace~ facton se contureaza trei megatipuri principale de regim Ro~QI1I.C,.pencarpatic ~iponto-danubian), fiecare cu tipuri, in total 12 tipuri (Geografia tiPlIrj~e~'dvOI. avand insa treilucrari (Riiurile Romiiniei, 1971) au fost conturate opt ( e e deal 1983); in alte subtipuri). I, i
~~

care trec ~ipeste dealuri ~icfunpii. Raurile semipermanente seadi 0 data la 2-3d~ cate 5-30 zile (in Podi~ul Transilvaniei, Dealurile ~i Cfunpia de Vest, Po.I~ Transilvaniei, unele rauri din Subcarpa~ ~i din centrul ~i estul Cfunpie~~orn~re~ Raurile cu scurgere temporara seaca anual ~i au apa obi~nuit la plOI~l to~~.. lartv zapezilor; este vorba de vai mici din CfunpiaMoldovei, Podi~ul Barladulul, ~o des seaca chiar Sarata, cu un bazin de peste 1000 km2, ~iexceptional Barla u. Perioade anuale caracteristice de scurgere
Getic, Cfunpia Cri~urilor ~i multe areale din Cfunpia Romana sau Dobr?ge~

~

.~ .\1.,'

to Urmarind volumul ~i nivelul scurgerii pe parcursul unui an, '~~Ie neregularita~le ce apar, se observa ~i 0 oarecare periodicitate intre .~a-z1uod mari ~i ape mici. Pe timpul apelor mari, dar ~i in rest apar ~i viitun (sau ele
viitura), care sunt cre~teri bru~te de debite ce ~n un timp foarte scurt. AP

.

68

"'egilJl1~o mare., tipurile (~i subtipurile) de regim hidric se axeaza pe sectoarele .eoglttti~ Clzmafice, care la randul lor sunt influentate de relief ~i pozipa 1983) Ca.RCdamtipurile ~i subtipurile menponate in Geograjia Romaniei, vol. I ' care Sunt relativ identice cu cele din lucrarea Raurile Romaniei (1971):

69

~

Tipurile de regim carpatic sunt in numar de einei (dupa GeografiaR",
1983), sau ~ase daca adaugam ~itipul sud-vestie (menponat In Rdurile Ronl(:'ini~tn~

Tipul carpatic vestic euprinde Munpi Apuseni, Vulcanieii Nordici
influenta elimatiea vestiea. Se caracterizeaza prin:

. I).,'

. . . . · .

~l sta s'

ape marl de primavara (martie-aprilie);

. rile de regim pericarpatic indud dealurile ~i cfunpiile eu exeeptia . . b agel ~I Baraganului.Fiecaredintreele reprezintaoareeum0 prelungirea eelor . rJ~u. I I I ) o f TlpUl p ice bana!ean, me us a.tlpu. v:stle.. . . . carpat. (minus eel ...
~ ~

viiturila Inceputulverii;
seeeta hidrologica in iulie-noiembrie; viituri de toamna eu freeventa de 30-45% din seurgere; uneori, viituri de iarna eatastrofale; seurgere minima vara ~itoamna ~ila peste 1000m iarna.

tJJ111Atoar

-

ericarpatic vestic (Deal un Ie ~l Campla de Vest ~l sudul Oltemel) are ele caraetenstlel:

.

'"

~

~

.

instabilitate mare a reglmulUlde lama, eand se seurg elfea 35-40% din apele unui an;
viituri freevente (60-70%) de iatTl.a;

·
JC:t '," .

,

·
· ·
· · · · ·

Tipul carpatic transi/vaneanseamanaeu eel anterior,deoareeesta t t . J
influenta climatiea vestiea. Se extinde peste toate laturile earpatiee transilviin~n~ se deosebe~tede eel anterior prin: ~ I.;)
.~~~~ l'
'

ape maride d fcbroarie; primavara,eu freeventii e 60%,mai ales la s~itullui ape seazute de primavara in aprilie; viituri in lunile mai-iunie; apemiei de vara-toamna;
viituri in noiembrie-deeembrie (freeventii de 50-60%).
transilvanean:

.

viituri de iarna reduse la 0 freeventa de 10-20%.

Tipul pericarpatic

ripul carpa!ic-!k sUd-vep eupri~de ~un!ii. Banatului, dar se extinde ~i Munpl Mehedmp ~l sudul VaIeanulUl. Sta sub mfluen!e submediteraneene.. " earacterizeaza prin: ---:..:, . lipsese viiturile de vara;

apar ape marl de seurn durata in martie; viiturile au loe obi~nuitin mai-iulie; se resimte un oareeare eontinentalism ereseut de la nord la sud.

.

ape marl de primavara;

ape miei de toamna; . ape marl la sfii~it de toamna. Tipul carpatic sudic se extinde In est pana la Teleajen, dar, dupa luc Rauri/e Romaniei, include ~i Curbura, luand ea exemplu tipie regimul Buzaul

·

Tipul pericarpatic sudic reprezinta 0 prelungire continentaIizata a tipului vestie; inprincipal,cre~e scurgerea de primavara ~ivara spre est ~i scade eea de iama.

Tipul pericarpatic de Curbura este (j tranzipe intre eel sudie ~i eel estie. Specificulaeestuia sunt viiturile de iama, la care se adauga ~i apeIe mari de primavarii freeventiide 60-70%. eu Tipul pericarpatic estic euprinde Subearpapi ~i Podi~ul Moldovei. Este oarecum opus eelui vestie. Se earacterizeaza prin: · ape miei de iama;
III II III

Nehoiu.Se earacterizeaza prin:

.j~,'

·
·

· viituri de iama la altitudini mai joase (inclusiv la Curbura);
domina apele mari de primavara-vara;

I.~
I:I!

ape mici de iarna ~i de vara-toamna.

t,

·
· ·
·

·

sud-earpatie) are similitudini eu eel earpatie transilvanean ~i eu ee~ sudlc,. .¥ extinde Intre Trotu~ ~iTeleajen. Se deosebe~e de tipurile anterioare pnn:. $,. . viituri de iarna eu freeventii de 35-40% din seurgere, dm ca.f:i

Tipul carpatic de Curbura (in luerarea Raurile Romaniei este ineadrat}a

~~
~

viituri in august;

apemarlin martie(invest,la s~it de febroarie); apeseazutedeprimavara; viiturideosebitein iunie(investin mai-iunie);

ape miei de vara-toamna de durata lunga (in vest mai reduse).

foehnului; . viiturimai freeventede august.
Tipul carpatic estic afecteazA estul Orientalilor. Are urmatoarele

, ..!l~ . tlC!,;!t"; caractel1S ..iJ
,

inti .Tip.urile de regim ponto-danubian euprind Baraganul, Campia Siretului deen?r ~l Dobrogea. Speeifieul acestora consta in seaderea freeventei apelor marl (din torc~~~avara cauza s?"~I.~i r~dus s~ inexis~nt ~e zapada), intr-un regim
~

'.;

.]': de seurgere care da ~l vutun. Prezmta doua tIpun.

·

lipsese viiturile de iarna;

)\

· · .

ape mari de primavara-vara eu vfu-fulin luna mai; viituri de august eu freevenm de 30-40%; ape mici de lunga durata ~idebite minime In semestrul rece.

.~.
.

fCdusa IfJUltoren,tial danubian-pre ontic se caracterizeaza printr-o &eeventii mai p Pericaq:, . apelo~ marl de pn,mavara in raport cu restuI Cfunpiei Romane (tipul a semlendorei ee . ~ <lreaJe ~udie), exemplu fimd raw caImapri. In aceasta parte a Baraganului exista ]': atIc
~

IPIlItoren,nal premaritim dobrogfl.an se caracterizeaza . prin: · regim dezordonat.

·

seurgeri mai mari'in semestrul reee ~i in martie'

·
70

carstului. in DObrogeade Sud domina vaile eu seurger~ episodiea, din eauza
71

J

--Bilantul apei Reprezinta raportul dintre precipita~i ~i scurgerea superficiala,cea subte
evapottanspira~e. Acesta variaza in func~e de scaderea umidita~i de la vest I etajare~ ~liefului¥ ~i ~e e~'Pune¥rea ~postul v~rsan~lor f~ra ~e circula~a ~~St:"" sau ~i radlapa solara. In aceasta ecuape un rol Important tl JOaca, pe de s~e~ precipi~~~le,.pe de al~ parte, e~apottan~p~ra~.areala, ~ in unele regiuni ec~v~ cu preclpltaptle. Media anuala a preclpltaptlor la myel de tarn este de 685 dar oscil~ ~e la ~O~ rom ~ SE l~ 1400 rom pe culmile montane (fi Itlll\,' ' Evapottansplrapa prezmta 0 medie anuala de aproape 400 rom (393 rom) ~iincg.lO)"' circa 400450 ~.in sud-e~ (cea poten~.ala.w: atinge insa 750 rom), cre~e ep~iou. .i: 550 rom la penfena Carpaplor (pe la altttudimle de 300-500 m), iar in yeS: ~I~,,~,;~

t

~

;

!--r---

..

I

...... f" 0-.
......

--'
.

-

't; ,

atinge. chi~ 600 (vezi fig. 10), du~a care ~cad~ la 300 nun pe culmile mon~., Intervme m plus ~l scurgerea subterana, aproXlmata la 148 rom, dar care variaza ~t.. altitudinea ~i regional, astfel: 5-10 rom in sud-est ~iin P~ul Moldovei, 10-25 nun:\11,1i... Subcarp$ ~iDealurile de Vest ~i 25-300 rom in munte. Scurgerea medie pe tara rfun~~ cu un debit de 1085 m3ts, sau 0 scurgere specifica de 4,57 lIslkm2, sau un strat de scurs de 144 mm (Raurile Romaniei, 1971), ceea ce inseamna earn de 4,75 ori mai pu" decfu:precipi~ile cazute (fig. 18). Conform ha$i (fig. 19), aceasta scurgere superfic' se repartizeaza astfel: intre 15-30 rom in sud, sud-est ~iest ~iin vestul Cfunpiei Banatuld' circa 50 rom in Depresiunea Transilvaniei, Dealurile Vestice, vestul Podi~ui Moldo,'

~

0 0::: ,;:s 0:::
'i::

e

'a =
E: E: ,5 ;:s

~i noroul Campiei Romane; iar in munte cre~ de la 100 la 1000 rom, chiar 1300t arealelealpine,dar numai pana la 500-700romin Carp$i Curburii~iOrientali. .

§ .i5

..
E:

<I>

;:s

1;
i:

..,

:5

0

0\

......

ob
II

It
.j
I:!II

72

73

Scurgerea solidi (aluviunile) Este vorba de scurgerea aIuviunilor In suspensie ~iaIuviunile tarate pe fundul albie1. Scurgerea In suspensie se exprirna cantitativ, fie raportata la unitatea de :ta (tone/ha/an) - scurgere. specifica, .fie. in g(m, cand. se nu~e~t.~ SllP~'tate. Provenienta acestor aIuvlUm0 constltule erozlUnea solunlor, a patum (llrb't'ran ~ia rocilor friabile. de a1~roducerea~idistributia cantitativaa suspensiilor,regional ~iin timp, depind de edi I geografic respectiv, dominant de ploile ~i scurgeriletorentiale,de panta, roca, J11e~tie (pe unele locuri cu paclure,ero~~ea este mai .slab~cu pana.la 120 o~ ~ vegrt 'cu locuri similare gol~e) ~.:a.EXlstaun ~port direct 10tred~bl~ de ap~ ~! ~tl11 de aluviuni. De asemenea, 10decursul unm an, sCUIgerea axlma de aIuvlunl m et 1 sezonul'cald(mai-august,cand cad multe ploi torentiale)cu vfufulin iunie. in esC La nivel de tara, scurgerea medie specifica este de 1,88 tone/ha/an, ceea ce 'nseamna 45 milioane tone in total, cu 0 eroziune mai redusa in vestul tiirii (I tonalhalansoo un total de 9 mil. tone in total, de p~ 35% din te~toriu) ~imult mai accentuata rest (2,4 tone/ha/an, sau un total de 36 mll. tone; C. Diaconu, 1971). in Cea mai mare scurgere ~pecifica de suspensii se int:aIne~tein Subcarpatii ClIrbillii~iGetici cu 10-25 tone/ha/an, avand un varfintre Buzau ~iPutna, de peste 25 tone/halan, 0 turbiditate de 2,5-5 kg/m3, dar cu un maximum de 25 kg/m3 ~i chiarpeste intre Buzau ~iPutna. in unele bazine torentiale mici, scurgerea specifica poateurea accidental pana la 100-500tone/ha. ~ea mai mica scurgere specifica este in vest (campia ~i0 parte din dealuri), in sud ~isud-est, cu sub 0,5 t/ha/an, sau 0 turbidltate de sub 0,5 kg/m3. 0 scurgere similara,de sub 0,5 t/ha/an, se intalne~e ~iin Carpatii formati din roci dure, cu 0 cre~ere la 1-2,5 t/halan in arealele de fli~. Podi~ul Moldovei prezinta 0 scurgere specifica de 0,5-1,5 t/ha/an, iar Podi~ul Transilvaniei (cu 0 torentialitate mai redusa)de 0,5-1 t/halan, dar cu 2,5 t/ha/an in Podi~ul Some~an. . ~n.. element important al diversificarii scurgerii specifice de suspensii ~i al turb~ditatu, specialpentru dea1uri,podi~ ~imunti,il constituienatura rocilor.Astfel, in {i ~lsturi ristaline,r~i vulcanice~ica1care~urbiditateaeste.de su~ JOOgr.lm3;in fli~ c t
rea I~25~-1000 grIm, in molasa subcarparica atinge 5000-25,.Q90gr./m~ ~ichiar peste;

t

o N
....

on

~

pcrocilefiiabiledin podi~ri ~icu pante mariaparareale cu 2500-5000gr./m3. C .Un calcul aI repartipei procentuale a efectului eroziunii in teritoriu, f3cut de 34~aconu (.1971),indica: 32% din teritoriusuportii0 ero'Ziune slabti (sub 0,5 t/haIan), 0 30/ ° eli erOZlUnemoderata (0,5-1 t/haIan), 28% 0 eroziune ridicatti ( 1-10 t/haIan )' . 100 .
OZllmefioarte mare (10-25 t/haIan) ~l 0,2% 0 eroziune excesiva (peste 25 t/haIan).

lUll

ele · A.tu~iuni/etarate pe fimdul albiilor sunt putin studiate, apreciindu-se ca (inc~ep~ezlllta la 10% din totalul scurgerii solide. Se depun pe [undul albiilor pana USIV ostroave ~icrivine) ~iin conurile de dejectie. ca

Autoevaluare- intrebiri ~iraspunsuri
.4.pelo ~nde se gasesc inventariate raurile Romaniei? (in Atlasul Cadastrului I. r din Romania, 1992). cqre4~' Ce tip de alimentare a rauri/or domina In Romania? (Pluvionivala, din -50% zapada).
75 74

I
Regimul termic ~i de inghet al raurilor 3. Ce procent reprezinta alimentarea superjiciala ~i cea subterana r/iurile Rom/iniei? (SuperficiaUi 60-80% ~i subterana circa 30%). pen I

4. Existii posibilitatea ca media anualii a scurgerii fn campie sa fie do

'

3~~
1-.

Temperatura apei raurilor este de~rminata ~e. inso.latie, fiind ?b~~nuit .cu . 1 ridicata decat temperatura medle a aerulm. La mvellocal eXlsta totU~10 .,

de alimentarea nivala .~i de. ce? (Da,. pentru caAevap~transpiratia de var::1~?ta' ploua mult _ 80-85% dm plO1,este mal mare decat cantltatea acestor Prccip'ta ~~ in rauri ajunge foarte putina apa). 1 tl1~I .5A. e tipu~ d~ scurgeri se imf?U~a~ti~F'!Il!.e r/iuri? (lama - ape mici, d ' C viitun 10 vest; pnmavara ape man $1vutun mtarnmd de la vest la est ~ialtitud~~l vara- ape mici $iviituri uneori catastrofale; toamna- ape mici ~iviituri rcduse). 1Ilal; 6. Ce valoare are scurgerea medie totala fn Romania? (1.085 m3/s sa

de factori care influenteazauneori mult temperaturaapel:.temperatura.~1
W A

-

a

strat de apa de 144mm). u un 7. in ce ordine anotimpuala se produc scurgerile maxime ~i viitu '/ ? (Primavara- 30-50%, vara, toamna $iiama, cele mai putine). r/ e. 8. Unde, c/it ~i c/ind s-a fnregistrat eel mai mare debit pe un rau interiord' Rom/inia? (La Satu Mare, pe Some$- 3342 m3/s,in 1970). In 9. in ce perioadti au avut loc cele mai mari viituri fnregistrate fn Romania?
dntre 1969-1975).

10. P/inti la c/ip metri ~i unde poate cre~te nivelul unor rauri Laviituri? (pana la 6-10 m in unele piete de adunare a apelor $iin sectoare indiguite). 11. Cum se fmpart raurile fn funepe de scurgerea minima? (Permanente,
semipermanente

'

12. Care sunt perioadele eu ape mari ~iviituri pe rauri? (Primavara, ~iincep o data cu desprimavararea, la inceputul verii, mai modeste toamna ~iiama numaiin vestul tiirii). 13. Care sunt perioadele eu ape miei pe r/iuri? (lama, vara-toamna $i 0 perioada scurta prin aprilie numai in regiunile joase).

- seaca

pana la 30 zile 0 data la 2-3 ani, temporare - seaca anual).

sC(\~I apelor venite din amonte, viteza de curgere, aportul unor Izvoare carstlce deblt\.l ale (exemplu, pe Cerna), deversarea unor ape .de la' termocentrale, uzine, nIl term 1 tab l sajere $.a. Din acest punet de vedere, ce e mal s 1e ca temperatura, 10 apc \11e;e mediu, sunt apele raurilor autohtone; apele alohtone in schimb suportii rap?rt Iteinfluentetermice.Tot ca 0 regulagenerala,incaIzireasau racireaapelor ~al ~~ inmrzie cu mai multe zile fatii de incaIzirea sau racirea aerului. De dIDranea,masele vestice de acr inwzie $i reduc mult fenomenele de inghet in apa ~~~I~r, pe cand in nordul $i ~or~-estul Ro~an~ei masele polare ~i a:ct~~e P?t oca prov fenomene de inghet chlar $1toamna $1pnmavara. De altfel, 1OcaIzmle,10 eral, incep mai devreme in vest decat in est, iar riicirile de toamna-iama se gen dcclan~aza invers, de la est catre vest. . . La nivel de tarii, temperaturile medii anuale sunt de: 12°C la raunle dm campiilede sud $i vest (temperatura aerului este de II-9°C), 7°C la contactul dealCarpati $i 4°C la altitudinea de 1600 m. Temperafuiile medii maxime se inregistreazain iunie-august $i sunt de 25-30°C in campii $i podi$uri (in aer 2023°C),18-30°Cin Subcarpati (I8-20°C in acr) $i 12-22°Cin munte (I4-18°C pana la 1600 m). Temperaturile medii minime apar iama $i inregistreaza intre
w

I

O°C$i

- 2°C(- 2 ... - 6°Cin acr).

I

14. Care sunt categoriile ~i tipurile de regim hidric ale raurilor din Romania?

(Carpatiee: vestic, transilvanean, de sud-vest, sudic, de Curburii ~i estic; periearpatiee: vestic, transilvanean, sudic, de Curburii ~i estic; danubiano-pontice: torential danubian-prepontic $itorential premaritim). 15. Descriep unul din tipurile de regim hidr.ieale raurilor! .' "16. Ce valori medii are ecua,tia bilanfuLuiapei fn Romania? (PreClplta\1\:

.

inghelul fnapa r/iurilorse manifestiiiama, dar in nord $inord-est poate aparea ~itoamna$i primavara. Se prezintii sub mai multe forme: gheatii la mal, formatiuni aciculare,gheatii de fund, zai, naboi (gheapi de fund ridicatii la suprafatii),scurgere de sloiuri,z3poare (ingramadiri localizate de sloiuri), pod de gheatii $i inie (zapada localizatala suprafata apei). Aceste formatiuni apar ~i dispar succesiv $i pot avea 0 ~urata medie de 20-40 zile in vestul tiirii $i circa 100 zile in depresiunile ~ntramontane in Carpa~i Orientali $i de Curbura. Intre acestea, mai importante, d IUdeosebi repercusiuninegative, sunt gheata de mal, sloiurile $ipodul de gheatii. ca Gheata de mal $i scurgerile de sloiuri se formeaza spre sffi.r$itulluinoiembrie l~ munte dInVest. $i nord-estul Moldovei $i numai catre sffi.r$itul lui decembrie pe raurile

I
I

II

685 mm, evapotranspiratia= 393 rom, scurgereasubterana= 148 mm; reZU ta
scurgerea medie de 144 mm). 17. in ee se exprima seurgerea aLuviunilor fn suspensie? (in tone/halan scurgerea specifica, sau in gr/m3 - turbiditate). . aWrO 18. Din ee provin aluviunile fn suspensie? (Din eroziunea solunlor, a p de alterari $i din rocile friabile). ., ' ce pe

-

n .Podul de gheatii se constituie dupa un timp mai indelungat cu temperaturi ~~ative, de obicei spre sffi.r$itul lui decembrie $i inceputul lui ianuarie in vest $i in:l devreme i~ estul $i nordul tarii; dureaza pana la 60-80 zile in est $i depresiunile ramontane dm Orientali, dar numai 20-40 zile in vest.

. 19. Care sunt va/ori/e medii, maxime §i minime ale SCU~m spe~aiI in tentonul Rom/iniei? (1,88 t/halan, sau 45 mlllOane tone pe tara:. 25 . dore la Subcarpatii dintre Buzau $i Putna ~i sub 0,5 t/halan in campii ~i muntll cu rOCI suprafatii). . . ? (10o/c>)I 20. Ce proeent reprezinta aluviunile t/ir/itepe rauri fn totalul aLuvwY/11or.
76

Aspectele negative ale fenomenelor de inghet sunt uneori deosebite. Sloiurile PrOd Dun~czapoarc, cu ridicarea nivelului apelor in spatele lor $i posibile inundatii; pe ingh afecteaza navigapa. Are loc inghetarca surselor de alimentare a raurilor; are <lJ>a, P~zele de apa din lacurile de alimentare; podul de gheatii blocheaza muM ea: in <un ucand volwnul scurgerii pe rauri; daca se produce dezghef sau topiri de zapezi re cfcCte ~nte, surplusul de apa se sculBe peste podul de gheata, producand inundafii cu ocale uneori catastrofale (exemplu, Bistrifa in iama 2002/2003).
~

111I Ii

77

Chimismul, mineralizarea ~iduritatea apei raurilor

in unna ooui mare numar de analize chimice £acutepentru apele

'

. \'

noastre au fost stabilite, in functie de dominarea ionilor ~rincipali, Unn~aul1lot: ' tipuri hidrochimice: carbonatate (HCaI3), sulfatate (SO 4) ~i c10ruratatoarele\ Factorii care detennina acest chimism soot compozitia rocilor ~i a e ~Cl1~.. evapotranspiratia ~i actiooile omului. Cantitatea, sau gradul de miner~.li1iiI, depinde ~i de precipitatii. Ca regula generala, mineralizarea cre~te de la izv IZare, varsare, iar local se mo~ifica ~up~ alimentarlle subterane ~i antropice loc~~ moote este de 100 mg/l, lar la cample de 600-1000 mgll. .~ Apele biearbonatate se intind pe circa 90% din teritoriul tarii6, cuprin ' indeosebi muntele ~i0 mare parte din dealuri ~icfunpii. Mineralizarea lor cre~~~d la munte spre campie. Cele mai putin mineralizate sunt raurile ce curg pe cristal'e ~~e~pti.v (circa 10~mg/I); ~~erali~~ ~ipocie .(200-.500~g(l) au restul muntil~~
~I~J~ntatea d~alunl~r, ~odi~unlor ~I~plllor: mI?eralIzar~ ndlcata (500-1000 mg/l) . se m~ne~t~ m regIoo~le_ sec.etoase dm CampIa Rom~a, Dobrogea, Campia Transllvamel (unde domma roci carbonatate - ca1care, argIle, marne, gresii). Apele sulfUrate ocupa circa 7% din teritoriu ~i se gasesc in regiunile cn gipsuri (Huedin-Nade~, Alma~-Agrij ~.a.) sau acolo unde apare 0 salinizare continentala (Cfunpia Moldovei). Au 0 mineralizare ridicatii (500-1000 mgll), mat ales la ape mici. Apele clorurate sunt specifice arealelor cu sare din Subcarpati ~i Transilvania ~i acolo unde apar saraturi continentale, respectiv Baraganul Brailei ~i Baraganul Central. Mineralizarea in area1ele de aparitie a sarii poate atinge intre 1500-9000 grll, dar pe parcurs se dilueaza. Duritatea apei reprezintii gradul de concentrare aI sarurilor de ca1ciu ~imagneziu ~iarc importantiipentru folosirea apei in domeniile casnic ~iindustrial.Se masoara..i9 grade germane. Cele mai favorabile, sub aspect util, sunt apele cu duritate scazum (sub 8 G) ~i mineralizare sub 200 mgll, care se gasesc pe roci metamorfice ~i erupJive, Unneaza duritiitile mijlocii (8-16 G), specifice apelor ce parcurg roci n~~e1\: cuatemare sau mezozoice carbonatice, ~i cu mineralizare medie spre ndicata (200-800 mg/l), ca Siretul, Trotu~ul, Buziiul, Prahova ~.a. Apele cu duritate ridi~ ~ 16-25 G ~i sunt din categoria clorurate, sulfatate ~ibicarbonatate, dar cu mineralIzan e peste 600 mgll (Cfunpia Transilvaniei, Huedin, Cfunpia Moldovei). a

ximaUv 61% din lungimea raurilor monitorizate (pe sectoare]e aparjinand celor aP: de stapi), eeea ce insemna 0 ere~ere importanta fata de ]989 (35%); la categoria 13 incadrau circa 25% (tot 25% ~i in 1989); la eategoria III erau euprinse 6%

I

II ;~ in 1989), iar in categoria D au rarnas 8% (fata de 22% in 1989). Cre~terea ~iaplicariimat ferme a legislapelpnvmd calltateaacestw element de medlU. dar Procentul de 8%, din lungimea raurilor, eu apa degradatii (~i cel de 6% tegoria III) indica 0 situatie favorabila la nivel de tara, dar mascheaza 0 serie de c~tii eritice locale existente indeosebi in bazinele Some~- isa (mai ales pe Sasar), T ~ure~ (indeosebipe Arie~),Dfunbovija(in aval de Bucure~), Pmt (mai ales Jijia, Bahlui) ~.a. . rtan d . . 1 fi . d h '. _ . Ca surse Impo te e po uare pot I Cltate, pentru m ustna C lmlca ~I petrochimica,unnato~ele ~treprinderi: Petrob~aziPloie~ti,A~tra ~loie~~, Pe~rot~l Teleajen, Rafo One~tl, Chlmcomplex Borze~tI, Aprechlm Plte~tl, Dacia Plte~tl, Fibrex Savine~ti, Azochim ROZIlOV, Sofert Bacau, Nitramonia Fagar~, Colorom Codlea, Vitromet Victoria, U.P.S. Govora, Oltchim Rfunnicu Valcea ~.a. Se adauga:industria celulozei ~i hfutiei (Letea Bacau), industria alimentara, industria apeleCricovului Sarat. comuna]a ~i chiar 0 poluare naturala, ca, de exemplu, extractiva, gospodarirea Autoevaluare

~i;pi apelors-~ datoratre~uc~~i ~ sistar!iunor uni~p economice luante, s ~

- intrebari

~iraspunsuri

1.Preeizap temperaturile medii anuale, eele maxime ~i minime ale apei rCiurilor din Romania! (Medii anuale: 12°C la campie, 7°C la contactul dealuri _ Carpati ~i40C la altitudinea de 1600 m; maximele sunt in iunie-august: 25-300C in campie ~ipodi~uri,

18-30°C!n Subcarpap~i 12-22°Cin munte; minimele se produc iarna: 0 '" _ 20C).
2. In ee parte a !arii ~i din ee cauze pot apareafenomene de tnghe! pe rCiuri primavara ~i toamna? (In nordul ~i nord-estul tiirii, din cauza venirilor de mase de aer arctic ~ipolar).

3. Ce intervale medii extreme de zile pot dura fenomenele de inghe! pe Onentali). rQ~ri? (20-40 zile in vest Ii circa 100 zile in depresiunile inlr3carpatice din Carpapi 4. CCit oate dura podul de ghea,tlipe rCiuri?(20-40 zile in vest ~i 60-80 zile p Indepresiunileintracarpatice din Carpatii Orientali).
,

frl

Calitatea apei raurilor . . C 1d -

pentru alimentarea centrelor populate sau in zootehnie ~ipastravarii; I! - ~e e ntf\l folosesc la cre~rea pe~lui (minus pastrav), in tehnologii industnale ~t P~rgie.i agrement;ill - apele ce pot fi folositela irigareaculturiloragricole,producereaen~[J1ai
electrice, raciri industriale, spaIiitorii ~.a.; categoria D - apele degradate, in care noria ~

ursune

..d aI. I I pot fi folosiW e apaprezmtapatrucategom e c Itate: - apee care I care

5. Ce efeete negative au fenomenele de inghel pe rCiuri?(Ridica nivelul :Io~ in ~Ie zap~lnr Ii pot provoca inundapi; ingbeapl surne~ede nl!men.~ gh r~unlor; mgheata pnzele de allmentare dm lacun; blocheaza multa apa m n dIn amonte). vii~1i. .reducand la minimum debitele rilurilor; peste poduJ de gheapl pot veni eSt 6. Care sunt tipurile principale, sub aspeet ehimie, ale apei din rCiuri~i eare e proporpa acestora? (Bicarbonatate 90%, sulfatate 7% ~iclorurate). "'Unt7..Cum oscileam minerallzarea rdurilor de 10mUnrefa dimple? (100 mgJIla e ~I600-1000 mg/I la campie).
(SUb

vietuiesc deloc pe~. Dupa datele MAPM, in anul 2000 se incadrau in categ

i~

6DupAGeografia Romdniei, vol. I, 1983, dar dupAI. Ujvari (1972) numai 73%, p. 110. 78 .

8. Ce duri/ate $1 ~i mineralizare au 8 grade germane ce sub 200 mg/I). apele d;n orealele meromorflce $1 eruptive?

79

9. Care sunt categoriile de calitate ale apei diurilor ? (Cat. I alimentarea populatiei ~i zootehnie; cat. II - pentm cre~terea pe~tilor ~i pentfUt rehnologii indnstriale; cat. JII- pe?tru irigat, producerea energiei electricc Ir.'~tru industnale; cat. D _ ape degradate m care nu mat cresc pe~tl). aclO 10. Cum s-au modificat procentuallungimile de rduri cu diftrite calitti . ape, In anul 2000, tafiJ de 1989 'I (1 61% fali de 35%; 11- 25% fata de i'-~'
111

_ 6%fatA 18%;D - 8%fa!iide 22%). de
Gruparea raurilor interioare

-

.

, Yo;
.

rim~ categorie }ntra: ~ome~u.l,Cri~ul Repede,. M~re~1 ~i Oltul, la. care s~ 10a~ga ~ipunarea. Intre vade parpal transversale .am1Ot1J~ 510afara ~lor Cltatem~ ad . Tisa (taie lantol vulcanic de Nord - contmuat ~l 10 Ungana), Suceava ~l S\1~dova (trec peste ~imrile de Ob~ine), Jiul, ~arzava, Nera. Unel~ dintre ele,}n M cele transilvanene, au determ10atcele mat frecventate dmmun transcarpatlce ecial ~e spapului romanesc, dar ~i pe distante europene. Ne yom opri, pe scurt, la cele . ~ . ~ ~ . ~. . trafisilvanene. £':;.- . _ Some~ula deschi s Cat~l Iegatun Iargl spre nord-vest catr e ,.Alllpia Vestlca

.

Reteaua transcarpaticti se compune din vai total, dar ~i Partial transversale.

,

a

Tipizarea ~i gmparea regional a raurilor Romanieise pot face dupa a

mulre crirerii; dupa locul de izvor (de munre, de deal Ii podil, de ciimpie) dm.. lungime, san miirmienbazinelor hidrografice, dupa dehite, san ponderea alim~n:a (pluviale, nivale,. su1>!erane),dupa regim.ul de scurgere (p:,nn:mente tempo~ etc.). Cea mal utlhzata este gmparea dupa POZltlageografica, dlrectia generala dc curgere a raurilor principale ~i caracteml principal al regimului de scurgere. Se poate realiza Insa ~i 0 gmpare care indica mai cIar specificul carpatic al retelei principale a raurilor romane~i. Abordam aceste ultime doua moduri de gmpari
~

Gruparea rdurilor in raport de Carpa!i Reteaua noastra hidrografica indica stransa sa legatura cu Carpa~i, cu altitudinile, pantele ~i Indeosebi cu disconti!luimtile reliefului, pe care eel mai adesea ea le-a ~i eviden~at ~i le-a accentuat. In acest sens, trebuie sa deosebim: 0 retea intracarpatica, una extracarpatica ~i alta transcarpatica. Re/eaua intracarpaticti se dirijeaza din Carpati spre Transilvania, formand 0 retea convergenta, dar ~i 0 retea circumtransilvana, compusa din segmentele unor vai mari ~i dintr-o retea locala. In interiorul Transilvaniei, colectori mai mari au impus ~i0 retea paralela cu directia est-vest: Some~ul Mare, Mure~ul, Ta.rnavele, Hartibaciu. Totodata, din reteaua interioara s-au desprins unii colectori mari, care au strapuns Carpatii, ie~ind In exterior ca viii transversale. Toate raurile intracarPatice au facilitat sau au impus legMuri Intre depresiunile intramontane ~i Transilvania, In mod dire~t (Some~u1, Cri~u1Repede ~i Mure~ ditre vest ~i Oltul catre sud), dar ~i indirect, pnn pasuri determinate ~i de izvoarele vailor extracarpatice. Exemplele sunt nenum~te, dar citam numai cateva: pasul Oituz (mtre bazinul Oltului ~i raul Oituz), pasul Tl~Uta (Intre bazinul Some~u1ui Mare ~i bazinul Bistritei Moldovene~ti), pasul predeal (lnt~
bazin'!.l Brnl<wean al Oltului

, Europa Central-Vestica. Pe de alm parte, calea Some~ului Mare ~a directionat ~lrumuri atre Moldova,.p~n intermediul v~lo~ Moldo~a ~i Bi.strita.In lungul s~u c au al afluenplor s-au allmat multe o~e: BIStnta (pe Bistnta ~l la poala muntelUl), ~angeorz-Bai,Beclean, Dej, iar pe Some~ulMic, Cluj ~i Gherla; In continuare pe Some~:Jibou, Baia Mare (pe Sasar), Seini ~i Satu Mare. Pe Some~ s-a transportal, printrealtele, mulm sare catre v~st. .. . ~.. . - Cri~ulRepede este, ca rau, mult mat pupn Important deem:cel trel colecton transilvaneni.Are Insa 0 importanta deosebim In ce prive~te legatura, peste Muntii Apuseni,cu vestul tarii. De altfel, este singuml rau transversal peste ace~ti munti. Faroa colectaape deosebitedin bazinul Transilvaniei,caci izvo~te numai din ~a-zisa Depresiune Huedin (Izvoml Cri~ului), acest rau a deschis un important drum,prin defileul de la Ciucea - Vadu Cri~ului,Intre Transilvania ~i Oradea. Atit ~oseaua,dit ~i~alea feram ce tree pe aici au importantftinternationala, cu punct de vama la Bo~. In afaffi de Oradea, In lungul sau s-au localizat ~i doua or~e mici, Huedin~iAle~. - Mure~ul, impreuna cu Tamavele, rcprezinm axa cea mai putemica a Transilvaniei,pe care 0 deschide tot catre vest, dar, prin izvoare, ~icmre Moldova (maiales prin intermediul vailor din bazinul Bistritei Moldovene~ti ~ioarecum prin Trotu~).Reteaua sa de o~e incepe cu Gheorgheni ~i Toplita, apoi Reghin, Targu Mure~, Iernut, Ludu~, Ocna Mure~, Aiud, Alba Iulia (pe Tamave: Sovata, Tamaveni, iar pe Tamava Mare, Odorhei, Cristum Secuiesc, Sighi~oara, ~umbr~v~ni,Medi~, ~op~a Mica ~i Blaj), Cugir, Ora~ie, Simeria, Deva, Lipova, £ad,~amcolau Mare ~lNadlac.

.abboci.de zahar, exploatari
d

f: ..In lungul Mure~ului s-au creat multe termocentrale pe baza de gaz metan,
de roci de constmctii (la limita cu Muntii Apuseni). Tot

In interioml Transilvaniei, aceasta retea a determinat,Impreuna cu dep;CSlunJ ~

~ Prahova),

san pasul Viirtup inlre AriClli

Crilul Negru,'

~n azl?ul sau exism multe podgorii ~iareale pomicole, iar pe anumite sectoare s-au ;~us II?portante ~osele ~i cai ferate, precum ~inoduri de circulatie (Targu Mure~, elU~, lmeria, Arad ~iSighi~oara- pe Tamava Mare). S

submontane, 0 circu1a~e circulara, dar ~i una pc directie est-vest (sau invers) 10lungU coridoarelor principale (Some~ul Mare, Mure~u1,Timavele, Hirtibaciu)... . fata Re/eaua extracarpaticti este radiara ~i are izvoarele pe versantu externl l11~ de cumpana principala a apelor. Dar, adesea, izvoarele acestora sunt avansatc [Salti

~ O~tul este riol principal care deschide ~i leaga Transilvania de sudul tarii,

in interiorin rnportcu linia marllorinal~mi,ele devenindastfelpartial_s~e ce" (Blstnta Moldoveneasca, rotu~ul,Basca,Buzaul,Prahova,Cn~ulAlb ~.~., latiti. T
ce are 0 importantft deosebim pentm crearea unor cm transcarpatice de ~lrc\1ari1.l1 ,"

Hidrografia extracarpatidi a impus reteaua de drumuri ~i ~ezari dID sp
carpatic-extracarpatic. 80

.

,

,

M.~I~nnl~tennediul Tro:u~ului ~i.al p~ului Oituz 0 .int~rfereaza put.ernic ~i c~ al d ~va ~lMarea Neagra (peste OltuZeXlstadmmul pnnclpal al romanllor - dar ~l defi~l~or- catre Dunare, Dobrogea ~i Marea Neagra). Este raul cu cele mai multe CaI e~, catre partea sa transilvana vin cele mai multe dmmuri care strabat pasuri cr;>~bce; are multe areale cu izvoare minerale, iar recent, in lungul sau, a fost la a~ CCamai extinsa salba de lacuri de acumulare (din Depresiunea Fag~ pana varsare). Langa acest rau se in~imie multe o~e, unele foarte mari ~i vechi: 81

II III

Bal~, Miercu~e~ Ci~c, !u~n~, Sf'an~ ~heorghe,. Br,,!~v (pe Timi~), p- _ ': Avng, plus SlblU ~I TalmaclU pe Clbm, BrezOl, Caltmane~ti, Ocnel agar~,. Rfunnicu y'aIcea, Dr~~ani, Piat~ ~lt~ ~la!in~ Dragane~ti Olt, Caraca~ Mari, Magurele..In Depre~lUnea.B~ov I~I~a m~n.lfe ~_mare numar de ~oseieT~rn.~ ferate d~ mt~res natIonal ~I~uropean ~I~ot ~CI eXIstaun ~uternic areal indu~I~al Drumunle dm lungul OltulUlau fost vestIte dm vremea dacllor ~iromanilor stnaL Groparea raurilor dupa pozifia geografica

Some~u/ (dupa unirea de la Dej) strabate Podi~ul Some~an (prime~te Alm~ul . ;\grijul), apoi Dealurile Silvaniei (de unde prime~te Sa/ajuf), curgand prin b presiunea Baia Mare, unde mai prime~te Lapu~ul (izvo~te din Munpi Tible~). 'f~t in Depres.iunea Bai~ Mare, La~u~ul an: ~a ~uent Siisarul (pe .care se afla nicipiul Bata Mare), lar acesta pnme~te raul Fmz, pe care s-a reallzat lacul de m~mulare Firiza. Dupa ce trece prin municipiul Satu Mare, din Campia Banato~ri~a, Some~ul parase~te tara. La sud de Some~ curge HC!.morodul(izvor~te din Culmea Codrul~i), ce se ~arsa 'printr-~ canal ~n Tisa...In continuare este ra~l Crasna (5,18 mis, la Moftinu MIC), cU.Izvoare~e m ~Un!ll Mese~, care se varsa m 'fisa tot printr-un canal. Pe Crasna (la ~tmleul SIlvanIeI) s-a creat Lacul Crasna. Cri~urile - Repede, Negro, Alb ~iBareaul - culeg apele din partea de est ~inord

Dupa cum s-a ariUat,aceasta.grupare se face dupa pozitia ~i di plusgrupadobrogeanacudouasubgrupe(fig.20).

'.

generate de curgere, dupa raurile principale colectoare (sau D~area) ~:e~titl: regimul de scurgere. Se deosebesc cinci grupe: de vest, de sud-vest, de sud d upa

' e est,

II

a) ~rupa de vest.este.colectat.arip.l'iS3, iar ca regim prezinta.ape mari timp .. de ~~~vara (ma~e-',\Pri!ie)!n unita.plemuntoase ~i~~ i~~ilitate mare a regim:l~~ de lama m Dealunle ~ICampla de Vest, unde au loc vlltun m februarie;viiturimari produc ~iin mai-iunie, iar altele mai mici, in noiembrie-decembrie. se In cadrul acestei grupe se contureaza patru bazine mari: Tisa superioara, Some~ul,Cri~urile ~iMure~ul(la care se adauga uneori ~iBega). Tisa izvo~te din exteriorul tarii (Carpapi Paduro~i), aproape de izvoarele Prutului, patrunde in depresiunea Maramure~, unde fonneaza pe 62 km granita Romaniei cu Ucraina. Trece pe la nordul munplor O~ (prin poarta de la Hust-In Ucraina) ~i intra in Depresiunea Panonica. Aici colecteaza Turul, Some~ul,Crasna, Cri~ul,Mure~ul~iBega. Se varsa in Dunare pe teritoriul Serbiei-Muntenegru. Din arealul Maramure~ului prime~e doi afluenp principali: Vi~eul, care izvora~e din Munpi Rodnei sub numele de Bo~ sau Vi~eu!, dar. i~i aduna majoritatea afluenplor din Munpi Maramure~ului (Vaser, Ruscova), ~i Iza, care izvora~e tot din Rodna, dar culege toate raurile ce coboara din munpi vulcanici Tible~-O~ (Botiza, Mara). Intre afluenpi Izei, este de repnut Mara, ce a dat ~i numele Maramure~ului (izvor~te din masivul vulcanic Igni~). Iza se varsa in Tisa la Sighetu Marmapei. Tisa mai prime~te din Igni~ pe Sapanta, iar in afara grani!elor tarii pe raul Tur (cu Lacul Caline~ti), care dreneaza Depresiunea O~ ~i rarna muntoasa a sa (din Muntii O~ - Turt ~idin masivul Igni~- Talna). . So~~~ul (122 ~3is la Satu M~e) ~e compu~e din S~~e~ul M,!re (izvo~~: dm Mun!ll Suhard) ~I Some~ul Mic, cu Izvoarele m Munpl Apusem; se unesc

ora~ulDej,de undepoarmnumele. e So~~~. d

~

. si

Some~ul Mare adum apele din MunpI Suhard, Munpl ROOnel,Munpl B~au ce Munpi Caliman, avand doi atluenp mai mari: $ieul (cu Bistrifa, zisa Ardeleana), vine din Caliman, ~i&:iliiu,ta (curge intre Rodna ~iTible~, unde este ~ipasul ~etrep' 'ta . Some~~l Mic ar~ ~oua iz~o~e prin~ip~e: Some~ul Ca~d (iz~o~~e la ~~le dmtre Munpl Vladesel ~I Munpl BIhorulUl) ~ISome~ul Rece (IZVO~e dIDMu reat Mare); se unesc la Gilau sub numele de Some~ul Mic. Pe Some~ul Cald s-au C ~tJ1 doua mari lacuri de acumulare (Fantfulele ~i Tarnita), unul mai mic p~ som:~e. Rece (Lacul Some~ului Rece) ~i Lacul Gilau la confluenta celor dou~ Som ditt Municipiul Cluj-Napoca este situat pe Some~ul Mic. Some~ul ~c p~m~:Upia Podi~ul Some~an unniUorii afluen!i: Capu~ul. Nade~ul, Lonea, lar dIn Transilvaniei pe Fize~ (cu lacurile Geaca ~i Taga). 82

Barciiu/ (5,9lm Is, la Salard) Izvo~te dm Munpl PIOpI~,de unde I~Iaduna toti afluenpi; i~i extinde cursul mai mult peste Dealurile ~i Campia de Vest. Face li~it1 intre Dealurile Cri~urilor ~i Dealurile Crasnei ~i limiteaza in sud Campia Some~ului.La Marghita prime~te pe Bistra (din Plopi~). In campie are ca afluent pe Ier (Eriul), care curgea printr-o vale foarte joasa, ml~tinoasa, cu caracter subsident,de aceea a fost canalizat, ca, de altfel, ~iBarcaul pe arealul de campie. Cri~u/ Repede (24,8 m3/s, la Oradea) izvo~te din Depresiunea Huedin (Podi§ulSome~an), dar dreneaza nordul Apusenilor prin capva afluen!i care sunt mai lungi decat el. Curge la limita dintre Mun!ii Vladeasa ~i Munpi Mese~ ~i Plopi~, fonnand defileul dintre Ciucea ~i Vadu Cri~ului, dupa care dreneaza Depresiunea Oradea-Vad. Intra in campie la municipiul Oradea. Afluenpi SID principali sunt: Ca/ata, Dragami/ ~iIadu/ (corect, valea ledului), care izvorasc din Munpi Vladesei, ~i Borodu/ (izvor~e din Munpi Plopi~). Pe valea ladului s-au creat hidrocentrala ~i lacul de acumulare Le~u (cu apa adusa ~i din Dragan, unde existalacul Dragan). Cri~u/ Negro (30 m3/s, la Zerind) izvo~te de sub vfuful Cucurbata (din Bihor), dreneaza Depresiunea Beiu~ului ~i iese in campie dupa cheile de la Borzu. C~rgeprin o~ele V~cau, ~tei ~i Beiu~. Afluenp mai importanp: Cr;'~ulPietros (dlO Podi~ul Pade~), Va/ea Ro~ie (din Munpi Padurea Craiului), Fini~ul (din COd~-Moma) ~i Teuzu/ (izvo~te din Codru-Moma ~i aduna apele din sud-estul maslvuluiCodru-Moma). Cri~u/ A/b (24 m3/s, la Chi~ineu Cri~) izvor~te din Munpi Bihorului (M~tele Gaina) ~i strabate mai multe depresiuni (Brad, Halmagiu, Gurahont), ~rg~d intre Munpi Bihorului ~i Codru-Moma, in nord, ~i Munpi Zarandului ~i A etallferi, in sud. Trece prin unnatoarele or~e: Brad, Sebi~, Ineu, Chi~ineu-Cri~. pele~ sunt folosite in industria aurifera. sale n In campia joasa, subsidenta., Cri~urile sunt legate intre ele printr-un canal cO~d-sud, are se extinde, in fapt, d~ la valea lerului, pana la Mure~,numit Cana/u/ c I 11~~rilor. asemenea, Cri~urile sunt canalizate, deoarece i~i paraseau des albiile De a Vuturi. doil Mure~ul (l?9 m3~sl~ Arad) e~e ce~mailu~grauinterioralR0m..ani~~~i ~ ap e~ ca suprafara, dupa Slret. Izvo~te dm MunpI ~m~u (sau Cunnatum), dm rOPIerea Oltului; in fapt, el are oba~ia la "Izvorul Mure~ului". Strabate 83
.L

a ;\pusenilor, se unesc fe terito~ul U~garie~ sub ~umele d~ Cri~ ~.ise varsa in ~T~sa.

Depresiunea Gheorgheni ~i defileul Toplita-Deda (intre Muntii CaIim . Gurghiu), iar in Depresiunea Transilvaniei face limita intre Podi~ul Tfu-nave~ ~~ Cfunpia !ransilvaniei. ?u'p~ ce tr;ce pri~ ~epresiune~. de con~t Alba I~;.~I piitrunde 10Culoarul O~lel, marcand hmlta 10treMuntH Apusem ~i Meridi I~ mai departe, dupa Deva, face limita intre Apuseni ~iPoiana Ruscai ~iintre Aponah~ (Muntii ~aran~ului) ~i ~o~i~ul Lipo~e!. La Lipova patrunde ~nCfunpia Banat~~~1 Se varsa 10 Tisa pe tentonul Unganel (la Szeged). Trece pnn urmatoarele 0 I: Gheorgheni, Toplita, Reghin, Targu Mure~,Iernut, Ludu~, Ocna Mure~,Aiud Julia, Ora~ie, Simeria, Deva, Lipova, Arad ~iNadlac. ' a Afluientii principali ai Mure~ului sunt: Gurghiul ~iNirajul, Tarnava Mar .

verseaza Depresiunea Re~itei, Muntii Dogneeei ~i Dealurile Dognecei, pe la ~ul Boc~a,. ~i apoi <:,urge~rin~~am~ia Barzavei, varsandu-se in Timi~ pe ritoriul SerbIel; are doua lacun: VaIlUg~ISecu). te Cara~uJ (6,96 m%, la Variidia) izvo~e din Semenic, trece poo o~ul Anina, traverseaza pri~ chei M~tii Ani.?ei,taie ~i~ealurile. ~ravitei ~iPatrunde in DepresiuneaC~lul. Se varsa 10Dunare pe tentonul Serblel. Nera izvo~te din Semenic, parcurge Depresiunea Bozovici, iar apoi curge, prin chei, Serbia. nordica a MuntiJor Locvei, varsandu-se in Dunare, chiar la granita cu pc l~mita
a

~.

TarnavaMica ee se unesc la Blaj ~i se varsa la sud de Aiud; toate izvorasc~.~I M~tii Gurghiu:iar TarnavaMare,.~i din ~arghita; !n lungul T~avei Mari (~:
sudlca) se. afla ?r~ele: Odo~h~1USecUlesc, C~s~ru. SecUles~, Sighi~oara, Dumbravem, Medl~, Cop~ Mica (la confluenta VIsel), lar pe Tamava Mica _ Sovata ~i Tamaveni. Din Muntii Apuseni, Mure~ul prime~teArie~ul (izvo~te de sub vfuful Cucurbiita~i aduna apele din Tara Motilor ~i din Muntele Mare, trecand prin depresiuni ~ichei ~iudand o~ele Cfunpeni,Turda ~iCfunpiaTurzii) ~iAmpoiul (curge la limita Muntilor Metaliferi cu Trascau ~i Muntii Detunatelor, udand or~ul Zlatna, ~i se varsa in Mure~ la Alba lulia). Din Carpatii Meridionali prime~te: Sebe~l (izvo~ sub numele de Valea Frnmoasa de sub vfuful Cindrel ~icurgeintre Muntii Cindrel ~i ~ureanu, cu lacurile O~a ~i Petre~ ~i avand ca afluent Sec~ul) ~i Streiul (izvo~te din Muntii ~ureanu, dar prime~e afluenti ~idin Retezat, in special Raul Mare), care curge prin depresiunile Hateg ~i Hunedoara, varsandu-se langa Simetia. Din Muntii Poiana Ruscai se scurge Cerna, care trece pc la Hunedoara. Intre lacurile de acumulare din bazinul Mure~ului amintim: lacul de la Targu Mure~, lacurile de pe Sebe~, lacul Gura Apelor (la confluenta raurilor Lapu~nie, Raul ~es ~.a., din care porne~te Raul Mare, situat intre Muntii Retezat ~i Tarcu) ~i lacul Cinci~(sau Teliuc) pe raul Cerna. b) Grupa de sud-vest; i se mai spune ~i grupa Muntilor Banatului ~i este compusa, ca specific, din rauri mici care se varsa direct in Dunare. Limitele s~e variazii dupa autori, incluzand uneori ~iBega (ce se varsa in Tisa, dar izvor~te d~n Poiana Ruscai - Muntii Banatului), precum ~i/sau nu, raul Cerna (cu izvoarele In Carpatii Meridionali). Regimul hidrologic este similar cu cel al Cri~urilor, eu instabilitate accelltuam iama, cu viituri frecvente in februarie, dar, in plus, eu 0 abundentii mai mare de precipitatii inclusiv pe latura de sud-est a grupei muntoase a Retezatului. Cuprinde urmatoarele rauri: Bega, Timi~ul, Cara~ul,Nera ~iCe~a~ Bega izvo~e din Poiana Ruscai, curge prin Timi~oara ~i a fost canahz de din secolul al XVIII-lea, devenind navigabila. Se varsa in Tisa. Are un canal legiituraprin care prime~ ape din Timi~. . . din Timi~ul (44,3 m3/s, la ~ag) i~i incepe cursul in Muntii Semelllc, dar ~I ~i Tarcu - Paraul Reee - ~i trece prin Culoarul Timi~ului (intre Muntii T~cudiJ1 Seme~ic) ~i c~piile Lugojului ~i Timi~ul~i. Are ca ~ue~~ ~e: l!istra (VI~teIu1 Munpl TarculUl,treee pe langa Poarta de Fler a Transtlvanlel ~Ipnn ora~ul avO Ro~u),Pogani~ul (izvora~e din Semenic, dar curge mai mult prin de~uri).' B;inei.
. .

Cerna (23,6 m3/s, la Toplef) izvo~e din Masivul Godeanu, are 0 vale dreapta, de falie, co multe chei; trece pe la Baile Herculane ~i apoi se une~e cu Belareca (Mehadica) in Culoarul Cemei, imprnmutand directia de curgere a accsteia, in aval, Lacul Herculane. lovan, iar~i se varsa in Dunare la O~ova. Pe cursul san superior s-au creat Lacul c) Grupa de sud cupOOdein special rauri mari ee izvorasc mai ales .din Carpatii Meridionali (exceptie Oltul), alimentate nival ~i pluvial. Regimul hidrologic prezinm ape mari de primavara, cu debitele cele mai mici iama, dar cu ape mici ~iin perioada vara-toamna; in unimtile pericarpatice (mai ales in campie), ponderea scurgerii de iama este mai mare in vest ~i scade spre est, unde cre~te in schimbvaloarea scurgerii de primavara ~iYam. Principalele rauri din aceastii grupa sunt: Jiul, Oltul, Arge~ul ~i Ialomita; la acestea se adauga rauri mai mici, intre care mentionam pc cele din Campia Olteniei (Blahnila, Drincea ~i Desnii/Ui- izvorasc din Podi~ul Getic), apoi Ciilma/Uiul(de Teleonnan), Vedea cu Teleormanul (in Campia Teleormanului), Mosti~tea ~i Calma!ui(din Baragan), toate varsandu-se independent in Dunare. . Jiul (90,2 m3/s,la Podari) se fonneaza din doua rauri care striibatin sens opus DepresiuneaPetro~i: Jiul de Est (izvo~ din Muntii ~ureanu, dar aduna ape ~i din Par.1ngunde are izvorul Jie,tul)~iJiul de Vest (izvo~ din Retezat). Jiul de Est treceprin o~ele Petrila ~i Petro~ani,iar Jiul de Vest pOOUricani, Lupeni ~iVulcan. Dupa unire la Livezeni, Jiul strabate Carpatii prin defileul Lainici (intre Muntii Parang~iV31can),piitrundein Depresiunea subcarpatica Targu Jiu la Bumbe~ti,apoi trecepeste Podi~ulGetic ~i CfunpiaOlteniei. Prime~e ca afluent pe Tismana (aduna m~ ~ulte ape din Muntii V31can~i se varsa langa Rovinari), apoi un rnanunchi de ~I rauri, in apropiere de Fili~i, respectiv Motru (izvo~e din estul Muntilor aJcan, tacand limita intre V31can ~i Muntii Mehedinti, apoi limita Podi~ului Me~edin~cu Subcarpatii, pe langa o~ul Bai~ de Arama): dupa care intra in podi~, ~d p,,", o~le Motru Ii Strehaia), Gilortul (izvo~ din Pariing Ii str.1bate . ubcarpa!lI~I Podi~ul Gene) ~l Amaradia (eel mat mare rau aI Podi~ulUlGene cu ~~oarel~ in podi~). In drumul san extracarpatic, Jiul trece prin o~ele: Bumbe~i, c:u .JIU, Rovinari, Fili~i, Craiova. Apele Jiului sunt folosite de eentrele C .onIferedin Depresiunea Petro~ani~i Rovinari, de centre industriale (Targu Jiu, I<uova ~.a.),de marile ~rmocentrale de la Paro~eni,Rogojelu, Turceni, I~ita. ~ OltuJ (I80 m%) este raul eel mai complex al tiirii, al treilea ca lungime (dupa Su Ure~~i Prut), al doilea ca debit (dupa Siret) ~i aI treilea (dupa Siret ~i Mure~) ca p~ra. Izvo~ din Muntii ~m~u ~itreee prin DepresiuneaCiucurilor,unde taie 85

84

(izvo~te din Semenic, curge la limita dintre Muntii Sememc ~I

doua p~ri ~~nroci vu~caniee(Raeu ~~Ji~o~in~,strabate.defil~ul Tu~nad-Maln dupa care mtra m DepreslUnea B~ovuIUl. AiClpnme~ mat mulp afluen~, 'intre ~, Raul Negru (izvo~te din Mun~i Nemira ~i prime~ Covasna, TCirlungul), i care T (treee canalizatprin B~ov), care se une~tecu Ghimbavul(sau Ghimb~el) ce Vin:'~~ll Bucegi, ~iapoi Barsa (izvor~ din estul Mun~lorFag~). In Dupa Depresiunea B~ov, Oltul strabate Mun~i Pe~i, prin defileuul d I Raeo~,du~a care ~ri~e~ r:au1 Homo:od (cu izvoare!et.n~un~i ~hita) ~ipm~d: 'in Depreslunea Fag~uIUl, unde pnme~ multe raun dm Munpl Fag~ (~ercai Sebe~, Fag~el, Sfunbata, Vi~ea, Cfu1i~oara). a intrarea 'in Defileul de la Tum L a, Ro~u,conflueazaCibinul (izvo~ din Mun~i Cindrel~icurge prin Sibiu),care are U

afluen~pe Sadu(izvo~

din Cindrel)~iHartibaciu (izvo~

dinpodi~ul uacel: c

~

nume). Defileulde la Tumu Ro~u- Cozia se large~ la mijloc, formand Depresiun~ Lovi~tei,unde Oltul prime~ Lotrul~ (izvo~ din Parang ~iare un curs longitudinal (ca ~i izvoarele Jiului ~i Cemei). In Subcarp$ prime~e raw Olane§ti ~i Bistrita (Valcii) din Muntii Capatfulii ~i Topologul (de sub Negoiu). Dupa ee striibctte Subcarpatii; Podi~ul Getic ~i Cfunpia Romana, se varsa 'in Dunare langa Turnu Magurele. In cfunpieprime~teOltefUlcu Cerna OltefUlui(izvorascdin Mun~i Parang, la limita cu Mun~i Capatfulii)~iTesluiul(din piemont). In bazinul Oltului sunt multe lacuri de acumulare: 17 lacuri pe Olt'in aval de Calimane~ti,doua'in defileu ~i ~se 'investul Depresiunii Fag~, 'intotal 25; Lacul Vidra (pe Lotru), Gura Raului (pe Cibin), Negovanu (pe Sadu) ~i Balan, la izvoarele Oltului, pentru spalarea minereurilor cuprifere de la Balan. De asemenea, 'in lungul Oltului existii or~e importante: Miercurea Ciuc, Baile Tu~nad (~i alte statiuni balneare 'in Depresiunea Ciucurilor ~i defileul Tu~nad), Sfiintu Gheorghe, Fag~; Brezoi 'in defileu; Calimane~ti ~i Rfuunicu Valcea ('in Subcarpati), Drag~ani ('in Subcarpa~), Dragane~ti-Olt ('in podi$), Slatina (la limita podi~-cfunpie). Arge~ul (51,7 m3/s,la Bude~) izvo~e prin doi afluen~, Capra ~iBuda, di~ Muntii Fag~, care se unesc 'inLacul Vidraru. Raul fonneaza apoi Cheile Arge~ulU1 ('intre Muntii Ghitu ~i Frun~), trece peste Muscelele Arge~lui, pana la Curtea.d~ Arge~, apoi de la Pite~ intra 'in cfunpie (face limita 'intre CfunpiaTeleonnanulu1$1 Cfunpia Ialomitei) ~i se varsa'in Dunare la Oltenita (delimitfuldpe 0 mica po~une Baraganul de :sumas, care ap~ne Cfunpiei Tele~rmanului). In podi~, prime~e ca afluentipe Valsan~i Raul Doamnei(ambeleizvorfuld sub vfufulMoldovean~), de ultimul unindu-se cu Raul Targului (izvo~ din Masivul Iezer ~i trece ~nn Cfunpulung).In cfunpie are ca afluen~ pe Dambovifa (izvo~e din estul Mun!1lo~ Fag~, curge prin Culoaml Rucar-Bran ~iface limita 'intre Subcarpa~i de Curbura ~i Podi~ul Getic 'impreuna cu Muscelele Arge~ului), iar din dreapta prime.~e Neajlovul unit cu Calni§tea.1nbazinul ~rge~ului se afla cap~~~ ~i, pe ~ambOV~ la confluenta cu Colentina. Aceasta a tmpUSample amenaJan hidrotehn1ce'''~1 care aduc apa din Ialomita spre lacurile de pe Colentina, canale de deviere a Vll~ .~r
de ~e D~bovita

Capltalel ~.a.,precum ~1eventualul canal navlgabtl Bucure~-Dunare (pc !,.rg~$):la munte, pe Arge~s-a realizat lacul Vidram ~i'in aval alte 10 lacuri mai mlClpan!!
86

'in AI?e~, canale de aduce~e a ~pei din ~rge~ ~entru neces1ta!1 ~

sud de Pite~ti; pe Dfunbovitaau fost create lacul Peeeneagu, spre izvoare, ~i Lacul Morii,langa Bucure~i. Pe Colentinaexista lilacuri de acumulare (plus Cemica). Ialomita (45,6 m3/s, la Slobozia) izvora~e din Bucegi, de sub vfuful Omu, formand mai multe chei (Ta~aru, Zanoagei, Orzei) 'intre care au fost realizate lacurile Bolboci ~i Scropoasa. In munte, prime~e ca afluent mai mare Ialomicioara (curge 'intre Bucegi ~i Muntcle Gurguiatu), dupa care patrunde 'in Subcarpa~, trecand pe la Fieni $i Pucioasa; la nord de Targovi~e intra 'in cfunpie, de unde se indreapm tot mai mult catre est. Cel mai important afluent este Prahova; izvo~te de la Predeal, dar are un afluent mai lung, Azuga, strabate localitati balneoclimaterice ca Azuga, BU$teni,Sinaia; la Comamic intra in Subcarpa~, iar dupa Cfunpina pat:runde in cfunpie, unde prime$te Doftana (din 'in$euarea Predelu$ 1295 m), Teleajenul (izvo~e din Ciu~ $i trece pe la Valenii de Munte). Tot 'in campie mai are ca afluenti pe SCirata(izvo~te din Dealurile Istritei $i face limita intre Cfunpia Ialomitei $i Baragan) $i cmeva rauri mai mici, de cfunpie, cu limane fluviatile (Snagovul, Cociovali~ea, Valea Strachina ~.a.). Dupa Targovi~e, Ialomita trece prin o~ele Urzieeni, Slobozia ~iTandarei. d) Grupa de est cuprinde ciurile ce izvorasc din estul Carpa~lor Orientali $i 0 parte din cele de la Curbura, afluente Siretului, precum ~i apele Podi~ului Moldovenesc.Are doua mari bazine hidrografiee:Siretul ~iProtul. Regimulhidrologic se caracterizeazaprin ape mari de primiivara-vara,cu 0 frecventamai mare a viiturilor 'in august, cu unele viituri de iama la Curbura (din cauza vanturilor foehnale), dar'in podi~l Moldovei cu ape mici de iama, cu viituri 'inmartie, dupa care vin ape mici ~i din nou viituriin iunie $ichiar'inaugust $iape mici de vara-toamna. Siretul (222 m3/s) are cel mai mare bazin $i eel mai mare debit pe teritoriul ra,rii~ieste al patrulea rau ca lungime (dupa Mure$,Pmt $i Olt). Izvo~te din nordul Obcinelor Bucovinei (pe teritoriul Ucrainei) $i intra 'in tara la nord de o~ul Siret. StrabatePodi~ulSucevei, dupa care valea sa se large~e mult, formand un culoar larg la contactul Podi$ului Moldovei cu Subcarpa~i Moldovei (care se continua pe valea Moldovei pana sub munte, Culoaml Moldova-Siret). De la confluenta cu Trotu$ul pmrunde 'in Cfunpia Siretului ~i se varsa 'in Dunare langa Galati. Cu exeep~a ~arladului, t~~ afluentii importan~ vin din Carpa~i Orientali $ide C~rbura,respectiv dm dreapta. In lungul sau au fost create 6 lacuri, 'incepandcu Rogoje$ti. Suceava izvora~e din Obcina Mestecani$ (ca ~i Moldova), formeaza pe 0 distanta mica granita cu Ucraina (pana la VIrna), dupa care curge numai in Romania. Treee pe la Radauti ~i Suceava, in Podi$ul Sucevei. Are ca afluen~: Putna, Sucevi{a $iSolca, toate cu izvoarele in Obcina Mare. . Moldova (30,3 m3Is, la Tupila~) izvo~te din Obcina Mestecani$, curge p~ntre obcinele Mestecani$ $i Feredeu, dupa care 0 apuca spre est, prin Culoaml Campulung, ie$ind in Subcarpati la Gura Humorului. Are urmatorii afluenti: Moldovila (curge intre Obcina Feredeu $i Obcina Mare) $i NeamfU (sau Ozana, care izvora~e din Muntii Stfuli$Oarei~i curge pe la Targu Neamt). Moldova se varsa'in Siret la Roman. . Bistri{a (60,4 m3/s, la Frunzeni) este caul cel mai caracteristic pentru Carpa~i Onentali (cu sectoare longitudinale ~i altele transversale $i afectfu1dtoate $irurile l11untoase componente ale Orientalilor. Izvorii~e din Muntii Rodnei, trece pe langii 87 ,

pasul Pristop Ii fuce linnta mtre Munpi Subard Ii Obcina Mesteciinil.In~ DepresiuneaDomelor,trecandpe la YatraDomei~iculegeatluentidin Caliman;
Bargau (Dorna, Neagra $arnlui). Intre masivele Giumalau-Rarau ~i Pietrosu~

a<ffinci mean4rnt\dar kuga. I. Ii it P . ., . . . unde s-a construit~i un bar/I m ~~as . (:mta mgustanla S~ca (~tef3ne~),
Stfu1ca-Coste~. Are atluenti

Bistritei formeaza Cheile Zugreni (sau Cheile Bistritei), dupa care valea face limita . intre Muntii Stfu1i~oarei,n est, ~i Muntii Bistritei ~i Ceahlaul, in vest. La POalel i . e ~ . c. IM I Id b I I I d 33 km CeahlaulUla lost creat acu e araj zvoru unte UI, ung e . La nord de Ceahlau prime~ pe . Bistricioara (are izvoarele in CaIiman ~i curge Prin , . . ~, . fl
~

DepreslUnea Btlbor), lar In aval de baraj con ueaza Blcazul (IZVo~te din H~m~u, d~ I~ga ~asul B~caz, trece p,rin Lacul Ro~ ~i prin ~heile Bic~lui, cele

foarte dezordonat cu viituri ep' d' M" . . ~ .regtm, I ro oglC (spre Dunare), sa~ maritime (spl:eO ~:~), ajontatea se termma m hmanun fluviatile
~

Jijia (in care se varsaBahluiul' ~I~I pup~1.I~ I? ~p~a M~ldovel pnme~ Ba:jeul~i ~cePnn 1 ~I ' Paralel cu Protul ' in lunca ace stuI a. In aval are af1 Harlau), rau ee curge aproape 70 km uentElanul e) Grupa Dobrogei se caracte . ~ ' ~. . . . , ~zeaza pnn temporar torential din cau IImel secetoase raun foarte mlCI~l .rare, cu debit ' " za c Acestea au un hd I .
' '

~ ~u.

o. ?V;,

~

fo~

URSS), .re~lzandu-se lacul

mat pltore~1 dm ta-ra).Tot In munte pnme~te Tarctiul (curge mtre Mun~1Tarcau ~i

Raurile se scurg in do ad'
III

ti..

D

~

Go~manu),iar in Subcatpati, Cractiul (din Muntii Stfu1i~oarei). aval de In
m. s'. a raneem .~zvo~~te m. .unpl, IUC~~UI, de langa pasul Ghlme~, racand hmlta mtre Muntn H~m~u ~l CIUC ~l apOl mtre Ciuc ~i Tarcau. Parcurge Depresiunea Diirmane~ti (sau Comane~) situata intre Muntii
Tro~:ju
'~
~

mare. Catre Dunare cel ma~m lrec,l.;Ire
"

una~ (~ubgrupadunareana)~i spre

hidrocentrala de la Stejaru se in~iruie 0 salba de 7 lacuri, pana la Bacau. La ie~irea din munte se atla or~ul 3 Piatra Neamt, apoi Buhu~i~i,la viirsare, Bacau. . .. . / 1 V d M I (35 7 C 1. )
~ '
' ~ ~

Canalul Duntire-Mdrea Neagrtiare;: Dar~su,a ~arel vale a fost ~olosita pentru ~" e Pot fi amintite Tonolo g ul, Cerna ~l Jljl Z 0 rogea mtre Cemavoda ~IAgigea; mai r a.
Spre Marea Neagra se indrea ta Taita i .. ~. " " ~

Podi~ul Niculitel ~i apoi c P~' 1 Bab~ n Munp~ ~acmulu~ ~I f~e hmlta cu Niculitel), ~i se'varsa in Lac ~B ~~~u . a~), um~ cu !elz/a (dill Podi~ul

Nemira ~i Berzunt, unde prime~e Uzul (la limita Nemirei cu Muntii Ciucului), pe apropiere de o~ul One~ti, prime~te trei atluenti:Tazltiul (izvo~te din Muntii Go~manu), Oituzul (izvor~te din Muntii Vrancei ~i trece pe langa pasul Oituz) ~i Ca:jinul(din estul Vrancei). La Adjud se varsa in Siret. Lacul Belci de pe Tazlau acari fost distrus de viitura din 1991. Putna izvo~e din Vraneea ~iare ca atluenti pe Milcov ~iRdmna (ambii din Subcatpati). Pe Milcov se atla ora~ele Odobe~ti~iFoc~ani, Ramnicu Stirat izvo~te din Muntele Furu (Vrancea), iese in cfunpie la Ramnicu Sarat, strabate Cfunpia Ramnicului ~icea a Siretului. Buztiul (28,8 m3/s,)a Racovita) izvo~te din nordul Ciuc~ului, face un cot de 1.800 ~ep~es!unea Into~~u~ .Bu~aului,dupa c~re ~~punge ~irul munt?~ pr!n in Chede BuzaulU1(Intre Munp.1Smu ~I Podu CaiulUl)~I patrunde In lacul Smu. In ~unt~ pr~e~te ~~I Bdsc~ Roz~ei, fo~rmatdin~Bdsc~ Mare ~i Bd~ca Mica, c~ . IZVOrasCill Munpl Vrancel, dupa care mconjoara MaslVulPenteleu, In Subcatpatl d

care s-a creatlaculPoianaUzului.La TarguOcnapatnmdein Subcatpati,unde,in

limanulT~ul iar in sud suntI a~;m~eah. od.l~ul I~. Cas~cel),carese varsain
' Autoevaluare
~

varsa in limanul Ceamurlia,u~.~
~

. ag,

u(:;~az:S~ava (ill ~odl~ul Babadag), ce se

raun e ec lrg wi ~IMangalza.

- intreb ~ . . a

.
~

~Ir spunsurl ati I, u,:, se.grupeazti re!eauahidrografictiinjUncpe de Carpati?(In extracatpatIca ~ItranscatpatlCa). ' tracarp ca, d' 2, Ca,re sunt cara~terefe re/elei hidrografice intracarpatice? (Conver e ta ill ~:rat~ spre TransIlvama, 0 retea circumtransilvaneana peste depresig ~I margill e ~I retea paralela est-vest pe centrul depresiunii). um e 3. Ce tip de re/ea hidrograficti este cea extracarpaticti :ji unde are t ~~~~;~ apelo~ del!las~ta spre ~~teri?r? (~eteaua este radiara ~i are c::;a:: A P ~ spre mtenor ill Catpatll Onentah ~i de Curbura ~i la Cri~ul Alb pus~mc' ill M'1 ~re ~unt ~tille total transversalepeste Carpati? (Some~ul Cri~ulRep d

~

~

are ca afluentiBasca Chiojdului(din CulmeaTataru,sub vfufullui Crai),Sltinicul (izvor~te din MunteleFuru ~i face limitacu Cuimea Ivanefu)~iNi:jcovul(~ur~e
intre dealurile Ciolanu ~iIstrita). Patrunde in cfunpieinainte de o~ul Buzau,.lar In continuare mai are cativa atluenti mici, cu limanuri, toate foste cursuri parasIte ale Ramnicului Sarat. Pe Buzau exista Lacul Siriu, iar pe Basca Mare, Cire~u. . B~rladul (10,5 m3/s,la Tecuci) este s~gurul atl~ent imp~~~ din ~dl~, d~ cu cea mat mare suprafatii (7220 km2) dintre top atluenpl Slretulul, msa cu apa foarte putina. Izvo~ de langa 0 in~euare dinspre Siret ~i curge ca val.e ~ubsecventa, apoi consecventa ~i ulterior din nou tinde a deveni subsecventa, In zona o~ului Vasluiprime~ un manunchide at1uenfi(Vaslui,Racova,Crasna ~.a.), iarin aval,Tutova,Zeletinul~iBerhe~i~l.Treee~iprin o~ele Barlad.~i ecuci., ~ al Protol (85,6 m3/s,la Unghem)Izvo~e dm Ucmma (Catpapl PadurO~I). ~ste . doilea ..au ca lungime (dupa Mure~) pe teritoriul tiirii (dar eel mai lung socottnd ~1 cursul exterior) ~i formeaza graniJa cu Ucraina ~i Moldova pe 716 lan. Are 0 vale 88

ure~u, un~a ~lOltul). " e e, (F .t~ C,e fac1lzt~tide circula,tie,jiin ce direc,tii, u determinatrauriletranscarpatice? : a
T~I ~~p ~en~ruImpu~erea unor coridoare principale cu ~osele ~i cai ferate i tr' So Sl~~a ~I Muntent~ (pe 011,Jiu ~i BUz8U),cu Moldova (prin pasuri din: e ge:e~u d' are, Mure~ ~I 0It),. spre vest (pe Some~, Cri~ul Repede ~i Mure~) ~r~= er6 ~nspre ~nt.rul.Europel s~re Marea Neagra). 7' C e raun pn'}c1l!ale. upnnde grupa raurilor de vest? c are su~t raunle dm bazinul Mure:jului? ~. Ce raur~cUl!rindegrupa de sud-vest? . Ce raun prmcipale cuprinde grupa de sud?
'

:~. gare sun( r~ur~led~nbaz~nulOltului? 12' Care sunt r~ur~ledm bazmul Siretului? . are sunt raunle dobrogene? I
89

"
DUN AREA

Este al doyea flu.viuca marime al Europei, dup~ Volg~. Izvo~:e din Munpi Padurea Neagra (M~lVul Kandel, 1241 ~, Germanla), pnn doua rauri, Breg ~i Brigach. Are 0 lungtme de 2857 km, dm care 1075 km (38%) pe teritoriul Romaniei, ~i 0 suprafata de 805.300 km2, din care 221.671 km2 in tara noastra Dunarea trece prin 10 tan ~i4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta ~iBelgrad). . Cursul ~au s-a ~orm.atla sf'~~i~l p1i~cenului ~i in cuaternar prin secarea ~i drenarea bazmelor Vtenet, Panomc ~t Genc, care au fost separate prin ridicarea lantu1ui carpatic. Strapungerea muntilor s-a Ia.cut prin captari, sau antecedent realizandu-se defilee sau porti mai largi. Ramurile muntoase principale pe care l~ traverseaza (fig. 21), formeaza limite conventionale care impart Dunarea in trei mari sectoare: Dunarea superioara (sectoml alpin), Dunarea mijlocie (sectoml panonic) ~iDunarea inferioara (sectoml carpato-pontic). _ Cursul superior tine pana la Bratislava. Aici Dunarea culege ape din Alpi, dar ~i din~muntii hercinici de la nord (Padurea Neagra, Jura Suaba, Podi~ul Boemiei). Intre afluentii principali pot fi amintiti: Iller, Lech, Inn ~.a. _ Cursul mijlociu tine pana la Bazia~ ~i strabate marea Depresiune Panonica. Pe acest sector prime~e cei mai mari afluenti: Drava ~i Sava (din Alpi), Morava (din Alpii Dinarici) ~i Tisa (din Carpati). _ Cursul inferior urmeaza granita, sau teritoriul Romaniei. Aici se deosebesc patru sectoare secundare. Sectoml Bazia~-Drobeta Turnu Severin (1327 sau 144 km pana la Tumu Severin) se axeaza pe defileul Poftile de Fier, unde fluviul traverseaza Carpatii ~i podi~urile Mehedinti ~i Miroc (Miroci) din Serbia. Defileul se compune din poftiuni mai largi (depresiunile: Moldova Veche, Liubcova, Svinita, Dubova, O~ova), sau inguste (Cazanele Mari, Cazanele Mici ~.a.), sau cu stiinci in albie
(fostele Porti de Fier de la Varciorova

a

cum strabate roci mai moi sau mai dure (~isturicristaline, roci vulcanice, calcare). Sectorul Poftile qe Fier era cel mai periculos pentru navigatie, aici producandu-se multe naufragii. In acest sector au fost realizate, impreuna cu fosta Iugoslavie, un baraj (Gura Vaii-Sip), un lac ce se intinde pe tot defileul ~i un sistem complex hidroenergetic ~ide navigatie (portile de Fier I), intrat in functiune in 1971. Asupra modului de formare a Dunarii peste defileu s-au emis ipoteze ce sustin, unele, captarea, altele, antecedenta. Din pliocen defileul a functionat ca.0 ~tramtoare marina, care, de la Or~ova,mergea spre Bahna, nu catre Tumu Sevenn. In pliocenul superior se formeaza aici un rau ce curgea dinspre Cerna ~i Bahlla catre Depresiunea Panonica (cumpana de ape era peste portile de Fier). In cuatemar, cand clima devine mai umeda ~iunimtile pericarpatice se inalta, are loc o captare peste cumpana de la poftile de Fier.

- Gura Vaii,

unde s-a realizat barajul), dupa

91 ~32 km are defileul,la caresoadaugJ12 in amou" pOnA Bazia>, eci 134km ~ km la d

Sectorol Drobeta Turnu Severin-Calara§i, unde Dunarea trece peste Podi~ul Getic ~i Cfunpia Romana, formand 0 lunca larga ~i depunand multe aluviuni. Pe dreapta vaii se afla Podi~ul Prebalcanic, cu mal inalt, fluviul curgand cel mai adesea sub acest mal, iar pe stanga, de partea romancasca, se dezvolta lunca. Sectorol Calara!ji - Braila are ca specific largirea putemica a luncii, pana la 20 kIn, ce capam caracter de balta, ~i despletirea fluviului in doua brate principale. Se mai cheama ~i sectorul baItilor. Prima bifurcare se face la CaI~i, in bratele Dunarea Veche ~i Borcea, ~i tine pana la Giurgeni - ~ova, unde se reunesc; inchid intre ele Balta Borcea (sau Balta Ialomitei, deoarece la sud de Giurgeni se varsa Ialomita). Peste centrul acestei balti tree podurile de la Fete~-Cemavoda, iar peste Dunarea unita, podul rutier Giurgeni-Vadu Oii. Dupa cativa kilometri, Dunarea se desparte din nou in DunCirea Veche ~i Braful Cremenea, care se reunesc la Braila ~i inchid intre ele Balta Brailei. Ambele baIti au fost indiguite, ferite de inundatii ~i cultivate. Sectorol Braila - Marea Neagra se mai nume~e ~i Dunarea maritima, deoarece pe el pot patnmde ~i vapoare maritime (pescaj de 7 m). Are doua subsectoare: BnlilaI

Debitele medii, urmarite ~i in afara Romaniei, cresc in felul urmator: 1470 m3/s la Passau, 1920 m3/s la Viena, 2350 m3/s la Budapesta; dupa aceea, Dunarea prime~te trei mari afluenti (Drava, Sava ~i Tisa) care ii aduc in plus 2944 m3Is, ea atingand la Bazi~ 5300 m3Is. Afluentii sai din Romania ~iputini din Bulgaria fac ca fluviul sa intre in Delta, la Patlageanca, avand 6480 m3/s (fig. 23). 1---

2_
g. 31'.IIU-90

I '"

Patlageanca ~i Delta. Pe primul subsector, Dunarea are din nou 0 singura albie, dar
lunca i~i mentine caracter de balta (Balta Isaccei). La Patlageanca (primul eeatal sau prima bifurcare), fluviul se desparte in doua brate, care nu se vor mai reuni, respectiv Braful Chilia ~i Braful Tulcea. De aici incepe Delta. La est de o~ul Tulcea, bra!ul eu acel~i nume se imparte, la randul sau, in doua (ceatalul Tulcea), Bra,tul Sulina ~i Braful Sf Gheorghe, ambele varsandu-se independent in mare. Aspecte hidrologice Pant a generala de curgere pc teritoriul Romfutiei era de 0,06 rooinainte de ridicarea barajului de la Poftile de Fier. Aceasta panta era mai mare in defileu, de 0,2%0 (azi s-a redus, la luciul apei, la aproape 0,0%0),iar in aval scade la 0,040/00 (fig. 22). Luciul apei lacului este la 69 m. Diferenta de altitudine intre Bazi~ ~iSulina era de 66,5 m.

r

Profillongitudinal pe Dunlire (pe teritoriul rcmAnesc)

:r
I 4Q ao

I
iii

I

I

ao
10

Fig.23. Epura cre§terii suprafefei bazinului §i debite/or Duniirii (dupa Geografia Vaii Dunarii, 1969).

100

800

300

400

500'

eoo

>Go

800

Fig.22. Profillongitudinal pe Dunare (dupaAtlasul Cadastrului Apelor din Romania, 1992).

92

Debitele maxime ale Dunarii se produc primavara sau la inceputul verii, cand au loc ~i inundatii. Spre deosebire de raurile din Romania, debitele maxime nu cresc mai mult de 2-3 ori fata de cele medii. Aceste debite difera oarecum de la un sector la aItul in funetie ~i de aportul afluentilor. Cele mai mari debite maxime inregistrate au fost urmatoarele: 15.900 m% la Oltenita (mai, 1942), 15.500m3/s la Patlageanea (iunie, 1970) ~i 15.100 m3/s la Or~va (aprilie, 1940). 93
.

Debite1e minime au 1 OCtoarnna ~l uneon lama.,mal rar vara. S-au mregistrat: 1250 m3/s la O~o~a (ic:muari~, 1954), 1250 m3/sla PatUig~anca (octombrie, 1921)~i 1450 m3~sla Oltemta (lanu~e, 19?4). In ~~?3 (au~ust - mcepu~de septembrie),pe un timp mdelungat secetos, mvelunle Dunam au scazut enorm, zlarele anuntfutdcele mai mici debite din ultimii 163 ani (!), respectiv 1600m3/sla Bazi~. Efectele au fost dezastruoase: baItile au secat pana sub 25 cm, intinse suprafete de albie au ie~it la suprafata, mai ales sub forma de grinduri, radacinile copacilor s-au descoperit pe adfulcimi de 1-2 m aratfuld ca ni~te mangrove, au ie~it la iveala nenumarate nave abandonate sub apa, pasarile de balta au avut de suferit, cantitati mari de pe~i au murit, unele localitati au rfunas tara apa, navigatia a devenit imposibila pe unele sectoare cu praguri, multi oarneni din porWti au ~omat, centrala nucleara de la Cemavoda a fost oprita (pagubele s-au cifrat la 500.000 dolari/zi), feribotul de la Bechet a fost suspendat, iar la Sulina pe bratul dunarean au patruns ape marine etc. Regimul apelor prezinta urmatoarele variatii medii: ape mari de primavar.l (obi~nuitin mai, dar in bazinul panonic incep in martie-aprilie);dupa 0 scadere,apele cresc u~or~iin iunie (apele provin din topirea ghetarilordin Alpi); unneaza apele mici de toamna (septembrie-octombrie); ara ~iiama se produc ape moderate. v Scurgerea aluviunilor variaza cu debitele de apa ~i din amonte cresc spre aval. Media pe timp indelungat la Patlageanca a fost de 2140 kg/s (sau 340 g/m\ ceea ce inseamna 67,5 mil. tlan. Maximum de aluviuni s-a inregistrat in 1941 162 mil. tone. Dupa ridicarea barajelor, media aluviunilor a scazut la 1873 kg/s, ceea ce inseamna 58,75 mil. tlan (P. G~tescu, B. Driga., 1983) sau 60 mil. t/an (dupaAtlasul Cadastrului Apelor, 1992). Nivelurile apelor cresc ~idescresc in functie de debite, viteza apei ~iprofilul transversal al albiei. Intereseaza in mod deosebit nivelurile maxime, care produc ~i inundatii. Inainte de ridicarea barajului de la Gura Vaii, aceste niveluri atingeau peste 9 m la Bazi~, scadeau la circa 7 m la Or~ova.,se ridicau aproape de 10m la Tumu Severin, dupa care in aval oscilau in jurullui 8-9 m pana la Cemavoda, dupa care scadeau treptat, atingand numai 5 m la Tu1cea(fig. 24).

.'

.

.

~

.~ ·
'

g

Temperatura apelor Dunarii este ceva mai ridicatii decat cea a aerului. Mediile multianuale sunt de circa 12-13°C in defileu ~i 17°C la varsarea in mare. Temperaturile scazute de iama coboara pana la 0-I°C, iar cele de vara urca la 26°C. In iemile mai reci se produc sloiuri, zapoare ~ipod de gheata, cu 0 medie de 45-50 zile. Zapoarele se formeaza la Zimnicea.,Calara~i,Cotul Pisicii ~.a. Hidrologia Deltei Delta este unitatea morfo-hidrologica terminala a Dunarii aflata intr-o permanentii constructie ~i transformare datorita suprafetei sale mari (4152 krn2), situata la 0 altitudine aproape de nivelul marii (media 0,52 m), dar mai ales aportului mare ~i continuu de apa (200 km3/an) ~i de aluviuni (60 mil. t/an), care oscileaza mult pe parcursul unui an. Dupa datele cadastrale (1992), suprafata ~i hipsometria Deltei se prezintii astfel: suprafata - 4152 km2 (tara arealul Razelrnului ~i lara lacurile din sudul Basarabiei), din care 80% (3351 km2)apartin Romamei, iar arealul sau restrans, intre bratele Chilia ~iTulcea - Sf. Gheorghe (delta propriu-zisa), are 2540 km2;impreuna cu complexul Razelm se ridica la 4460 km2;altitudinea medie este de 0,52 m; 77% din Delta are peste 0 m ~i23% se afla sub nivelul marii; altitudinileminime obi~nuite sunt de - 3 m in arealele lacustre ~imaxime, de 14 m pe dunele din grindul Letea8). In lungul bratelor fluviatile apar insa anafore mult mai adfu1ci:- 39 m pe Chilia., -34 m pe Tulcea., 26 m pe Sf.Gheorghe,- 18m pe Sulina~i-7 m in laculde meandru numit Belciug. Grindurile fluviatile ~imaritime sunt mai inalte, de 1-4 m. Grindurile fluviatile ocupa circa 50.000 ha, sunt mai inalte in arnonte, scad sub 1 m in aval ~ise latesc sub forma de cfunpuri la bifurcatii (Ceatalul Chilia, Ceatalul Sf. Gheorghe), unde aluvionarea este putemica. Grindurile marine ocupa circa 35.000 ha. Proportia apa-uscat la ape mari este de 10-13% uscat. Hidrograjia se compunedin brate principale,garlej canale, lacuri ~ibalti. Brafele principale au urmatoarelelungimi9~idebite (procentual)0:Chilia 120km (debit 60%), Tulcea 17,5 km, Sulina 63,7 km (18,8%), Sf. Gheorghe 69,7 km (21,2%). Garlele §i canalele impreuna au 0 lungimede 1680km. Lacurile mai mari de 1 ha ocupa 25.800 ha (8% din suprafata Deltei) ~isunt in numar de 480. Cele mai multe lacuri se gasesc intre bratele Sulina ~i Sf. Gheorghe (fig. 25 ~i harta Deltei din partea I a lucrarii Geografiafizica a Romaniei). Suprafetelecu altitudinide - 0,5 m la 1 m sunt acoperite de vegetatia acvatica fixata (stu£, papura, rogoz etc.), reprezentfuldcarn 43% din suprafata Deltei. Pentm aspecte ale mediului deltaic vezi partea I din lucrarea mentionata,capitolul,,Relieful,suportal mediului natural ~ial activitatilorumane". Modificarile hidrografice antropice au inceput in principal cu indreptarea bratului Sulina (1862-1902). Au fost taiate apoi canalele Dunavat, Dranov, Litcov ~.a. (1911-1940), canale pentru exploatarea stufului (1960-1970) ~i arnenajari piscicole (1970-1980). Din 1983 s-a trecut la aplicarea unui plan de alllenajare integrala a Deltei, realizandu-se alllenajari agricole extinse (Sireasa 7500 ha., Pardina 27.000 ha), arnenajari forestiere (Papadia, Rusca., Murighiol ~.a.) ~.a. Lucrarile respective au fost sistate in 1990, deoarece afectau un mediu unicat.
Majoritatea lucriirilor indicA 12 ill. DupAAtiaslil Cadastral, 1992. 10DupA Geograjia Romaniei, vol. I, 1983.
8 9
~

i '" :i..
f.t~

!II5
I I

(.)

~ ~~

...is I~.~

~ E II> '" ;:0 It)

Hem ~~ ~~. .iii~
10CIDl I

.;:) ~~ ~ ~~
I

90tH'" J
I

:::

8001

':

ill ~ I

: " ::
I

1 I

~
t

(1) ~ ~ ~ ~

I

I

I: I'

1

r

~ ~ ~ ~
I I I

.~

~a

'"
If!

{!I ~ <11
Cb ~

~.,

!\)
-!Q
I

9) to

!::~. ~ ~

,

I

:

~~. ~~ I ~: i'"I I
I I

~~ ~
1
I I I I I I

r

700J
600
500

:: 'I ::
~ D ~ ~ a ~ ~ a

'I\. : :

~.

~

~

~

-

a

Fig.24. Variapa amplitudinii nivelurilor in projillongitlldinal ale Duniirii, pe perioada 1921-1960 (dupAGeograjia ViliiDuni'irii, 1969).
94

~

95

Delta Dundrii

,\ I "-

In 1990, Delta a fost declaratARezerva/ie a Biosferei (legiferatA'in 1993 prin Legea 82/1993). in fapt, Delta are un statut triplu: Rezervape a Biosferei, Zona umeda de importantii internationala, 'indeosebi ca habitat al piisarilor de apa, ~i Zona apartinand Patrimoniului Mondial UNESCO. Ca rezervatie (RBDD sau'in engleza DDBR), cuprinde 5800 km2~i include 'in plus Complexul Razelm-Sinoie, lunca inundabila dintre Isaccea ~i Tulcea, Duniirea Maritima 'intre milele marine 43-74 ~iapele litorale pana la izobata de 20 m. Ca Rezervatie a Biosferei, respectiv ca ecosistem unic 'in Europa cu 0 biodiversitate care nu se mai afla 'in altA parte, Delta a intrat 'intr-un proces de reconstrucpe ecologica, 'in care balanta cercetare - gospodiirire durabila sa se armonizeze cu cerintele economice, 'indeosebiale localnicilor. Importanta economica a Dunarii, pentru tara noastra, este deosebitA. Se evidenpazii prin: navigatie, resursa de apa ~i alte resurse naturale, potenpal agricol 'inluncii, dezvoltarea de porturi ~icentre industriale, potential energetic. Dunarea este cea mai importanta artera fluviatila a Europei, rolul sau crescand 0 data cu realizarea Canalului Dunare-Marea Neagrii ~i a Canalului Duniire-Main-Rhin. Pentru Romania, ea reprezinta 0 legaturii importanta cu tiirile Europei Centrale ~ide Vest (import, export), dar ~i0 arterii de tranzipe spre Marea Neagrii ~i Mediterana. Navigapa ~i resursele sale naturale au favorizat dezvoltarea timpurie de ~eziiri ~iporturi, 'inspecialla vadurile de trecere. Transportullesnicios al materiilor prime~sau al produselor finite a condus la aparipa unor importante centre industriale. In cadrul tiirii noastre, pe malurile Duniirii, se giisesc 18 o~e, plus Sulina, care este ~i la mare; majoritatea sunt porturi, iar unele sunt ~i mari centre industriale (Galati, Briiila, Cala~i, Giurgiu, Tulcea etc.). in prezent, Duniirea a devenit 0 axa de integrare europeana. Intre resursele duniirene mentioniim: pe~tele, stufuI, speciile albe de lemn, apa pentru irigat ~i industrie, iar prin 'indiguiri au fost incluse 'in circuitul agricol circa 300.000 ha. Resursele energetice au inceput a fi intens folosite prin complexul Porfile de Fier ~iamenajarea Ostrovu Mare. Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
j"..

«.. I

I

.</:-

I
I

LEGENOA

.

1ft

I
ORA couHA. sot Cale f.ralb
Oruftl

....

".
-

I

--

(dupaAt/asu/

".

=l

Curs d, opa, gitlO,canal

Loc
PerimfttJI D(!UeiOunllril

. ------!II'

J

Fig.25. Delta Dunar;; Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

1. Care sunt prin.cipaleledate privitoare la Dumire? (Izvo~ din Masivul Kandel, Iungimea 2857 km, parcurge Romania pc 1075 km, bazinul este de 805.300 km2,trece prin zece !iiri~ipatru capitale, se varsa'in Marea Neagriiprin trei brate, este eel mai importantfluviu al Europei,de~ica lungimeocupa locol doi dupa Volga). 2. Pe ce sector de curs Dunarea prime~te cei mai mari afluen,ti~i care sunt ace~tia? (Pe cursul mijlociu-panonic, unde prime~te pe Drava ~i Sava din Alpi, Morava din Alpii Dinarici ~iTisa din Carpati). 3. Care sunt limitele sectoarelor duniirene romane~ti? (Barajul de Ia Porple de Fier sau Drobeta Turnu-Severin, Ciil~i, Briiila ~iPatlageanca). 4. Care sunt debitele medii anuale ale Dunarii la Bazia~ ~i Patlageanca? (5300 m3/s~i6480 m3/s). 5. De ce a scazut ~i la cat debitul de aluviuni ale Dunarii? (Din cauza barajelor, scazand la 60 mil. t/an). 97

96

6. Care sunt altitudinile specifice Deltei ? (0,52 m altitudine medie, - 3 m altitudine minima cu exceptia anaforelor, 14 m altitudine maxima, 77% din Delta are peste 0 m, iar la ape mari uscatul ramane numai cu 10-13%). 7. Care este suprafala Deltei ~i care este cea a Rezervafiei? (4152 km2 ~i 5800 km2). 8. Apa canalului Dunare-Marea Neagra provine din Dunare sau din mare? (Din Dunare). 9. De ce Dunarea a devenit 0 axil de integrare europeana? (Este 0 diagonala a Europei ce trece prin 10 rari, care fac sau vor face parte din V.E., ~iprin patru capitale).

LACURILE Sunt de doua mari categorii: naturale ~iartificiale. Lacurile naturale au fost studiate la nivel de tarnde P. G~tescu (1963), I. Pi~ota ~i V. Trufa~ (1971), iar regional, de I. Pi~ota (1971), AI. Sandulache (1970), Ariadna Braier (1976) ~.a. Dupa P. G~tescu, aceste lacuri sunt in numar de 2300, iar dupa I. Pi~ota ~i V. Truf~ (1971) sunt circa 3500 lacuri, totalizand 2500 km2 sau 1% din tarn. Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a retinut 406 lacuri naturale mai mari de 25 ha, dintre care 194 principale, ce insumeaza 0 suprafata de 132.730 ha ~iun volum de apa de 2265 mil. m3. Ca suprafara, numai 17 lacuri au peste 10 km2 fiecare. Cele mai mari ca intindere sunt lagunele ~i unele limanuri. PrimeIe lacuri dupa suprafata ocupata sunt: RazelmJ415 kIl12),Sinoie 71 km2), Golovita (119 km2), Zmeica (54 km\ Oltina (25 km2),Babadag (24 km ) ~.a. Ca origine a chiuvetei sunt indicate (in Cadastru) 17 tipuri: carstic, glaciar, vulcanic, de tasare, de baraj natural, nivostructural (periglaciar), de excavatie (in sare sau balastiere), de meandru, de crov, intre dune, de lunca sau delta, liman fluviatil, maritim ~ilagune ~.a.(fig. 26, la sffir~itullucrarii). Clasificarea hidrochimica se refera la trei tipuri. Lacurile cu apa dulce au 0 mineralizare de pana la I g/l. Ele cuprind lacuri glaciare, carstice, vulcanice, iazurile ~i lacurile de alunecare din podi~uri, lacurile de lunca ~i majoritatea limanurilor fluviatile. Lacurile salmastre prezinta 0 mineralizare de 1-25 g/l. Ca lacuri salmastre pot fi citate: limanurile de pe Buzau (Amara, Balta Alba, Jirlau) ~i unele de pe Ialomita (Fundata, Reviga, Amara, Strachina ~.a.), lacurile de crov din Baragan (Chichinetu, PI~cu, Tataru, Plopu, Lutu Alb), sau de pe litoral (Babadag, Razelm, T~ul, Mangalia). Lacurile sarate au peste 25 g/l sarori. Se gasesc in nordul Baraganului (Movila Miresii, Ianca, Lacul Sarat - Braila), pe litoral (Techirghiol) ~iin ocnele de sare din Transilvania ~i Subcarpati. Cea mai utilizata clasificare este dupa treptele de relief ~i originea chiuvetelor. Dupa acest ultim criteriu, lacurile se impart in: lacuri de munte, lacuri de dealuri ~ipodi~uri, lacuri de cfunpie ~i de litoral. La acestea se adauga lacurile artificiale, create in toate treptele de relief, dar adesea cu specific aparte. Lacurile de munte, dupa originea chiuvetei, sunt de mai multe feluri: glaciare ~iperiglaciare, vulcanice, carstice ~ide baraj natural. 98

"

f l r ,.

,

q

I ~ ~ I

l ( I . II I'I I t I I

Lacurile glaciare sunt cele fixate in circurile glaciare, sau in chiuvetele vailor glaciare barate de praguri (sunt mai putine ~imai mici, ca acelea de pe valea Balea ~.a.).Ele au 0 intindere mica, cel mai marefiind de }2 ha (Bucma.d.in-Retezat),dar adancimi ma,[i, pana la 22,5 m (Zanoaga din Retezat). Apele lor sunt limpezi ~i reci. Se mai numesc ~i "muri". Cele mai numeroase lacuri glaciare s-au format in Carpatii Meridionali: 58 in Retezat, 25 in Fag~, 20 in Parang, la care se adauga . 23 in Rodna. Principalele lacuri glaciare sunt: Bucura, Zanoaga, Peleaga (in Muntii Retezat), GaIcescu (CaIcescu), Ro~iile (Parang), BaIea, Capra, Podragu, Vrlea, Avrig (in Fagara~),Lala ~iBuhaiescu (in Rodna). Lacurile periglaciare sunt mult mai mici, adesea colmatate ~ipline cu mu~chi sau turba; se gasesc in unele masive mai mici (Siriu, Bihor, Gutin ~.a.): Lacul Vulturilor (Siriu), Taul Mare (Bihor), Baia Vulturilor (Semenic). Lacurile vulcanice sunt cele de crater. In Romania exista numai unul, Lacul Stanta Ana din Muntele Puciosu (langa Tu~nad). Lacurile carstice s-au format pe calcare, in doline sau polii (lacurile Padi~, Var~oaia ~i Ratu-Ponor in Muntii Bihor, Lacul Ighiu in Muntii Trascaului, Corongi~ in Rodna). Tot carstice, dar pe sare sunt lacurile Co~tiui ~i $ugatag din Depresiunea Maramure~. La Cetatile Ponorului, in Apuseni, pe un rau subteran se in~iruie mai multe lacuri. Lacurile de bara} natural se formeaza prin bararea cursului unui rau de catre o alunecare sau prabu~ire de proportii mari. Cel mai important este Lacul Ro~u (1837) din bazinul superior al raului Bicaz; altele au disparut: Balatau (1883) in Nemira, Beti~ (1957) pe Vi~eu. Lacurile de deal ~ipodi~ sunt create prin alunecari ~iprabu~iri, iazuri pe vai, lacuri pe sare, lacuri carstice, limanuri in Dobrogea. Lacurile situate in spatele valurilor de alunecare sunt mici, dainuie putin ~i se intaInesc in special in CfunpiaTransilvaniei ~iCfunpiaMoldovei. Iazurile sunt lacuri create prin bararea naturala sau antropica a unor rauri mici ~icu profil sub echilibru. Bararea se face prin aluvionari putemice (conuri de dejecpe formate in albie), prin prabu~iri de maluri, sau valuri de pamant create de om (in ultimul timp se fac baraje ~i din beton). Au fost foarte numeroase in trecut in CfunpiaTransilvaniei ~icea a Moldovei ~i s-au inmultit din nou in ultimul timp. Dintre cele mai mari citam: Taga, qeac~ Ca!ina, $tiucii (in Cfup.piaTransilvaniei) ~iDrac~ani(in CfunpiaMoldovei). Lacurile pe sare se formeaza amt pe cale naturala (prin dizolvarea sarii), cat ~i pe cale antropica (exploatari vechi de sare in care a patrons ulterior apa). Din prima categorie pot fi amintite Lacul Stancii (Podi~ulTransilvaniei) ~ilacurile de la Lopatari (Subcarpatii Buzaului). Categoria lacurilor antropice pe sare se intaIne~te in zona cutelor diapire din Transilvania (Ocna Sibiului, Ocna Mure~, Turda, Ocna Dej, Sovata-Praid ~.a.), din Subcarpap (Slanic, Telega, Brebu in Prahova, Ocnele Mari, Ocnita in VaIcea, Sacelu in Gorj ~.a.). Aproape toate aceste lacuri au apa sarata ~ilanga majoritatea lor au fost realizate statiuni balneare (fig. 27). Lacurile carstice sunt mai putine decat in munte, tipice fiind in Podi~ul Mehedinti (Ponoare, Zaton), dar exista ~iin Dobrogea de Sud, formate in calcare §armatice.Lacurile carsticepe gips se afla la Nuc~oara ~iBradet in bazinul Arge~. 99

L

,
..

a Fig.27. Lacul Brebu (de tasare ~idizolvare, foto Nedelcu).
I

I
"

Limanurile fluviatile din Podi~ul Dobrogei: Bugeac, Oltina, Dunareni (Marleanu), Vederoasa, Hazarlac (Topolog), plus limanurile maritime. Lacurile de dimpie sunt foarte variate ca origine ~i chimismul apei. Multe seaca vara. Exista urmatoarele tipuri: de tasare, interdunare, iazuri de cfunpie, limanuri fluviatile, de lunca. Lacurile de tasare clastocarsticese mai numesc de cro~e formeazape loes~~i se intillnesc dominant in Baragan ~i mai pupn in Bumas ~i sudul CfunpieiGavanuBurdea. Cele mai mari sunt: Janca, Plopu, Movila Miresii (in CfunpiaBrailei),Coltea, Unturos, Tataru, Pl~cu (in Baraganul lalomitei),precum ~iAmara - lalomita ~iLflCUI Siirat - Braila (tasare pe cursuri vechi acoperite cu loess). Toate au apa sarata sau salmast:ra ~ichiar namol terapeutic.Majoritatealacurilorde crov seaca vara. Lacurile interdunare se formeaza pe nisipuri, sunt mici ~i seaca. Se intalnesc pe stfulgaJiului, la Apele Vii, pe dreapta Calmatuiului (de Braila), in Cfunpi~Valea lui Mihai ~iin Lunca Dunarii, mai ales in marele cot de la Ciupercenii Noi - Desa. Iazurile de campie sunt similare celor din podi~. Au fost tipice pe Mosti~tea ~i Colentina (in prezent, unele sunt transformate de om in adevarate lacuri de acumulare antropica). Se gasesc pe toate vaiugile ~i pe majoritatea vailor cu izvoarele in campie, din Baragan, Campia Teleormanului, Cfunpia Vlasiei, Cfunpia Saratei, uneori ~iin cfunpiileinalte Banato-Cri~ene. Limanurile fluviatile s-au format pe un areal estic al Cfunpiei Romane ~i al Dobrogei care a fost influentat de transgresiunea neolitica (Cfunpia Limanurilor). Se intalnesc la gura vailor mici barate de aluviunile Dunarii (catalui pe valea Zboiu, lezerul Mosti~tea, Galatui; apoi, Oltina, Marleanu, Vederoasa ~.a. in Dobrogea), de Arge~(Comana, pe Neajlov), de Dfunbovita (Cernica, pe Colentina), de lalomita (Caldaru~ani, Snagov, Fundata, Strachina), de Buzau (Co~teiu, Jirlau, Amara, Balta Alba), de Siret (Malina, Lozova, Catu~a). Lacurile de lunca (~i delta) se formeaza pe meandre sau cursuri parasite, dar mai ales in spatele grindurilor fluviatile. Se mai numesc ~i baIp. Erau extrem de multe in lunca Dunarii (peste 700), dar aproape toate au fost secate prin indiguiri ~i amenajari agricole; se pastreaza Bistretul, parp din Potelu, Suhaia, Greaca, Lacul CaI~i, Crapina ~.a.,sau Brate~ulpe Prut. 100

t

.11

:11

'~I

!j ,

.!

Cam de acel~i tip sunt ~imajoritatea lacurilor din Delta, peste 600 lacuri, dar peste 1 ha sunt 480: Gorgova, Merheiu, Dranov ~.a.(vezi harta Deltei). Lacurile maritime se gasesc in lungul litoralului ~i sunt de doua categorii: lagunc ~ilimanuri maritime. Lagunele provin din inchiderea unor golfuri cu cordoane de nisip: Razelm, Golovita, Zmeica, Sinoie, Siutghiol. De exemplu, in Antichitate, complexul Razelm-Sinoie era un golf larg deschis spre mare (Golful Halmiris), pe malurile sale aflandu-se portul-cetate Histria. Aceste lagune sunt alimentate cu apa dulce din Dunare sau din izvoare carstice (Siutghiol) ~idin mici parme. ' Limanurile maritime se intalnesc la toate vaile care debu~eazala sud de Delta ~i pana la Mangalia. Cele mai importante ~i mai cunoscute sunt Babadag, T~aul, Techirghiol, Mangalia. Peste fostul liman Agigea trece Canalul Dunare-Marea Neagra. Techirghiolul are apa cea mai sarata ~inamol, folosite in balneoterapie. Lacurile artificiale sunt realizate in scopul general de a retine apa pentru perioade deficitare ~i in alte diferite scopuri ca agropiscicol, hjdroenergie, alimentari cu apa, atenuarea viiturilor, agrement ~i microclimatic. In categoria agropiscicola intra in mod special iazurile, folosite atat pentru piscicultura, cat ~i pentru irigat. De menponat, din aceasta categorie, ele$teele in care se practica 0 piscicultura intensiva (in Cfunpia Banato-Cri~ana la Cefa, Inand ~.a., in lunca CaImatuiului,in lunca ~iDelta Dunarii etc.). Lacurile pentru hidroenergie sunt plasate mai ales in munte ~i pe Dunare: lacurile de pe Bistrita, Buzau, Arge~, Olt, Some~ulCald, Lotru, Sadu, Sebe~, Raul Mare, lalomita, Barzava, pe Dunare la Poqile de Fier ~ila Ostrovu Mare etc. Multe dintre ele servesc ~i la atenuarea viiturilor (in mod speciallacul Siriu etc.). Alte exemple privind atenuarea viiturilor: lacurile de pe Bahlui (pentru la~i), sau cele din complexul Dfunbovitei(pentru Bucure~ti). Cat prive~ alimentarea cu apa, pot fi citate mai ales lacurile: Gura Raului (pe Cibin) pentru Sibiu, Firiza (pe Firiza) pentru Baia Mare, Valiug ~i Secu (pe Barzava) pentru Re~ita, Gilau (pe Some~ul Mic) pentru Cluj, Cinci~ (pe Cerna) pentru Hunedoara etc. Lacuri mai insemnate de agrement ~imicroclimatic sunt cele de pe Colentina (Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon I ~iII ~.a.). Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a inregistrat peste' 1900 lacuri de acumulare, in principal mai mari de 25 ha, cu un volum de peste 13 miliarde m3,la nivelul anului 1996. Cele cu un volum de minim un milion m3de apa sunt in numar de circa 400. Cele mai mari acumulari sunt urmmoarele: Porple de Fier (100 km2 ~i 2400 mil. m\ Izvorul Muntelui (15,6 km2 ~i 1130 mil. m\ Stfulca-Coste~ (24,5 km2~i 735 mil. m3), Vidraru pe Arge~ (9 km2 ~i469 mil. m\ Vidra pe Lotru (9,5 km2~i340 mil. m3), Fantfulelepe Some~ulCald (8,9 km2~i226 mil. m3). Suprafataeclormai mari 400 de lacuriinsumeaza 159.480ha; ele un volum total de 15.549mil. m3,iar la niveluri normalede retenpe,numai 11.230mil. m3de apa. Enumeram, in continuare, unele din acumularile lacustre importante sau mai cunos~ute,pe bazine hidrografice. In bazinul Tisei, primullac important este Caline$tipe Tur. 101

In bazinul Some~ului se remarea lacul Stramtori (pe Firiza, lac eu folosintii eomplexa, indeosebi pentru Baia Mare). Pe Bistrita (ardeleana) s-a eonstruit lacul Colibifa. Pe Some~ul Cald sunt trei laeuri foarte importante: Fantane/e, Tamilq, Some~ul Cald, iarin aval, pe Some~ulMic, se gasese lacurile Gilau ~iFlore~ti. In Cfunpia Transilvaniei, pe raul Fize~ exista lacuri piseicole (raga Mare, Catina, Taul Popii ~.a.), iar mai in sud, pe Paraul de Cfunpie (afluent al Mure~ului) se afla Zaul de Campie. In bazinul Cri~urilor exista peste 60 de acumulari, inclusiv unele ineinte inundabile. Citam eateva: Salard (pe Barcau), Cefa ~e valea Corhana), Dragan (pe Dragan), Le~u (pe valea ladului), Felix (valea Hidi~el),Tileagd (pe Cri~ulRepede). In bazinul Mure~ului au fost construite peste 30 de acumulari principale, mai importante fiind cele de pe Raul Mare (Gura Apelor, Pacli~a, Hafeg), pe Cerna Hunedoarei (Teliuc sau Cinei~), pe raul Sebe~ (Oa~a, Tau, Capalna, Petre~ti), pe Mure~ (Iemut, Nadlac), ineinta inundabila de la Balau~eripe Tarnava Mare ~.a. In bazinul Bega; mai mare este lacul Surduc, pe raul Glatna. Bazinul Timi~ are circa 15 acumulari, unele nepermanente, intre care: Trei Ape (pe Timi~), Gozna, Valiug, Secul, Parte~ (toate pe Barzava) ~iPoiana Marului (pe Bistra Marului, in Muntele Mic). Pc Cerna sunt lacurile Iovan ~iHercu/ane. In bazinul Jiului se citeaza lacurile: Valea cu Pe~ti (pe un afluent al Jiului de Vest), Turceni ~iI~alni,ta(pe Jiu). Pe O1t sunt ~ase lacuri in Depresiunea Fag~, doua in defileu (Turnu ~i Gura Lotrului) ~i 17 de la Calimiine~tipana la varsare. Pe raul Cibin este lacul Gura Raului, pe Sadu se afla Negovanu ~i Sadu II, iar pe Lotru se gasesc lacurile Vidra,Malaia ~iBradi~or. In bazinul Vedea sunt peste 16 acumulari situate pe afluenp.. Bazinul Arge~ului este bogat in acumulari de apa in amonte de Pite~ti ~i in arealul bueure~tean. Ineep in munte eu lacul Vidraru ~i apoi alte 10 acumulari in Muscele ~i Piemont. Se adauga lacul Mihaile~ti la sud-vest de Bueure~i. Pe Dfunbovita s-au eonstruit lacurile Peceneagu (in munte), Vacare~ti ~iLacul Morii (in efunpie). Pe raul Ilfov sunt ~apte acumulari, intre care Nucet, pentru pe~te. Pe Colentina au fost realizate 12 lacuri (Buflea, Mogo~oaia, Chitila, Grivi{a, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I ~i 11, plus limanul Cernica). Lacuri sunt ~ipe Valea Pasarea: Fundeni I-III ~i VadulAnei. ~e Valea Mosti~ea sunt ~aseacumulari principale. In bazinul lalomi!ei au fost create lacurile Bolboci ~i Scropoasa (in Bucegi), Pucioasa (in Subcarpa!i), Dridu ~i Co~ereni (in cfunpie); pe valea Snagov s-au format acumularile Butimanu ~iTancabe~ti;pe Doftana se afla Paltinu; pe Teleajen este laeul Maneciu; pe raul Siirataexista trei acumulari. Bazinul Siretului are multe laeuri, mai ales pe afluenti. Pe Buziiu au fost create lacurile Siriu ~i Cande~ti, iar pe Basca Mare, lacul Cire~u; pe raul Uz este POiana Uzului; Bistrita are un lac mare, Izvoru Munte/ui, ~i alte ~apte mai mici in aval, pana la Bacau. Pe $omuzul Mare, in Podi~ul Sueevei, exista einei aeumulari; in lungul Siretului au fost create ~ase lacuri: Rogoje:jti, Bucecea, Ga/beni, Racaciuni, Bere~ti ~iCa/imane:jti. 102

,C'i

~

I

~I

I
I

$i bazinul Prutuluieste bogat in acumularilacustre,peste 50, din care 10pe Prut, incepand cu Stanca Coste:jti~itenninand cu lacul Brate~(rest din limanulindiguit); se mai giisese~aselacuripe B~eu, altele pe Jijia, Sitna,Miletin,Bahlui etc. In lungul Dunarii au fost realizate lacurile Porfile de Fier ~iOstrovuMare. Pentru Dobrogea sunt importante doua acumulari: Horia pe Taita ~iLimanul (pe valea Albe~ti- Mangalia). Valorificarea lacurilor imbraca aspecte multiple. Cele de la munte atrag turi~ti, in cele glaciare cresc pastravi, iar lacurile de acumular~ dezvolta hidroenergie, atenueaza viiturile ~ipot aproviziona cu apa unele ~eziiri. In podi~uri ~i dealuri se adauga, in plus, calita!ile terapeutice ale lacurilor de pe sare, dar ~i folosirea piscicola, iar uneori pentru iri$atie in lunci. La cfunpie domina valorificarea agro-piscicola ~i terapeutica. In preajma unor o~e sunt lacuri de agrement, iar pe litoral lacurile sunt folosite in balneoterapie, agrement ~i agropiscicol (exemplu, Complexul Razelm). Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri 1. Cate lacuri naturale ~i artificiale mai importante sunt inventariate in Romania? (2300 ~i 1900). 2. Care sunt primele 5 lacuri naturale dupa suprafafii ~iprimele 5 ca volum dintre lacurile artificiale? (Razelm, Sinoie, Golovita, Zmeica, O1tina; Porfile de Fier, Izvorul Muntelui, Stanca-Coste~i, Vidraru ~iVidra). 3. Enumera,ti 5 lacuri cu apa sa/mastra! (Strachina, Pl~cu, Tataru, Plopu, Babadag). 4. in ce unitafi ~i regiuni se gasesc lacuri sarate? (In nordul Baraganului, in arealele cutelor diapire din Transilvania ~i Subcarpap.~ipe litoral). 5. Ce origine a chiuvetei au lacurile naturale din munte? Indicafi ~i cate un exemplu ! (Glaciare - Bucura, periglaciare - Lacul Vulturilor, vulcaniee - Sf. Ana, earstiee - Padi~,de baraj natural- Lacul Ro~u,pe sare - Co~iui). 6. Ce origine a chiuvetei au lacurile naturale de deal ~i podi~? (Iazuri, de aluneeare, pe sare, earstice, limanuri in Dobrogea). 7. Ce origine au chiuvetele lacustre naturale din campie? Indica,ti ~i un exemplu (De tasare - Col!ea, interdunare - la Ciupereeni, iazuri - in Cfunpia Vliisiei,limanuri - Cerniea, de lunea - Potelu, de Delta - Gorgova). 8. Enumera,ti 8 rauri cu acumulari hidroenergetice! (Bistri!a, Prut, Buziiu, Arge~,Olt, Lotru, Some~ulCald, Draganul). 9. Care rauri au suite de lacuri de acumulare? (Bistrita, Arge~ul, Oltul, Colentina, Siretul, Barzava, Some~ulCald, Lotru, Raul Mare). 10. Enumera,ti10 lacuri de acumulare din bazinu/ hidrografic al Dambovifei! (Peeeneagu, Lacul Morii, Buftea, Mogo~oaia, Chitila, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon, Fundeni). II. Enumera,ti raurile din bazinul Mure:jului pe care exista lacuri de acumulare (Mure~,Sebe~,Raul Mare, Cerna de Hunedoara).

103

ANTROPIZAREA RETELEI HIDROGRAFICE Omul, traind aproape in permanentii in apropierea ffiurilor, a unor lacuri ~i a marii, a inceput cu timpul sa Ie aduca modificari &at ca scurgere, cat ~ica aspect ~i distributie teritoriala. Primele modificari au constat in devieri locale ale apei soo anumite constructii pentruirigatii locale (pe lunci ~i conuri de dejectie), pentru mori, fierastraie, pive ~.a. Incepand mai ales cu secolul XIV s-oo inmultit iazurile pe vaile mici din Moldova, Transilvania sau pe centrul Campiei Romane. Actiuni importante se cunosc, 0 dam cu secolele XVI-XVII, pentru apararea de inundatii a unor o~e, pentru aprovizionarea cu apa a acestora, sau desecarea unor areale din Campia de Vest. In secolele XVIII-XIX s-a trecut la amenajari mai ample ale unor sectoare de cursuri de apa, cu lacuri de retentie, transfer de apa dintr-un bazin in altul, incep sau se proiecteaza indiguirile unor lunci ~i chiar indreptari de cursuri. Secolul XX se remarca prin mari lucrari impotriva inundatiilor, constructii hidrotehnice, ample alimentari cu apa ~i extinse irigatii. Dunarea a intrat ~i ea in atentie din vechime, dar concret numai in secolul XIX, cu rectificarile ~i dragarea bratului Sulina, culminand in secolul XX cu realizarea complexului Poqile de Fier, indiguirea luncii ~iCanalul Dunare-Marea Neagra. Intre primeIe actiuni ample privind modificarea hidrografiei se inscriu cele. din c~piile de subsidenta din vest ~iarealul bucure~teanal bazinului Arge~. In 1728 incepe canalizarea mului Bega (115 km, din care 40 km pc teritoriul Romaniei), ce s-a terminat in 1916. In drepOOI imi~oarei a fost siipat un canal T complet nou, albia anterioara ramanand pe actuala Bega Veche. Ulterior, s-au mai tacut imbunamtiri pentru navigatie.1n 1774au inceput desecarea ml~inei Eccedea ~i canalizarea Crasnei catre Tisa, ultima terminam in 1898. Tot in secolul XVIII se dec1an~eazalucrarile pentru amenajarea arealelor Some~ului, Barcaului, Cri~urilor, Mure~ului ~i Timi~ului. Unele dintre acestea au fost finisate numai in secolul XX. Printre altele, mentionam Canalul Cri~urilor, care in fapt pome~ de la Barcau, trece peste Cri~uri ~i face legatura cu Mure~ul. Se adauga ampleIe lucrari de desec¥C din Campia de Vest, care au redat imense suprafete agriculoorii. In arealul bucure~tean,prima interventie incepe la 1775 (Alexandru Ipsilante) cu un canal intre Lunguletu ~i Ogrezeni (pe Arge~) pentru devierea apelor de viitura ale Dambovitei. S-au racut apoi mai multe modificari ale acestei devieri pentru a se gasi soiutia cea mai functionala. In 1883 .a inceput ~i rectificarea cursului Dambovitei in Bucure~ti, iar in 1950 a intrat in functiune canalul Ogrez~ni-Ro~u,prin care se aduce apa din Arge~ (6-7 m3/s)in Bucure~ti. Intre 1796-1797 s-a tacut 0 legatura intre doua ffiuri ce curgeau in lunca Arge~lui, Rastoaca ~i Sabarul, primul avand izvorul in Piemontul Cande~ sub numele de Potopul. Sporirea debitului Sabaruluiavea ca scop alimentareaunei fubrici de postav ~iapoi de hartie a domnitoruluiC. Moruzi, situatapc malul ffiuluirespectiv. o alm modificarepentru Bucure~i a constituit-o canalul Bilciure~-Ghimpati in vederea alimentariilacurilorce unnoo a fi create pc Colentina.Canalul s-a construit in 1935 ~i traverseaza murile Crevedia ~i Cociova1i~; in care se pot deversa ~i ape de viiOOra. Ulterior,s-oo tacut ~ialte legamri,in care a fost implicatffiulIlfov. 104

Modificari hidrografice de inceput s-au realizat ~i in Campia piemontana Targovi~te-Ploie~i, in special pentru irigatii. Astfel, Iazul Morilor - Ialomita pome~e de la Targovi~e ~i revine dupa 5 km in Ialomita; Iazul Morilor - Prahova (intre Flore~ti de Prahova ~i Cricovul Dulce); Canalul Leaotul (intre Prahova _ Filipe~tiTarg ~iTeleajen); Iazul Morilor - Teleajen (revinc in Tcleajen). In secolul XX, in special in anii '60-'70, au fost amenajate sute de iazuri pe murile mici din campie ~ipodi~, cateva sute de lacuri de acumulare (1900 lacuri de acumulare sunt inventariate in Atlasul Cadastrului ... 1992, din care 416 principale), multe hidrocentrale, indiguiri ale principalelor lunci, mii de km de canale pentru desecare ~i irigatii etc. Sa amintim mai ales 01001, care, din depresiunea Fagar~ ~ipana la varsare, s-a transformat intr-o salba de lacuri. Existii~iconsecin{enegative ale modificarilorhidrografice,uneori neprevazute. S-a redus volumul de aluviuni carate in mare ~iplajele litoraluluinu se mai refac dupa eroziunileprovocatein special de furtunilede iarna. Cam 40-80% din aluviunileintrate in lacurile de acumulare raman pe loc, colmatand repede aceste lacuri; tot in aceste lacuri apare fenomenul de colmatare regresiva (care, pe Bistrita, de exemplu, avanseaza~icu 250-400 mJan, dupa I. Ichimm, 1986).Albiile ramase tara apa in aval de barajse adancesccu 1-3m, ca pc Bistrita,Some~l Mic aval de GiIaupc circa 40 km, pe Arge~pana la 100 km aval de Gole~, pc Olt in aval de Drag~ani pe circa 85 km, pe Siret aval de Bere~ pe circa 150 km etc. Aluvionari (sau eroziune ~i tasari) se produc ~ipc canalele de irigatie sau de desecare. Inmultirea balastierelordecalibreaza albiile,impunerupturi de panmin amonte etc. Panzelefreatice din preajmalacuriior se tidica uneori foarte mult ~i, in dealuri ~i podi~uri, provoaca alunecari de teren. Pe marginea lacurilormari de acumularea aparut ~ifenomenulde abraziune.Acolo unde se fac irigari, dar ~iin arealele cu lacuri s-a intensificatevaporarea, ceea ce activeaza ridicareasiirurilorla suprafuta~isaraturareasolului.

Autoevaluare- intrebiiri ~iriispunsuri
1. Care sunt regiunile ~i locurile cu cele mai ample modificarl antropice ale hidrografiei? (Hidrografia Campiei de Vest, arealul bucure~an, Canalul DunareMarea Neagra, barajul P0rtite de Fier, Oltul, luncile muItor rauri ~i cea a Dunarii, iazurile multor rauri mici ~.a.). 2. Ce devierl de ape au fost rea/izate in arealul bucure~tean ? (Din Dambovita spre Arge~ pentru viituri, din Arge~ spre Dambovita pentru aprovizionarea cu apa a

Bucure~ului, din Ialomitacatre Colentinapentru acumularilelacustre). .. ~ . 3. Ce modificarihidrografice s-aujacut in lunca Arge~uluide dimpie ? (Unirea raunlor Potopul,Rastoaca~iSabarintr-unul singur ~ilacul de la Mihaile~). 4. De ce s-au adtincit unele rtiuri in aval de marlIe baraje ? (S-oo redus aproape total volumul de aluviuni ~i aluvionarile, iar "firicelul" de apa ramas capamforta de eroziune in adancime, mai ales la ploi). 5. Ce efecte relativ negative au aparut in urma unor modificari ale a/bitlor ~i r~~imului rtiurllor ~i Dunarii ? (Reducerea aluvionarilor pe plajele litoralului, ndlcarea nivelului unor panze fteatice sau coboriirea acestuia, alunecari de teren in arealele lacustre, abraziune lacustra, colmatari importante de lacuri - exemplu, pe Pirge~,s-au intensificat evaporarea ~iridicarea unor saruri la suprafata solului etc.). 105

APELE SUBTERANE Acestea sunt de doua categorii: ape freatice ~iape captive. Apele freatice au fost apreciate la un potential de peste 5 miliarde m3 Ian, sau 160 m3 Ele sunt cantonate In formatiuni ~i tipuri de relief foarte diverse. Cele Is. mai bogate ape freatice se gasesc In aIuviunile luncilor, teraselor, piemonturilor, in depresiuni ~i cfunpii (in loess, nisipuri, pietri~uri), In conglomeratele ~i gresiile putin cimentate situate la suprafata-,In conurile de dejectie de la contactul dealcfunpie etc. Din panzele freatice se aprovizioneaza cu apa majoritatea satelor (prin puturi sau izvoare) ~ichiar unele cartiere urbane. Adancimea apelor freatice variaza dupa adancimea la care se afla stratul impermeabil de sub ele ~i dupa grosimea stratului permeabil de la suprafap.. Cel mai adesea, oglinda acestor ape se afla la 2-10 m adancime (pe lunci, terase, majoritatea suprafetelor de cfunpie ~i podi~uri etc.), dar uneori atinge 20-60 m (portiuni din Baragan, din Bumas, din cfunpiile piemontane ~i de glacis etc.), sau chiar peste 100 m In unele Parti din Podi~ulGetic. Nivelul acestor ape este oscilant in functie de anotimpuri. In perioadele foarte ploioase, ele se pot ridica pana la suprafata, producand exces de umid~tate(In lunci, cfunpiile joase, in crovuri ~i padine, in unele depresiuni etc.). In perioadele secetoase, se intfunpla invers, apele freatice coboara mult ~ichiar pot seca. Cele mai mari cantimti de ape freatice se gasesc in CfunpiaRomana ~i lunca Dunarii (un volum apreciat la 75 m3/s, din care 30 m3/s numai In lunca Dunarii). Urmeaza, ca importanta, Cfunpia Banato-Cri~ana ~i depresiunile golfuri din Dealurile de Vest (circa' 30 m3/s). In podi~uri, dealuri ~i munp, apele freatice sunt ceva mai bogate numai in depresiuni, la debu~area raurilor, pe lunci ~i terase. Unitatea cea mai deficitara este Podi~ulDobrogei (2 m3/s). Apele de adancime (captive) se gasesc in straturile permeabile prinse intre altele impermeabile. Nu au scurgeri la suprafata-,dar sunt scoase prin pompare, ca ape potabile, minerale sau termale; mai rar, izbucnesc ca apearteziene (in vestul Cfunpiei Banatului, pe locurile de scufundare a unor straturi piemontane, ca In Cfunpia Rfunnicului etc.). Potentialul acestor ape este estimat la peste 3 miliarde m3/an,sau la 100 m3/s. Cele mai mari depozite de ape captive se gasesc sub Cfunpia Romana, in special in straturile de Frate~ti (de exemplu, in Bucure~ti se scot, din aceste straturi, carn 100.000 m3/Zi).Urmeaza ca importanp. Cfunpia Banato-Cri~ana (Timi~oara, Arad, Satu Mare ~.a. se aprovizioneaza in parte cu astfel de ape). Volume mai reduse sunt cantonate ~i In Podi~ul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Dobrogea, Podi~ul Getic. De obicei, apeIe de la adancimi mai mari, tara a fi 0 regula absolum, sunt mineralizate ~i uneori termale. De exemplu, in Cfunpia Banato-Cri~anaexista ape mineralizate ~i cu temperaturi de 40-90°C, cu debite de 100-17.000 m3/zi. Chiar ~i Dobrogea are In unele straturi mezozoice calcaroase, carstificate, ape bogate (aprovizioneaza litoralul cu circa 100.000 m3/zi).
~

a

Izvoarele carstice sunt iviri de ape la suprafafA, care provin din masive tificate ~icare au debite foarte mari. Sunt importante pentru aIimentarea cu apa carsor centre, Ca,de exemplu, Zame~ti ~iTohanu (Depresiunea B~ov), Uricani ~i t~can (Depresiunea Petro~ani); la po~a. MuntiAlor aI~an.apar izv~are carstice V luziene ca la Isvema ~.a. Izvoare slDulare t~nesc ~l dm stratunle groase de ~~~glome;"te, precum cele .de la baza ~iuca~ului, ~eahlaului ~.a~~cu debite de 20-25.000 m3/zi). 0 categone. aparte de lzvoare cm:stlC~ ~o~eaza lzbucurile, cu 0 ~niri intermitente, ca acela dm Codru-Moma, numlt Calugan. Apele minerale sunt cele cm;,econtin sarnri (clornri, sulfati, bicarbonati etc.) in proportie de minimum 1 g%o.In majori~tea lor, s~~t ape de ~ancime, ~ar ~! freatice ~i chiar lacustre. Pentru a fi SOCOtlte bogat1e balneara, ele trebUle sa 0 contina Insa diferite elemente chimice cu actiune farmacologica stabila ~i intr-o proportie admisa ~i necesara; de asemenea, sa contina anumite gaze, sau sa fie radioactive in limitele admise ca terapeutice. Se folosesc in tratament balnear, in industria de imbuteliere ~i pentru extragerea unor sarnri sau gaze. Pe teritoriul Romaniei se gasesc cateva mii de izvoare naturale sau iviri rezultate prin foraje. Consumul pe locuitor este de peste 20 litrilan. Exism c1asificari variate ale apelor minerale, dar cea mai utilizam este c1asificareachimica: sarate, sulfuroase-sulfatate, carbogazoase etc. Apele minerale siirate contin clor ~i sodiu, uneori ~i brom, iod ~.a. In proportie de 20-300 go/oo. subimpart In ape clorosodice, bromurate, iodurate etc. Se Au 0 foarte mare raspandire, fiind legate de masivele de sare, zacamintele de hidrocarburi, de sarurile continute in diferite formatiuni geologice, sau de sarurile spalate din soluri ~i depozite superficiale (in cfunpii, lunci, delm). Dintre centrele exploatate balnear putem mentiona: Turda, Ocna Mure~, Ocna Sibiului, Bazna, Sovata etc., In Transilvania; Ocnele Mari, Ocnita, Slanic-Prahova ~.a., in Subcarpati; Amara, Movila Miresii ~.a., in Baragan - provenite din spalarea solurilor; Techirghiol etc. Apele minerale sulJUroase-sulfatatei~i au geneza in sulfatii gipsurilor din fli~ ~i din Subcarpa!i, in sulfurile unor straturi din depresiun~a Getica, sau din Orientali, in sulful zacamintelor de carbuni, sau In hidrogenul sulfurat de origine organica. Astfel de ape se gasesc mai ales in Carpatii Orientali ~i Subcarpatii Moldo~ei (Solont, Bro~eni, Tarcau, Pipirig, Moine~ti, Oglinzi, Baltate~ti ~.a.), in Carpatll de Curbura (Siriu, Cheia, Sinaia, Bu~teni, Azuga), in Subcarpatii de Curbura (Berca, Sarata-Monteoru, Campina, Moreni ~i mai ales Pucioasa), In

.

~Ubcarpatii Getici (Bradet, Calimane~ti-Caciulata, Govora, Olane~ti, Sacelu ~.a.). pe sulfuroase termale sunt la Herculane, Mangalia, Ha~ova. . Ap~l~ carbogazoase contin bioxid de carbon ~i ~!lnt~~n~!ic lega1L£le ~~l11~esfanlepostvulcanlce din Carpapi Vulcanici ~i din Muntii Metaliferi. 10Xldulde carbon vine dIn profunzime pe anumite fracturi, iar arealul pe care apare la.suprafata formeaza aureola mofetica. Compozitia minerala a acestor ape este vanata, deoarece in drumul lor subteran strabat roci diferite, .din care dizolva unele saruri' ca fi ~. lfu Exis '. urmare pot 1: lerngmoase, su roase, magnezlene, sarate etc. fa patru man aureole mofetice: ,
¥
¥

106

107

. Aureola O~- Tible~ se extinde pana in Munpi ~i Dcpresiunea Maramure~, CfunpiaSome~ului,Dealurile Silvaniei,nordul Transilvaniei~iMunpi Rodnei. Izvoare de ape carbogazoaseapar la: Bixad (O~), Valea Borcutului(Baia Mare), Baia Sprie ~i Chiusbaia(langa Baia Mare), SangeolZ,Valea Vinului,Parva (sub Rodna) etc. . Aureola Caliman-Harghita este cea mai mare din Europa. Ea cuprinde Carpapi Orientali din vecinatate, dar ~i 0 parte din Curbura ~i estul Transilvaniei. Cele mai bogate zacaminte din Romania se gasesc aici, in zona cristalinului din apropierea vulcanilor, mai ales in nivelurile carstificate ale calcarelor cristaline (Bilbor, Borsec, Madar~). In fli~ se exploateaza la: C~in, Slanic-Moldova, Maln~, Bodoc, Covasna, Zizin, Lep~a-Vrancea~.a.In aglomeratele vulcanice apar iviri la: Miercurea Ciuc, Tu~nad,Vlahita, Lueta etc. . Aureola Carpaplor Apuseni are iviri de ape carbogazoase la Boholt, Geoagiu, Bonpotoc, CaIan, Teliuc ~.a. . Aureola Campiei Banato-Cri~ene pare a fi in legatura cu unele intrusiuni de magme ascunse (poate 0 prelungire a celor din Apuseni). Apele apar pe fracturi orientate est-vest, precum cele de la: Tinca, Lipova, Buzi~ ~.a. Apele term ale sunt, de asemenea, minerale, dar cu temperaturi obi~nuite de peste 20°C. Se incaIzesc prin coborarea apelor la trepte geotermice de adanc, sau sub influenta unor corpuri magmatice. Se folosesc in terapie, incaIzirea locuintelor (Oradea), sere etc. Cele mai bogate ape termale sunt in Campia Banato-Cri~ana, dar se gasesc ~iin alte regiuni. Dintre sursele mai cunoscute arnintim: Felix ~iBaile 1 Mai (Oradea), Vata de Jos (pe Cri~ul Alb), Moneasa (in Apuseni), Geoagiu (in Metaliferi), CaIacea (langa Timi~oara), Siriu, Baile Herculane, Tu~nad, Mangalia.
Autoevaluare - intrebiri ~i raspunsuri I. in ee tipuri de relief $i de forma,tiuni geologiee se gasese eele mai bogate ape freatiee? (In campii, depresiuni, piemonturi, lunci, terase, conuri de dejectie; formatiuni geologice: aluviuni, nisipuri, pietri~uri, conglomerate, gresii, loess). 2. La ee adaneimi se gasese apele freatiee? (2-10 m cele mai multe, 20-60 m mai rar, iarin piemonturi chiar 100 m). 3. Care regiuni $i unita,tigeografiee de/in, fn ordine, volumele eele mai mari de ape freatiee? (Campia Romana, lunca Dunarii, Campia de Vest, depresiunile golfuri ale Dealurilor de Vest). 4. De ee muntele are pU,tineape freatiee? (Din cauza fragmentarii foarte mari ~ia pantelor). 5. in ee regiuni sunt eantonate eele mai multe ape de adaneime $i de ee ? (In Campia Romana ~i Campia de Vest ~i mai putine in podi~urile Moldovei, Transilvaniei, Dobrogei ~i Getic; pentru ca dispun de mai multe straturi de roci friabile ~iau fragmentari reduse sau mici ce nu permit scu~erea: apelor). 6. Unde se gasese izvoare earstiee $i ee tipuri? (In masivele ~i platourile calcaroase carstificate ~i apar sub forma de izbucuri, ca izbucul CaIugari, ca izvoare vocluziene, ca la Isvema, dar ~i la baza conglomeratelor, ca in Ciuca~, Bucegi sau Ceahlau).
7. De etitefeluri suntapele minerale ? (Sarare, sulfuroase-sulfatate, carbogazoase). 108

8. Care sunt aureolele prineipale eu ape earbogazoase? (O~-Tible~, CaIiman-Harghita,care este cea mai intinsa din Europa, aureola Apuseni ~i cea din Cfunpiade Vest). 9. Din ee fel de straturi provin apele sulfuroase-sulfatate? (Din arealele cu gipsuri ale Carp~ti~or fli~ul~i ~i. din .Su~carpati, di~ sulfu~le ~or straturi ale Subcarpatilor Getlcl, ale POdl~ulUl etlc ~l ale Carpatdor Onentall, sau din sulful G zacamintelor de carbuni). 10. Enumerafi loealitafi cu ape sulfuroase-sulfatate! (Siriu, Sinaia, Azuga, Bu~eni, CaIimane~i, Caciulata, Govora, Olane~ti,Sacelu, Herculane, Mangalia). II. Enumerafi loealitafi eu ape termale! (Felix, Baile I Mai, Vata de Jos, Moneasa, Geoagiu, CaIacea, Herculane, Siriu, Mangalia). MAREANEAGRA Intre sintezele despre Marea Neagra arnintim pe cea a lui V. Trufa~(1969). Numita in Antichitate, de catre greci, Pontus Euxinus (mare primitoare), Marea Neagra a jucat aproape totdeauna wi rol economic deosebit in istoria dacilor ~ia poporului roman. Este situata in estul Romaniei, spre Asia Mica, avand legaturi cu Marea Mediterana, prin stramtoarea Bosfor-Marea Marmara-stramtoarea Dardanele ~i cu Marea Azov prin stramtoarea Kerci. . Suprafata Marii Negre este de 413.490 km2,la care se adauga 38.000 km2ai Marii Azov, un fel de golf al sau, cu.adancimi foarte reduse. Lungimea !iifmurilor este de 4020 km. Adancimea medie a Marii Negre este de 1282 m, iar cea maxima de 2245 m. Bazinul sau hidrografic este de 2,4 milioane km2 (carn 1/3 din Europa continentala) ~ise intinde peste 17 !iiricu 160 milioane de locuitori. Originea ~i evolutia acestei mari sunt legate de evolutia din pliocen ~i cuatemar a contactului dintre platformele Est-europeana, Dobrogea, Moesica, precum ~i cu lanturile muntoase carpatic, caucazian, pontic (Muntii Pontici) ~i b~canic. Acestea din urma au separat-o de Mediterana. Istoria sa incepe la s~itul mlOcenului,cand s-a individualizat, din Marea Tethys, a~a-numitaMare Sarmatica,

a

ce ~~ intindeadin bazinulVieneipanain arealullaculuiAral. 0 data cu ridicarile
m~ mtense din pliocen ale lanturilor muntoase amintite, aceasta mare se imparte in ~al. multe ~azine ~ubsidente,cu caracter lacustru: bazinul Vienei, bazinul Panonic, azm~l G~tIC,bazmul Pontic, bazinul Caspicei ~icel al Aralului. 1 In tImpul villafranchianului, aceste bazine lacustro-marine se reduc foarte ~u t, cele de la vest de Marea Neagra actuala pana aproape de disparitie. In acest lmp, pe locul Marii Negre ramasese numai un lac situat in partea central-estica. ceasta este faza cand incepe istoria actualului bazin al Marii Negre, cand ea a ~t ,;a m~ redusa suprafa!ii ~i cel mai mic nivel; cauza consta in climatul foarte
fund 1ar

~~ ales

in scufundarile accentuate care au avut loc pe acest areal, cand

de ~ M~i Negre incepe sa capete caracter oceanic (se bazaltizeaza) cu tendinta .. a eVemun geosinclinal in largire. . 109

In timpul fazelor glaciare ~i interglaciare din cuatemar, In special din glaciarul mindel, acest lac se extinde tot mai mult catre vest ~inord-vest, unde apar mi~cari subsidente pe marginea activa a platformelor. Extinderea se face insa sacadat, cu oscilari de tipul transgresiunilor (de o~icei, interglaciare, dar ~i glaciare) ~i regresiunilor (mai ales in fazele glaciare). In aceste faze altemante se realizeaza ~i unele legaturi periodice ~i in contratimp, cand cu Marea Caspica (peste Depresiunea Manici), cand cu Mediterana (peste stramtoarea Bosfor). Ultima legatura cu Mediterana, care se men~ne ~i azi, dateaza din timpul transgresiunii neolitiee (acum 7000 de ani, cand nivelul marii era mai ridicat cu 5 m). In continuare, Marea Neagra a ramas in legatura cu Oceanul Planetar ~i va oscila in func~e de acesta, in timp ce Caspica, izolam, are un nivel cu 37 m mai jos. In fazele cand Marea Neagra nu avea legatura cu Mediterana, nivelul sau oscila independent, in func~e de clima. De exemplu, eel mai sciizut nivel din timpul fazelor glaciare a fost in stadiul maxim al glaciarului wiirm (- 130 m) ~i in glaciarul riss (circa - 15 m). In schimb, niveluri maxime, peste zero actual, nu se cunosc, cu precizie, decat eel de + 5 m din neolitic (postglaciar). Caracterele specifice Marii Negre sunt de trei categorii: continentalism aceentuat, configura~a bazinului ~ia !fumului~ieuxinismul. . Marea Neagra este tipic intercontinentala., respectiv influentele uscatului asupra ei sunt mult mai moo decat invers. Din aceasta cauza, temperatura apelor de la suprafatii oscileaza in func~e de temperatura aerului. Marea Neagra prime~e 0 mare cantitate de ape continentale, in raport de volumul sau, ceea ce face ca salinitatea sa fie mult mai redusa ~ivariabila la suprafatii, reducandu-se chiar ~iin adancime in raport cu Oceanul. . Configuratia geometrica a !fumului se compune din doua bazine elipsoidale, unul estic ~ialtul vestic, cu axele perpendiculare. Pe de alm parte, de~i este vorba de 0 mare in faza de transgresiune, configurapa de amanunt a tarmului este relativ rectilinie, adica este lipsim de peninsule importante (cu exeep!ia Crimeii), iar golfurile sunt pu~ne ~i foarte larg deschise (golfurile Odesei, Balcicului, Burgasului ~.a.), sau au fost barate de cordoane (Halmyris sau actuala laguna Razelm-Sinoie). De asemenea, lipsesc insulele; singura insula, structurala., este Insula $erpilor, la care se adauga cateva insule acumulative foarte joase, existente la gurile Dunarii, ca, de exemplu, Sacalin. · Caracterul euxinic consm in lipsa vietii in adanc, sub circa 180 m, din cauza acumularii.de hidrogen sulfurat, caz unic in lume (vezi "Salinitatea;'). Relieful poate fi urmarit in profil transversal ~i ca linie de litoral. In profil transversal apare 0 dispunere relativ simpla in trei trepte: platforma continentala (0-200 m), abruptul continental (200 m la 1000-1500 m) ~i campia abisala (1500-2245 m) (fig. 28). Platforma continentalii ocupa earn 1/3 din suprafatii, dar se intinde inegal. Domina In partea de nord-vest ~i lipse~ in est. Are 0 panm de 1,4 ~i 8-9%0.Pe suprafata sa exista urme de viii submerse (din glaciarul wiirm), ca, de exemplu, fosta Dunare, In prelungirea bratului Sfantu Gheorghe, apoi Casimcea, Techirghiolul, Nistrul ~.a.Deasupra ei se atla sedimentemarine, dar ~icontinentale,In special aduse
llO

de Dunare. Peste nivelul apelor sale salta numai Insula $erpilor (17 ha), un inselberg d tip dobrogean. Abruptul continental, cu 0 panta de la 10%0 pana la 20-150%0,

econjoarapartile adanci ca un brau ingust. EI coboara de la 180-200 la 1000 m in ~reptul platformei con~entale, i~ in e~ ~i sud coboara apr?ape de la !fum pana la 1500 m. Pe abrupt se gasesc canlOane~l areale cu alunecan. La baza abruptului se contureaza,pe alocuri, mai ales in nord-vest, ~i un glacis submarin, cel mai extins fiind in prelungirea fostului curs al Dunarii (conul Dunarii). Campia abisalii, foarte neteda.,ocupamai mult dejumatate din suprafatii~ise extinde in jurullui - 2000 m.
"

a

r
I

CURfNTI EPfRMANENTI N
CU"'"tul Cn",.i; Cu;oetltul Oaesei

(j)

o

I

@ Curent~~_~bro!J~:

1

I4Ckm I

Fig.28. Marea Neagrii

Reliefulliniei de litoral prezinm doua aspecte generale. In dreptul podi~urilor ~i campiilor (podi~urile Prebalcanic ~i Dobrogea, Campia lagunara ~i a Deltei Duniirii, Campia golfului Odesei), litoralul se compune din faleze inalte de 10-100 m, din plaje, lagune, limanuri ~i cordoane litorale. In dreptul muntilor (Balcani, Pon~ci, Caucaz, Crimeii) apare un !fum muntos, foarte inalt ~i abrupt, care se ContlOua aproape direct cu abruptul submarin, pana la circa minus 1500 m. .~i~carile apelor sunt de mai multe feluri: vOOa~ide nivel (sezoniere etc.), valun ~lcurenti.
" · Variafiile de nivel sunt determinate de vOOatiasurselor de alimentare, de ~an~~: maree, presiunea atmosferica, sau cauze' planetare de lunga duram. at~latI~le~impusede sursele de alimentare (in special, de Dunare), ca ~icele de vant \ s 109P~a la circa I m ~i pot avea caracter sezonier, anual ~i chiar dium. Mareele

d~~.~lCI ~i dau variatii diume de 8-12 em. Exista ~i varia!ii Intamplatoare cauzate I eren!ele de presiune atmosferica, ce provoaca sei~e de 2-50 em, rar peste. Pe lli

fondul acestor oscilatii scurte se inregistreaza ~i 0 tendin!a generala milenarii de crefitere a nivelului marii cu 2-3 mm/an, comuna cu Oceanul Planetar, care in ultimii 1500 de ani i-a ridicat nivelul cu 4 m. . Valurile sunt generate, cu preciidere, de vanturile de NE, N, E, SE ~iating obi~nuit 2-4 m inaI~me, dar la furtuni mari ajung ~ila 6-8 m, cu lungimi de 60 m. . Curenpi din Marea Neagra apar sub impulsul vanturilor (mai ales de NE), al excesului de aport tluviatil din NE ~ial schimbului de ape cu Mediterana. Existii curenp de suprafa!ii permanen!i ~i nepermanenp ~i curen,ti de compensa,tie (de obicei, de adancime). Caracteristic este un curent permanent principal, cu forma de circuit gamit in dreptul Crimeii, din cauza ingustarii bazinului marin; aici, acest curent se imparte in doua circuite secundare. Curen,tii nepermanenp se dezvoltii in golful Odesei (Curentul Crimeii ~i Curentul Odesei) ~i in dreptul Dobrogei (Curentul Dobrogei); ace~tia sunt curenti de derivii. Cand vanturile bat din sud (23% din an), Curentul Dobrogei se dest~a ~ise n~te Curentul Sudie. Curen,tiide adancime pot merge in acel~i sens cu cei de suprafatii,din care de fapt provin (euren~uniei),~i ating pana la 150 m adfuteime; l~i sunt curenfide a compensa,tie propriu-zi~i, an euren~dubli,ee curg in sensuriopuse,unul deasupra s eeluilalt. Cel mai important curent de compensa~eeste eel spre ~idinspre Mediterana. Curen~ de compen~e pot aparea ~ipe laturadobrogeana~ispre golful Odesei. Din eauza eurentului dinspre Mediterana, apeIe cele mai sarate se loealizeaza pe fundul Marii Negre ~ibloeheaza sehimbul eu apele oxigenate de la suprafatii.
Bilan/Ul hidrologic se compune din: volumul general

T ra nsp arenta ~i culoarea apelor sunt in functie de aluviunile in suspensie, . . . antului etc. In 1arg, apeIe sunt putemlc transparente, pana 1a 20 -30 m du;c~a v Spre litoral, transparenta scade; de exemplu, atinge circa 6 m in dreptul adanc:;ei ~i 05-1 m in apropierea Deltei. Culoarea este variabila, de la albastruMang. ~e lar n g ' pana la galben ~i brun-gaIbui in zonele cu aluviuni dunarene. In verZUI,I, . ' ~ . . s:. ~ . de direetia vantulUl, cu 1 oarea apel SUtera mo d IfiIcan. functle t& ~ . . . . V'ata in Marea Neagra se dezvo1 numat m stratu1supenor (cu un vo1um de ta . 101 Clfca 1010 ), de Pana la 220 m spre margini ~i 130 m .in largoSub aceste adancimi
~ ~ ~ ~

. eXlStii numai bacterii reductoare

=

530.000 km3;

prime~e 827 km3 (din care murile ~i tluviile aduc 309 km3 sau 37%, precipita~ile 230 km3san 28%, prin Bosfor intra 193 km3 sau 24%, iar din Marea Azov 95 km3 sau II %); pierde anual prin evaporare 365 km3 san 44%, ies prin Bosfor 392 km3 sau 47,5% ~i spre Azov se scurg 70 km3 san 8,5% (din Enciclopedia geograficii a Romaniei, 1982). Temperatura apei marine la suprafata oscileaza in func~e de cea a aerului, fiind cu I-2°C mai ridicata. Astfel, media anuala este de 12-14°C, cea de varii de 23°C (dar maxima poate atinge ~i 28°C), iar cea de iama de 0-8°C. In anii foarte gero~i poate aparea gheaf3,in zona platformei continentale din golful Odesei ~i a f3.rmuluiromanesc, pana la maximum 15 km de la f3.rm. in adancime, temperatura variaza sezonier, dar numai pana la maximum 50 m. Urmeaza apoi un strat mai rece, de 5-7°C,situat earn intre 60-80 m adancime (ramas din apele cele mai reci cobomte iarna), dupa care temperatura ere~te u~or pana la 450 m, unde atinge 9°C. Aceasta se men~ne pana la fund ~i reprezintii temperatura medie aproximativa a stratului de suprafatiidin timpul iemii. Salinitatea (compozi~a chimiea) cre~te de la mal spre larg. Media salinitii~i apelor de suprafatii este de 17-180/00, ar in nord-vest scade la 10-12%0. In d adancime, unde apele provin in special din Mediterana, salinitatea este de 22-23%0. o caracteristica absolut specifica 0 constituie sciiderea relativ brusca a con~nutului de oxigen incepand de la adaocimea de circa 130 m in larg ~i220 m la periferie; pe de altii parte, earn de la 130-180 m in jos apare hidrogenul sulfurat.
112

(500 cal/cm2/min) ~i de apa saratii;

Fauna in Marea eagra are p ru provemente: fauna sarmato-casplCa (sturioni, guvizi etc.), medite~eana ~(calcan,stav~d), atlcll~ti.~a buna parte din (0 tii migratori) ~ifauna de apa dulce m dreptul gunlor Dunanl. pe~ in afariide pe~ii comuni, se remarca sturionii (morunul, pastruga ~inisetrul), care dan icre negre ~i care se gasesc numai in nord-vestul Marii Negre ~iin Marea Caspica, apoi serumbia albastra, paIamida, stavridul ~irechinul. Dintre mamifere se intalnesc delfinul (porcul de mare) ~ifoca de Marea Neagra, care este localizatii la Ecrene pe litoralul bulgar. Flora se compune din diferite tipuri de alge - ro~ii, albastre ~ibrune, intaInite pana la minus 70-80 m, unde patrunde lumina solarii. Importanta economics a Marii Negre deriva din avantajele pe care Ie are orice tara cu desehidere spre Oceanul Planetar. Pentru poporul roman, Marea Neagra a avut insa ~i are un rol aparte, deoarece pamantul nostru se afla ~i pe Dunare, care canalizeaza legaturile oceanice cu toatii Europa Centrala ~ide Vest. Intre aspectele economice specifice sunt de subliniat: · transportul de apa, cu ie~irela Oceanul Planetar; · taIasoterapia ~iturismul, legate de radia~a solarii putemica pe timp de vara

N

~

de stuf, care produc hldrogen sulfurat. . t s:. at

.

~

culturilor mareice,in specialnevertebrate);
.

·

resursele biologice (pescuit, posibilitatea de exploatare a algelor ~i a
.

· ·

resurselegeologice (hidrocarburi,fosforite ~i concre~uni feromanganoasein posibilitatea folosirii energiei valurilor ~ia vanturilor.

sed~e!ltele platformei; minerale grele in grindurile Chituc ~iarealul Sffintu Gheorghe; poslblhtatea exploatarii de clor, sodiu, sulfa~, magneziu ~.a. din apele miirii;
~

Tirmul ~ilitoralul romanesc se prezinta,in mare,sub douatipuri:farmjos

In ~ord (d~ I~ gura Musura pana la capul Singol sau Pesciirie - Constanta), cu
f~r ~~e ~I?nnduri emerse ~i submerse, cu plaje, deltii ~i lagune, ~i fi1rm cu falezii, , In stare de conservare (fig. 29). o Pl~e~e doua sectoare d.e tiirm se deosebesc ~ica geologie. Tarmul sudic are la bazii ridica d e Calcar~ Sarmatice, a carei suprafa,a este ondulatii, astfel ca pe alocuri se oUJnai~~pra Dlvelului miirii, iar in alte p~ coboarii sub acesta, fuleza ramanand argila ro~ie OCss.Peste. pl~a d~ calcare se ~a~ un strat ~ub~re, pe. alocuri ero.dat, d~ fosile car ficuconcrepum de glps . Peste argda urmeaza onzontun de loess ~I solun ridica'u~o: onne~ aproape in exclusivitate abruptul falezei. Acolo unde calcarele se peste Dlvelul miirii, tiirmul prezintii ~icapun foarte reduse. 113

Ta: '1Inalta.de 5-40 m, fierastruit de guri de viii cu limanuri, pe alocuri colmatate. vecheu nordlc este dublat, in spatele lagunelor Razelm ~i Siutghiol, de 0 faleza
~

Pl tforma continentalii din fata !fumului romanesc este mult mai lam ~i mai
.

~ca

in nord. Pe p~l~la guriiMu~ura,ac~as?~e extindecontin~~pana la

III

!..AGUNE

TIRM JOS DE ACU},{ULARE (cordo~n" xnarlruo)

fIRM INAtT DE ABRAZIUNE (laloza marinA)
PfCURl PORTUARE

TARMUL ROMANESC At , MARII NEGRE
Fig.29. Ti1rmu/ romanesc 0/ Mi1rii Negre (dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

pu!1.n I Crimeea, iar adanclmea coboara numal pana la 70 m. Pe allmamentul peOl~SU alatforma are 200 km la~me, iar spre sud se reduce la numai 100 km, pe Port1~a\rama Veche. Panta este de 1.'4:2r~:mai midi in nord, ~~ se accentueaza paral tul capurilor. Pe platforma eXlsta Val submerse (prelungm ale celor de pe 10d~P t) 'i contlOen <:i trepte .. care par a prezenta sta~onari ale nivelurilor marine tWiirmienesau mal vechl. pos Sedimentele de pe platforma sunt dominate de nisipuri, pana la adancimea de 20-30 m, in care se gases~ ~i coc?ilii. d~ ~olu~te ~i ~e .pi~tri~uriproveni~e d~ tarm. In larg urmeaza 0 ffi~lecu malun mSlpo~e ~laadanclm~de 25-75 m) ~l apOi . ~l ri argiloase (intre 75-180 m) de culoare gaIbUlesau cenU~le. ma u Dunarea are 0 influent;a aparte in majoritatea fenomenelor hidrologice ale rtoralului, cu precadere in jumatatea nordica: influenteaza, la ape mari, nivelul ~iirii cu panii la 0,5 m; scade salinitatea; aduce 0 mare cantitate de aluviuni care se riispandesc ~i se depun spre sud langa !fum pana pe la Constanta, de unde se disperseazii;aluviunile dunarene reduc transparenta ~ischim~a culoarea apei etc. Oscilafiile de nivel sunt date de maree (8-12 cm), de sel~e(2-50 cm), de apele Duniirii.(panala 0,5 m in dreptul Deltei), de vanturi (scade la vanturile dinspre vest ~i se ridicii la vanturile intense dinspre nord-est ~i est). Importante sunt insa oscilarile milenare, in prezent marea (ca ~i Oceanul Planetar) aflandu-se in transgresiune. La tiirmul romanesc, efectul este amplificat de 0 u~oara subsident;aa marginii de est a Dobrogei ~ia Deltei. Majoritatea cercetAtorilorindica 0 ridicare a nivelului cu 2 cm/IOOani, dar al~i presupun 3-5 cm/IOOani. Important insa este efectul de intensificare a abraziunii ~i de retragere a !arroului. Dovezile acestei transgresiuni,pe langa 0 serie de masuratori, provin ~idin gasirea unor morminte ~i a unor urme de construc!ii la 1-2 m sub nivelul apei, la Mangalia ~iHistria, ~i care initial erau cu cel pu~n 2 m peste nivelul marii. Curenfii marini de litoral sunt instabili ca viteza ~i chiar ca directie, dar in ~are se lncadreaza schemei generale. Cauzele curen~lor sunt vanturile (de N, NE ~l~, ~ar uneori ~idin sud), debitul Dunarii, diferenta de salinitate ~itemperatura ~i Ch1ar: 1Ofl~enta curen~lor de compensa~e din Bosfor. Curentul principal ramane cel eu d~rec!1e -S, impulsionat de vanturile de NE ~i aportul fluviilor din NY; are 0 N ~ros1mede circa 25 m, 0 viteza de 5-20 cm/s, dar la viituri ale Dunarii ajunge ~i la ).0 em!s. Se eviden~aza mai ales pe timp calm, dar, la vanturi puternice ~ide duratii ~ ~. . ~ ~ldeblte mari ale D ~.. Id b I D. unarn, acest curent se 1Ogro~a ~lsupnma contracurentu e su . 10loe In eurent princi loc prezinm despletiri in centrol carora apar mi~cari circulare.. Acest . ~ pal t se d.f es e Imp10Sspre est, loarte rar, de curentul dunarean de debit, care pot ~rseaza in ev~~i pana la 2-4 km de tiirm. Pe de altii parte, vanturile din sud a Curentulpnnclpal pana la oprirea lui. eel d Contracu~entulde compensa!ie are direc~e inversa, S-N, ~ise deplaseaza sub e Suprafa!ii, iitrenord. c
~ ~

114

ale cu;egea ~oriolis impune ~i0 mi~carehelicoidala celor doi curen~, astfel ca ape ale con~ntululde s~~rafatii se abat spre adanc in afealul !fumului, iar ape mai reci racurentulUlles uneori in suprafatii la !fum. 115

VaJuriJe difera dupa viteza ~i directia vantului, dar ~i dupa locul tfinnului. De exemplu, media valurilor la Constanta este de 3,6 m, dar la Sulina de 1,6 m. La nivelul izobatei de 10m ~i peste, valurile pot atinge ~i 5-8 m. Temperatura apei are 0 medie anuala de 12,7°C, cea de vara este de 23°C cea mai mica temperatura survine in februarie, de 2°C, iar extreme Ie sunt de 29°C ~i - 2°C. Sub 75 m adancime, temperatura este constanta tot anul, in jur de 8-9°C iar deasupra oscileaza sezonier. ' Salinitatea are 0 medie de 16-18%0,dar cu oscilari zilnice ~i lunare intre 7-20%0. In fata Deltei, media se reduce la 100/00, imediat la gurile Dunarii salinitatea poate sa dar scada ~i la 2%0.Spre larg ~iin adancime, salinitatea cre~ pana la 20-22%0. ProceseJe de abraziune $i acumuJare, specifice litoralului, au ca efect genernl 0 retragere a falezei, dar ~i a sectorului nordic prin migrarea grindurilor spre vest. Cauza

4 Care sunt carac~ere~eg~ne~a~e ~specif!.cea~eM~rl! Negre? (Continentalismul 'm configuratia ehpsOldala gatwta la myloc ~IeUXlD1smul).

accen~. Ce adancimi a~e ~ampia abisala a ~arii Negre $~~~ proporfie reprezinta?
2245 m ~i reprezmta ceva peste 1/2 dm suprafata manl). (15006. Ce amplitudini au mareele, sei$e/e $i valurlle 'inMarea Neagra? (8-12 cm, 50 cm ~i 2-8 m). 27 Cu cat cre$te sau scade nivelul Marii Negre 'in 100 de ani? (Cre~ cu 20 cm). 8' Ce tipuri de curenp se fOrmeaza 'inMarea Neagra? (Curenti permanenti de SvP I dobrogean; curenp dubh de compensape - pnn Bosfor).
III

u raf;ta - curentulcir~ular;~urentinepe~anent~ de suprafata - de deriva, pe

consta in faptul ca marea se afla in transgresiune, dar ~i in reducerea cantitatii de aluviuni carate de Dunare, datorita barajelorconstruitein lungul sau sau pe afluenti.In

ultimii25deani,plajeles-auredus,dincauzeleamintite, ucirca20kn{ c

.

rarmu9. Care sunt temperaturl~e s~ec((ice apei l!Cir:ii Negre? (Media anuala 12-14°C la suprafata; 23°C vara ~I 0-8 C lama; la adanclmea de 60-80 m are 5-70C, d a care cre~telent ~iramane la 9°Cde la 450 m pana la fund). up 10. Care sunt valorile salinita,tii 'in Marea Neagra? (Media este de 17-18%0; AnNV scade la 10-12%0, iarin adanc, sub 200 m, se ridica la 22-23%0).
I II. Ce grosime are mediul de via/a 'in Marea Neagra $i de ce? (Pana la adancimeade 220 m spre litoral ~i 130 m in larg, din cauza hidrogenului sulfurat). 12. Ce structura geologica are faleza dobrogeana de la sud de Constanfa? (Calcare sarmatice in baza, argila ro~ie cu concretiuni de ghips ~i, dominant, loess ~isoluri fosile).

Poluarea apelor este cauzata de deversarile diferitelor substante nocive. Fluviile, rfuIrile,industria ~i agricultura de langa litoral, ca ~i porturile sau statiunile balneare evacueaza cantitati mari de nutrienti care in ultimul timp au condus la 0 inmultire exagerata a fitoplanctonului, crescand eutrofizarea, care blocheaza tot mai mult patrunderea luminii in adanc. Barometrul presiunii ecologice antropice asupra ecosistemuluimarin, mai ales din ultimele trei decenii, poate fi considerat domeniul bental. Flora bentala este intr-un dedin continuu.S-a redus mult campul de alge ro~ii~i brune, care forma0 adevaratajungla, explodandde viata in trecut. Se adauga 0 seriede substante toxice ca petrolul, detergentii, metalele grele ~.a. La un moment dat s-a practicat~isuprapescuitul.Ca urmare a poluarii, speciilede alge s-au redus lajumamte, delfinii au devenit tot mai rari, au scazut cantitativ ~i ca numar de specii pe~i comercializati, speciile bentonice.~i-au redus de asemenea numarul prin mortalitate crescutain lipsa de oxigen. In ultimul timp s-a redus ~ipescuitulde trei-cinciori. Cele mai importante surse locale de poluare sunt: Dunarea, Navodari, Con~ta ~iMangalia. In 1999 afost adoptata Cartea Ro~ie a MIMi N(fgr..e,n care s-au inregistrat i 159 specii de plante ~i animale aflate in stare de amenintare. Intre acestea sunt: 11 specii de nevertebrate bentale, 36 specii de pe~ti~icele 3 specii de delfini.

de 1,4-2 %0).

13. Ce lafime $i 'inclinare are platforma continentala 'in dreptul Romaniei? (200 kIn la nord de paralela Portita ~i 100 km pe linia Vama Veche, iar panta este

14. Ce inj/uen,tilare Dzmarea pentru hidrologia litoralului? (Influenteaza nivelul marii la viituri, scade salinitatea intre 2-10%0, reduce transparenta ~i schimba culoarea apei, aduce pana la 60 milioane tone aluviunilan pe care marea Ie resedimenteaza in parte pe plaje ~iin grinduri, suplimenteaza cu apa curentullitornl de nord, formeaza la viituri un curent dunarean de debit ce avanseaza 2-4 km in mare). . 15. De ce ~i cu cat s-au miqorat plajele romane$ti 'in ultimii 25 de ani? (Cu cIrca 20 km2, din cauza abraziunii, impusa de ridicarea nivelului marii cu circa 2 mm/an, ~i mai ales datorim reducerii cantitatii de aluviuni aduse de Dunare prin ?ep~erea lor in spatele barajului de la Portile de Fier ~i a barajelor de pe diurile lOtenoare, ca acelea de pe Olt).

Autoevaluare- intrebari ~iraspunsuri
1. Care sunt datele morfometrice specifice Marii Negre? (Suprafata - circa 414.000 km2, volum 530.000 km3, adancimea medie 1280 m, iar cea maxima de 2245 m). 2. in fimc,tie de carefactori a oscilat nivelul Marli Negre ? (De tectonica, d~ oscilatiile dimatice glaciare ~i interglaciare, de evapotranspiratie, aport fluviatil ~I de legatura prin Bosfor cu Mediterana). 3. Ce niveluri specifice pentru Dobrogea $i Delta a avut Marea Neagra 'in cuaternar ? (- 130 m in wiirm, + 5 m in timpul transgresiunii neolitice acum 7000 de ani, - 4 m la regresiunea dacica de acum 2-3000 de ani ~i zero metri actual, in urma transgresiunii valahe, incepum dupa anii 500). 116

APELE ~I GEOSISTEMUL

CARP ATO-DANUBIANO-PONTIC

Aceasta problema poate fi abordata atat global, cat ~i raportat la fiecare e Iement de mediu. geo ~r~ modul ~Iobal,. a~a este. element p11.mar $i primo~dial ~. inveli~.lu~

eneg . .': ' ca medlU de vlata. Ea aslgura cea mal mare parte a clrculatlel matenel ~I
eStcrgle~~ngeosistem ~i regleaza regimul termic ~i de umiditate al c1imei. Tot ea ex.ist:':~.de via,~apentru fcupa ~i ve~et:atia acvatica, dar ~i eJ~ment ~l ~iefii pentru diverse: CuIn medlul .terestru. In acel~1 tlffip, interacfioneaza ~I coeXl~~ sub ~orme fiecare dmtre ceJelalte elemente de mediu: apare ca vapon ~I ploale sau zaPada
A

In atmosfera, se disipeaza impreuna cu aerul in sol, se localizeaza pe relief, 117

organizandu-se in retele de scurgere sau in ape "staponare". ataca putemic ~i divers relieful. realjzand fonne specifice. altereaza rocile sau se acumuleaza in cele poroase etc. In general. apa are, alaturi de relief ~i de temperaturile aerului. cel mai mare rol in diversificarea locala $i regionala a peisajelor geografice. In cazul geosistemului (~i sociosistemului) romanesc. Duniirea ~iMarea PonncQ reprezinm doua dintre cele trei elemente definitorii ale Domeniului CarpatoDanubiano-Pontic. Se adauga insa tot ca factor definitoriu, atfu:pentru geosistem. cat ~i pentru sociosistem. un al treilea factor acvatic. refeaua radiara a rfuIrilor noastre. care

pe langa alte roluri. a definit reteaua de circulape a romanilor. de "dute-vino", d~ Transilvania ~i Carpati ci'i.tremarginile Domeniului. margini marcate aproape in exclusivitatede colectoricirculariai hidrografieide sorgintecarpatici'i.. a Potenfialul hidroenergetic al geosistemului romanesc rezulta din cei circa 250 miliarde m3/an, inclusiv Dunarea. la care se mai pot adauga circa 750 miliarde din arealul romanesc al Marii Negre. Acest volum de apa fonneaza un sistem circulatorde la evaporare. ploaie ~i scurgere sau valuri ~i curenti. pana la actiuni chimice, biochimice ~i mecanice (de eroziune, transport ~i acumulare-sedimentare) -, care intrep.ne~idiversificaatfupe timp scutt. cat ~ipe timp indelungat peisajele noastre. Ca legaturi generale de interdependenta in geosistemul major. amintim numai ca apele colectate in Carpa!i (66-70% din volumul mediu anual) aprovizioneaza campiile marginale. dar ~iparte ~in dealuri ~i podi~uri. iar ca ac!iune mecanica se remarca uria~ cantitate de aluviuni in suspensie, de circa 45 milioane tone, evacuam anual de pe teritoriul Romaniei. Prin acest proces general de eroziune. apele carpatice au contribuit la geneza ~idepunerea sedimentelor cu care s-au cladit unimple pericarpatice. Relieful continental ~i apa realizeaza, putem spune, 0 simbioza. Procesele de eroziune. transport ~i acumulare sunt specifice apelor; ele au realizat reliefurile fluviatile - albii. terase. lunci. delta. conurile de dejec!ie. glacisurile, chiar suprafe!ele de eroziune, relieful carstic etc.; pe de alm parte. relieful impune apelor diferite regimuri de scurgere (de munte. deal sau campie). chiar medii diverse de viata acvatica. Apele marii au fonnat plajele. falezele sau platfonna continentala. iar in prezent sunt intr-o mica transgresiune. Densitatea ~i adancimea fragmentarii reliefurilor noastre sunt aproape in exclusivitate opera apelor. ca ~i principalele procese de degradare a terenurilor. . Clima are ca un prim element caracteristicprecipitap.ile, poi umezeala relativaa a aerului, nebulozitatea~imultiplelefenomene meteorologicede varn sau iama. ca roua., chiciura. poleiul ~.a., care sunt stan fizice ale apei. Subliniem rolul climatic al evaporarii. mai ales in unimtile de campie ~i deasupra unimtilor acvatice, unde potentialul de evaporare poate dep~i cantitatea precipitatiilor cazute. Marea impune
brize ~i un climat mai moderat mat iama. cat ~i varn. Suprafetele mai intinse de ape lacuri, Dunarea ~imarea - reduc fenomenele de bruma, ploi. chiciura etc. Solul. ca geneza ~i structurare in orizonturi, este in mare masura un prod~s

F1 a $ifauna sunt dependente de apa. Ele se diver~ificauneorifiziologic ~i ~raza habitatul in funcpe de sursele de apa. In riluri, pe~tii sau alte i~l se grupe~a p~ e~ie de munte. deal sa~ c~pie, sau dup~ adancimea. v~e!U i calitatea apel. Vlltunle sau secare~ unor ~~n mfl~e~teaza vI.at: acvatica; a vltezl ~ alinitatea. inghetul sau poluarea. Dlferenpen de VIaJA apar ~l mtre muri. la fe. \aIti sau mare. Hidrogenul sulfurat din Marea Neagra elimina viata sub lac~uf1: de 180m. iar relieful de fund marin a impus 0 fauna bentonica bogam. mi adanc~mul ~i-a organizat viata mai ales de-a lungul murilor. langa lacuri sau mare. C timpul ~i-a adus apa in casa sau la locul de munca (industrie. agricultura ~.a.). d u rsand~ apoi poluam. Amt de mult s-a implicat omul modem in calitatea ~i df;bupa apei dul~i. incat ac.easta a de~enit 0 ~roble~a ~um a dezvoltarii. In .

~:;

Romania.

apa pota~da

care reVI?e

pe l.ocUltor .es~ msu~cl~nta

(2705

m3 Ian

.fata de

majoritateaEuropel. cu 4000 m Ian). lar lunglmlle de raun cu apa de categoria I se ridica la 61% (fata de 35% in 1989). dar multe areale relativ punctifonne au apa degradata. De aceea. trebuie continuam ac!iunea de amenajare a bazinelor hidrografice.Dispunem in plus de foarte multe surse de ape minerale ~itennale. ca ~ide un litoral cu mari poten!e balneare.
DEZVOL TAREA $1 GOSPODARIREA DURABILA A RESURSELOR DE AP A

Problema apei este primordiala amt pentru via!a, cat ~i pentru economie. activitatea sociala. amenajarea teritoriala ~i in general pentru dezvoltarea durabila. Chiar mai mult. in Strategia Nafionala pentru Dezvoltarea Durabila (1999) se arata ca gospodi'irirea apei a devenit ramura integratoare a economiei na/tonale ~i ca aceasta este "singura care nu poate fi inlocuita ~i care se regenereaza pennanent printr-un proces natural. circuitul apei pe glob". Pe de aim parte. "cantitatea ~i calitatea resurselor de apa reprezinti'i. un factor determinant care condi!ioneaza dezvoltarea generala a economiei na!ionale ~i a proce~uluide amenajare a teritoriului". In ce prive~te dezvoltarea durabila, apa trebuie privim intr-o dubla ipostaza: ca resursapentru viata ~ieconomie ~ica element primar de mediu. d ~1.Problemele de bad (confonn acelei~i strategii) pe care Ie pun resursele e apa ale Romaniei sunt de doua feluri. cantitative ~icalitative. a) Problemele cantitattve:

-

~

actiunii apelor. incepand cu alterarea rocilor. dar mai ales al circulatiei pe vertlcala a apei in partea aeram a pi'ituriide alterari. a rocilor mama ~ia solului insu~i. pe ~e alm parte. apa. in circulapa ei pe orizontala, contribuie la erodarea solurilor. lar stagnarea pe terenuri plate impune gleizarea. 118

~ principala resursa de apa 0 formeaza murile interioare. cu un volum te co~~\mediu de 40 mid. m3/an.dar utilizabili numai 25 mId. m3/an. utilizabili in apelltll ~ tehnice actuale 13 mld./an. iar in stare naturala numai 5 mId.; se adauga tehn~su terane cu 9 mid. m3 (dar posibil de folosit numai 6 mid.. dar in conditiile juma: ~~ale numai 3 mId.) ~i Dunarea cu 85 mid. m3/an (ceea ce reprezinm COnditi.~In stocul mediu anual scurs la Bazi~). dar posibil utilizabili 30 mid. ~iin

. I e actuale tehnice

numai 10 mid. m3Ian; deci. un total de 26 mid. utilizabili; 119

· repartipa spapala a resurselor de mai sus este foarte inegala, chiar in Ce prive~te apele raurilor (de exemplu, 1/2 din apele scurse se plaseaza intr-un teritoriu montan intins pe 17% din suprafata tarii); . debitul mediu specific al apei scurse variaza enonn, de la 1 I/slkm2, in arealele joase din sud ~i su~-est ~i din Banat, la 1,5 IIslkm2in campiile inalte ~i podi~uri ~ipana la 40 I/s/kmM arealele inalte din Fag~ sau Retezat~ in · debitele raurilor fluctueaza enonn intre viituri ~i apele foarte mici sau secari, in medie cu 1/200,dar pe anumite cursuri se atinge ~i 1/1000 sau 1/2000' . cantitatea specifica de apa utilizabila in regim natural este' de 2705 m31l0c.lan,media pe Europa fiind de 4000 m31l0c.;au fost create peste 1900 Iacuri importante, de utilizare complexa a apei, cu un volum de peste 13 mid. 013 (in 1996), plus peste 2000 km canale ~igalerii de transfer al apei~ II . cerinlele de apii erau de 1,4 mid. m3in 1950, peste 20 mid. m3in 1989, iar dupa 1989, au oscilat in jur de 12 mid. m3/an~cat prive~te prelevarile de apa de catre utilizatori, ele au oscilat intre 9,8-10,5 mid. m3/an (deoarece au scamt producpa industriala ~iirigapile). b) Problemele calitative: . calitatea apelor curgatoare ale tarii se incadreaza astfel: 57% in categoria I, 28% in categoria a II-a, 6% in categoria a III-a ~i 9% in categoria ape degradate; apeIe de calitate proasta (categoria a III-a ~i D) au scamt dupa 1989, dar au ramas sectoare, relativ punctifonne, bine populate, care intra in aceasta categorie, ca, de exemplu, in bazinul Ialomitei, conul Prahovei, arealul Arge~-Dambovnic, SasarBaia Mare, Jiul, Barcaul ~.a.; · chiar apele Dunarii inregistreaza 0 diminuare continua a calitapi lor, in specialla debite mici (ca in august 2003) sau medii~ · apele subterane au tendinta de depreciere a calitapi, in special in arealele agricole ~iindustriale.
2. Dezvoltarea ~i gospodarirea durabila a resurselor de apa., prevazute in Strategia Na,tionaliipentru Dezvoltarea Durabilii (1999), se bazeaza pe 5 principii recomandate guvernelor de catre Conferinta Napunilor Unite de la Rio de Janeiro (1992) ~ivizeaza 5 categorii de obiective. a) Principii ale unei gospodliriri durabile: · principiul bazinului, care cere 0 gospodarire globala.,pe bazin hidrografic, ~i totodata sa se imbine problemele sociale ~i dezvoltarea pe plan economic cu protecpa ecosistemelor naturale ~iprin integrarea tuturor utilizatorilor de apa;

h .ective ale gospodiiririi

durabile:

b) ~I; Asigurarea alimenfiirii continue cu apii a folosintelor ~i in special a populapei prin;ealizareaa noi surse de apa pe . calea unor lacuri de acumulare ~iape . subterane, mai ales pentru sate ~Io~e;

.

economisirea ~i reducerea pierderilor de apa pe tot traseul ~i in toate

.
.

locurile, inclusiv in locuinte; sisteme separate de apa pentru industrie ~iPopu.latie.

b2) imbuniitiilirea calitii1i~ resurselor de apii prin: . tehnologii nepoluante In procesele de producpe; evacuate; . crearea unor rezervapi hidrologice ~i hidrogeologice pe locuri sau bazine vulnerabile; · preturi, tarife ~i penalitap (dar ~i bonificatii) pentru serviciile de
gospodarire a apelor ~i pentru contraventii, destul de ridicate pentru a susJine costurile pentru gospodarirea ~i protecpa calitapi apeIor; · metode ~i mijloace de prevenire ~i diminuare a efectelor poIuariIor accidentale; stapi de epurare moderne ~i suficiente ca numa.. pentru toate apele

· imbunataJirea

educatiei pentru un mediu acvatic curat, mai ales in ~coala, dar ~i Ia locul de munca.

b3) Reconstruclia ecologicii a raurilor prin:

· imbunataprea ~i realizarea unor habitate corespunziitoare conservarii
· asigurarea
biodiversitapi; unor debite suficiente, pe cursul raului, mai mari decat
debitul e~ologic, pentru protectia ecosistemelor acvatice;

· asigurarea continuitapi de debit pentru migrarea speciiIor piscicole.
b4) Reducerea riscului producerii unor inunda,tii prin:

. principiul gospodaririi unitare cantitate-calitate, care sa conduca la solupi tehnico-economice optime pentru ambele aspecte; . principiul solidaritapi presupune participarea statului, a comunitatii locale,
a utilizatorilor, gospodarii de ape ~iONG-uri; · principiul "poluatorul plate~"; . principiuleconomic"beneficiarulplate~", care cere recun~rea apei ca bun economic ~i, ca unnare, fondurile scoase din vfu1zareaei sa fie folosite pentrU 0
exploatare eficienta ~iechitabila.,dar ~ipentru protecJia ~iconservarea resurselor de apa. 120

realizarea unor acumulari cu folosinte complexe prevamte cu un volum de protecpe contra inundapiIor; · realizarea unor indiguiri in combinape cu pastrarea unor areale . ~mede in Iungul cursurilor de apa; · 10terzicereaamplasarii de construcpi in jurul arealelor inundabile. doffieOlul ap elor statuI b~) Crearea comitetelor '+;; . bazin, prin ' implicarea tuturor" "actorilor" din de . ... 1 I . , COmUDlLap ocale, utI1Izatom ~Igospod am apeIor. e Cfecte?unArea ridica probleme speciale privind efectele indiguirilor ~i barajelor, din...in: ape:or fo.artescazute (ca in august 2003), poluarea insumata in tara noastra integra:egu baz1O,reglementarea navigatiei ~i, mai ales, rolul sau ca axil de p e eU~op~ana ichiar globala. ~

·

.

800 ~. ~~tonul R~mfu1iei, ~nca Duniirii a fost. f~iguitii pe 0 di~ta de circa l nutrientilorcC:le ap~t~ uIten?r ~ condus la ehm1Oar:aproC:SUIUl. .~Itrare a de veStuIMari' N se reaIIza10lunca, ~1la eutrofizarea apelor In Delta, parpal ~I10nordUoorpe~ ~I egre. S-a schimbat totodata spectrul piscicol, cu scaderea putemica a , tntrecare crapul,disparandlocurilede depunerea icreloracestora. 121

Pe de alta parte, barajele de pe fluviu au modificat regimul apelor ~i au red

'

aluviunile transportate in Delta ~i pe litoral, impunand ingustarea plajelor. Barajele Us oprit ~imigrarea unor specii de pe~ti, sturioni in special, catre locurile de reproducereau Asupra efectelor barajelor nu se mai poate reveni, decat eventual parp~
deoarece acestea au 0 mare importanta economica. Aducerea insa a unor parp din IUt} :

a tannului afecteaza putemic nu numai plajele, dar ~i constructiile Retr~er~ wrismul ~i economia locala. In multe tari, acest fenomen' de limitrofe, :nului, pentru efectele ~ale previzibile ~i ~~uri1e ~e.treb~ie luate, a
,

reu-agere a

.
~

roblema de interes naponal. Ca urmare, ~l In RomanIa se lmpune un
~ ~

la starea naturala este 0 problema rezolvabila, care se cere insa bine studiata ~i gandi in mod compensatoriu, companind avantajele ~i dezavantajele ~i cunoscand totodata situapile de pe alte tluvii relativ similare. In orice caz, indiguirile nu pot fi elimina: total, dar acestea trebtiie sa altemeze cu areale umede, inundabile, conform conceplie' inipale a lui Gr. Antipa ~ifuncpilor naturale ale tluviului. I Delta trebuie gospodarita ~i protejata conform statutului sau de Rezervatie a

~

~

.

Biosferei, pentru a-i menpne ~i imbunamp complexitatea extrema de medii ~i a multitudinea de ecosisteme a celei mai mari zone umede din Europa. Delta fonneaza un geosistem particular, dar ~iunul complex impreuna cu Dunarea. Ea a fost insa ~i este afectata de intervenpile omului in lungul tluviului ~i in bazinul acestuia. Eliminareaarealelor inundabileale luncii Dunarii a condus, dupa 1980,la eutrofizarea accentuata a apelor Deltei,cu reducereamacrofitelorsubmerse,schimbareaspectrului

algal specific~i 1a proliferarea,in condipile unui exces de nutrienp,a speciilor
~

competitive (exemplu, algele verzi-albastre). In plus, diversitatea biologica a fost afectata ~ide modificarlleaduse regimuluihidrologic prin inchiderea sau deschiderea unor canale artificiale, indreptarea unor meandre (pe Sf Gheorghe ~i anterior pe Sulina), transformarea unor areale in suprafete agricole (Pardina), sau piscicole (Ceamurlia, Popina, Holbina ~.a.) sau, in cazul Razelmului, prin schimbarea calimjii apei din salmastffiin dulce. Ca urmare a acestor acpuni au fost reduse sau distruse unele habitate. Renaturalizareaunor asemenea areale, inceputa pe alocuri, nu trebuie Iacuta msa in lipsa cun~rii altor efecte negative posibile pe timp indelungat. In orice caz, inaintea sau concomitent cu aplicarea unor asemenea bune intenpi, care se cer a ridica ~inivelul de trai allocalnicilor, vor trebui reglate, mai "ecologic" ~ichiar mai drastic, vanatul ~i pescuitu1in Delta. Ca masuri educative se impun mai multe facilitappentru excursiileelevilor ~istudenplor,chiar ale strainilor,in Delta. Litoralul Marii Negre, ca geosistem specific, face parte concomitent din sistemul Marii Negre, dar ~i din cel dobrogean, cat ~i din cel al Deltei ~i Dunarii. Problema esenpala de mediu a litoralului 0 constituie eroziunea $i retragerea farmului (~i a plajelor) datorita actiunii a trei factori: ridicarea nivelului marii c~ circa 20-30 cm pe secol, u~oarele mi~cari de cobowe ale tarmului dobrogean ~l deltaic ~i unele actiuni antropice. Conform datelor publicate in Strategia Nafionali'i pentru Dezvoltare Durabila (1999), /inia de farm se retrage anual cu circa 0-5 la 15-20 m pe litoralul nordic ~icu circa 0,2-0,5 m pe litoralul inalt de la sud de Cap~l Midia. Aceasta a condus, in ultimii 30 de ani, la reducerea plajelor cu circa 20 Ian .
Intre .cauze1e care afecteaza plajele trebuie subliniata ~i reducerea cantitapi. de

fost dec~= de prevenire a efe~telor abraziunii lit~rale. . . plan natl Neagra ~i, respectIv,platformanoastra contInentala,ca prob1emabcade d . ~a~:'oltare durabila,trebuie privitain conte':,udPlanului ~":at~lpce.Ac~u~e merliu~rotecfia $iReabi/itareaMarli Negre se~at. m 1~~~.de.mml~l ~edlUlul dl~ p:~trU. rane. Acest plan se refera la protecpa diversltapl blOloglce~l a cadrulw tanl~::aluarea periodica a ~i biodi~er~itapi~i popul~pilor~e mamifere marine, n~ifi~a practicilorde pes~wtp~~trudlmmuareacap~rn mamlferel?r.e~. . m AcJiunilede protecpe ~lreablhtare pomesc de la cat:evacaractenstIcIale acestel -' cum sunt: caracterul de mare aproape inchisa, stratificarea specifica de tip m<lf.1:uc suprafatamarina relativ redusa (432.000km2)~i,mai ales, bazinulhidrografic ~~~,4 ~ilioane km2(0 treime din Eu~opacontin.e~tala)ce aco~e~ total.s~~ Parti~ 17 Wi 13o~e-capitale, un total de CIrca160 mtllOanede 10cUlton,cantItaple man de ~utrienp,dar ~ide poluanJicarate de tluvii, in special de Dunare ~.a. in Marea Neagra exista doua ecosisteme generale; unul pana la 150-200 m adancime, cu apa oxigenata ~i cu un volum de circa 10% din totalul marii, cu 0 bogata ~i variata flora ~i fauna marina; al doilea ecosistem cuprinde 90% din volurn, cu ape stagnante provenite din Mediterana, tara oxigen, cu hidrogen sulfurat~iin care viemiesc numai bacterii su1foreductoare. in ecosistemul'superior traiesc peste 150 specii de pe~ti, intre care 19 specii comerciale, inclusiv sturioni, trei specii de delfini etc. Aici, in ultimele cinci decenii a crescut insa poluarea, care a condus la degradari ale ecosistemelor componentespecifice. Astfel, a crescut de 3-5 ori cantitatea de nutrienp adusa de <lI!elecurgatoare, a aparut 0 supraproducpe de fitoplancton, care blocheaza patrunderea luminii catre alge, in special pe platforma continentala din nord-vest. Se adauga. deversarile de petrol, detergenp, metale grele, plus 0 tendinta de sUP~P~SCUlt. Urmarea a fost reducerea cantitatilor pescuite de 5 ori la litoral ~i de ;ed:~ 10 larg, r~~ucerea .~peciilor de pe~i comerciali c~pturaJi l~ 5 (din 19), ~reaputemlca a speculor de alge, reducerea numarulUlde delfim etc. In cadrul Programului de reabilitare se impun masuri privind: introducerea ~~~~tehnologi.inepoluante de extracpe ~i transport al petrolului ~i gazelor de pe m=ri~:a ~n~nenta1a; ~asuri specifice de protectie impotriva poluarii in porturile biodivers' ~l.. I,? ce pnve~e transportul pe mare; masuri pentru refacerea ltaP.l;lnfiintarea de acvaculturi etc. Bibliografie mijlo;ce~n:Pa, Gr. (1910), Regiunea inundabila a Dunarii. Starea ei actuala $i

aluviuni varsatede Dunarein mare, cu circa 50%, din cauza barajelorde pe tluviu ~Id~ pe afluenp ~i, intr-o mai mica masura, din cauza digurilor de protecpe a ~e~ul.U1 navigabil Sulina, pre1ungitin mare, ~i a digurilor de protecpe a porturilor Midl~ Constanta-Sud~ichiar Mangalia, care deparreazaaluviunile dunarenede tarm.TotU~l, in 2003, la Costine~, s-a inregistrat0 inisipareputemica a plajei submerse. 122

~ ~a 0 pune in valoare, Bucure~i. Studiu hidraler Adriadna (1976), Lacurile de pe litoralul romanesc al Marii Negre. rografic, Ed. Academiei.

.

123

CaIdare R. ~i colab... (l96~), Studiu. ~idroge%gic teritoriu/ R.P.R., ISCH., "Studll de hldrogeologle , m.

R.S. Romania, IMH, "Studu de hldrologle , XXVIII.
de nord-est, Ed. Academiei.

. .
.
.

de sinteza pent/ij

Diaconu C. (1971), Stu1iu/ rep'a':,tipei scurgerii de a/uviuni pe teritOriu/
Florea N. (1976), Geochimia §i va/orificarea ape/or din Campia R0l1u1nQ

. G~tescu P. (1971), Lacuri/e din Romania - limn%gie Ed. Academiei.
G~tescu

regiona/Q
'

P. ~i colab. (1979), Excesu/ de umiditate din Campia Romana d

nord-est (1969-1973), Ed. Academiei.

e
1"1I

· G~tescu P., Rusu C. (1980), Eva/uarea resurselor de apa din raUri ~i amenajarea bazinelor hidrografice in Romania, "Terra", XII (XXXII), 2.

. Lazarescu D., Panait I. (1957), Tipurile de regim ale raurilor din R.P. Romana, "Meteorologie l-Jidrologie",2, 4. Liteanu E. ~i colab. (1959), Raionarea hidrogeologica a teritoriu/ui R.P.R., "Probleme de Geografie", VI. . Pi~ota I. (1971), Lacurile glaciare din Carpa!ii Meridionali. Studiu hidrologic, Ed. Academiei. . Pi~ota I., Truf~ V. (1971), Hidrologia R.S.R., vol. II, Lacurile Romaniei,

.

Centrul de multiplicare al Universitapi Bucure~ (vezi ~ibibliografia, foarte bogata). · Pricajan A. (1972), Apele minerale §i termale din Romania. Ed. Tehnica. · SAndulache AI. (1970), Lacurile dulci din Campia Transilvaniei, ,,Lucrarile

BIOGEOGRAFIA

Stiinpficeale InstitutuluiPedagogicOradea". · Truf~ V. (1969), Hidrologia R.S.R., partea I, Marea Neagra, Centrol de multiplicare al Universitatii Bucure~ti.

· .

Ujvari I. (1972), Geograjia Zavoianu

ape lor Romaniei,

Ed. Stiinpfica. catastrophiques de I 'annee

. x x x (1974), Atlasul seciirii raurilor din Romania, 1MB ~i IGFCOT, Bucure~ti. . x x x (1976), Dunarea intre Bazia§ §i Ceatal Izmail, MOl1ografie hidrologica, ISCH, Bucure~i. · x x x (1973), Marea Neagra in zona litoralului romanesc, Monografie
hidrologica, 1MB, Bucure~ti. · x x x (1971), Raurile Romaniei (Monografie hidrologica), IMH, Bucure~.

1975 en Roumanie, ,,Revue Rownaine de Geologie, Geophysique, Geographie", 21.

.

Zavoianu I. (1978), Morfometria bazinelor hidrografice, Ed. Academiei.
I., Podani M. (1977), Les inondations

·
·

x x x (1983), Geograjia Romaniei, vol. I, Apele, Ed. Academiei. . x x x (1983), Enciclopedia geograjica a Romaniei, Ed. Stiintifidi ~I

Enciclopedica. . . . x x x (1992), Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, Ministerol Medlulu1, Aquaproiect S.A., Bucure~.

124

ASPECTE GENERALE

I. 0 problema de principiu: biogeografie sau vegetatie ~ifauna?
II

Ve etapa ~ifauna unei s~pot trata fie separa~,~e impreuna. Un exe~~plude gmbinatii se giise~ m Bwgeografia Romamel (coordonator R. CaImeseu, t:ratare . . " 1969), I 0 tratare separatii, in. Geografia Romaniei vol. Id(1983).f Prima luerare . I I insista, in deserierea vegetapel, ~~pra trepte ~r majo~e e r~ Ie , 'pe etaje (~l subetaje)~i, totodatii, as~pra e~n~~pllorde medm sau blOtopun speelfi~e, ~upra componentei ~i struetu~l1as.oela~lIor veg~tale: Exemp~el~ mer~ un:on pana la 'nfluentamicroreliefulUl,roellor ~la unor tlpun de solun. In sehlmb, m Geograjia ~omaniei (1983) sunt prezentate mai bine tipurile de vegetatie. Manualele de Geografie fizica a Romaniei adoptii mai ales modelul din volumul I Geografia Romaniei(1983), ea, de exemplu, Valeria Velcea (2001, Sibiu), sau I. Bojoi (2000, la~i).Mai apropiat de eoneeppa din Biogeografia Romaniei (1969) este manualul lui AI. Ro~u(1973), de~iin el se trateazii separat vegetapa ~ifauna. Adoptfun~inoi 0 linie intermediarii,mai apropiatii de Biogeografia Romaniei (1969),dar eu separarea eelor doua PiiI1i,vegetapa ~ifauna, ~ieu preeizarea ea este necesara fi expuse ~itipurile de vegetape, dar ~ieondipile de mediu ~iadaptiirile la me~iu, deei ~i prezentarea pe zone ~i etaje, distribupa ~i limitele, eomponenta ~i mal ales strueturape verticalii, dar ~iregiunile.

~

~

"r;,

2. Unele definitii Cilteva defmipi ale unor nopuni sau concepte de baza sunt, in prealabil, necesare, preluandu-IedupaDicponarul explicativ (1972) ~iDEX (1975), fiind mai scurte. Flora = (zeita florilor) - totalitatea plantelor care triiiesc intr-o anumitl regiune a globului, intr-un anumit mediu, sau dintr-o anumiHi perioada geologica. Vegetape producatoarede flori1.
o V~getape = multime de plante dintr-o zona, regiune sau tarn, sau complexul unor ~uPU~afilde plante eterogene ca structura ~i origine geografica, grupate impreuna, in s.:e~~ de conditiile de mediu ~i de necesitiiple de trai, in fitocenoze ~i asociapi. Toate ell e ~e regn vegetal.
l11edi.u ~'to~e~oz~ (fito = plama; koinos = comun) - asociape de plante care triiiesc mtr-un anumit E: ~ta (bIOtop)~isunt condiponate de anumip factori fizico-geografici ~ibiologici.

flora ~iVe ~efiIUtilsunt necesare in special pentru a se face diferenta mtre termeml de getatie, care adesea se folosesc impre~ sau flora se subintelege.
1

stabilese S~st~~ ans~blu fonnat din biotop ~ibiocenoza(fito+ zoocenoza)in care se o =. Ae~:til strii~, mclusiv Cllfactorii abiotici (cu biotopul). ..
A

.
Sllvianp arent (1991), Dictionnaire des sciences d'environnement, Hatier-Regeot, Paris. 127

3. Istoricul studiilor privind flora ~i vegetatia

Studiile privind distributia ~orei ~ivegeta~ei sunt d~osebit d~ ~ple, efeCtu

;

cu precadere m secolele XIX ~l Xx. Pot fi cltate, ca mceputun pnmare, ha.n~ executate de Mercator pentru Transilvania (1595-1611), cea a lui C. Cantacu/ e

(1700) ~entru Tara Rom~~asca Ji a .lui D. Cantemir (1716) pentru MOldo~o Unneaza fondatorul botamCll romane~, D. Brandza (Despre vegetafia Roman"a. 1880), care contureaza ~e regiuni de vegetatie, ~iD. Grecescu cu prima schen:', zonalitiitiivegetatiei din Romania (Conspectulflorei Romaniei, 1898).In secolulxX se remarca AI. Borza (publica regionarea floristica a Romaniei, 1929, 1931, 1957 1960),. P. Enculescu (1938, .harta v:~etapei Romani~), 1. Prodan (1939, u~ dete~ator p~ntru plantele dm Romanla)A ~.a~0 opera fundamentala, la care auIII contnbmt mulp auton, este Flora R.P. Romane, m 13 volume (1952-1976).Amintirn' totodata, ~i unnaroarele lucriiri: Biogeografia Romaniei (1969), harta vegeta,tieidi~ Atlas RSR (1972-79), lucrarea colectiva Piidurile Romaniei (1981, Editura Academiei)~icapitolulFlora $ivegetafia,din vol. I, GeografiaRomaniei (1983).
~

adauga ~i specii din etajul subalpin, ca Drosera anglica), la ) C se [ " .-/ care ,sa, 'niumvitis-luaea, arex lmosa ~.a. --~ri~orul a~f' alpine (din Alpi) sunt din familiile Compositae, Ciperaceae W . specl; e Carex rupestris), Gramineae (Agrostis rupestris, Poa tremula, trifidus), Cruciferae ~.a. (Carex cl~rvu a~) , Juncaceae (Juncus " . . l a VIOace d pesfllC "Ie submediteraneene $' me Iteraneene soot m generat xerofile ~l
A

·
"l.

S~r'~ar
A

pot fi ~i mezofile ~i chi.ar mezohigrofile, toate insa sunt tennofile.

s) rcUsce"" .' ' (C!~/eI brumanu (Quercos pedunculiflora),.fras"!ul. ~Frraxinuspallissae ~i
steJafIl angustifolia), sorbul (Sorbus domestica), carpm1ta (Carpinus orientalis). frra~:~oret tipice soot moj~re~u~ (Fraxi~us ornus): cru~i?ul. (Rha"!~us tinctoria) I~ s~ . " ta in Paji~ au SOSlt lfente specn de grammee ~l.dm famlha Fabaceae. d . . . <:1carplOl, . A '( .. ral soot mc IUSIV me dlteraneene-atlantlce ~i Ie mediteraneene m gene Specll .

O1eZOxero e~udul Romaniei, in sud-est ~l vest. Ca plante lemnoase se citeaza: cerul Se gasesc lD vi gamita (Quercus Frainetto), stejarul pufos (Quercos pubescens) r

mediteraneene-pontlce.

~

A'

..

. A

A"

.

Speciile endemice, c~ ~ale

de raspandire ~ro;~lln~v

~umat m ~~ani".?

sunt

ORIGINEA ~I REPARTITIA ELEMENTELORFLORISTICE
Flora Romaniei este foarte bogatii, avand 3350 de specii (Flora Romaniei, 1952-1976). Aceste specii apaqin diferitelor regiooi din Europa ~iAsia ~ioglindesc detenninari climatice glaciare, interglaciare, holocene ~i actuale. Principale sunt unnatoarele grupe de elemente: vest ~i central-europene, euroasiatice, pontice, boreale, submediteraneene ~imediteraneene, alpine ~iendemice.

mai numeroase in moote, ap~l ~ J?<>b~gea,pealu~le ~l Cfun~la Banatulm, m Campia TransiIvaniei~i in alte dealun ~l campll, mat ales din Mootema. Soot endemisme care exismpe teritorii foarte largi ca Thymus bihoriensis, Koeleria transilvanica ~.a.,existente in to~ Carpapi, altele numai intr-oo ~irde moop (Centaurea carpatica din Orientali, sau Poa tremu/a in Meridionali), soo numai pe arii locale (Saxifraga demissa in Ciu~, Bucegi, Piatra Craiului), soo garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) numai in PiatraCraiului, sau StiJXldanubialis numai la Portile de Fier.

.

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri I. Caror regiuni apar,tin speciile floristice ale Romaniei? (Vest ~i centraleuropene,euroasiatice,pontice, boreale, submediteraneene~imediteraneene,alpine ~i endemice). 2. Care sunt arborii de origine vest $i central-europeana?(Molidul, bradul, fagul,gonmul,carpenul,stejarulpedooculat,teiul, cornul, alooul,paltinul,u1mul~.a.). . 3. Ce specii boreale sunt localizate in muntele inalt? (Mesteacanul pitic,

Speciile vest $i central-europene

de arbori sunt: molidul (Picea abies) existent

in euyul montan inalt, bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica) in mOOPimijlocii ~i dealurile inalte, gorunul (Quercus petraea), stejarul pedooculat (Q. Robur), carpenul (Carpinus betulus) ~ialooul (Corylus avellana) la altitudini mai joase. in subarboret se gasesc: marul paduret (Malus sylvestris), paducelul (Crataegus pentagyna), comul (Comus mas), sorbul (Sorbus torminalis), teiul (Tilia cordata), u1mul (Ulmus laevis ~i Ulmus procera), paltinul (Acer pseudo platanus). in paji~ soot multe specii din familiile Liliaceae, Gramineae, Rosaceae, Compositae. . Speciile euroasiatice tipice soot urmatoarele: pinul silvestro (Pinus sylvestriS), mesteacanul (Betula pendula), aninul negru (Alnus glutinosa ~iAlunus incana, ultimul in loocile din moote), u1mul (Ulmus minor ~i Ulmus glabra), paltinul (Acer platanoides), jugastrul (Acer campestre), iar in looci se gasesc plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), plopul cenu~iu (Populus canescens) ~i saIcii .(sab~ triandra, pentandra, fragilis, purpurea). Se adauga subarboret ~i diferite ierbun, mal

men~orul ~.a.).
.

CARACTERE GENERALE ALE FLOREI ~I VEGETA TIEl iN RAPORT CU POZITIA ROMANIEI ~I CU PRINCIPALELE MEDII FIZICO-GEOGRAFICE noast; , A~ezareaRomaniei in zona climatica temperata continentala situeaza tara
tip eUroIn.z~na .st~pei ~i silvostepei, mai precis la intalnirea dintre stepa pontica de . ~a~lc ~l sIlvostepa panonica, vestica (fig. 30). o seParateXlsten~ Carp~tilor a modificat insa mult zonalitatea bioclimatica, impunand Etajele sun~ ~~l pontlce de silvostepa panonica, dar mai ales 0 etajare a vegetafiei. fOioaseeu sllnIl~e zonelor vegetale tot mai nordice (zona nemorala a padurilor de zona de siI:O~run~! fag, zona r~inoaselor boreale soo a taigalei, sau etajul molidului, ndra, respectiv euyul subalpin ~izona de tundra sau etajul alpin). 129

ales din familia Gramineae,cu genurilePoa, Festuca,Nardus ~.a.

_

.

Speciile pontice

soot ierboase de stepa ~i cinci specii lemnoase de silvostep.a.

In ierburi domina fainiliile Gramineae, Liliaceae ~.a., cu g~nurile Stipa, !~:~ Asparagus,Allium, Centaurea, Artemisia,Astragalus ~.a.Cele mat multe s~t ~h~\e (Stipa)de tip nord pontic ~ipontic-mediteranean.Ca elementelemnoasemat raspaIl 1 soot artarnltiitarasc(Acertataricum)~iporumbarul(Prunusspinosa). ~. te . Speciile boreale, localizate in mootele inalt ~iturbarii, sunt totodata rehcla glaciare, ca mesteacanul pitic (Betula nana, Bohumilis), Viola epipsila, PrllrtU 128

',ocazta~

.

gtOroscilari. Ca urmare, co~orul vegetal.este foarte dive~si.f!cat,in special . endemice, extrazonale, IDtrazonale ~l azonale. TOtu~l, ID fiecare zona

pritt form?:' etaj (~isubetaj) dominaan~ite.fo~at!uni ~i ~ciapi vegetale. (~iS1IbZ?~ c3teva exemple de asemenea diversificart. In fonnapunea zonala compusa ) CttaIU cus cerris) ~i gfunitii (Quercus frainetto), care ocupa dominant interfluviile din cer (~':terca1eaza ~i ~~aru1 pufos .(~ercus pubescens) pe .ve~pi insori~, ~i netede, s. fagUlpe eei umbnp, ca fonnapunl extrazonale, precum ~IPa.J1~ de lunca, pe

gorunulv~lor, a formap~ ~nal~. ~te exemple, ~u.asoci~ extrazonale, c
alpJD, a5QCI<>r

fund~1 saraturiIor ~i nislpuriIor (stmllare unor locurt dID ASia Centrala), sau, IDetajul spc.clfice ."tiilor tipic alpine Ii se alaturii ~ielemente de tip tundra ~i silvotundra.
III

~

~le

Autoevaluare

- intrebari

~i raspunsuri

.,.

:~

,

1. Ce zone de vegeta,tie s-ar intretaia pe teritoriul Romaniei daca nu ar exista Carpafii? (Zona de stepa pontica de tip euroasiatic ~i zona silvostepei panonice de tip vestic). 2. Ce elemente noi de zonalitate a vegetafiei introduc Carpapi. in Romania? (Impun 0 etajare, dar introduc ~i 0 a treia zona, padurea nemorala - de foioase - in arealul campiilor ~i dealurilor, cu doua subzone, una mczofila, cu Quercus robur ~i Quercus petraea, ~i alta tennofila, cu cer ~i gamitii).

"".

3. Care factori au impus marea diversificare a covorului nostru vegetal? (Oscila!iileclimatiee glaciar-interglaciare ~i'cele din holocen, eu retrageri ~i veniri de speeiinoi, combinate cu varietatea reliefului, a rocilor ~ia solurilor).

-

Limita dintre climatultemperat continentalmoderat ~ieel exeesivtreee azi pe la .~
est de Carpap ~i reprezinm totodam limita dintre doua mari provincii fitogeografice ':,~

EVOLUTIA MEDIILORBIOCLIMATICE

~I A VEGETATIEI

(vest ~i est-europeana). Suprafata Romaniei cu vegetafie de tip vest-central-european
ocupa circa 64%, iar eea cu vegetape estica, circa 36% (Biogeografia Romaniei, 1969).

~i

ExistentaCarpaplora rncutsa apara ~i0 a treia zona alamride stepa ~isilvostepa,~i, respectiv zona de padure nemoralii (cu foioase), in campii ~i dealuri, avfu1ddo~ .~:

i
"

Vegeta!iaactuala, ca repartipe ~i structura, reprezinm rezultatul unei evolufii ~iadaptaricontinue in raport cu schimbarile de mediu bioclimatic, care au avut loc Incuatemar,eu precadere in holocen. . Genurile de flora tropicala se inmlnese inca in eocen. ,,spre sfar§itul ;lOc..enului, 1imatulregiunilor noastre a devenit temperat ~i ... din paleoflora au c I~sparut~eelemai multe dintre genurile tropicale" (Geografia Romaniei, vol. I, 83)~~atr~sfar§itulp/iocenului, c1imaincepe sa se raceasca, apropiindu-se de eea actual , lar tn cuaternar au loc oscilari mult mai importante. a flo Flora~Plioceana la Borsee,studiatilde Emil Pop (1936),indica similitudinieu de flo: ~a nord-americanaatlantica,cu cea de tip mediteranean~ibalcanie.Aeeasta aveau P~~tii ~taje~in partea inferioara fiind padure de tip nord-american, colinele Picea ~~ ~unde.tIpsud-european,iar in munte erau coniferede tip microtenn (Abief, general' .). Lacunle Pontic, Getic ~i eel Panonic atenuau diferentele sezoniere. In V de la ciue~?rbade un climat subtropical temperat.Concluzii similareindica ~iflora de specii~: ata (R. Givulescu, 1979),~ianume, padure cu 0 mare diversita,!e, ominatil d apqr~ispe ..~ercus, Fagus, Carpinus,Acer, Ulmus,Populus,Alnus ~.a.Intre acestea CIl e SequOia,care dispar spre s~itul pliocenuluidin toatilEuropa. 131

. Situarea Romaniei la interferente bariee-climatice extrem-europene a favorizat avansarea, in holocen, in exteriorul Carpafilor, a unor fonnafiuni vegetal~ din toate direcpile. Astfel, stepa pontica euroasiatica a avansat pe teritoriile tn~ joase (sub 200 m) din sud-est (parte din Cfunpia Moldovei, Dobrogea de Sud ~l Baraganul); elemente submediteraneene (Quercus cerris ~i Quercus frainetto) au avansat din sud (in Banat ~iOltenia, peste sudul CfunpieiRomane pana in Dobrosi de Sud); elementecentral-europene special, padurea de foioase.cu Querc~c (in robur, Quercus petraea ~i fag ~i parte din ~inoase in munte ~i chiar elemente d alpine din Alpi) se intind, cum am aratat, pe 64% din tarn; in nord au venit eleftlef/ de taiga ~itundra, in timpul glaciarului wiinn, care apoi au urcat in munte.. din . Pe de alm parte, oscilarile climatice glaciar-inteIBlaciare,dar ~l ~le 11,1
holocen, combinate cu varietatea reliefului, a rocilor ~i solOOlor, au creat blotO~jtf;. locale foarte diferite, in care s-au adapostit, s-au adaptat ~i au rfunas pe loc plante sO 130

subzone, cea de foioase mezofile de tip stejar pedunculat ~i gorun (Quercus robur ~l Quercus petraea) ~ieea tennofila cu eer ~igfunitii (Quercus cerris ~iQuercus frainetto).

j

~uat~rn~r, r.1cirile ~i inciUzirile ~pe~te ale climei au inpus ~i oscilfu-j vegetapel, mal bme cunoscute pentru glaclapunea wurm. Pentru mtregul Cuate

~

.
~>

. rul care merge pana acum 9000 de ani). in aceste faze se mai ptlstrau §iftniglac~ au' avut loc oscilari de r.1ciri ~i u~oare inciUziri, vegetatia oscila intre

c?nditii1ebi~climatice sunt ~p~te fie i~ tre~tipuri de ~azefitoclimatice(anate rn hipsotenne ~lcatat:~e), fi~ mpenoade chmance (preglaclar,glaciar ~ipostglaciar~e, fazele catatenne, raclrea chmel conducea la regresul esentelortennofile, la cobo .. In. I~itei p~u~lor ~i.la reducerea numarului de etaje de vegetatie. in fazele anate:eq chma se mcaIzea ~Icre~a frecventa esentelortennofile, cum sunt stejarii,teii uIme, sau carpenul, scazand in schimb pinul ~i mesteacfu1Ul. maximum de clim~ cal J. La u fazele hipsotenne, esenteletennofile ating ~iele un maximum. d, ~at ~rive.~teperioadele, ~regl~ci~~ue s-a ~lasat intr~ pli?cen ~i instalarea

"iu1Ue de.gh~~dra

in munte ~i stepa in depresiuni ~i locuri joase, chiar pin ~i

t1JI1drli sIlvo llerod) ~i se incheie cu 0 r.1cire~i cu extinderea tundrei. Cam pe la anii §1 l11esteaciintn ~ra se ~trage spre nord ~i se termina tardiglaciarul (pe la anii 9000). ( 9700 I.Ch., tUDeaztlholocenul inferio~ sau p~ebor~alul (9~00~7000~, cu c1imat b) Vrl11

. ..' ratrece~ I umed iar ca vegetabe se exbnd pmul, apOlpmul $1molidul, cu

ghetanlor m wurm.Este vorba m pnnCIpmdeplelstocenulmfenor $i mediu candil .
climatul nostru se pare di a rfunas inca destul de cald, rara a exclude altem~ta d faze periglaciare (oarecum temperat rece, in arealele joase) ~itemperat-calde, ~hiae semide~ertice. Confonn acestor oscilari, etajele de vegetatie, in special padure~ urcau sau coborau. Glaciarul se refera la wiirm, cand in Carpati s-au instalat ghetari. Acum, lantul muntos Carpato-Alpin a jucat rol de prag fn calea migrarii spre sud a plantelor pliocene subtropical-temperate, multe plante de la nord de acest prag disparand, iar flora saracind. Vegetatia glaciarului wiirm a fost studiata de catre E. Pop (1945, 1971) ~i I. Ciobanu (1959)3. Acest glaciar a avut trei stadii - WI, W2 ~i W3, cand temperaturile coborau - ~idoua interstadiale temperate. Carpatii Orientali, Meridionali, 0 parte din Apuseni ~i Muntii Banatului erau ocupati de tundra, dealurile in majoritate erau cu silvotundra, dominant in Podi~ul Transilvaniei,Muntii Banatului ~iApusenii Sudici, plus Dobrogea de Nord; stepa era la contactuldealuri-campie,estul Moldovei,in CampiaRomana ~iDobrogea Sudidi. . Padurea s-a pastrat totu~i ~i in stadialele reci, mai ales prin pinete, dar . cobornta pe arealele deluroase, desfiintiindu-se insa etajele forestiere. Predomina, in rest, 0 flora arctica-alpina ~i subarctica ierboasa cu tutari~uri de salix herbacea, Betula nana ~.a. Aceasta flora alpino-arctica rezulta din amestecul speciilor alpine din Alpi ~i Carpati, care au cobornt in timpul intensificarii glaciatiunii, cu speciil.~ arctice, siberiene, altaice ~i caucaziene migrate spre vest ~i sud-vest; aceste specn amestecate au urcat apoi, la sfa~itul glaciatiunii, pe culmile carpatice (In flora Carpatilor, mai mult de jumatate din specii apartin florei alpine a Alpilor). . In interstadialele wiirmului dominau padurile de molid, stejar, ulm, fras~n, carpen ~i alun. E. Pop (1971) a stabilit chiar varsta absoluta a unui interstadial (Denekamp, sau W2-W3)la 27.000:1:360 de ani. 00Postglaciarul incepe acum circa 13.000 de ani cu Tardiglaciarul (13.0 10.000 ani) ~icontinua cu holoc~enu~.' . ~ chi, a) Tardiglaciarut a fost Imparpt de Bhtt-Sernader m 5 faze (d,!asul ve . bOlling,dryasul mijlociu, allerod ~idryasul nou), iar De Geer separa trel faze (doni,
2 Sensul de preglaciar a fost preconizat prima datil de J.P. Voite§ti, 1936, §i se refera nu.wU la Catpati.
3

tel11pe e de stejan ~Ialun.. . . .... unele u~ I cenul mediu comclde cu un chmat cald numlt ~Iopttm clzmatic (7000c) . 00 and un maximum de caIdura in faza numita "atlantic" (8500-6000 1O~0~~~ ~:meda, spre deosebire de fazele b~real~ (YOOO-50qO ani) ~i su~boreala aOl),c 1006 ani) care au fost calde sau u~or mal reci ~I uscate. In acest optImum se ordin; ulmetele, alunetele ~i molidi$urile, fonnandu-se in final un etaj (30.0~
~

.

cxtlO, l~U molid'fiistejari$,in amestec cu alun, un etaj de dealuri cu alun-stejari$, ~ontanstec cu molid, ~i un etaj de campie cu stejari$, in amestec cu alun ~i stepe .. . 10ame . . Co. . Acumvin, in mod maslv, dIn sud , J.OlOase tenno fil e, ca steJan, u1 tel, alun. m, Joase'in subboreal, mai rece (3000-1000), apare un etaj clar de carpini$, interpus "ntremolidi~~istejari, iar pe vai incep sa soseasca, din vest, ragete. Se extind mult ~istepelejoase, faza cand se pare c~ s-au fonnat ce~oziomurile.
~

d) Holocenul superior, respecbv faza subatlantic (- 1000 la actual), mcepe cu un c1imattempera! umed ~i rece, iar apoi unneaza un climat continental. Apar fligetele fn mod masiv, care formeaza un mare etaj in locul celui cu carpini~ ~icare totodata imping In jos stejari~urile, iar stepa se reduce in favoarea padurii. Este faza cu cea mai mare ex1inderea padurii ~i a golurilor alpine. Arborii termofili se retrag spre Banat, sudul Cfunpiei Romane, Dobrogea, sau raman in unele enclave favorabile, ca in Subcarpatii Curburii, protejap de foehn (liliac saIbatic, carpiniJ:t'i,mojdrean ~.a.). La inceputul subatlan~cului, mai rece, pare ca s-au format ~ighetarii din pe~rile Muntilor Apuseni (E. Pop ~1I. Ciobanu, 1950). Spre actual, c1ima se aridizeaza ~istepa joasa se extinde. Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri

1. Ctind a existat fn Romtiniaflora de tip tropical? (in eocen ~i miocen). at! ti2~c.u ce tipuri actuale de flora seamana flora pliocena? (Cu cea nord-americana an ~a §1 cea mediteraneana ~i balcanica, apariind inclusiv Sequoia).

~

vegeta#e;~ncf. filde ce au eXist'!t e t~r~t?riul~om~niei cele mai multe oscilari ale F 4 C' (In cuatemar, datonta oscIlanlor chmatlce). vegetane'~(~ Sunt fJ.erioadelecuaternare care au impus principalele oscilari ale 5~' reglaclarul,glaciarul ~ipostglaciarul).
retrage'rii e rol a jucat lan,tul Alpino-Carpatic, pe timpul glaciarului, fn calea l11ulte'dintr?~le s~d a plantelor pliocene subtropical-temperate? (Rol de baraj, . 6. Cee e e dISP~~d). ~ Silvotun~a:e prezrnta, pentru vegeta,tie,postglaciarul? ( a) Tardiglaciarul, cu tundrii ~I ~o1id; c) 0111 unte ~i stepe in depresiuni ~ locurile mai joase; b) Preborealul, cu pin ~ ,~eJar, de ca::;~rnu~ clin:atic,. cu e~e: montan = molid ~i stejar, de deal = alun ~i
.
,

SUbatlantic ~le

Citati de R. CAlinescuin Biogeografia Romdniei, 1969.

- steJar ~1 stepe, un etaj de carpini~ intre molid ~i stejari; , and fageteleiau locul e~ului cu carpen ~iimping stejariimaijos).
133

4 Unii autori 11indud warmului. 132

Zonalitate, etajare, azonalitate ~iregionalism Vegetatia in general (~i cea a Romamei in special) depinde de latitu (zonalitate), altitudine (etajare), gradul de continental sm, de influentele eXteri' , i climato-barice(regiunide vegetatie)~ide unele conditiilocale de mediu (azonali~ ). Zonele de vegetatie Zonele de vegetatie rezulm din pozitia latitudinala ~i chiar longitudinal' . Romaniei pe glob ~iin Europa, respectiv zona de silvostepi:i~izona de stepii ( a ~.
est ~i ~u.d-est). Exism insa.~i 0 z~ni:i nemorali:i ~e stejari, situ~m J?e.cfunpii inal~r~ dealun Joase (300-400 m), care m Europa se gase~te la longltudml mai mici d ~l} ale Romaniei, dar la latitudini mai mari sau egale cu ace lea ale tarii noa:t Ap~ti.a aici a ~stei zone nu. e~ cauzata .de al~tudinea ac~stor, locuri, deci nu e~f.~

silvostepei s-a !ntins pe cemozio~uri.le levigat~, ~i.~u~e,. peste Zona b 250-200m din Podi~ulMoldovel,pnn sudul Camplel Rfunnicului, .'art.i~eitU~ s~ui in Dobrogea (intre 150-250 m), Bumas (sub 150 m), sudul s '~siuI ~araran. 'apoi in vestul ~i centrul Cfunpiei de Vest pana la Carei. Se ei campiel 0 ~te~o~asubzone (S. P~covschi ~iN. Donita, 1967): silvostepa nordica, subiIt1part~0pedunculat (Quercus robur), ~i silvostepa sudica avand stejari 1 avan~ .steJiar (Quercuspedu~culiflor~ ~~Quercus p~besce~s). ufos .. bfU111at1U.tnemorali:ia stejanlor s-a mtlns pe solun de padure cenU~l1, runp b

,.

·

·

naaflate in nordul Podi~ului M'oldovei (intre 200-350 m), in centrul

etaJ, CI reprezmta un deterrmmsm carpatlc, pnn aceea ca mare~e cantitatea precipitatii, pe arealul din jur, cu circa 20-25%; ca urrnare, este socotita tot zon? (deosebim de etajul nemoral). Mai trebuie remarcat, pe de alm parte, ca influentel: barice exteme impun ~i ele unele diferentieri in ce prive~ speciile de plclli~ specifice ~ide amestec ale acestor zone, deterrninandin cadrullor subzone (fig.31).:

/

ro~~tel~'iransilvaniei (ceva mai sus, intre 250-400 m), dar ~i in cfunpiile inalte P?dl~udu1. est (intre 100-300 m). A fost impaqim (N. Donita, 1963) in doua v subzo dtn s~e:~~ustejari mez~fili (s~ej~ ~e,dunculat sau Que~cu~ robur) ~i cu stejari submezofili, mai terrnofih (cer ~l garrllta sau Quercus cerns ~l Quercus frainetto). Etajele de vegetatie Sunt impuse de altitudinile de peste 300-400 m a)e dealurilor pericarpatice ~i de Carpap. Botani~tii ~i b~ogeo~rafii separa patru etaj~ de vegetatie (Geo~ra.fia Romaniei,vol. I, 1983):etaJul fOlOaselor mtre 3-400 m ~l 1200-1400 m (dommante gorun ~ifag), etajul molidului (1200-1400 m ~i 1600-1800 m), etajul tutari~urilor (jneapan,ienupar, bujor de munte) (intre 1600-1800 m ~i 2000-2200 m) ~i etajul paji~tilor scunde ~itufiiri~urilorpitice (fig. 32).

135

. Etajul de foioase (nemoral) este format la bazii din gorun (intre 300-400 600-700 m) ~i apoi fag (pana la 1200-1400 m); are patrn subetaje: gorun; go 1 fag; fag; fag in amestec cu brad ~imoJid. l'Uti. . Etajul molidului (intre 1200-1400 m ~i 1600-1800 m), zis ~i etajul bo'
estemultmai uniform~inu se separain subetaje. real,

.

Etajul tufliri~urilor ~i rari~tilor, zis ~i etajul subalpin, are doua sUbeta. . '

cel al rari~tilor ~icel al tutari~urilorinalte. ~e. . Etajul paji~tilor scunde ~ial tufliri~urilorpitice este numit ~ietajul alpin. Regiunile tloristice ~ide vegetatie Sunt conturate de botani~i (cap. ,,Flora ~i vegetapa" in Geograjia Romania. vol. I, 1983)in douamoduri: el,

. Carpatica domina tara, ocupand top Carpapi, Transilvania, '~Reg1un~~ 1 Getic ~i Dealurile de Vest. Aici, specifice sunt ecosistemele )oarPapi,P~~~ropene, plus ecosi~temebo:eal~ ~ietajarea ve~etapei. . >jI>J'CStiere ce~\ea Vestica se ~ax~~ pe. C~~Ia de yest ~I ~e ca specIfic · ReglU icede cer ~igarmta,dar ~lsteJarIcentrah-europem. ~cosisteII1e b~~ Sudica se intinde peste vestul Campiei Romane pana la 0 linie · R.eglU~e Bucure~ti.Ecosistemele sale specifice sunt cele balcanice cu cer Olteni~.~l.es: :ilvostepa apar stejarii brumanu ~ipufos (anatolo-balcanici). ~ .. ~ . . Ita.,Iar.Inea Sud-Estica cupnn de estu 1 Campiel R omane, D 0b rogea ~I . ~igi.i111 .
.

· ~~l:ului

~i are ca specific ecosisteme de stepa, de stejar brumanu ~i

-

regiuni floristice

sau fitogeografice,

socotite dupa prelungirea

peste tara noastra,

a trei regiuni fitogeografice europene: central-europeana - cuprinde aproape toti' Carpapi ~i partea central-nordicaa Moldovei; mediteraneana- cuprinde sudul tari;. inclusiv SubcarpapiGetici ~ide Cwbura, sudol Moldovei,Dealurile ~iCfunpiade Ve~ ~i Munpi Banatului, inclusiv Poiana Ruscai, Balple Dunarii ~i Macinul; regiunea . ponto-caspica - Baraganul,CfunpiaGalapolui ~iDobrogea; _ regiuni geobotanice, conturate dupa .influen!ele climatice exteme indicate mai ales de ecosistemele forestiere (N. Donitii ~i colaboratori, 1980 ~i 1983).. Acestea din urma (regiunile geobotanice) au un caracter mult mai geografic ~i reflecta regionalismul climatic. Este vorba de cinci regiuni: carpatica, estica, sud..' esticii, sudica ~ivestica (fig. 33).

POdl~ul cer in Dobrogea de Sud, cu amestec de tei, carpen ~.a. pufos, go;niunea Estica sau Nord-Moldava acopera Cfunpia Moldovei ~i Podi~ul v:i ie;'e ca specific e~osistem~ fores~ere contine.n~e ~.e ~urop~i de Est~(f~ Suce ~ c:i Sucevel ~l paJl~tI. steplce cu padun . . cu carpen '( chiar stejari ~l gornn 10 PodI~ul C . de Steiar Pedunculat ~l artar tatarasc 10 ampla M0 Idovel.) 1
IllSU are
~

.

~

~

~

~

.

Autoevaluare

- intrebari

~iraspunsuri

~ D~broge~ Podi~ul Bfu-ladului, cu stepa ~i stejari brumanu,

1. Caresunt zoneIe de vegetape din Romania? (Stepa de tip estic, silvostepa de tip central-european~i zona nemorala a stejarilor, situata peste cfunpii inalte ~i dealuri,cauzatade ridicarea cu 20-25% a pluviozita!ii in arealele precarpatice). 2. Enumera,tietajele ~i subetajele de vegetape din Romania! (Etajul nemoral cu patm subetaje - gornn, intre 300-500 m, fag-gorun intre 500-700 m, fag intre 700m ~i 1200m ~i fag-conifere pana la 1400 m -, etajul molidului intre 1400 ~i 1600-1800m, etajul tulari~urilor ~i rari~i1or sau subalpin ~i etajul alpin soo al tufiiri~urilor pitice ~ipaji~ilor scunde). .3.Care sunt regiunile de vegeta,tiedin Romania? (Carpatica - cu ecosisteme forestler~ v~stice~iboreale;Vestica - peste Cfunpiade Vest, cu ecosisteme balcanice ~e cer ~I. arnira~i de stejari central-europeni; Sudica - CfunpiaRomana la vest de g ucure~tI, cer, gfuni!ii,stejari pufos ~i brumariu; Sud-estica - CfunpiaRomana de cu
pufos, gorun, cer ~i ultune~e 10 Dobrogea; Estica - nordul Moldovei, cu ecosisteme estice, de fag, en, steJar,gorno, dar ~i stepa cu paduri insulare in Cfunpia Moldovei).

~

PRINCIPALELE TlPURI DE VEGETATIE
de 1111~~~e~Palele tipuri de vegetape sunt: padurile, paji~tile, tulari~urile, vegetapa lor, aces;::' \1ege~!ia ~cvatica palustra, vegetapa sagetaIa ~i rude lara. La ~dul SUccinta au subtIpun (Geograjia Romaniei, vol. I, 1983). Vom face 0 descnere a - aeestora, dupa lucrarea citata.

1. P4durile Padu '1
. 'e nUI11~ ~ oeupa27% din suprafataRomaniei,au

0 structuracomplexa~i un
137

~~chi, iU~e plante lemnoase, peste 200 specii, peste 1000 specii de ierburi, C e.
reI, alge ~.a.

Padurile de moUd sunt situate 'in etajul boreal, 'intre 1200-1700 m in C

nordici ~i intre 1400-1850 in cei sudici. Structura acestor paduri este mai s~ ,
domina molidul (Picea abies) ~i mai rar se asociaza scoru~ul (Sorb us aucu 1111 ,

mesteacanul (Betula pendula), paltinul de munte (Aeer pseudoplatanus), Ul~Q17 munte (Ulmus glabra), bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica). Arbu ~l~,
generallipsesc, iar ierburile sunt rare. Mai des apare un strat de mu~chi (fig. 3~)~.

0

Fig.35. Etajul de amestecfag-rii§inoase (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

Fig.34. Etajul molidului (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

.

Piidurile de brad nu sunt compacte,

apar mai rar in amestec cu fag ~i IDQ'_.

intre 800-1200m. Cevamai compactesuntpe versanpiesticiai Carp.qilor rien~ O
de Curbura ~i Partial in Munpi Banatului. Structura acestor paduri este simpla: bra'd

sau brad cu molid, fag, paltin de munte, ulm de munte; stratul arbustiv e redus, alun, soc, zmeur, iar cel ierbos are plante de mule, mai rar mu~chi. ".~
00

. PCidurilede fag sunt cele mai extinse ~i fonneaza trei subetaje: unul de muntemaiinalt (intre 1250 ~i 1450-1650 m), altul de munte jos ~imediu (intre 600 m ~i 1000-1250m) ~iun subetaj de dealuri (intre 400-600 m in nord ~i 500-800 m in sud), dar in subetajul gorunului coboara uneori ~ila 100 m in nord ~i 300 m in sud. Ca structura domina fagul, dar la munte se asociaza ~i paltinul ~i uIrnul de ~unte, mesteacanul,frasinul ~i chiar plopul tremurator, iar la deal gorun, paltin de camp,frasin, plop tremurator, carpen. Stratul de arbu~ti la munte este fonnat din ~un, soc ro~u, zmeur, iar la deal, din alun, soc negru, com, paducel ~.a. Stratul lerboseste in funcpe de tipul de sol, expunere, altitudine ~iTOea (fig. 36). d 300 · PCid~rilee gorun se gasesc aproape numai in dealuri, intre 200 m (nord) ~i m emoral (sud)~l600 m (nord)~i700 m (sud). Fac parte atat din etajulnemoral,cat ~idin Zona n W '. .
cobo
W

. Piidurile de amestee fag eu rii~inoase fonneaza un brau intre mun!ii jo~~ mijlocii, intre 600 m in nord sau 800 m in sud ~i 1250 m in nord ~i 1400.ro i~.SU~
Cea mai lata ~i mai compacta ~ie se gase~e in estul Carpaplor Onenta I: Curbura ~i Meridionali pana la 01t, intre altitudinile de 600-1100 ro, urca6: Curbura la 800-1250 m, iar in Meridionali intre 1000-1500 m. Fonnapunea ~ar in vestul Orientalilor ~iin Apuseni intre 800-1250 m. Structura e dominata e asociat cand cu brad, cand cu molid soo cu ambele (fig. 35).
0

Piem am

Stru:tu Genc, Dealurilede Vest ~ipodi~urileTransilvaniei,Moldovei ~iDobrogei. de la n~ ~estor piidurie~ dominatade doua-trei specii de gorun care se oranduiesc salbatie.in ~ sud: Se ~al adauga fag, frasin, paltin de cfunpie,jugastru, tei ~i cire~
(Dobrogea) OCun~emal umede apare ~i un etaj de carpen, iar in cele mai uscate PaciuCCI, co::: ~ta.Jde ,,~3.rpini~~i mojdre~. ~bu~i, destul. de den~i, se. <:>mpun~in lerbUrileSunt{; ernn ~esc, sanger ~.a., lar In Dobrogea ~1Banat domIna scumpla.

~ve~anpl nordici pana la 100 m. Ca subetaj se intinde in Subcarpap, in

a a ste~~or. Peversanpisudicipoateurea,extrazonal, anala 1000m, ~1 p

·
o

PQdu~rate dm f1o~ de mull ~igraminee (fig. 37)..

w"

5 Mull

_ tennen pedologic - fonna cea mai fillii de humus; principalulconsU .'

wetiJ

~na eu eVe . e d~ #eaun (ames tee de evereinee cu alte fOlOase) se gasesc In eauri eu s~~lnee ~1sUnt de mai multe feluri: ~leauri cu gorun (intre 200-500 m);

Jar pedunculat in Cfunpia Romana, mai ales in Cfunpia Vlasiei (intre
139

materiei organice din sol; humus forestier de mediu aerat. 138

50-160 m), in ~odi~ul Sucevei (int~ 150-350 ~)~~i

I~cile lar~i;~~Ieauri ': d (Ia 100-200 m) m Dobrogea, Dealunle BanatulUl,m campllie Romana ~iBan e ,

~

;..
,"

'l de cer ~i gami,tii, de origine sud-europeana, se gasesc la altitudini

fdduT1emar 350 m in Podi~ul Some~),

intinzandu-se in sudul ~i vestul

~Ieauri de stejar brumiiriu, la 50-250 m, existertte in silvostepa sudica, in Do:tut""' ~i dealurile Moldovei, dar mai ales in Cfunpia Mosti~tei. rog,

M-300 rn .~c(la vest de Bucure~ti), in Dobrogea de sud-vest, pe Culoarul ~, pe .ca;np;ealurile de Vest ~i Podi~ul. S~me~ ~i p~ P?ale!e ~untilor jo~i din )f1ll~u1U1,l~ acestor paduri ~ate fi num~ dm cer, numat .dIn.gamlta, ~estecate in vest. StrtlctU rrii, uneori inclusl~ go~, steJ~ ~dun~~at ~~ch!ar fag, mat rar frasin, diferit~~r~~ ' J . uIm, ~ar ~aduret ~1 lar In sudul _.-kifrararas "UgastrU, inidi ~1mOJdrean. Arete~ argmtm,dens de arbu~l,pobrogei se ~1un strat cu Paducel all"" un eta~ de carp ,

fonn~ salba raioasa, mace~, goron, com, sanger, porumbar, spinul cerbului. cii111esc, .,. d C P lenut . stratulierbos,acesta confinespeen e arex, oa ~.a.(fig.38). cat pnve~

-

~

.

Fig.36. Etajulfagului (dupa Geografia Romtiniei, vol. 1,1983).

L=:J
2

I'

Fig.38. Subzona padurilor de cer §igtirni,tii (dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983).
~ti

fo;:

·

Pi'i~urile de stejar brumariu ~i pufos sunt specifice zonei sudice ~i sud-

d: stlvostepa (la 50-200 m), iar in Dobrogea de Nord, stejarul pufos

Ureae:a u.n e~~ peste silvostepa, la altitudini de 150-250 m. Stejarul brumiiriu t'ol11lat~eon ~l ill arealul padurilor de cer ~i gfunitii ~i chiar at gorunului. Ca in B;U;~~n~ eX!="azonala, tejarul pufos exista pe nisipurile din stepa, inmlnindu-l ~i s B.arladUl~i 1~Ul .Transilvaniei, iar in amestec, in Subcarpatii Buzaului ~i Podi~l ~ 81Ietului~i at ~nve~te stejarul brumiiriu, el se gase~e singur in Baragan, Cfunpm ' n!Unai eu gnndunle Letea ~i Caraonnan. Structura acestei paduri este complexa, .~, in ~ar brurnanu, sau numai pufos, in amestec, cu un strat mai jos de artar ~.;.~ Stratul dee:c c~ cer ~i gfunita, cu stejar pedunculat, jugastru, ulm, tei argintiu !l"Ogea), s bU~1.se compune din piiducel, porumbar, corn (bine inchegat in Dcnegru, lar stratul ierbos este mozaicat, co specii de stepa (fig. 39).

:

Fig.37. Etajul cu gorun §i de amestec gorun cu altefoioase (dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983). 140

141

este variat). Zavoaiele de cfunpie se compun din salcii ~i plop, 16r?0Sarnestecplopul sm pe grinduri, iar salciile mai jos), la care se ( ,te sau 10 arbustiv dezvoltat, cu sanger, calin, soc negru, mace~, salbe ~.a., Ugaun st~tatoare (curpen, hamei, vita salbatica) ~i un strat ierbos variat ~i 0 .. i /'&r8is pl~te ~~. Cele IDa! ~ompacte ~voaie .se.gas~sAcn luncile. i~fe~oare ale hlgr~fitului Ialomltel, Arge~ulUl, OltulUl, JmlUl, III lunca Dunarn ~I III Delta.
_ Iia

"

':: (~Iui.

Sire"

~

) .'.:. , 1 ~ I ill!illIU

~ o
i"'"

o

Fig.39. Subzona stejarilor brumi'iriu§ipufos: 1) zonale; 2) extrazonale (munai pufos) 3) etajul padurilor submediteraneene (dupii Geografia Romaniei, vol. 1, 1983), .

j,

·

Padurile de stejar pedunculat apar ca formatiuni zonale-nemorale in Podl
'.I

Sucevei ~i in sudul ~i vestul Podi~ului~i Cfunpiei Transilvaniei. Tot ca fonnaJi zonala, dar de silvostepa se gasesc ~i in Cfunpia Moldovei. Mai apar insa, formatiune extrazonala, in amestec cu alte foioase, in Podi~ul Barladului ~: CfunpiaVlasiei pana la Bucure~i, indeosebi ca ~leauri.Ca formatiune intrazonar intind in toate luncile mari.din cfunpii ~i dealuri, pe nisipurile de la Carei, Conachi ~i Letea, ca ~i pe terasele fluviatile dar acestea cu alta structura. Padq zonala nemorala are 0 structura cu stejar, frasin, cire~,gorun, paltin, fag ~iun sub!, de carpen; arbu~i se compun din sanger, alun, pooucel, lemn camesc ~i soc ne
Padurea de silvostepa este poienita, are un etaj de stejari cu frasin ~i un altul cu '. tatarasc, jugastru ~i par poouret; stratul arbustiv e dominat de porumbar ~i este f( des in lumini~uri; stratul ierbos e compus din graminee. In formatiunea de I .' stejarul e amestecat tot cu frasin sau ulm, dar ~i cu plop alb ~i artar tatarasc. pe teD' poourea de stejari contine mai putin frasin sau ulm sau jugastru, iar stratul de at . se compune din cru~in, pooucel, alun ~icalin; stratul ierbos este variat (fig. 40). I

r~ t.

·

a

:' Fig,40. Arealele
,:

stejarului pedunculat: 1) zonale; 2) extrazonale eu amestee; 3) zonale de

silvostepa;4) pe terase vechi; 5) in lunci (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983). 2. Paji~tile

pe

secunda . e a pille, cele de silvostepa ~i stepa, la care s-au adaugat ~I paJI~11 e re, Instalate pe locuri defri~ate.

Aeestea I . ntru arealel ocupa circa 17% din suprafata tarii, sunt specifice, conform climei, . .. .

ZCivoaielereprezinm exclusiv poouri de lunca de esenta moale, ca p salcia ~i aninul, ~i sunt intrazonale, intu,zandu-se discontinuu din zona de
cele de anin neg~ intre 2.00-700

.

:

pana la etajul boreal inclusiv. Cu aproximatie, zavoaiele de plop ~i salci~ s~~ i
intre 0-200 m altitu~ine,

700-1500 m. Zavomele de munte au, pe langa anm alb, ~I mohd sau brad

~ ~i ~ele

de antO (arb,'

in partea superioara ~ianin alb, iar in cea inferioara plopul alb, salcla pl~SOI .
ulmul (iotre arbu~i apar socul negro, alun, artar tatarasc, pooucel, cru~tO ~I 142

lipsesc, dar stratul ierbos este bine dezvoltat). Zavoaiele de deal, c~ anio o~foafJ

2000_;2~Clji~tilealpine ~i subalpine se gasesc intre altitudinile de 1700-1850 m ~i din urrn- 111 (cele subalpine) ~i mai sus de 2000-2200 m (paji~tile alpine). Acestea nUl11aJ Sunt P.~i~i scunde, se asociaza cu tutari~uri pitice ~i apar pe areale reduse up~.un.tllRodnei ~i Caliman, apoi in grupele Bucegi, Faga~, Parang ~i :R.etczat 1850111' a.JI~ttl~ 'i subalpine se gasesc in toti muntii care depa~esc 1700 m in nord ~i . "Ullt cQ,..nsud ~Ise asociaza eu tufiiri~uri. Princi palele specii care compun paji~ile '. ex CUrvl . .(h7f11Q, CQ u a, Juncus trifidus, Agrostis rupestris, Festuca ovina, Pnmula ,rrQ/"jQ iSI:p~nUIQ alpina, precum ~i 0 serie de licheni (Cladonia rangiferina, ndlCQ),sau l11u~chi(fig. 41).

t

--

143

- -- - --

------

-,.' .'

- - - ---

d deal §i podi§ s-au intins pe locurile defri~te, intre altitudini de

.'FaNnIe J-oO ~, ~nde

. gir01ra; e~e

kcadrullor in~ ~io.~rie d: plante mezofile ~ixero~ezofile ,~rc:ate
se gases~ paJI~ cu
¥ '

~a uneori

eexistat paduri de gorun sau gorun-fag, paduri de stejari ~i chiar de
~i mai sus in arealele de pe marginea Transilvaniei sau ,in

~.;~pj APuS~~'stepa. La altitudmI mat malte: In l~ul,gorunetelor,

fIiJ'silvostepa dar ~i cu Festuca pratensls, Trifolzum campestre ~.a, In POdI~ul ~ . Jgrostist~n~'S, ealurile D Vestice~i,cevamaireduse,in depresiunile ~u-Bistrita. C
1Jn1Osi1v~I~\~ sunt paji~ cu Festuca rupicola ~i Festuca valesiaca. In podi~urile T~au ~~?I~~~dovei se intind paji~ xerofile d~ ti~ sil~ostep~ ~i stepa de s~d-est. J)Obrogel ~ .' tile de campie se gasesc, ca formapum pnmare, In zonele de sdvostepa ~I ~ palZ nnatiuni secundare ~ipe arealele defri~ ale zonei stejarilor, in general, s1Qp~ ,~ d~ 0-200 m. In podi~le Dobrogei ~i Moldovei, stepa ~i silvostepa pot lar d
_

Ia aJutu 101 A. pfuta la 300 m.

;-

1 I x...! ' I d Speciileedificatoare sunt o~p~atensls ~ngustiJ,ola m ocu pi:IU~n e cer or P
,

;.{; I '

(

"

Fig.41. Paji§te alpina iarna, in Bucegi; in ultim plan, Ciuca§ul (foto BruntArescu).

"

. Paji$tile montane secun~are se gasesc ~~arealele defri~ate,c~ aproximaK mtre 700-1850 m. Se compun dm multe specll, plantele sunt de talle medie s inalt:a, cele mai irnportante fiind: Festuca rubra, Nardus stricta, Agrostis tenu" Poa pratensis, Viola declinata ~.a, In etajul molidi~urilor, paji~ile se com ..
dominant din Festuca rubra; paji~tilecu Nardus stricta (t3P0~ica) e intind,~I s
precadere pe fatada vestica a Carpatilor Orientali, pe cea sudica a Meridionaliloli ~
in Apuseni; paji~tile cu Agrostis tenuis, dar ~i cu Festuca rubra se gasesc in eta;~ fagului ~i arnestec fag-conifere (fig. 42).

'. ~ '13.)~i Festuca valesiaca, dIfente specll de Stipa, Agropyron cnstatum ~,a, ~Ij~~~stepa ~i stepii). Paji~tile cu Poa se ~tin~ cu. precadere ~n cfun~iile inalte di~ :dul Romaniei, iar cele cu Festuca valeslaca, m sIlvostepa dm POdI~ul MoldoveI, aNansatemai ales in locul gorunului. Paji~tile cu Stipa s-au redus foarte mult, fiind rjocuite cu Poa bulbosa ~i Artemisia austriaca, ca, de exemplu, in Dobrogea ~trnla, in sudul Moldovei ~i estul Biiriiganului.

.

Paji~tile de lunca au caracter intrazonal, fiind diferite, sub aspectul

~tJ<i)'mpozi~ei ~i al

productivitiitii,ata de celelalte.Se gasesc pe luncile din toate f

,~~.~tii!ile ~iregiunile,Compozitia lor difera dupa gradul de umiditate (de la ml~tini ~~:'~ ~a la locuri uscate) ~i de inundabilitate. Pe locurile permanent ml~tinoase se \. (fs~~cpaji~i cu Poa trivialis, impreunii cu multe plante higrofile, In luncile mari ~i t' 4S mundabile~i pe toate ~iile joase din lunci, specia edificatoare este Agrostis
~,

i~ .~
.

,m"~lndablle, umede domma Alopecurus pratensis, Iar pe cele mat pupn dar ~ede, Poapratensis. Aproape tuturor Ii se adaugii plante higrofile ~ihidrofile. ~ pa ~I sllvoste dar ~egeta!iahalofila este intrazonala, formatii pe soluri siirate,in arealele de . .". ¥ w pa, to t'ih \trei " ~Ipe I1 ral.~I m JUru1Izvoare Ior sarate. A ceasta se grupeaza
~

~10nifer~, plus Poa pratensis" s~ecii de Carex, Iuncus, Ty!folium ~.a. Pe l~curi~e

.,

~

'

'

U)l)jdi~at~~OI:l1: s~luri cu salinitate ~i umiditate mari, pe soluri cu salinitate ~i pe BOlonce~ I~Inuate ~I pe soluri saline, dar uscate. Prima comunitate se gase~e pe hld-cst; m~ umede, fo~ate pe micile depresiuni din stepa ~i silvostepa situate in iO.n1ctiee r7 ~pare ~IIll est ~i~ud. Are 0 structura in ~ii, adesea concentrice, in d ~da mar~ IOIzare.a,solului. In centru se afla brfulca (Salicornia herbacea), ~ eflorescen!ma ~?hInnul) ~.a. in altemanta cu locuri tara vegetatie (chelituri), dar ~(,eI11~~ia e ~~ Ine; Salicornia este ro~ieticii;in ~ia. urmatoare domina pelinul m . . 'r.' "~tU af/tllna ) iar I I d w' I

. - CaPSeUdov"
-

a penlene, pe so onetun, se extm

palU~u stepIc

~~e

~O~urile m~7~f' firu~ ~Poa bulbosa), ~elinita.~e step~ (Artemisi~ austriaca)

~na paiu~ul ab.sahmzate (solonetun, solodll), specllie sunt mat abundente
If:Stuca pseud ~epIc (Festuca pseudovina), trifoiul (Trifolium strictum) ~.a. , (ArtemiSia ovzn~ ,este edificatoare pe solurile saline, dar uscate, impreunii cu ma17tlma) ~.a. 145

Fig.42. Paji§te montana, pe areale despadurite, in culoarul Bran-Rudir (foto BI'Ul1illrescu).
144

--

----

Vegeta,tiapsamojila, sau a nisipurilor, are caracter intrazonal. S " pe nisipurile din cfunpii, Delta, litoral, la Reci ~i pe grindurile rauri~ g, Vegetafia este diversa, dupa gradul de fixare al nisipurilor ~i adancirne ti Or freatice. Plantele au adaptari specifice, sunt rare, au radacini foarte exti a ap, ordoneaza dupa adancimea umiditiifij.Pe nisipurile maritimecre~te0 vegeta~se~~ fata de vegetafiile continentale, formatii din pelinul de nisip (Artemisia d e ap
__

·

"

t plate ~i se fomleaza pe unele mici depresiuni umplute cu apii, cu

varza de mare (Crambe maritima), rogozul de nisip (Carex colchica) ~.a.

rel7Qr-j

~ahneles~care incep sa se colmateze cu materie organica vegetala. Se pot ot de lac~(ldini variind intre 100-1000 m. Vegetafia lor este dispusa concentric, 'za la alutU ntrU unde cresc plante plutitoare ~i submerse. Urmeaza un cerc de fJlcepand d~ '~le fufipte pe fundul lacului, dar cu frunze plutitoare, iar la adancimi ptante co riid~l~ici se dezvoltii stuful cu radacinile in maIo Stuful (Phragmites

~

%I1arginal~malasociazii cu papura (Thypha latifolia), fipirigul (Scirpus), limba bro~i

3. Tufiri~urile Tuf'ari~urilesunt de doua feluri: subalpine ~ixerotermofile sau ~iblea Tujari!jurile subalpine apar in altemanta cu rari~ti de padure la I~u~. " inferioara ~i cu paji~ti subalpine in partea superioara. Existii mai multe ~~lIta,'t asociatii de tufari~uri. Cele mai intinse sunt tufari~urile de jneapan (Pinlls1pun., care ating inaItimi de 1,5-2,0 m ~i formeaza specia edificatoare a subetaju7".g, acel~i areal apare ~iienupar (Jenuperus communis nana), mai scund, pana la Ou~. ~i care se dezvoltii intre 1450-1700 m in nord ~i intre 1700-2000 m in'
'

conmll1nlS) i~orul coco~ului (Ran~nculu~ lin~a). !'e m~, ca ultim .cere, apar s~cii de
(A/iSnra), P ) grupate in mu~urome numlte ~1popandac1. Pe aIocun se adauga ~1feriga rogOZ (Care~helypteris), coada calului (Equisetur:z alustre), specii de izma (Mentha), p

(D1J~pfer1~batica (Angelica silvestris), dragmca (Galium palustre), bumbacanta nng~h~orumangustifolium) (Biog~og!afia Romanie.i, 1969). <?>~atarea totala a (liT/oP. duce la extinderea stufulm catre centro, apOl a rogozulm ~l, 10final, fie spre la~rl~1 ~;adure,fie c~e tinov ~s~. ~ bombeaza),daca cI~a este.r~ce... .. paJ~ Tinoavele reprezlOtii turbanl bombate, formate 10 COndlfl1cIlmatIce mm reci ~i rosi umede, pe locuri cu. soluri ~i apa .sarace in subst:ante mine~e,. unde cresc fndeosebi specii ~e.mu~ch1.Apar pe dlf~nte fo~e de reh~f, d~ ~~ fente ~e ~eruri mari intre altitudlOl de 900-1200 m, putand urca 10 Carpatl1 sudicl ~1Apusem pana la 1700m, Aceste turbarii iau n~ere prin extinderea mu~chilor de tip Sphagnum intr-o U11~tina lac de tip bahna ajunsa la evolu~a finalii, sau pe alte locuri inml~tinite, sau inclusivpe platouri sau versanfi. Vegetafia se compune din specii de Sphagnum, dar ~ roua cerului (Drosera rotundifolia), bumbacanta (Eriophorum vaginatum), rogoz (Carex),precum ~iunii aroori inchireifi ~i scunzi, ca molidul, pinul ~imesteacanul. 5. Vegetatia acvaticA ~i palustrA Vegetatia acvatica ~ipalustrli este specifica apelor curgatoare, lacurilor stagnante au prea adanci, luncilor inundabile soo cu ape fteatice putin adanci, Deltei Dunarii.
Vegetapa acvatica se compune din plante

/

paraie, torenfi ~iversantii acestora). Tujari!jurile xerotermofile au origine submediteraneana ~i balcanica., dezvolta mult in sud-vestul rani, pe locuri cu pooure ~i silvostepa care au f9 descoperite ~i p~unate, sau pe locuri stfutcoase, inclusiv in munte, urcand chi 1200-1400 m in Muntii VaIcanului. Se mai numesc ~ibleacuri(R. Ciilinescu,19~ iar in Dobrogea, me~elicuri. Foarte intinse sunt in sudul Muntilor Banatulr. mergand pana in Munfii ~i Podi~ul Mehedinfi ~iin cei ai VaIcanului, chiar pan~ Cozia. Se compun din: liliac (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus om scumpie (Cotynus coggygria), pooucel (Crataegus monogyna), mace~ (R, canina), com (Comus mas), alun (Corylus avellana), lemn cainesc (Ligust vulgare), ciirpinitii(Carpinus orientalis), vi~in turcesc, sanger ~.a., iar in Dobro~, mai ales paIiur (Paliurus spina christi), migdal pitic (Prunus tene/la) ~icire~p~ (Prunusfruticosa), ultimele intinzandu-se ~iin Moldova ~iTransilvania.
'0{ Vegetafia ml~lor de turba este intrazonala ~i ocupa suprafete foarte .I11I comparatie cu unele ran nordice. Turbariile sunt insa importante, deoarece ~a Ie relicte ale vegetafiei proprii incepand cu glaciaml ~i pana in prezent, p~~ p~ dI: adus de vant din unitiifile vecine, dupa care s-a reconstituit istoria glacl~ ~l 111 di postglaciara a vegetafiei; totodata, tinoavele din Romania reprez.intii hmlta SUii plante lor tipice acestei formafiuni, iar impreuna cu bahnele conpn unele spec ating limita sudica mondiala a arealului lor (Biogeograjia Romaniei, 1969). babll Existii doua tipuri principale de ml~tini de turba: eutrofe sau oligotrofe sau tinoave. 146

Tufi~urile de smardar (Rhododendron kotschyi), care sunt ~i mai scunde, se situc,'~' !a partea superioara a subetajului, intre 1800-2000 m in nord ~i 2000-2200 m in sua In acele~i areale se gasesc ~i tufari~uri derivate de afin (Vaccinium myrtillu! Existii ~i tuf'ari~uri de anin verde (Alnus viridis) pe locuri cu umezeala mai mare 0

.

rnraradacini,

care plutesc,

cum ar

13unele specii de alge, lintita ~.a., apoi plante cu rooacinile pe fundul apei ~i ~Yentual~u frunze ~i fIori plutitoare, cum sunt nuf'aml alb ~i cel galben. Sub apele Horalululcre~te mai ales iarba de mare. . ..au'I Veg~ta,tiapalustra se dezvolta in ape foarte putin adanci, soo pe marginile CIUs~~~s lacu~~or, precum ~i pe soluri gleice. Aici domina stuful (P~ragm.it~~ ~l plutitoare nUmlteplaur. ), un~n Impreuna cu papura (Typha latifolia). Stuful poate forma ~Iasoc1al11

4. Vegetatia mla~tinilor de turbi

.

6 Veg t t ' . e a la sagetali ~irudelari Vegetatia Sagetal . " . . Veget ' a ~lrudelara reprezintiiceea ce obl~nmtse numesc burmem. CornUnita~~paage~alase compune din speciile care insotesc plantele de cultura. s ~ rnaj°rltat:~espectl~e s.untfoarte intinse in campii, unde terenurile sunt ocupate ~Prafetelor e,Cultun, ~1scad la dealuri ~imai ales la munte, 0 data cu reducerea ~.aJoasegra~ncole. Existiidoua categorii de vegetafie sagetalii,una in culturile de (
~

.~tq in cUl~ ~rz, oviiz ~.a.), dominata de Consolida regalis ~i Centaurea cyanus, hel10Podi~ e de pra~itoare (porumb, fIoarea soarelui, sfecIii, cartofi), dominatii 111lbum ~iAmaranthus retrojlexus. a 147

Vegetapa rudelara insote~te ~ezarile, cuqile, drumurile, gardurile gract.

~

FAUNA
If' _ r3nsa legatura intre t!purile ~e fau~a ~im~diile de viata,.indeosebi Exista0 st tatie. Acestea ofera faunel hrana ~l adapost. Cel mal complex
(tate la 'lege

stanele ~~locurile batiitorite. Comunitii~le de plante care domina aceasta Vel~ sunt mal numeroase: Polygonum OVlCulare,Hordeum murinum (in ~ge Artemisia annua (pe langa garduri). c<UnP'

Autoevaluare- intrebari ~iriispunsuri
1. Ce procent din suprafa!a ,tar;;noastre ocupa padurile? (27%).

.ste cel al padurilor.

Aici, fauna specifica diferitelor etaje s-a

2. Ce tipuri de piiduri exista in Romania? (De molid, de brad, ame te ' ra~inoase,de fag, de gorun, de ~leauri,de cer ~igamita, de stejar brumanu s. Cfc~ de stejar pedunculat ~ide zavoaie). ~lPuf~ 3. La ce altitudini se aflii ~i cu ce se asociaza padurea de molid? (I:~ 1400-1850 m in sud ~i 1200-1700 m in nord ~i se asociaza cu scoru~,me~ten~, paltin de munte, ulm de munte, brad ~ifag). ac, 4. Unde apar piiduri de brad compacte? (lntre 800-1200 m, in Carp<Orientali ~ide Curbura). (\1 5. La ce altitudine se aflii braul de amestecfag-ra~inoase? (La 600-1250] in nord, 800-1400 m in sud ~i 800-1250 m in Apuseni). 6. Care sunt ~i la ce altitudini se afla subetajele padurilor de fag? ( munte inalt la 1250-1650 m, de munte mediu la 600-1250 m ~i de dealuri 400-600 m in nord ~i500-800 m in sud). I. 7. Cu ce se asociazii padurea de fag? (Cu paltin, ulm, mesteacan, fras1!l gorun, carpen, plop tremurator). 8. La ce altitudini cre~te gorunul? (intre 200-600 m in nord, 300-700mr~ sud, dar poate urca pe versanfiisudicipana la 1000m, sau coboripe cei nordror pana la 100m). ' 9. De cate feluri sunt piidurile de #eauri? (De gorun intre 200-500 m' stejar pedunculat in Campia Vlisiei, Podi~l Sucevei ~iin luncile largi, ~leaUl~: cer in Dobrogea, campia Romana ~i Dealurile ~i Campia Banatului ~i ~leauo1 stejar brumariu in silvostepa). . .t, 10. Unde se gasesc piidurile de cer ~i garni!ii? (La vest de Bucure~tIl~_ 100-300 m, in Dealurile Vestice, Podi~ul Some~ansub 350 m, Culoarul Mure~q ~iDobrogea). ' 11. Unde se gasesc padurile de stejar pufos ~i brumiiriu? (in silvostepar sud-est la 100-200 m ~ipe grindurile Letea ~iCaroorman). . e'

(!1~istel11 terest%~ror acestor medii de padure~uneori cu p~ndulari in~~ 'lara ~i :.spta1 ap~oapena este mohila, se observa tOtu~1 ~nel~ zo~an. s~ g~p~, fie pe .~, De~lfau (uneori anotimpuale), fie pe etaje ~l reglUlli blOchmatlce. Cele ~edii geogra;;C~eosebiri intrefa~na de piidure, ~ea alpinii ~i~eade.s~epii.. ~ . sunt tlJari Imp~~ f unei. Ca ~i vegetapa, fauna actuala a rezultat dm venm, oscllan o~~~ne:m;ul altemantelor climatului cuatemar, cu precadere in holocen. Ca ~ adap~In laun1a terestra domina cea de tip central-european de padure, interferatii . . . Me . £; d

~

(!f1»cu,
,

d a est-europeana lcu launa su lca. T010 am, s-a ImPUS l0 oarecare ~ ~
~ ~ ~

yore..;; ~ alpm ~l cel al padum montane, unde . . Tnaceasw etaiare se evidentlaza: arealul . b d d
~ ~

ou~a d~::~inata tta

de Carpa.ti~!cu aspecte r~latiy diferenti~e i~~re'lara ~i iama.

'. _ . .

faunacentral-europeana(cer , capnoara, porc mlstret, j er, coco~ e munte ~jl~afauna din Alpi (capra neagra, b~arita ~.a.);in d~al~ri ~ic~mf;; s-a ad~ptat ~ai ales faunaeuroasiatic~ pontocas?~C~medlteraneana ~l balcanlca (~acal, dlhor ptitat,~oparla, u~ter,scorpIOn,caIuganta ~.a.). . . g . ~. Etajele ~izonele de fauna sunt oarecum slmIlare cu cele de vegetape, dar cu

amapmri ~ieA1inderi unor speciipe multe din acesteetaje ~izone, cu deosebire ale

. ~ara.Datoritainterferentelor dintre conditiile mediilor locale ~i conditiile mediilor ,q.eme, fauna Romaniei a capatat urmat:oarelecaractere: este bogam ~i diversa ~ecii central-europene,pontice, mediteraneene ~i autohtone); este structuratii pe ~Jile(faunade stepa de origine est-europeana ~i fauna stejaretelor din podi~urile ~Ficarpatice ~i campiile inalte), pe etaje (alpin, de ~inoase, de tagete, de ~~~te), pe re~giuni dacica, panonici, moesica, moldo-podolica ~i pontica) ~i ( ti n~mtrazonala.Sub aspectul mediilor in care traie~te fauna, de baza raman insa ~"ato~rele:.mediul alpin, '"""w~unlor ' ..1 ~ mediul padurilor de munte, mediul zonal de stejarete al " . ...1 ~Pl1 or malte ~imediul de silvostepa ~istepa. C Gare~~d'UI alpm este mai putin propice vietii. Clima este elementul principal
l2)~t,..e_l;~u~e.Pe prim loc sm temperaturaaerului, care, ca medie, este intre ~t cauza ' ~n~ene~ralnegativa. Vara, temperatura medie este de 5-1O°C. Aceasta ~tbiill1b,u~n~c~Pala p~e~t~ .care aici. nu mai cre~te padurea. Se dezvolti, in t ,rtpedc.Cres ~ n, care l~l ~ntmd. crengIle pe sol, deoarece ziua se incaIze~te mai

12.Unde apar piiduri de stejar pedunculat? (in Podi~ulSucevel,v
Transilvaniei, Campia Moldovei, Vlisia de nord, pe terase etc.). deal ~ipodi~, de campie in silvostepa ~istepa, de lunca).
.

,

te.l .
~

13. Care sunt tipurile de paji~ti? (Alpine ~i subalpine, secundare de l11un .

use
,

jneapan, lenupar, smardar, afin ~l xerotermofilesau ~lbleacun,In

~14.I?e ca~efelu~ sunt ~i und~ se afla tufliri~urile? ~subalp~ne: co~J'_ve;.
,

oQ.

sud-estul tarii, compuse din liliac, mojdrean, scumpie, paducel, l11ace~, cirpiniti, sanger ~.a.). 15. Ceforme (tipuri) prezinta mla~tinile de turba? (Bahne ~i tinoave). 16. Ce este vegeta,tia sage tala ~i rude lara? (Buruieni). 148

~ ~l11uri CUrte S e.~pr?ape permanent ~i putemic. PlanteIe se adapteaza prin tulpini III~Zol11i), ~b~p~tede s~l, prin dezvoltarea parfilor vegetative subterane {bulbi apar ~O Rarcficrea n d~pel m rari~ile alpine etc. "- .11)~~ Ca fac a~rulul, redu~erea oxigenului ~i reducerea presiunii (la circa nn~a c~e~terea ~vunele~~~ale sa se dezvolte cavitatea toracica, la plante

~ agIOl11ere~~ : ~eme~ea lerbun care, adesea, se asociaza cu tu:tari~urimarunte ~i tl Vantulb~:n orma de pemite sau rozete pentru a se proteja mai ales de vant.

~ Ul111ditcuea

. c ~l descar~

.

aporaru ~llmpun 0 mic~rare a frunzelor ~i 0 rarefiere a lor. acr e~ crescuti, norii ~i ceata apar foarte des, se dezlantuie ploi

eleetriee, lapoviti ~i zapada muM (1,2-1,6 m), zilele eu soare 149

soot reduse. De aceea, multe tulpini ~i ramuri, dar chiar animale au cuI Anotlmpurile au 0 importanta aparte. lama este foarte lunga, .

.'

(melanism) pentru a absorbi mai multa radiape solara (vipera neagra, fluturele On' De asemen~a, paruI ooor animale sau penajul ooor pasari soot scurte ~idese ne,
,_

1 mierla, sau p~~ cantii~are, cum ~unt.au~elul, pitigoiul de II,corbu,.ntre reptile se mtalnesc: vlpera comuna, tntonul, salamandra. "pittJlicea. padurilor de fagete are conditii de viata mult mai bune, cu ~ll)
;BllnB (~t~~n piidure, cu mu~te varietiitiv~e¥etalAe~i te~pera~ri mai ?dicate
,~

multii zapada, cu vanturi putemice, zilele cu inghet survin uneori ~i gero~ unele animale hibemeaza, iar altele coboaca in arealele mai joase pan;r, I, Vara, in s~himb, este scu~ de ~ee,a cicl~l v~getativ se scurte~ ~i el a .cfun,
'

Jtlllita 1uJ11lnl reprezentattvesunt pasanle, m specIal pnn numarul lor mai
oderat~.C~e stau: pipgoiul de munte, muscarul, au~elul sprancenat, pitulicea in po~-p ~a, porumbelul g~lerat, eiocanito~a cu spatel~ alb, plus une~e

fo~e

brandu~elemfloresc chlar pe zapada,plantele se reproducmai ales p

rapId; Cresc n~al

lerb~n ~~tuIan~un, cu multe adaptari; de ~Id~1
,

;i~!itoa,re' le~

~,

vecine. Ca ~aml!ere sunt me~tlOna~,~u mal mare ~ecvent3.,

xel11

i~

vegetale (nu prin seminte), altele dezvolta organe vegetative subterane c~, Ori bulbi, caprele negre se imperecheaza toamna etc. nzo Un caracter aparte al mediului nostru alpin il constituie dispu' insu~~ izolatii de la,~ ~asiv la altul. De ~eea, adap~le locale au c~~~(jJ apanpa unor subspecll nm de plante, devenmd endemlce, originare la h---relicte glaciare, venite din Alpi ~idin arealele arctice. Fauna alpin a ~i subalpina este, ca urmare a mediului asupru, destu siira~~ inde~s~bi pe ti~p de i~a. :' ~ urca aici ~~ ~~le ~im~e specificep medllie mal joase, mdeosebl pasan pentru cOlbant ~l anlmale din a~' ~olidi~uluivs~~ nemoral. Specifice sunt: capra neagra,. ia~ vara, ~i ursul, lepurele, pasan precum Ia.sa de munte, flutura~ul de platr.l, brumarita, acviIi monte (foarte rara), zaganul (un vultur uri~ care a dispiirut), coeo~ul de m; mai pot cuibari aici ~icorbul, mierla guleratii, vanturelul, pitulicea, ciocarlia,If reptile urca tritonul ~ivipera comuna, iar din piidure vin ~ifluturi. Mediul piidurilor de munte este mult mai moderat din pooct de V;f/; climatic, in special al temperaturilor. Aspectele esentiale de mediu soot .~ padurea ~i fu1gmentarea reliefului in viii ~i eulmi. ExistA totu~i difere altitudinale, cu un mediu superior de tip boreal, avand conifere, ~i 00 me~ padurilor nemorale, dominat de fagete. Aici se produc insa diferentieri ~iin de orientarea versantilor, cei vestici mai umezi ~i cei estici cev~ mai arizi,

p.:.

dill e~rat, rasul, veven~ p~~l cu c~ada seuIta ~l,cel de alun, jderul de lonarecele ~ul~ A v ~i mamifere dm etajele vecme, precum vlezurele, vulpea, lupul, ij'" eXlsta Insa 'i . . 1 ~ure: 'd 1 mistretul, capnoara sau lepure e. 1I1I:5u1 ~:~ei de 'gorunete prezintii cele mai bune conditii de viata at3.t bru~,J1 _ ,Eta~uecat ~i ca hrana. De ~ee'7 fauna est~ ~oarte bogata, eu .repr~z~ntanti 1)1Oc1lInat1c~'elepiidure, incluslv dm zona stejanlor. Reprezentatlve alCI sunt: de din tOate 't~are dintre mamifere par~ul de ghinda, caprioara, pisica salbateca, iar ~c "b~asca:a~ turturica, sturzul cantiitor, mierla neagrii, scoqarul, ciocanitoarea . . :<:l ' dl1tre pas ful d d b
v'
V

' ,-

pitigoiul mare, frunzanta gcu Ole ~l cm

e pa ure,

'

rs~n~ediul de pdilure al stejarilor de d~aluri ~ cl1,,!p~i c~ri~aza se
'Fiduri zonale (zona nemorala) fo~ate
"'f;"

prin

~

tr: '#Sica la 0 medlede 20-2~ C, 1:U- lan~e ~cadla - 2 ... - ~.~. ~p~ un,e?n secete. m ~.rfo~nJ Fauna zonaHia padurdor de steJan are multe SpeCllmtalmte ~l m celelalte r:~uri, Exista~iooele relativ specifice,mai ales de origine sudica. Dintre mamifere, ,S.06f~ intalnitesoot: veverit3.,par~i, mistret, ciiprioara, lup, vulpe, pisica salbatica,
0,1":;: ~ci, Pasarile specifice acestor paduri sunt: sturz, mierla, potfu-niche (este ~i in t"- '. !~~), ciocfu'lie (~i in stepa), eanepar, frunzarita cenu~ie, pipgoi de livada, ~p,:~etoare, gait3.,viesparul, liistW1ul,fazanul, pupaza, silviile, pitulicea, sft3nciogul,

~

':~a partedi~ ~adU?au fost d:fri~ate ~l trans~orma~ ~ aratun sau ~~um. V:nle

~ommant din st;jan,v pe .aloeunv ~l ~0fW1.,0

sootloog1;emtlesc~rte.'~p~a ~esea dlscontmua,~mperatunled~ vara se l

~~Ito~~
"t(,

turturica,grangurul,dumbraveanca, itari, cristei~.a.Ca reptilesunt s

nordiei umbrip ~i cei sudiei insoriti, cu eonseeintele respective. Inca 0, earacte ,1

este cea a inversiunilor termice ~i de vegetape din depresiunile ~traC
indeosebi cele din Orientali ~i Curbura. Mediul montan de padure are etaje", .-

Mediul etajului boreal sau al molidi~rilor este compact in CarpatllO~@J!!I! ~i se fragmenteaza in insule marl la Curbura: Goru, Penteleu, Ciu~, BucegL Carpatii Meridionali, etajul molidi~urilor este fragmentat in trei .insule,.1 Fag~, Parang (eea mai mare insula), Retezat-Tarcu. Aici apare ~I 0 ~l evidentii intre versantii nordiei ~i sudici, in ace~ia din urma lati,mea,eta): reduce spre vest pana ce dispare in Godeanu (climat mai cald ~l mal USer~
'~

v

Apuseni,etajul moliduluise gase~e numai in Bihor ~i cu precaderepe v

I

estici; etajullipse~e practie in Muntii Banatului. . Ites Fauna (etajul) padurilor de molid sau de ra~inoase cupnnde mU bo eomune ~ipiidurilor mai joase, in special marnifere, ~iA totodati e.stefoarte 111a!' pasan de asemenea comune unor areale mai joase, Intre mamlfere ~a~1lc ~oarecelevargat, ursul, cerbul, casul, veverita, pa~ul; pasarile abunda pOacft de mesteacan, speciile de ciocanitori, ierunca,..apoi ~p~~are, precur\u" munte (foarte rara), ~orecarul, sau alte specll de pasan ca buha, 150

i a~na,~lmedlUlde steps ~isilvostepa actst Tento~lleeu stepa ~i silvostepa se gasesc in campii, Dobrogea, Moldova de . te~p~~re~ad:re ~ampia Moldovei ~i Depresiunea Elanului. Aici, varia~ile de txcesiva atat dmme, cat ~i anotimpuale sunt mai mari. Vara, existii 0 caldura ,~t(:relativesea cu secete,precipita~ile, in general, sunt reduse ~ineregulate, iarna D&rnina teri~ec~, ar eu zapada discontinua ~i, uneori, cu viscole ~i geruri marl. d ~araganul ~i ~Ulbu loess ~i loessoide, unde unele animale i~i sapa adapost. O c deortnanulu' 0 roge~ sunt cele mai arlde, iar Campia de Vest ~i Campia Ca Urtn cev~Il1atumede. I i~l11ina r0Ziito are.. ~I fa~na este mult mai redusa decfu:in padure. Intre mamifere

~ce'rrpll, l~tre

~

~arpele orb, ~parla de camp, batracieni, broasca testoasa.

~

v

~~b~gea)~.::ep~pand~ ~iharciogul, care"afecreaza terenurile agri~le, ~vanul ul ~I iepurel ~ll d: camp,. ~obolanul de camp, orbetele, catelul pamantulw, plus . v,eZUrelev ~~arnp. Dmtre carnivore apar: dihorul de stepa ~i patat, lupul, ; c.IUI.d~ cfunp' c,as~'Il~ des intalnite sunt: dropia (tot mai ram), prepelita ~i pitulicea, tap1toare:he~C<lrhade Baragan, Ia.sade camp, prigoriile, dumbraveanca; soot ~i tele, ~oreearul ~.a. Reptilele soot reprezentate prin ~erpi, ~parle, 151

broasca testoasa, broasca rmoasa. Exista ~i multe insecte: lacuste, greie '. caIugarit3,c3rcfuacul~.a.,precum ~imulti fluturi de zi ~ide noapte. 0" Fauna intrazonaHi ~i azonaHi se compune din fauna luncilor (de .

:

de paji~), fauna siiriiturilor ~i fauna Deltei. 2aV0 Fauna terestra a Deltei este specifica ~i bogatii in acel~i timp lnd p~ari. Delta ~ste in fapt un rai ~~arilor,. oferindu-~e hrana multa., adapo~ose~

~l adecvate ~l loc de popas pasanlor mlgratoare mtre zonele tropicala
~i gasca de v~~greta, ~c~~

~

'

fe -

cicCise intinde p~ste ~ati, ~ubca~ati,. D~alu~le de Vest (mai ~neo qo ) caropiile Plte~l-Targovl~te-PI01e~tl,lar 10 Moldova se e bana!e~~'I Central Moldovenesc pana in codrii din estul Pmtului. Se e peste ~o~~~entral-europene ~imulte endemisme, Este cea mai intinsa ~i fIlledin ~lln I e ai mult specificul geografic al Romaniei. reflectace ~ica cuprinde Campia de Vest la nord de paralela Timi~oarei. (;1>'.' . ~ e o pono
~~

Emblema 0 constituie pelicanu!. Clocesc aici: pelicanul obi~nuit ~i crer, lebaJl ar~,

de mal, rata caraItoare.Pasan m pasar garhfa, gasca cu plCloarero~ii,cocorul' ~I
vulturul pescar, vulturul ple~v-alb, califarul, rata mica. Sosesc pentru iemat: l~b~1 iarna, rata de ghetari ~i motatii, rata lingurar ~i cea tluieraroare, gasca cu gat TO. neagra, cea cu obr.;yiialbi sau cea de zapada, cufundarul polar. Dintre reptile: vi~u.
.

ro~u, ~alb~n.~i deAnoapte,~g~u~ul, connoran:lde,

. Regiun -europeana, dar ~l stnct panomc~. . ... ~.. . fauna central sica cuprinde Banatul de cample, deluros ~l muntn Sat JO~I, '. RegiUneoA-!0ei de campie, Cfunpia Teleormanului ~i Podi~ul Oltinei din tnia deluro.~a ~ fauna central-europeana se adauga specii termofile .. AICI, Ia .
.'10gea, e i submedlteraneene.
~

~.

~ .

~ ~

r' .
','

.

stepa, ~o~a

de ~ip

~i cea euxini~

~rpi~.Pe arealel~ c~ stuf,))~ure

sau nis:
.

jf(/lteraneeneo~ontica se intinde p~ste arealele ~e ~tepa din. Vlasta, Ba~an~ p Regl~m p B uzau, Cfun ia ~i Podi~ul CovurlumlUl, Depresmnea ElanulUl ~l ,. Siret-

gasesc mamIfere: mlstrer, lup, vulpe blzam, came enot, VIeIra,nurea ~l, mai recent, rat..

".... :

Regiunile zoogeografice Este vorba de unitati mari teritoriale, cu faune relativ unitare, fonnat, conditii specifice de mediu. Nu exista un punct de vedere unitar in pri'l

broge, a Sarmatica, sau moldo-podohca, ocupa Campla Moldovel ~l estul . . ReglUne . ~ ' fi e{ . . 1 . Sucevei Are fauna de sllvostepa speCI ca Ucramel de sud-vest.

~

~
.
. (

~

pia a. Fauna este de tip est-european .

de ~teya.

~

A'

.

.

~

'1 It'

I~UU1

Fauna apelor curgatoare Ne yom referi numai la fauna piscicola. Aceasta face parte din bazinul Dunarii aceea este unitarii. Se diferentiaza totu~i, dar nu total, in etaje morfoclimatice ~i ~ joase, dupa cum apa curge mai repede sau incet, este mai mult sau mai putin Jg~nata,este bogatii sau nu in substante nutritive etc. Clliar in cadrul acelui~i etaj ~deosebiri intre fauna murilor cu debite mari ~i fauna riiurilor cu debite mici. Se tureaza unnatoarele etaje ~i zone: etajul pastriivului, allipanului ~i moioagei, al 'arului~icleanului, apoi zonele mrenei, a crapului, a bibanului ~i zona Dunarii. L Etajul pastravului corespunde p3.raielor mari de munte, cu conifere, cu ape
.

continutuluiacestora,a limitelor~inici a denumirilor. rezentamconcep~a P ceaj
acceptata, propusa de R. Calinescu (Biogeografia Romaniei, 1969 ~i Geogfj Romaniei, vol. I, 1983), dar inlocuind numele de provincie cu cel de regiunei o regionare axata pe specificul geosistemului geografic romanesc, de sor~i I carpatica ~isituat la interferente bioclimatice extrem-europene (fig. 43).

.ZlI,bine .oxigenate, limpezi,

dar cu putina hrana. Se adauga ~i lostrifa,

~~avocul: bOle~teanul,molanul ~i mai jos chiar moioaga ~i mreana de munte. .'~ Etajullipanului este specific murilor mari de munte. in afaca de lipan apare ~i ~.,.m..~' ga: cresc ~ipe~ti din etaiul Piistravului mai J c:iclean iar in murile mici din a .os
)'

';'-

. '~teta

~b'In. in ra'i " e e lte. omma sco am, ar cresc ~l: c ean, mreana, .If:~ Etaju~nle I1UCI podi~ lipse~e insa scobarul ~i domina cleanu!. ~e -'Oarele in ~~nuIUl este acel~i cu cel al scobarului, dar numai in murile cu Zona m~ l~.sau deal. In afarii de clean mai exista obler, boa£tii ~i guvizi.

(N :J , 't , Et~. I era,Cara~~.a.),domina numai moioaga. tuIlburi u osctlan mar acopera dealurile ~i podi~urilor,cu apemailine.mai . , ~u S~o~~rulUi d b ' D . l d b I d I
'
~

~

;

A

~a

sealatu~nel ste specifica riiurilor de cfunpie, cu nisip pe fundul albiilor. La e
crQpu~~ar, :le~, mo~, somn, obler, crap

I:

~"20nQ

~ cega (pc Some~ ~ Mure~).

'\ ,,:e,

dOl11inan:li lOtlOde~ai ~es pe cursul inferior al riiurilor ce se varsa in se I,carasul ~t' n Banat ~l Cn~ana. Afara de crap, cresc platica, babu~ca,
,:'~onQ bib~n IUC~ vMuvita
>

~.a.

l11ai Vietuie abu~ca ~i batca. mici din campie, mai ales cele cu multe Ulu~ acopera murile sc
153

Fig.43. Regiunile biogeograjice (dupa Qilinescu, 1969).
152

Dunarea, lunca §i delta au 0 fauna piscicola deosebit de bogata
toate speciile din cfunpie, dar ~i altele proprii: scobarul, mreana,

,
~

clean~1 c~1!
~

~valuare
Ij.-.
. .w

_ intrebari ~iraspunsuri
~

crap, plati~a, vaduvitii, ~alau, sau pe~i migratori ca morun, nisetru'Ce
scrumbie. In lacurile din lunca specifice sunt caracuda, ro~ioara, linul ~.a: p Fauna Marii Negre Fa~a. ~arii Neg~e ~ste relativ saraca, .~eoarec~ viata lipse~te sub 18 (zona ablOuca sau azOlca). De aceea, specllie medlteraneene care triii 0., inm~l!esc l~ adancim~ n~ ~-au disp~~sat ~i. in Mare~ Neagra. Pe de :~c_s medlUl specIfic acestel man, cu specn dommant medlteraneene, dar ~i tit" facut sa aparii ~i multe specii endemice. Cas_I in zona biotica existii trei categorii de vietuitoare: planctoniee (mici care sau stau in suspensie), nectoniee (care inoma) ~i bentoniee (dependente de fund IP Primele doua categorii constituie zona pelagica, iar eelelalte zona bentonicii. u Formele benton ice sunt adaptate faciesurilor terigene ~i adancimilof' '

~e ea

A' .? tiei generale are fiauna~ R omumel. (Este bogata, d Iversa ~l racter1s . ..

.

~.

nal ) etaje, regium ~l l~trazO a. .

,

.

..

.

.

sunt etay'ele faunei dm IRomama? (EtaJul alpm ~l subalpm, etaJul ? Care telor ~ial gorunete or) .
,ta pc zone,

~eIor, al £aget zonele de fauna? (Zona stejaretelor ~i zona stepelor ~i J03 Care sun st.epelor). nimalele speeifiee mediului alpin §i subalpin? (Capra neagra, -"i7'l J 4. Care:u~d~ chifcanul de munte; dint~e p~ari, bruma~ta alpina, ~sa de !~~cele d~ ~p unte flutu~ul de munte ~l mat rar eerb, mlerla gulerata ~.a.; ~te, a~\'tla el~upul: iepurele ~imulti fluturi). . ; ' ~ 11,urea ~Iursu /animalele speeifiee mediului ra§inoaselor ? (~oareeele vargat ~l eel . . . Care sun . ul d ul I cerbul r3sul,veventa, p~u; I dmtrepasan, coco~ e munte, coco~ . ' :. .[111iit~U ~ucuve~a incaItata, pitigoiul de bradet ~i motat, f~rfecuta, gaita de ' mest ..' CIOcan itori ierunca, ~orecarul,buha, huhurezul, cluhurezul, corbul, (. tC specnde .' .
,
~ ~

A

urmatoarele faciesuri: st:3ncos,nisipos ~i maIos de diferite adancimi; dupa ~ e, viata se rare~te, iar intre 120-200 m apare 0 zona perizoica, tranzitie intre biotica ~icea azoica. Fauna faeiesului staneos-pietros se compune din animale cu ad' necesare pentru fixare, impotriva valurilor. Pe stfutca goala sau printre stfu:1cilorverzi, ro~ii, brune) se int:3lnesc:midia de stfu:1ca, ( stridia de piatra; spongieri, caIutul de mare, acul de mare, crevetele negru ~.a. Pe fundul'p!' exism: spongieri verzi, midii, steluta de mare, crabul de piatffi,iar dintre pe~' sprotul, stavrizii, paIamida, lufarul ~ichefalu!. ) Fauna faeiesului nisipos cuprinde animale care patrund in nisip (c nisip, guvizi de nisip, calcan, limba de mare, sprot, stavrid, paIamida), sau pe suprafata nisipului (melci, scoici, pisica de mare, rfu:1dunica e mare, vulp"!, d mare, chiar chefat ~inisetru). Pe fundul cu apa mai lini~titii,cu alge ro~iis de mare, existiimeduze sau caIutul de mare, acul de mare, crustacei. \' Fauna faeiesului malos se'compune din: midia demaI~i altescoi.ci. c~
.C

;;j..

~~+ lerll Ce pasari ~e ~asese f~. etajul /agulw? (Plpgoml de munt~, ~u~carul, A, ul sprancenat, pI~I!c~a s~attoare, .1~runC~ ,Porumbelul gulerat, clOcanltoarea ate alb ~ialte pasan dm etaJele mohdl~ulUl ~l gorunetelor). . sp 7. Care este etajul de fauna eel mai sarae §i ce adaptari au suferit unele animale 'Ii? (Etajul alpin ~i subalpin, iar ca adaptari se mentioneaza: melanism, mic~orarea iei,cre~erea volumului toracic, penaj des sau blana deasa, hibemare etc.). I 8. Ce condifii de via/a §i ee fauna reprezentativa are etajul gorunetelor?

i

~

;

~

A

~

a.; sunt ~i repttle ca: Vlpera comuna, ~opar~ade ~un~,

salamandra

~.a.).

Ie mai bune conditii bioc1imatice ~i de hrana; fauna este eea mai bogatii ~i ~'Rersa,dintre toate etajele, mai reprezentative fiind: broasca saritoare, dintre I'niferep~ul de ghinda, caprioara, pisica saIbatica, iar dintre pasari turturica, ?~I .cantator, mierla neagrii, scortaml, ciocanitoarea pestritii, pitigoiul mare, . ,nzantagalbuie~iciuful de padure).

p _ camp~ll~ malte,lar fauna specificaeste comunacu eea a gorunetelor,plus
''i'Sn~de ?ngme.s~dica:~oarecelepitic ~icel subpamantean, chi!canul de padure ~i ~g~ ~amp, PI~IC~ ~Ibatica, dintre pasari turturica, porumbelul de scorbura, 1I9tfu-ni;hoarea" Cl?C~Il1toarea verde, eretele, gaia ro~ie, dar apar ~i sturzul, mierla, "'~aTld e~ clocarha, caneparul, frunzarita cenu~ie, pitigoiul de livada, gaita, irangurele~tunul,yupaza, privighetoarea, silviile, pitulieea, sfranciogul, turturica, ~9brogean' o~~raveanca, sitari, cristei; sunt ~i multe reptile, ca ~erpi, gu~terul ~ ':, 10. Car~ara de padure, ~oparlitade frunzar, broasca testoasa ~.a.). t:~rilor, med'efte fauna ~tepelor §i silvostepei? (Este mai saraca decm fauna ,~~logUI, riv':: I fhnd .mat asp~; se gasesc: multe rozatoare, ca popandaul, g .""~ ~rele; carnivo Icenu~lU,~oareClde camp, orbetele, catelul pamantului, bizamul, u ~r:; cc!. pas~e e SUntre~rezentate prin dihor de stepa, dihor patat, lup, vulpe, .t~an, grauru?ar. dropla, prepelita, potfu-nichea,cristeiul de camp, ciocarlia ~l.reptile, ca' png?ntle, fasa de camp, dumbriiveanca,eretele alb, ~orecarul; '. se gasesc .~erpl, ~oparle, vipera de stepa, broasca testoasa, broasca ~lll1ulti lutu~~ f :UI~ .msecte, lacuste, greieri, cos~i, caIugarita, carcaiacul; n e Zl~Ide noapte). 155
~

_c 9.,Un~es~ fntin~e §i eefauna are zona stejaretelor? (Pe dealurile sub 400 m

maIuriledinspregurile Dunariidominabarbunul,iar in malurileadanclapar,
de fund, steluta de mare, spongieri. . Fauna pelagica este compusa din plancton ~inecton. . Planetonul prezintii forme mici vegetate (fitoplancton) ~I (zooplancton), care plutesc sau stau in suspensie in apa marii. Cel ~~rtf plancton este iarna, iar ca adancime intre 0-50 m. ZooplanctonU~ t fitoplancton) este consumat de hamsii, sprot, gingirica, stav~d, scrumbl~ei~. Neetonul este alcatuit din animale Acareinoata pe dlStante man. cter.i Neagrii existii circa 140 specii ~e ~~~ti. In ~pel~ dinspre m~ sunt ~:gii)~ scrumbia de Dunare, chefalul, gmgmca, stunonn (morun, msetrU,P ..1 her! . . b alb t hamsll e, de mare, caIutul de mare ~.a., lar spre larg, scrum la as ra, . I ~a.' paIamida, sta~rizii ~i, mai rar, pastriivul de mare, pe~telespada, rechinU .
,

'\

~

.~

mamifere 154

traiesc trei specii de delfmi.

. 1.1. .Ce cafegorii de pasCi~i sunf Tn vDelfCi?(Vi,? pentru clocit: obl~nult ~I ere!, lebada de vara, gasca de vara, egreta, starcul ro~u, eel g I~ d~ noapte, ~g~u~ul, ~nnoranul, si~1 de mal, rata caraitoare; in pa:a' .e\. g~ca cu plclo~e rO~I~. cocoru~, sltarul,. vulturul pescar, vulturul I~. !t cahfarul, rata mica; pasan care VIn pentru lemat: lebada de iarna, rataPd e~uv cea moj:ata, rata lingurar §i fluieratoare, gasca cu gat ro§u, cea neagra, ce e ghe albi, gasca de zapada, cufundarul polar). a Cu0" 12. Care sunt regiunile zoogeografice? (Dacica, Panonica, Moesi
_

,

IA ~I DOMENIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC £GEfAT V . tor §i de control al Carpaplor se resimte §i in vegetatie, ca §i in Rolulpolanzante geografice ale Romaniei. Acest rol se fuce simtit pana la

.' II'~ce1e1a1~ e1e~~i dar in mod tot mai atenuat §i imbinat cu influente climatice ",''/' i.t6Ie &eosl~ia, 'spre deose~ire d~ stepele unifo~e nor~-p'?ntic~. §i.pano~ca, ;'.. ~e In Ro ta'e de vegetatie, mcepand cu coroana discontmua a pa.ll§tllor alpme, ()IP8pi .iJ11P~e ~ nifere, fag §i goron. Pe de alm parte, ca §i in cadrul celorlalte .tJ»Oj etajele ~ce Romania carpatica, tara de raspantie climatica, i§i manifestl din dIJ11e~te. geog tati~ func~a unificatoare a acestei raspantii, prin aclimatizarea plincroase veg;cii vegetale §i animale venite dinspre est, vest, nord §i sud, cu cele $1 1111 . !JJ!ll1
<-.a1e endor ~ce ernl .
.

§i Sannatica).

ca, Po

13. ~e areal~ cupr~nde $i .ce tiP. de fa~na C:~eR:giunea Daeiea? C

J

Su~carpap, ~ealunle Cn§ene §I POdl§ul ~llvanlel,. ~~piile Pite§ti-T~ ~. PIOle~tl.' ~o~l§ul ~oldove~esc. Este cea mal vc~tenstlca ~egiunezoogeog~~ Romanlel §l cupnnde fauna central-europeana §Imulte endelsme). 1(; 14. Unde se fntinde $i ce tipuri de fauna are regiunea Moesiea? (BanatJ' campie, deluros §i muntii sm jo§i, Oltenia deluroasa §i de cfunpie C' Teleormanului, Podi§ul Oltinei; are fauna mediteraneana §i submedite .' suprapusa faunei central-europene). 15. Care sunt etajele $i zonele faunei din apele curgafoare? (Eta! pasttivului, lipanului, scobarului, cleanului; zonele: mrenei, crapului, bibanu; Dunare-Delm). 16. Ce pe$ti cuprinde etajul pastrtivului? (Lostrita, zglavoc, boi§tean,nlOl §i chiar mreana de munte §imoioaga). 1 17. Unde se ajla $i ce pe$ti cuprinde etajul scobarului? (In dealu podi§uri, cu ape mai line §i mai tulburi; cuprinde: scobar, clean, mreana, sornn): 18. Unde se ajla $i ce pe$ti cuprinde zona mrenei? (In cfunpie, pe rauri au nisip pe fundul albiilor; cuprinde: mreana, scobar, clean, moruna§, sornn,0 ; crap §icega pe Mure§ §i Some§).
19. Ce cuprinde $i unde domina zona crapului? (Se intinde pe cursurile infe ce se varsa in Dunare §i cuprinde: crap, platica, babU§ca, oblet, §tiuca, vaduvit!J.

.
,>
.'

IWU"ena, care are §i 0 organizare onzon

S-a creat astfel, pe langa etajele zonal-concentrice, 0 flora . . fi tal rafi
v "

a, eu regl~~

to §l zoogeog . ceo .

_IOSpadurileRomaniei au f~st ~reate ~e C~ap,

lar el~ au devemt m~dlUl de

\,.-.$Ilro~{jnul. Totodam, complementansmul dmtre stepa alpma §l vegetapa dm . " . 1 ral d I h {~II1iJeJt'A, din lunca Dunarii sau ,.to ,a con us a trans um~ta ro~ano-carpatlca 'i~~ncatoare de neam. Codrul §l ~untel~ au fo~, de-a lun~l tlmp~nlo~, cetatea de ~~liCata civilizapa romaneasca a lemnulUl. Mal apOl, padurea a cazut prada .~fhdustrieiemnuluisau exportului de lemn brut. l .~'. Padurea ~ivegetapa,in general, vehiculeazain sistem, in fonne proprii, materie ~,. energie.Prin aceasta, ea indepline~ diferite functii in raport cu sistemul §i mai
cu elernentele sale. Intre altele, joaca rol de tampon §i de osmoza intre atmosfera
.

'stenm aI eelor mai multe vletultoar~, mclus,.v al omulUl, c?~rul. devenm~ fra~e

,,~iirare ~i pe~anenta "a ne~ulUl

romane.sc. In, Evul. Me~lU, tot In pvadure a fos!

~,.~

morun,

20. Ce pe$ti se gasesc In Dunlire $i Delta? (Toate speciile de ~p~e, ~ ales: sco?ar, mr~a, c!ean, ceg~ ~ra~, plati~ ~ad~vita, §atau §ivpe§b. rnl~rn~or
msetru, pastruga, scrumble, lar In lacunle 11ffi1trofe, caracuda, ro§IOarn. h~
~.

21. Cefaciesuri terigene cuprinde platforma continentala? (StfulcoS-PI.; nisipos, maIos). . . 22. Ce fauna bentonica are faciesul stancos-pietros? (Mldla ded stridia de piatra, crabi, spongieri, caIutul de mare, spongieri verzi, stelu!a e

(:{,~I\ma),. ol.~iTOea.. s Im~reunaeu relieful §i cu clima, este factor esential in conturarea :" nommallzarea tIpunlor de mediu de uscat (alpin, de ti§inoase etc.). Regleaza ,.:tJlrge.re~pelorpc versanti, contribuie la formarea §i protejarea solului, este suport a -:l1'Ii:n~a trofiea .ese.n!ialapentru fauna §i chiar pentru om, impune un anume ocImat,~ontnbwela fonnarea §imentinereaechilibrului versan~lor etc., etc. Bibliografie · A . }llJi:>lica~ile Gr.. (1909), Fauna ihtinologica a Romaniei Academia Romana, ~tlpa · AnondululAdamachi. ~ tonescu C C I' ~., Donita ., a mescu R., Banarescu P., Boto~eneanu L., Cotet P., hlei,Ed. ~t" ~., ~egrea $1., Ple§a c., TaIpeanu P. (1969), Biogeografia
V

crabulde piatra,sprot,stavrid,paIamida,luparul,chefalul).

. .

vizl:
'.

23. Ce fauna cuprinde faciesul nisipos bentonic? (Crab de ~ISIP,~~ pi nisip, calcan, limba de mare, sprotul, stavridul, paIamida, sau melcl, SCOICI, de mare, rfutdunicade mare, vul~ea de mare, ~ai rar chefal §inisetru)? Din fit, 24. Din ce se compune $1la ce adanclme se ajla planctonul. ( zooplancton §i vietuie~e dominant la 0-50 m adancim~).. ? (SP~
25. Ce pe$ti $i mamiftre traiese In arealul pelagIC mann ro~nesc. existl serumbia de Dunare, ehefalul, gingirica, sturioni, ca mo~.' ~lSe~,

~
-.'

~

~
p'

--'''''In / _ unescu Al 'I'. . Qe rneditera e~dra (1959 ~l 1961), Raspandirea geografica a unor I~" Catincs~eene In R.P.R., Nota I ~i II, "Probleme de geografie", VI §i VIll. '1,1.Raul . ' Bucure<>t-'u (1946), lntrodueere In biogeografia Romaniei, Tipografia

·

B

l1nttfica, Bucure~ti

c3tre larg, serumbia albastra, hamsiile, heringii, paIamida, stavnZll §l, mal ') , de mare, pe~le spada, reehinii; dintre mamifere se gasesc trei speeii de delfinl . 156 .

157

Donita N. ~i colab. (1980), Zonarea ~i regionarea ecologica Q ;. din R. s.R., Centrol de material didactic ~i propaganda agricola, Bucure~ti PCi,

P~covschi S., Leandro V. (1958), Tipuri de padure d: Ed. Agrosilvica, Bucure~ti. 111 l(

. .
. .
.

x x x (1952-1976), FloraRP.R - R.s.R.,I-XIII,Ed.AcademieiB
x x x (1972-1979), Atlas R.S.R, Ed. Academiei, Bucure~ti. ' Uc
x x x (1952-1980), Fauna R,P.R - RS.R, Ed. Academiei, Bucu~ .

. .

x x x (1981), Piidurile Romaniei, Ed. Academiei, Bucure~ti. e~tl" x x x (1983), Geografia Romaniei I, Ed. Academiei, Bucure~ti.

',.
/'

SOLURILE
J'

158

ASPECTE GENERALE INTRODUCTIVE

. ul cercetarii solurilor lstonC
_

fi 1 tiintificaa solurilordm 1'..omama mcepecu 10 mtareaInstltutum

.

D

~.

~

~

.

.

.

. (Jercetarea ~nie'i (1906), care a avut ~i 0 secpe de agrogeologie, condusa de ,gtcat Ro;;.urgoci 1872-1925). Murgoci este considerat intemeietorul ~tiin!ei ( ,ll~te';:mania. Impreuna cu al!i colaboratori, el intocme~te prima harm cu .~ l11enetice zonale de soluri, la scara 1I~:500.000~1909). Cerce~'ile sale se .1Ie~ metodagenetico-geograjicaa ~coln pedologlce ruse, a 1m Docuceaev, g . azape 1 d 1 ',+; atural" -~.and solul caprodus ~i comp?nent a me lU ~l geo?ra)'c, ca. un "corp ~
'"

~ere la suprafatalitosferelpe seama rocdor ~l a restunlororgamce,sub

~ta factorilor mediului geografic cu care este in stransa interdependenta ,i'~u 1987). Prin harta amintim, ca ~i prin alte lucrari, Gh. Munteanu Murgoci azelecIasificarii ~inomenclaturii solurilor din Romfulla, in parte pastrate ~i azi. .Intrecolaboratorii ~i cei care i-au unnat, ca pedologi, pana la al doilea razboi in~al,mai putem aminti pe Emil Protopopescu-Pache, P. Enculescu, N. Cemescu, jrita ~.a. Ul'~pa 1948 se produce un fenomen nou, mai ales in invat:funantul geografie,
,

au fost introdusecursul de geografia solurilor, iar apoi ~i alte cursuri

ale.0 buna parte din absolvenp au devenit pedologi in cadrul Comitetului de ) Geologiei.Ace~tia au studiat, in spiritul conceppei genetico-geografice, .~e nenumarateunimp, executand in special carmri. Pe baza acestor cartari se a '~t'tm 1964,la editarea unei lucrari de mare anvergura, Harta solurilor Romaniei . (Ira: 1:200.000, la care au Participat Printre altii g eografi ca: Ana Conea, I'>"ce H A '. , on a, . svadurov,N. Barbu, M. Parichi, M. Spirescu, M. Geanana ~.a.,sub ~t :.n~a prof. ~. Florea, de la Facultatea de Geologie-Geografie. Tot in acest '01:~~~~ee~l ~concep!iea fost editata, in 1970, Harta solurilor Romaniei la ~. ,~Tn 1970s.O, v~d 13.grup~de soluri ~i72 tipuri ~iasociapi... ~ . . mfimtat ~l mstltutul de Cercetan pentru Pedologle ~l Agrochlffile I7~A.). In .,, 3 se treceI 1acestuia, dar ~iin concordanta cu orientarea pe plan mondial, in (t ~ ~i lJNES~~~nou concept de clasificare a solurilor, similar cu eel adoptat de
''';. " rele intri m .1960 pentru harta solurilor lumii. Acest concept pune accent pe ~6ce.EI a fo~~ecl ~e s~olurilor, cuantificabile, ~i pe procesele pedogenetice 7J"?,lor. cl ~ahzat 10 1980 sub denumirea de Sistemul roman de clasificare In
IUta!1-cu ran

~
,

~

}!111 trepte e SU~tip.~laslficarea coboara ~i la un nivel mai amanun!it, eu ~rva indica~n?rnIce, ~~anume: .v~rietatea de sol (subdivi~e.a subtipu1~i pe U! parentQJ) n de .gleIZare, sahmzare ~.a.), familia (subdlVlzare bazata pe ,yl1JQI1Ql1tQ sp"'eclQ(dupa caracterele texturale din partea superioara a (d upa modul de folosinta ~i modificiirile antropice). 161

~ ~

carea. resp~c?va

sunt cuprinse

10 clase,

39 tipuri ~i 470 de

Pe baza acestor noi orientari, criterii ~iclasificari au aparut noi s' .' solurilor Romaniei, dintre. care amintim, drept cele mai apropiateIn

~'

urmatoarele: N. Florea ~I un numar mare de colaboratori (1983 ge "Soluri~e~' din Geografia ~omCinie.i, vol. I; N. Barbu (1987), GeogrJ' c:, Romamel; M. Geanana ~l I. OChlU (1990), Pedogeografie; Anca-L .QSa M. Parichi (2003), So/urile RomCiniei. Aceste lucrari stau ~i la baza cu UlZel. , rsulul d~

t dep~ ale O1untelui, alterarea mmeralelor dm rOClse dimIDueaza tot mal . mai recI"1 . este redusa, se acumuleaza humus acid. "rrnarea a:sI:W se observa diferenfieri pedologice regionale. impuse de Fe de aI~ ~ce 'externe. Sub climatul vestic, mai umed (Carnpia Some~ului, ren!ele ch01 Podi~ul Transilvaniei ~i paru;.a mai ~alta a P~i~u~ui Ge~c), sunt lttriled~ V~~urile brune ~i brune lUVlce, Impreuna cu subnpunle glelzate ale Sf:argduVI~ . intraZOnale.Climatul bucovinean, de influenta baltica, din nordul ~lcu so unai rece ~iumed, a condus la soluri cu 0 podzolire mai accentuata. in dovei,c~ ~rc: injluenle subm:diteranee~e (Dealurile ~~ui, sUwdul Pod!~ului ~f6StU1 ran, stul Cfunpiei Romane), solunle au 0 nuanta mal ro~cata, uneon apar c ~inord~vece01oziomuri. Climatu/ arid de tip est-european din sud-est ~i est, cu . -~I, nurnt: a, face sa domine molisolurile de tip cemoziomic ~i cele cenu~ii (sudul a gtaJle?e .. iulCample Rornane, Dobrogea, estul ~isud-estul Podi~ului. Moldovenesc). . A al .. 0 oarecare influenta region a externa se reslmte chlar ~I In munte (unde . '"
,

eri in cele inferioare; do~ina mai ~es ~iluvi~ol~rile,

~etajel~

Factorii pedogenetici . La noi in tarn.se intalnesc ~roap~ to~ solurileglobului, cu precMere.
zonel temperat-contmentale, dar ~Isolun speclfice zonelor reci ~i umede sau

.

Aceasta mare varietate se explica prin diversitatea medii/or pedogenetice ~Ul combina in mod variat, de la un loc la altul, urmarorii fuctori: relieful ' In
clima, vegeuqia ~i fauna, apa, fuctorul timp ~i ac~unea omului. Fiecare

devine,direct sau indirect,~ifactorpedogenetic.

d::' e

in general, ace~ factori ac~oneaza in complex, dar cu importanta dife

.

f

dintre ei avand pe alocuri rol hotarator, Pentru Romania, ro/u/ reliejUluiestel ?desea l!ref?Onde~ent, u~at i~sa ~e ~actoriiclim,,?ci ~ibiologici. Ca 0 legeg;' m speclallmpusa de relIef ~I chma, se observa 0 dispunere etajat-concen claselor ~itipurilor de sol, influenFa ine/u/ui carpatic fiind aici evidenta. . Relieful se impune in pedogeneza ~i in repartitia solurilor Romaniei, nivel de formemajore,medii~iminore,cat ~ica fragmentare, ante~iexp\ p prin procesele geomorfologice. La nive/ major este vorba de diferdir determinate de carnpii - cu molisoluri, dealuri ~i podi~uri - cu argiluvisl mun~i - cu etaje de carnbisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri. Totodam, fo inel a Carpa~lor ~i dispunerea concentrica a intregului nostru relief detenni distribufie concentric-etajata a principalelor clase ~itipuri de soluri. MezoreliejU/ din cadrul formelor majore, indeosebi in dealuri ~i' influenteaza pedogeneza prin formele sale specifice: versan~ cu pante ~i~. diferite, depresiuni, terase, lunci, glacisuri, conuri de dejectie, sau interfluvi!i rotunjite ori inguste etc. La randul sau, ~imicroreliejU/face ca 0 serie de factori ~iindici ped~ (panta, adancimea panzei freatice, roca-mama ~.a.) sa se asocieze ,d _
.

'na totu~i etajarea), in Sp~~l m ce pnve~e ~x~unerea ~st-.vest a versan~ or, lar 1m Meridionali ~i ~arpatl1 Maramure~~IUl ~I aI Bucovmel (c~e. se extmd est~ 'IJ'sediferen!iazii ~l ~xpu~erea n~r~ f~ta de sud. .Ast~el, plUVl?ZI~ea este ~~ pe versan~i vesticl, rncand ca ~l l~nlltele un~r npun .sau subt~pun ~e ~ol~n sa ai joase cu circa 100-200 m fata de est. In ce pnve~te aslmetna hmltelor ,geneticenord-sud (pe alocuri nord-vest - sud-est), aceasta are valoare de circa I' m in masivele nordice ~i cele ale Meridionalilor, dar apare ~i 0 diferen~ere

al

'

I

'

intre cele doua ramuri, cu pana la 500 m; de exemplu, solurile brune acide bisoluri) coboaca in nord-estul Rodnei la 500-600 m, pe cand in sudul ndionalilor,numaipanala circa 1000 m.
.~
,

Vegetatia merge in tandem cu clima in ce prive~

pedogeneza. Ea alimenreaza

~ cu ~terie ~rganica,dar impune ~itipuri sau subtipuri de sol, dupa cum solulla _1IlI favonzeaza anumite plante, In principiu, fiecarei zone de vegeuqie ii sau ~d, anurnite soluri. Sub stepa ~i silvostepa se formeaza molisoluri de tip ~zl~mlc (biilan,cemoziom, cernoziomcambic, cernoziom argiloiluvial).Acestea

~I c,uprecaclere carnpiile estul,sudol~ivestul~i ~iin unelep~ din ~ din

procesele de solific":fe;exemple: crovurile: dolinele, po!iile,.c!~curileglac~~: Ca 0 concluzle, se poate spune ca formelor ~I unltaplor de re t: suprapun cel mai adesea tipuri specifice de sol, iar valori/e indicil~r cuan~.. ai reliefului (altitudine, panta, fragmentare, expunere ~.a.) devm esen pedogeneza ~iin valoarea bonitativa a terenurilor . . daI: Clima influenteaza prin temperatura, precipita~i ~l evapo~, ti
\

;. .~if JC>ase: rol ~p~rtan~ in formarea acestor so!uri gro~, fertile ~ide culoare Un ~Ifauna din mtenor, care Ie affineaza~l Ie aensesc. Sub ptidurile de '8e f

~

sau incepe chiar cu alterarea ~i dezagregarea rocdor, cu fonnarea . a " rernarc depozite superficialecare devin mame de sol: In sensol etaJanl se ~iri: campiile cu climat mai secetos, unde sunt actIvatef~ mult evaporare:lisq : prin capilaritate a ~or ape din panza freati~a; ~ ~pu.?, astf~l,di~uri solurile halomorfe. In climatul mai moderat dIDcampllie IDalte,~l Pd' 0'" ploaie circula mai mult de sus in jos, producfu1d spaIarea samnlor 10 0 162

ansamblu ca tipuri de clima, respectiv prin etajarea ~i.regionalizarea chrn:pu

-

.
'

. nOiluv7~~~ dealuri!i podi~Uri. pe do~ argi"uv~solurile (btpn ro~cat,brun "~1CU foioase r;;n '?~~ IUVlC, run lUVlC, uvisol albic ~l planosol). In etaJu/ montan b l _id), se inti ~ pana l.a 120.0-1400 m (fag ~i gorun, fag, amestec fag brad ~i mai rar 'ere, do ? camblsolunle (brun eumezobazic ~i brun acid). Sub paduri/e de IUrile~nant ~.olid, (intre 1200-!400 m ~i 1600-1800), principale sunt
.

~O~2200 rn)1'Une~duVlale ~i podzol). In eugul subalpin (cu tuIari~uri extinse pana !

. i1f~lescu~
~

ID~esc

podzoluri ~iumbrisoluri, mai ales soluri hurnicosilicatice.

-~tliC<UiC)e ~lpzne, la peste 2000-2200 m, sunt umbrisoluri (mai ales sol 1~~Cile...rn~ ~late cu soluri neevoluate(litosol)~icarnpuride pietre sau stanci. a circa ~_9~~t ~ele care dau componentul mineral al solului ~i care
~

II .

a SOlului Yo acesta. Ele influenteazagranulometria~i compozi~a din
'

structura ~i, in final, gradul de fertilitate. Totu~i, influenta 163

rocilorin solificarese resimtepregnantnumaiin prime stadiide fo Ie

'

cu unele exceptii, evolutia fiind dominata de clima ~ivegetatie. O1larl . ~in p~ct de vederep~do~e~etic,rocil~se subdividin masive~iafiin .
aclde ~IbazIce, ~au pe~eabde ~IImpermeabile. Rocile masive (metamorfi.ate,ld: ~unt compacte ~I dure. ~Ipe ele se ~onneaza sol.uri subtiri ~i cu mult mate ~e, e
In cadrullor, cele baziee (gabroun, bazalte, chmr calcare ~i gipsuri) fay

I este

[aCtorolcare face ca procesele de solificare sa evolueze stadial de la ctUrare ~i un profil de sol care reflecta 0 stare de cchilibru cu

a la,0 ::irnarici,

cand ~ste. vorba de soluri zonale, sau tacf?rul local
~

~

scij

eeva mai adanc~.. P.erocile acid~(grani~, ~ei~e, ~ite, ?olite, mi~istu~nz~ , conglomerateslhclOase),solunle sunt msa mat pupn adanci, scheletice u ' san. rl g acide ~islab fertile.Aproapein totalitate,aceste roci apaqin muntelui. ' ~Ornisi
Roc~le afa:,~te inclu~ lo~ss?l ~i..loes~soidele,nisipurile, pietri~urile, ar
. ,

mamele ~I dom.Inadealunle ~Ic~pll!e. In~ ele, .unele ~nt impenneabil;I,lj

foarte permea~de,sau cu textura fina (rocde argdoase) ~Igrosiera(ni . granulometrice ~ichimicefavorizeazafonnareade soluriprofunde,binest.

..
(

zonal1 b dogenezei la so~unle m~~e. De ~xe.mpl.u,In zo.na sdvostepei, 'rrant ~. pc indica cernozlOmul camblc ~l eel argll0l1uVlal. Stadlul de evolutie e ech1bbru°ri ~i de ~a-zisa varsta absoluta ~i cea relativa a solului. Varsm ,rima! :~m aceea care ~~ceput 0 ~ cu tim~ul cand supraf$ topograflca a es~ sorsta geomorfologlca), declan~du-se a ~I procesul de formare a solului In ZI (vab olum este ~i vafsta cand s-a depus (format) depozituI de solificare . iv .TO~ ~uni de lunca ~i terasa etc.). Varsm relativa este cea a procesului de I. I; nJS1~~ UV mult mai tfuziu decat varsta suprafetei geomorfologice. put " . . . eza IDCC b d b d I I

pietri~urile). Intre acestea, loessurile ~i loessoidele care au Val~I~U ~i foarte fertile. Pe argile, solificarea este m~i lenta din cauza slabulu~.i ~ertic~, ~ar acumularea in hum~s este ?ogata.. In ca::ul pod~~urilor,levigan mtensa ~I acumularea de matem orgamce mat slaba. Solun levigate ~i sa
humus se formeaza ~i pe nisipuri. Rendzinele apar pe calcare, iar pseudoren .' pe mame. Pe rocile bogate in sare solurile specifice sunt eele halomorfe. Intermediare, intre rocile consolidate ~i cele aranate, sunt pirocI. (cinerite, tufuri, aglomerate), pe care se formeaza andosoluri, larg raspan" arealele vulcaniee. Apa influenteaza pedogeneza de pe pozitii climatice, ca precipitatii, panza freatica ~i apa stagnanta deasupra solului. in primul caz, ea favorizeaz.1t/ parte la 0 serie de procese fizico-chimice din roea-mama ~idin sol, iar in celelal~ favorizeaza excesul de umiditate. Apa freaticti se poate prezenta in trei pozitii'l~ sol: la adancime critica, de pana la 2 m ad3ncime, subcritica (circa 2-5 m adancimi mari, cand nu mai influenteaza procesul pedogenetic. in primele doua se formeaza soluri intrazonale din clasa hidromona. Cand apa este aproal suprafara. ea produce gleizare, inml~niri ~ichiar turbificari. in arealele joase d, ~i silvostepa un rol aparie II are ~i evaporarea, care dep~e~ pluviozitatea, caP. tea ridicand saruri minerale la suprafafA.Apa stagnantti apare in arealele cu pre~! excedentare ~i suprafete netede, cu permeabilitate ~i drenaj slabe. A~ast: PI pseudogleizarea p~i superioare a solurilor zonale, mai ales argtlU~:h cambisoluri, dar ~i a solurilor locale intrazonale. Cand excesul de apa e~ I~ ~p ioo ~re soluri hidromorfe pseudogleice. Aceste soluri se gasesc I~l~~i1

J1 as ctul varstei.se e~se esc, e 0 I~I, mat ~u ~ tIpun: so uri tinere Sub_ :Ie din lunCl,Delta, de pe conunle de deJecperecenteetc.), 80luri . ~~ (pleistocene pe loess,terase)~i vechi (pe suprafetede nivelaresau ~elO~ne pastrate, cu 80luri din cuaternarul inferior ~i pliocenul superior); intr-o ~are se vorbe~e de soluri mature (bine dezvoltate pentru tipul zonal soo

conal c care il reprezint1, ca, de exemp~u, ee~oziomul camb~c pentru silvostepa) p 'riimature(neevoluate sau erodate, ca litosolunle, psamosolunle soo regosolurile); les folosim este msa clasificarea in: 80luri actuale (cele postglaciare), soluri (ll (sau relicte, formate sub alt climat, dar care evolueaza ~ in prezent la partea ~I) ~iso/urifosile (acoperite de alte fonnatiuni, ca ~lea intercalate loessurilor).

lasificareasolurilor Romaniei .Dopacum s-a aratat, la ,Jstoric", prima clasificare a Ia.cut-o Gh. Munteanu .Oci1909-1911). ( Aceasta avea la baza principiilezonalitafiigenetico-geografice, 'ind eu precadereprofilul solului ca 0 reflectare a proceselor de solificare STiinate complexul factorilor de mediu. Clasificarea respectiva a fost de ~flmbunamtita alti cercetatori, ca N. Cernescu (1962), C. Chirita (1964), i (1965)~.a. de Qrea 11. ~eniul 1970-1980, in cadrul I.C.P.A. (InstitutuI de. Cercetari pentru d .~~I~~lAgrOChimie)~ av~du-se ~i ved.erenoua cl~ifi~ mondiala F.A.O. ~i
s-a IOtocmlt 0 noua claslficare, pubhcam In 1980. Aceasta a pus 'I~SlstemululPrincipiul masurabilita~i sau cuantificarii caracterelor intrinseci ale n ~ ~n~ ca fiecaretip sa poata fi delimitatcu preciziein teren ~ipe harm,dar ~i ~ el~'~ sa p°ata fi compamte ~i echivalate pe plan mondial. Totodata, sistemul
'. .0. (I~75),

~

dealurile piemontane din sud ~i vest, in podi~urile Sucevei ~i Transl van depresiunicarpatice ~isubcarpatice. . . dev' Omul, prin folosinta agricola a solului, dar ~i prin alte a~!1Unl, rant~ a factor atat negativ, cat ~i pozitiv in proeesul de pedogene~a..Sa enu~~ri, jd urmatoarele actiuni: defri~ari de paduri inlocuite cu paJI~1 s~ aranof '_ ing~aminte chimice, drenari ~i desecari, desfundarea adanca a u 1110.' indiguiri, excavari, decopertari, terasari, poluare ~.a. Toate acestea ~~~uriJ profilului de sol, uneori mai putin esentiale, dar alteori se creeaza tI erodisol, sol desfundat, protosol antropic ~.a. 164
~

:

SiSte~u~ a ~ostadaptat.condi~ilor spe~ifice de .mediu ale Romani~i. . . 'Pnri,care ro~an de claslficare a solunlor conpne 10 clase, 39 tIpun ~I 470 r.'~' ~iv::1 caracter ~~ subu~ta~. Se .adauga, in continuare, ca nivel infe~or ~e ~I~i Orizo t ~ha, specla ~lvananta de sol. Clasade sol reune~ tIpunle .11{ ~enetic ~. lagno~c de baza. Orizontul diagnostic este mai mult decfu un rt CTeat, 'ea:n~ de~t a~ prin. ~aracte~le dete~i~te de PT?cesul ped~genetice e()~anica, ~I POll alte msu~In expnmate cantItatIv (grosImea, contmutul de tiPle o~u oarea.~.a). Tipu/ de sol se contureaza, in cadrul fiecarei clase, prin

~

de sol se ::IUl di~ostic ~i p~ unel~ c~~re ~iagnosti~ spe~ific~. ea0rizontu'l e~ pnn caractere dlagnosbce difente In cadrul tlpulUl,pnn nor, gradulde dezvoltarea profilului,tranzitii spre alte tjpuri ~.a. 165

Clasele ~i tipurile de sol, inclusiv orizontul diagnostic, SUnt redat urmator (fig. 44). e., Clasa I Caracter diagnostic I Tipul de

,

I

I Molisoluri

. . . . Onzont A molIe l onzont subiaeentcu Iearacter de rizont malic eel pupn in p ..supenoara (tarAa se indeplini eonditillede la clasele 6 i 7)

II. IArgiluvisoluri

I(tarna se indeplini eondipile de la
cJasele I, 6 i 7)

Orizont B argiloiluvial

2. CemoziOIll 3. Cemozi 4. CemozioIIICbj 5. Sol eem argoiI 6. Sol eenuorn01d, 7. RendzinA 8. Pseudorendzina . 9. Sol brun ro' 10. Sol brun argiloir
1I. Sol brun rocat
"

. tabel prezintAcorelarea tipurilor romane~ti,tacutAde speciali~ti, doll~O_VNESCO, din 1988 (fig. 45). careaf FAO-UNESCO FAO-UNESCO Kastanoziom Cambisol(umbrie Andosol Cemoziom Litosol umbrie Gleisol(molic) Gleisol
Gleisol (molie) de panta
Sol pseudogleie

(Unitati de sol

Soloneeae Vertisol Litosol Regosol
PSaDlosol Protosol aluvial Sol aluvial Erodisol Coluvisol
Sol desfundat

"stagniee" Soloneeae Vertisol
Leptosol (Jitie)

12. Sol brun luvic . 13. Luvisol albic 14. Planosol

Regosol Arenosol Fluvisol
(Sol putemie erodat)

eonditiile eambie (tarn 5 indepJini 115. Sol brun (terra 16. rou ill . I Cam b'ISOun' IOrizont B de la clasele 1, se 6, 7) I a , 17. Sol brun eU.rnez acid , 18. Sol brun feriil'';'' IV. I Spodosoluri I Orizont B spodie 19. Podzol Orizont A umbrie i orizont eu 20. Sol negru acid 21. Andosol , V. I Umbrisoluri Icaraeter de orizont umbrie eel pupn in Darteasu rioarii 22. Solhuprieosilica 23. Uieovite 24. Sol gleie Orizont G (gleie) sau W Soluri 25. Sol negru clinohidromo VI. I hidromorfe (pseudogleie),situata in primii superioara estea earorlimita (sol negru de f3 125 em sau, respeetiv, 50 em'
I

Fluvisol
Antrosol (arie

,45. Core/area aproximativd a so/uri/or Romaniei (1980) cu grupiiri/e majore de sol din clasificarea FAO/UNESCO (1988) (dupa diferip autori).

26. Sol pseudol!lei

Soluri VII. VIII.

I halomone

I

Vertisoluri

Orizont sa (salic)sau na (natrie),situat 27. Soloneeac 28. Solone in rimii 20 em sau orizont Bt na Orizont vertic de la suprafatAsau sub 29. Vertisol orizontul arat 30. Litosol

~. ~.
...

Zonalitate, regionalism, intrazonalitate, azonalitate
in parte ~i cu anumite adaptarl la teriloriul Romaniei. Este vorba de 0

~nalitat~a solurilor globului, imprimata in principal de zonele de c1ima,este
e,tipunde soluri zonale care se dispun in ~ii direc~onate pe paralele vest-est, in

~~ca.n~aJ
rl J

31. Regosol
Soluri neevoluate, IX. Itrunchiate sau desfundate Orizont A (in genereslabformat) urmat de material parental; sau profil intens trunehiat ori deranjat prin desfundare

32. Psamosol .: 33. Protosol aluv1.

(aluviunc)
34. Sol aluvial 35. Erodisol 36. Coluvisol t 37. Sol desfundao 38. protosol ant!

.

Iddi:l, dar care, in sud-est, se curbeaza spre nord, pana ce devin orientate pc ieli~ s~d-nord? de altA parte, in Cfunpia <!eVest exista, de aseme~ea, ~ pe <ITend1an,sud-nord,al ~iilor de sol. In al treilea rand, alte solun de tIp ~ Oeotrice peeIfi~ cIimatului boreal, se succed pe verticala, inscl in eercuri S

~

I~ui

~ cu.pre~ere
~

in Carpa~. Ca urmare, se poate spune ca influenfa puternica a
A

-,~ia.A~~ a.Irn~us 0 ~onalita!e concentric etajata a ti~urilor de ~ol.uridin
.Joase al

tip~? sunt mclusem cIasele:mo/isoluri(dommantem parple cele

Soluri X 166 organice . I '"-istosoluri

Orizont turbos de peste 50 em grosime Fig.44. C/ase/e i tipuri/e de so/uri din Romania

'so/urt(~~Illor, in parte ~i ale dealurilor cu climat mai arid din est), 'o/Urjin onun~te. in podi~uri ~i dealuri) ~i apoi etajat, in mun~, .unneaza ( , ~f1g. 46)7 C~lardIDSubcarpa~),spodosoluri ~i umbrisoluri,toate fimd c1ase eiat eXi~ h~sa Carpatilor ~ia reliefului etajat impus de ace~a, pe teriloriul :; 0 SIDgurii cIasade sol, molisolurile,cu cateva tipuri. 167

art varietatea reliefului, dar mai ales influentele climatiee ~ din vest, est ~i sud, impun a doua particularitate, preciid::Romaniei. Trei exemple sunt edifieatoare: la altitudinile r SJJ1ul .~ol~rr~tul tfuii s-au format soluri eenu~ii sub influenta climatului 'nUjloCll eud sub influente submediteraneene, au aparut soluri brund~ sud-vest~t: l;viee (0 tranzipe can: solurile ~e~it~~eene ~aron~i), dar .~ibrun-~o~ . sunt aiei mai ro~cate; m vestul tam ~I In TransIlvama s-au
ia1ta

~

, ,.

cernozlOrnu~_mezobaziee, bruneargiloiluviale~ibruneluvice,impusede

sdluri.b~e ~r ca ~i in Europa Centrala. Chiar ~i in nord-estul tarii, cu ,atlant~ce ~ ob~rva cemozi~muri care difera de .cele sudi~e, av~d ~ai :1ftba1t~ce, rizont humifer mal gros. A~adar, zonahtatea romaneasca, chiar o io!l1US_un este uniforma, ci prezinm asociafii regionale de soluri, grupate ~I u ~entl1~~nenteleexteme ~ide unimple ~iregiunile geografice. ~c de Inas~ciatiiregionalede soluri-intrainsa ~iso/urile azonale, respectivcele ace:de zon;Uitate,care pot fi intaInite in orice zona (50100 neevoluate, ~;, halomorfeetc.), <;:a so/urile i~trazonale (solu~ zonale intruse in alte ~i cum~idiferenperileImpusede mednle locale sau reglOnale.
P-~eogra.fia omaniei, vol. J (1983) sunt conturate cinci regiuni pedogeografice: R ~.Regiunea carpatica, cu trei etaje:

0: Z

;:)

~ etajulpoourilorde aInestec,cu dominareasolurilor brun acide, asociate ~ieu w-mezobazice(ambele fiind cambisoluri), cu bmne luvice (argiluvisoluri), riiluviale(spodosoluri),dar ~icu soluri azonale (litosoluri ~iregosoluri); in :transse gasesc ~i luvisoluri albice (argiloiluvial), terra rossa (caInbisol) ~i itluri .(umbrisol); in Depresiunea B~ov pot fi intaInite ~i soluri ~om~,de, dar ~i hidromorfe; in celelalte depresiuni intramontane domina ~lunle ~iargiluvisolurile;
.,

':~etaj~1 olidi~~rilor ~i jneapanului este dominat de spodosoluri (brune m ' l~ ~I podzolun), dar acestora Ii se asociaza ~i brune acide (cambisol),
e ~I~errarossa (pe calcare ~i dolomite), ca ~i litosoluri ~i regosoluri;

l

;aC~~UIpaji~!or al~ine este d~~in~ de soluri hu"'.~cos~licatice(umbris<;>luri) i ~ j, stan ~~bISol~) c~ tranZlpe catre brune femluVlale (spodosolun), plus .' . cane, rendzme c;,1hiar hidromorfe' , c I. unltatil . 'i

;

,alade . Ie. vulcamce formeaza 0 eategorie montarIa aparte, neetajata, Re ~oun brune acide (cambisoluri) ~iandosoluri (umbrisoluri). . .. .. gIuhea Transirna ce,deaic' '. . na prezmta 0"diversitate de re1 f de roCI ~I aspecte Ie, ~. bepres.~1diversitatea pedologica. In Subcarpatii Transilvani, in dealurile mai llUl1ea F- -. . ~SoIurile b ag.~ domma cambisolurile (brune eu-mezobazice, brune

.
.

.

~:a Sibiu~~e luVlce (~iluvisoluri). Podi~urile Some~ ~i Tamavelor, ca ,,~i ,~~<!lnpia T~isunt. ~ommate. de a~gi/~i~olUri, urmate ~e cambisoluri. ~n liI)~atede Ce l~ameI, Dealunle CluJulUl ~ICuloaml O~e-Apold-Alba Julia . Regilt.. B l170Zl0muricambice ~i argiloiluviale. .~ ,.ea
.~

in ordinea;ato-c.ri~ana cuprinde Campia ~i Dealurile de Vest ~i este e. ' e argl/uvisoluri ~i cambiso/uri, apoi de mo/isoluri ~i so/uri
169

168

4:.Rel5,.iun~a un~re~n~-Pontica cuprind~ i.?clusi~ Subcarpatii D Curbura, Campla Romana ~l Dobrogea. Domma mobsolurile in' carnpiei ~i in Dobrogea, apoi argiluvisoluri impreuna cu cambiso~Ud~ carnpiei (vest de Bucure~ti) ~i in estul Podi~ului Getic, iar in Subc UI1.t Podi~ului Getic dominante sunt cambisolurile impreuna cu argiluvisofP~li

5. RegiuneaMoldava este ocupamin majoritatede molisoluri~11.,
in Subca~api. N~amtu~ui),. apoi. "de cambiso~uri. ~i argiluViSOlu~ns~~ Subcarpaplor), Iar m podI~unle mat malte, de argIluvIsoluri ~i cambisol ~l Proportia claselor de solla nivel de tara este urmatoarea1: Un..'

. .
.

molisolurile- 26,7%;sunt intalnitein carnpii~ipodi~uriiar'

.
lU1)<1

domina cernoziomurile cambice cu 8,8% ~icernoziomurile cu 8 7%. In c in carnpii ~isunt dominate de solurile brune luvice, cu 15%;
cambisolurile (19,5%) impreuna cu spodosolurile

argiluvisolurile - 25,5%; se gasesc mai ales in dealuri '~i d~pres' 1\
(5,2%) ~i cu umb~

(0,8%) ocupaimpreuna 25,5% ~ise gasescin munp. Proporpile de mai sus reflecm oarecum proporpa dintre cfunpii,d munte. Solurile azonale ~iintrazonale ocupa, in ordine, UImatoareleprocent~

.
.

e de repartifie ~ solului impune relieftl, cu preciidere Carpa,tii? leg ncentric-etajata). ,'riazon~l~co ne clima fn regionarea climatica a Romaniei? (hnpune legea ~~'celeg1llnf~arii climatice, dar numai la nivelul c~piilor ~i dealurilor, jti1rii i a reg1~inate de influentele climatice exteme. hnpreuna cu relieful, ~ il~fiind de~arii morfoclimatice pentru regiunea carpatidi). ne ~ilegeae~Jparentale domina substratul solurilor Romaniei? (Cele '.s.. Ce ro~~, mai ales loessul, lo~ssoidele, argilele, nisipurile, pietri~urile, en~-.atannera! depozitele superficlale). ifJr:le~I.,IO get e p uri ~i subtipuri de soluri exista fn Romania? (10 clase, 39 '. Cate as , . c A .. ~. . 470subtipun). ..J' I . . d. " ~I Care clase de sol uo.'!11na~n cr:mpll: !n uea un. ~~po I!Un. ~l. care. m . 'soluri in.' carnpll,. argtluvlsolun m dealun ~l podI~un ~I, etaJat, ." 'Il? ( M0 II .~"':' . odosolun ~Ium b nso Iun m mun te) .

d

A

A

,J

A

tbJS01~;:P clasele zo.nale .de sol ~i c~l~ azof7£!le ~~ ~ntrazonale? (Zonale: sunt
~~luri. argiluvisoluri,cambIS?lun, spodosolun ~I~bnsolu~; mtrazona,Ie~Iazonale: !. de halomorfe,vertisolun, solun neevoluate ~Ihistosolun sau oIgamce). 1J'J10 este proporfia (procentul) areala a claselor de sol ~i ce reprezinta C~re "'olisolurile ocupa ceva peste 25%, argiluvisolurile 25%, iar solurile de munte bisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri - tot 25%. Reflecta proporpa de circa 1/3 ~piilor, dealurilor ~i muntilor. Se adauga, ceva sub 25%, solurile azonale ~i zonale, care se distribuie peste toate unimple de relief). it~;. Care sunt regiunile pedogeografice din Romania? (Carpatica, Transilvana, ato-Cri~ana,Dunareano-Pontica ~i Moldava). '; Caresunt etajele pedogeografice ale regiunit Carpatice? (Etajul poourilor de stec, cu soluri brune acide asociate cu brune eu-mezobazice, brune luvice, brune ,viale ~.a.; etajul molidi~urilor ~i jneapanului, cu spodosoluri asociate cu brune ~t re~dz~e, ~ITa rossa, litosoluri ~i regosoluri; etajul paji~lor alpine, cu soluri slhcatIce~Ibrune acide, litosoluri,stfutcarie, rendzine, rar hidromorfe). ': Ce regiuni geomorfologice ~i ce clase de soluri cuprinde regiunea ,.eO?rafica.Ba~ato-Cri~ana? (Cuprinde Cfunpia ~i Dealurile de Vest ~i este )/ natade argduvlsoluri~icambisoluri, apoi molisoluri ~isoluri neevoluate).

.

lacuri~iml~ini .,. ... .2,2%. A$adar, solurile zonale ocupa 3/4 din tara (77,7%), iar cele intrazonale 1/4, respectiv, 22,3%. Autoevaluare - intrebiri ~iraspunsuri
j",.

. . . .

solurineevoluate ... 14,5%; solurihidromorfe... ... 3,2%;
vertisoluri" .1,6%;
soluri halomorfe... ... ., . ... 0,8%;

f

1. Cine este fntemeietorul ~tiintei solului fn Romania ~i ce metoda df' folosit pentru clasificarea solurilor? (Gh. Munteanu MUIgoci, care s-adi! metoda genetico-geografica). 2. Cand ~i de ce s-a trec1f..t a un alt sistem de clasificare a solurilo",; l pune accentul acest sistem? (Intre 1970-1980 se realizeaza Sistemul ':( clasificare a solurilor, pentru a fi in concordanta cu sistemu~ mo~dl, UNESCO; el pune accent pe caracterele intrinseci fizice ~i chimlce mastl" pe procesele pedogenetice). '111 3. Cate trepte taxonomice are noul sistem de clasificare ~ solurl t~~ doua niveluri, cel superior cu trei trepte - clasa, tip ~i subtip - ~l un altU, cu patru trepte - varietate, familie, specie ~i varianm). t( 4. Ce pedologi-geografi au scris despre sol~ri~e Romaniei, dUf.). (N. Florea, Ana Conea, N. Barbu, C. Oancea, M. PanchI, M. Geanana.~. ro: 5. Care sunt factorii pedogenetici ? (Relieful, clima, vegeta!la, r omul ~itimpul).

TlPURILE DE SOL DIN ROMANIA C
..

.

bogat.

lasarnolisolun l

I. Clasa molisolurilor2 . . . . . . .. or cupnn d e so1 1 care au onzontu 1d IagnostIC A mo IlC, cu un e

iepc} ~i sf! ~l

au culoare fnchisa. Se formeaza dominant in condUit bioclimatice "Iecerno;?step,a, in arealele de cfunpii ~i dealuri joase. Oarec~e exceppe fac e obicei lorno1d~d~zvo]tate subA climat ceva mai umed, forestier, dar car~ un '.tlPUrjcu s~ P~l~l secundare. In cadrul molisolurilor sunt introduse insa ~~

~

L

Datele, dupa Anca-Luiza Stanila, M. Parichi. Romania de Maine, Bucure~ti, 2003. 170
1

· l/zoll' ~ IS rn al SOIUri de

dar care au caractere molice, rendzine (pe roCI

-

.0H,. afanat. Prezinta un orizont A gros, negro, saturat in baze, bogat in e, Ie,uuri" . , cele mat productive din lume. 171

calearoase ~i sub climat forestier de molidi~uri, fiigete ~i chiar pseudorendzine (pe m~e ~im~o-argile ~isub un ':llediude paji~i). got Clasa mohsolunlor eupnnde urmatoarele tIpuri: sol bdl . cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cernoziomoidan, cel"rz

rendzina~ipseudorendzina.

' Sol Ce: .

"-11z.0pJul o . . 'c de sub stepa propriu-zisa, cu temperaturi de 9-1laC, Jtt solul ~~;OOmm ~i evap~transpirape pote~tiala ~e .700 I?~' ~oca itatii de 40aza loessul ~l loessoldele, dar poate sa apara ~l pe mSlpun sau
1 0 fOrJ11~aractere loes~oid~.Cea mai.m~e ~pandire 0 are in .Cfunp!a c ,~'t11ai (Baraganul ~i C~pla C0':lrlulU1Ul), .m Dob~ogea (dommant. ~n ales . a de e~ _ . centrala, dar ~l m De~unle Tulcel ~l Depreslunea Nalbant) ~l In gea sud1c~~l (jumatatea vestica). In mod discontinuu se mai gase~e pe ,js BaJ1a~~l Campia Jijiei, sau pe terase ~i glacisuri de pe vaile Prutului ~i __~e~Un~l, ' :zultate foarte bune in culturile de eereale, plante tehniee, - uhJl~D~tIc ultura ~i chiar pomicultur.1 (cire~, mar, migdal ~.a.). Necesita . ~Itngr~

Solurile molice au fertilitate potentiala mare, se foloses

agricultur.1, dar tipurilor de stepa Ie lipse~te adesea apa. Cele mai fe~.~omlnau tar3. s':lIlt cemozi011.1~rile cambice (de sub silvostepa, care sunt l~ l.al1i. Potenpalul de fertlhtate este redus la rendzine (sunt foarte b~ .lint! pseudorendzine, deoarece acestea au un regim aerohidric deficitar. su ~n) j

i

Pe tipurile de soluri baIane, cemoziomice ~i cenu~ii se cultiva ce at . tehnice, leguminoase, . nutreturi, vita-de-vie ~i pomi . fructiferi. Dore.e: . . mll1a cere ale, mal ales grau 1~l porum bu,I orzu I ~l ovazu I, apOl floarea soarelu' :
~ ~

~'. - aminte

.

mVl

,

c.

de azot ~l fos.lor.

precum lucema, trifoiul (mai ales pe cemoziomurile argiloiluviale) bor~ l1u ~i sorgul (mai ales pe cemoziom); cre~ bine ~i sfecla de zaha'r dom' cemoziom cambic. Pe solurile cemoziomoide dau rezultate bune, alAturid~~, ~i plante tehnice, ~i cartoful, canepa ~i mai ales inul pentru fuior. Pe dealuril cu rendzine ~i pseudorendzine se pot cultiva, de asemenea, cereale. Vita-de-vie se dezvolta dominant pe solurile cenu~ii, unde s-au extins

",3.Cernoziomul cambic .. ca sol zonal tipic al silvostepei (impreuna cu eel argiloiluvial),

vestite (Odobe~, Panciu,Pietroasele~.a.),dar ~i pe eemoziomuri i mai pt;., ~
solurile baIane, pe solurile cemoziomoide ~i pe rendzinele ~i pseudorendzin~ 'r. dealuri (podi~le See~, Tfunave,in Subcarpapide Curbur.1 etc.).
Se cultiva ~i pomi fruetiferi pe soluri baIane (cais, piersic), pe cemozi~ (eire~, par, mar, migdal), pe eemoziomuri argiloiluviale (eire~, vi~in, prun, rri' gutui, nue), pe soluri cemQziomoide ~i pe versanpi eu rendzine ~i pseudorendzitti

AJ':e la temperaturi ro:lUalemedii de 8,5-1 0,5°C, p~eipitatii ~e ~80-600 ~m ~vapotranspiratiepote~~ala de 60?-700 mm. A mal fost ~umlt ~l cem?ZIO~
'

~a cemoziomului.

e ca ~i ccmozlOmul.Locunle sale de raspandlre sunt ill contInuarea, mal
Oeupa doua mari areale: unul in estul ~i sudul !3rii (estul

(sta sub prec~pitatllceva. mal bogate). ~e .forme~ pe ~le~l

roc~

dealuri (Muscele,Subcarpapide Curbur.1, odi~le p

Se~ ~iTarnave~.a.).

\

Fanetele ~i p~unile se extind mai des pe soluri eemoziomoide, pe renuy.'

pseudorendzine.PaIeurile de padure pot exista pe solurile cenu.~ii, ,~~ ?:
cemoziomoide, pe eemoziomurile argiloiluviale ~i cambice. Padun mal m~ se pot pastra pe rendzine (de la gorunete pana la molidi~uri)~ipe pseud~ren,~ Proportia, ea intindere, a molisolurilor este urmatoarea: 8,8% dm t~" tarii noastre sunt cemoziomuri eambiee, 8,7% eemoziomuri, 2,5% ce~o~. argiloiluviale, 2,4% soluri cenu~ii, 1,4% rendzine, 1,3% pseudorend~:ne,!' soluri balane ~i 0,6% sol cemoziomoid. Important este ea solun e eemoziomuri ocupa peste 20% din teritoriul tarii. De altfel, ce~o~ eemoziomul cambie ~i eel argiloiluvial formeaza fondul edatie al pnne .

-estul Podi~ului Moldovei, Cfunpia Teleormanului, cfunpiile de glacis ~i .e.ntanede la Curbura, vestul Baraganului ~i apoi se alunge~e prin sudul '!jieiRomane)~i altul m Cfunpia de Vest (~ii alungite nord-sud, eam pe ilmentulcampiilor malte, intre Carei-Salonta-Arad-Timi~oara-Deta). Se mai 'l'elite, iscontinuu, in Podi~ul Transilvaniei (Podi~ul See~elor ~i Cfunpia d :iIvaniei), Dobrogea, in depresiunile Cracau, Neamt ~i Bra~ov, precum ~i in .,~~ril~din podi~urileBfu-ladului~i Sucevei. Sub aspect agricol este solul eel "dd dlORomania. Se cultiva eu eereale, plante tehnice (floarea soarelui ~i
I

e zahar), plantatii pomiviticole, uneori apar chiar paji~ti. . Cernoziomurile argiloiluviale

.

"

'Cont'

granaredin Romania(N.Barbu, 1987).
1. Solul balan

.

)

.

.\
s:::.

J

.,

~

Dobrog

Oeupa teritorii restranse, dar foarte secetoase, cu trel .l~lll1~,fd'a ~i ....

,iepei~~~i ~a d~zvoltare, eelelalte eemoziomuri in partea cea mai umeda a '8~ibrum' .0C ~l 5~0-60~ mm preeipitapi), dominata de cer, garnit3., stejar in Olte~u. Se.e~de dlscontinuu in ~ia intema a silvostepei din Moldova tala est~la,apOlsImilar in Cfunpia de Vest ~i insular in Transilvania. Roca Ietehniceea a cel.orl~te soluri molice. Culturile specifice sunt cerealele, c r.5g , nutretunle ~lpomii fructiferi (intre care vi~in,gutui, nuc ~.a.). . olu '1
\

Oltina ~i Macin,in lungulfosteivai Carasu~iin est intre Capul ll~ pe :
pe ,,grindul" Chilia ~i insular in estul Cfunpiei Roman~..S-~.dezvorezulwie loessoide, sub 0 stepa arida (lloC ~i 350-430 mm preclpltaPI). Oil pen bune in agricultuta daea este irigat ~i lucrat cu agrotehnica adecv~ area>
~

fl e cernoziornoide ,. atl;'i111 .~700_85lrezent SU?padure de foioase, cu climat u~or mai rece ~i mai umed i,Pare a;:n preclp1tatii) ~i pe reliefuri netede de podi~, in depresiuni sau aI, sub P ~~t ~~ere, insa, ca cemoziom, cemoziom eambic ~i cemoziom a.J1~tI, Otr-operioada cand stepa era mai extinsa. Ca distributie, 1 173

poate tasa. in culturadominagraul,dar se cultiva~iporumb,orz, 0
mazare, lueema, eais ~ipiersic, iar vita-de-vie da produepi reduse. 172

.

solul respectiv este intill.nitin Podi~ul Sucevei, inclusiv pe in~eu .
Siretului, pe terasele Culoarului Moldova-Siret, in depresiunile ~lel Bistrita, B~ov, Sibiu ~i io partea de est a Campiei Transilvanie' e tot, aceste soluri sunt cultivate cu cereale, plante tehnice, cartof ~: A.P~I fuior ~i mai putin cu plante furajere, pomi ~i vitii-de-vie. Uneori 'n ane~a, I drenaj, iar pe alocuri, in dealuri, se mai gasesc ~i paduri de ~Ieau'./cete~~ta
Y

-

.

II. Clasa argiluvisolurilol

s Jaref.

6. Solurile cenu~ii Sunt soluri de silvostepa, dar care fac tranzitia intre molisol
. ,

. .solurilor inglobeaza tipurile de sol care au orizontul diagnostic ~a argtl~v~oltate sub padurile dealurilor, podi~urilor ~i campiilor mai :oiluvlal,.e ro~cate ~i brune. Sunt soluri reprezentative pentru treapta Atl CtllO~rca i in SubAc~~ti sau .ch!arin piirtile .~.ai jo~e ~e ~untelui, ~ ~tlr.:ilor. d~oarii ~i in campllle m~, m~te.. C~ndl~de blOch~atlce sunt ct1J11 .c7_I00C, 550-800 mm preclplta!n ~l padun de cvercmee, sau ~i ,a,rele. Clasa respectiva cuprinde ~ase tipuri de soluri: brun rO:jcat,brun
, c ctl {ag~n

rO:jcatluvic, brun luvic, luvisol albic ~iplanosol. Cea mai mare

argiloiluviale, fiind ceva mai levigate. Se gasesc numai in partea deun $\ Moldova ~i la poala Subcarpatilor pana la Teleajen ~i in Dobrogea, eSt

blOchmatlc se caractenzeazapnn

si.lvo~ep~ estica contine~tala ~care .face tranzitia cu zona de Piidure.peM:e
A

iluvla'aresolul brun luvic - 15% din suprafata tiirii. Aceste tipuri au 0 . . ' 'aerc: .0 >p mai sdizuta, din cauza orizontului argilos, ceea ce face ca regimul . ~ L_h,htaw d d I h d ~. _ fie deficitar; apare c lar exces e uml ltate upa pOl, care merge .J~~~~~ (maiales pe I~vi~olulalbic ~i.la pl~~sol). Cre~te~ne~ri ~i~iditatea .. . 1 Itlvice, luvisol albIC ~l planosol), lar Ifertthtatea este obl~nU1tmal sca.zuta, une I I I P I ~bruoro~cat catre p anoso. entru cu tun agnco e, aceste so un necesita ,'. mai adaoci, pentru aerare, unele amendamente calcaroase ~i chiar drenan. ~folositeagricol pentru cereale, mai ales porumb ~i grau, dar ~i secara, ovaz, ft,pomifructiferi, ~iviticol (in special, brunele argiloase ~i brunele ro~cate). itetipuripastreazapaduri, uneori pana la 50%.
"I. Solul brun-ro~cat Este sol forestier de campie. Se dezvolta dominant in Cfunpia Romana, incepand pia Vlasiei, unde are cea mai mare intindere; trece apoi catre vest peste !JiIia avallu-Burdea, Cfunpia Iminogului ~i nordul Cfunpiei Olteniei, precum ~i G ii.~IPodi~ului Getic. Insular, apare ~i in dealurile ~i campiile inalte ale Banatului. ~ltii1e bioclimatice ale acestor soluri sunt: 10-11°C, 550-650 mm precipitatii, dar
'Ii

7-CYC, 550-650 mm precipitati;'

evapo~spiratie e~hi~ib~ de 6~?-650 .~. In M~ldova apar mai des p~ din Podl~ul Sucevel ~l pe mterfluvll1e mal joase, apOi pe 0 ~ie de-a lungU I~ului ~i pe interfluviile de peste 180 m din Campia Moldovei, de ase'

Colinele Tutovei ~i .Falciului la peste 250 m ~i in toate cele trei

&

Subcarpatice moldave. in Dobrogea se dezvoltii cu deosebire in podi~urilel ~i Babadag ~i numai sub fonna de petice in Dobrogea de Sud. Specifice sun poala piemontana ~i de glacis a Subcarpatilor de Curbura, unde suporta p:l Pietroasele, Cotoari, Odobe~i, Panciu, trecand ~i la Nicore~i in Tutova. de~i sunt folosite in general agricol, aceste soluri sunt dominate de viticultura,

7. Rendzina Este un sol cu caractere molice, dar geneza sa este legata de roci 1.> tipul calcarelor, dolomitelor, gipsurilor, conglomeratelor calcaroase' aparand ~i pe roci eruptive ultrabazice de tipul gabrourilor. Ca uon: intill.nitainsular in toate zonele ~i etajele bioc1imatice,dar mai des in C.a~l. Dobrogea. Datorita rocilor parentale dure, alterarea acestora este mat 1~1 rendzina prezinta mult schelet, este foarte penneabila ~i are un profil s(.~ bogat in humus, fiind printre solurile mai fertile din munte. Se asOg complexe cu soluri cambice ~i litosoluri. Rendzinele sunt acoperite c~
forestiere, de la gorunete ~i tagete la molidi~uri sau stepa alpin~ d~ de

~ iemi blfutde ~i umede,

veri calde ~i secetoase, iar ca vegetatie, esente tennofile

an, gorun,cer, garnita. rar carpen ~icu 0 densitate mare de arbu~). . Penneabilitatea este buna in partea superioara a profilului, dar uneori aceste

~pot fi afectate

de exces de umiditate

pe terenurile

plate. Sunt folosite agricol,

~

j;:,1t~e foarte. ~une ~ai .ales ~entru po~mb, dar ~i grau, plan~e tehn!ce~ ie areal;ume,~ vl~-de-vle ~l poml frucnfen. Pe suprafata lor se pastreaza ~l { cu piidun de ~Ieau de campie. ~I 2. Sol I j, u brun argiloiluvial
NUInit

deveni paji~i secundare sau areale pomiviticole in dealuri ~ipOdl~un.
8. Pseudorendzina

.

~

Ca ~i rendzina, este un sol molic, dar detenninat genetic de x,:0cai d
mama argiloasa. Ca unnare, se distribuie tot in petice, dar mai mult 10pota Subcarpati, unde rocile amintite apar mai des. In Transilvania, 0 ~cve~~ti intill.ne~ in Podi~ul Some~an ~iPodi~ul Tfunavelor, unde aceste solun.sUOve ~uni, iar versantii nordici pastreaza padure. Pe dealurile mai joase ~I~e langa p<yi~, se practica ~i culturi de cereale, pomi ~i vitil-de-V1e. c' pseudoreodzinele sunt chiar mai fertile decal argiluvisolurile locurilor reSpe, 174

a

~:'dar ar~~ nu demult "sol silvestro brun", este un sol similar cu eel brun;inuitpe dC al°ar:e~ru~a ~i 0 gama bioc1imatica ~i de relief mai larga. Se gase~ pneaza laet un ~l p\~monturi cu panta mica ~i poate urea pana la 60~ m. "QeeCUfagemperatun de 7-IO°C, precipitatii de 600-800 mm ~i vegetapa de e.r~mare ~dar cu 0 patura ierboasala baza padurii.Are corespondent,cu , 111 centrul ~i vestul Europei. in Romania, ocupa 0 suprafatii plip,n
Care S-a

PrOdustranslocarea argilei diotr-un orizont superior intr-unul inferior. 175

l

maio m~ dec~t solul ?run ro~cat, ~ar este riispandit maio mult, tHn '.~I podl~unle Getlc, Transllvan, Dealunle de Vest, Subcarpap ~i peste d I pie~ontane te~~~~e: Ca fertilitate este ~eva mai. sl:b decat eel brun~el~ argllos, cu poslblhtatl de stagnare a ape!. Se cultlva cu grau, poru bro~t. nutret ~.a., dar ~i cu pomi fructiferi ~i vita-de-vie. Pastreaza pe alocurilYl., pi' . ~IPCld',= 3. Solul brun ro~cat luvic (podzolit)

.'

solul
~

lj1fl~

~uviC ~~se~a

s~atat, pr~~s c~e a condus l~ formarea unui orizon

samc I~ arglla ~lmatene org~mca,~l.sub e! a un~l oriz~ntBt imbogapt~

.

.~aSOClaza cu suprafete nesemmficatIve, mal ales m Dealunle Vestice, ',andire, ?:Mare ~i O~, sau in Podi~ul Ge~i~. <;?n?ipile bi?climatiee sunt, 'ufli1eB~ iIare: 7-9°C, 600-70~ mm preclpltap.l ~l ~egetape de gorunete? . /11eflea, l~c In raport eu solunle eu care se asOCIaZa,planosolul este mal S ~i0 aciditate creseuta. Fertilitatea saIJamese ~ permeabilitate foarte SC3zuta

insular cu solurile brun.luvi~ ~i luvi~ol alb!c, avand ~ee~i arie

, J'Ogle~zai::le suferind cand de baltire, cand de deficit de apa. Pentru culturi,
redusa,. lucran de aerare,. dren~e, amendamente cu cal~ar ~.a. Se folose~te ,.n~esl~ . ~"'ete iar amehorat, ~l pentru cereale sau porn!.

Denumlrea veche de podzol ~lpodzohre, avand alta semmficape pe plan It fost inlocuita cu aceea de soluri luvice. Acest tip de sol se formeaza in a;o~ acele~i condipi cu solul brun ro~cat(IO-ll 0c), dar mai umede (650-700 ro, terenuri mai pupn drenate. Vegetapa este de cvercinee, care se mai Pas~ circa 50% din suprafetele ocupate de acest sol. Da rezultate brune daea seP~
eu pomi fructiferi, dar mai slabe pentru culturile de camp, eand amendamente, chiar calcaroase. Acest sol se intinde, ca benzi sau insular

~

p~unl ~I 1<111

.,

III. Cambisolurile4 :;~. bisolurilcsunt sol~ de mun~, specifice etaiului cu.foioase ~iamestec cu ,C~u orizontdiagnostIcB camblc. Se formeaza sub chmat te~perat montan
., climat de tranzipe spre cel boreal montan (6-3°C). Vegetapa naturala este ~lfag-conifere. ~ltitudinea ~eci.~ca ~e ~~dia ~e 8~0-1300 ,?1, dar urea ~i la min condiP.1 e versanp.mal mclmap ~lroCIbazlce, dupa cum coboara ~i d 1500

1

J,

.

~i sud-vestul Romaniei, la limita dintre cemoziomurile argiloiluviale ~i;01 ro~cat, cu precadere in campiile Vlasiei ~i Gavanu-Burdea, pana in Olten' insa mult mai restrans decm solurile vecine. 4. Solul brun luvic (podzolit) Ocupa cea mai mare suprafata (3/5) dintre argiluvisoluri, fiind': reprezentativpentru dealuri §i podi§uri, dar ~i pentru condipile bioclimati"J central-european din Romania. Urca chiar ~iin areale montanejoase. S-a fo temperaturi medii anuale de 7-8°C,chiar 9-100Cin sud-vest, 700-850 rompre("' ~i, ca vegetape, sub gorunete ~i fagete. Extinderea tipica include p@.i:l.. Transilvan, Central-Moldovenesc,Sucevei,Getic, Dealurilede Vest ~iSubcarg Acest tip de sol da producpi forestiere bune, mai reduse pentru pomi
"
.

o m pe roci acide

~i versanti mai pupn inclinap. Sunt solurile cele mai

Mite din Carpafi, indeosebi solul brun acid (ocupa 13,5% din suprafata tarii). :_a:~ipc culrnile subcarpatice, sau podi~urile Transilvaniei, Getic ~i Mehedinp. ,Olasarcspcctiva ocupa aproape 20% din supraf$ tarii ~i include trei tipuri: ""..n eu-mezobazic, solul ro§u (sau terra rossa) ~i solul brun acid. Ultimul are ,andire foarte mare (13,5% din suprafata tarii), iar terra rossa, foarte redusa ~i 1insularin SV. 1.Solul brun eu-mezobazic gase~te in partea inferioara a etajului zonal al cambisolurilor, intre ,?Om ~~tl1dine, dar urca ~i m~aisus pe versantii sudici din Apuseni, Banat, ~. MendlOnaii ~i de Curbur.1. In unitaple mai joase, unde are cea mai mare Ir~,. ca Dealurile de Vest, Podi~ul Transilvaniei, Podi~ul Getic ~i ap.,., ste asociat cu solurile brune acide ~i brune luvice. In munte se extinde e .fad:~n, ClU:n~tulprielnic este de 8-6°C, precipitapi de 600-1000 mm, iar ih 'pii<t?rab~~a,.fag ~i gorun, gorun, rar ~inoase. Fertilitatea este relativ buna Htnase un'I~a.J!~t~ ffinete, iar cu amenajari de versant ~i in condipi favorabile ~i ,;. eu tIva ~Ipomi, chiar porumb, grau, cartofi, vita-de-vie. ~. Soluril.. ' 'Par e rO~II(terra rossa)
.~

chiar cartof, secara, orz, OV3z,plante furajere ~.a., dar producpi reduse ~cnt

porumb, floarea soarelui, legume ~i viticultura. Fiind sol relativ acid, JIl. amendamente calcaroase, dar ~ilucrari de aranare.
5. Luvisolul albic (podzolic argiloiluvial) Este solul cu cea mai avansata alterare ~i levigare dintre argiluvis,oluri,r locul doi ca intindere intre argiluvisoluri (1/5). Se formeaza pe rebe~f\ netede, sub paduri compacte de gorunete-f'agete, fag ~i chiar fag~nifere, w; specii ierboase la nivelul solului. Sub aspect climatic, este de tIp cen~.ni' mai inalt, cu temperaturi de 6-9°C ~i precipitapi de 700-900 nun: S~lv Campia Some~ana, Dealurile ~i depresiunile Vestice (in speci~, PO?lt a1urit~ Depresiunea Baia Mare), Podi~l Transilvaniei (in depresiunde ~I e 1p, periferice), in unele depresiuni intracarpatice ~i subcarpatice, in nord-v~lui: Sucevei ~iparple inalte ale Podi~ului Bfu-Iadului,in nordul ~i centrUl pO.11~i ft ~ Fertilitatea pentru culturi este scazu!a, dar se extind aici p~~1 ~efl putfu1du-se cultiva ~i cartof, secara, ovaz, in, pruni, meri ~.a. NecesIta , . calcaroase ~i organice. 176

t

a fi sol .

Cu Oxj .u~ mo~tenite de la un climat de tip mediteranean, dezvoltate pe in P~ e fier, iar climatul actual submediteranean Ie intrepne. Se ,Se Basese de sud-vest, aparand, insular, 1a altitudini de 400-1200 m. De a t NIehedinleMfon~~1 solului brun eu-mezobazic, pe calcare, mai ales in ' unpi Villcan, Cemei ~i Mehedinti, Munpi BanatIIlui, Bihor, , __

.

.l1ibiQre _

.

a sehimba; schimbare a culorii saul~ia stmcturii pe profit. 177

l

Codru-Moma ~i Padurea Craiului. Climatul sau actual este de 8-60C 4-5°~. ~i 700-1200 ~ precipi~atii,. ve.getatia f~vo~bila: cvercinee ' ~8. ~

V. Umbrisolurile

Fertlhtatea este buna pentru p~um ,~lfiinete, lar In conditii de ci. ~': eroziune redusa ~i lucwi de aerare, se pot cultiva ~i cartofi, secaralma, chiar floarea soarelui sau pruni, meri, nuci ~.a. ' ova.z,"
3. Solul brun acid

,
'

'Ie au ea diagnostic orizontul A umbric6. Sunt loealizate numai in

hbriSO~~11iei 1 (oeupa 0,8% din ~), la altitudini mi~locii~imar,i.Cuprind ~'.pCar~ are doua (negru acid ~l andosol) sunt lmpuse mal mult de t~.,~ri, ~In.e S p )1 I lar olul humicosilicatic exprima conditiile etajului-zonal alpin .. .. ii(t: roC, _ 20C~i 1300-1400 mm preclpltatll) .
_2500 111,

insamantiiri u speciibune. c

Se 10caIizeazala partea superioara a cambisolurilor,dominant la 10 ' altitudine, ~i~e cea mai mare rasptindire tn.<;arp'a~ti, ~cupand 13,5%di00tiirii. Urca ~hl~ la ~este 15~0 m.p.e.ve~~fil m~ ~chna!i ~i pe roci b~~U cum, pe roci aclde ~lversantl mal hm, ~lonentatl catre vest ~isud cobo .-"r 700 m. Climatul specific se caracterize~~ p~n tranzi!ie intre tempe:: (6-8°C) ~i mon~ bore~ (3-.8°C),cuyrecl.p~taplde 7~0-1400 mm, cu veg6t amestec fag-comfere ~l comfere, avand htlera bogata. Are fertilitate bun&) silvicultura, chiar ~i paji~ti carora insa Ie sunt necesare amendamentecalca!
~

olul negru acid ~.' J, s. rafete nesemnificative in arealul solului bmn acid (earnbisol) din OCtipa::t111ai inchis sau mai negricios,deoarece se fonneaza sub ierburile brun p,darcroci de euloare incllisa, cum ar fi ~isturilenegre sau bituminoase.
..~ilor saU

la altitudini de 1000-1600 m, temperaturi de 8-3°C, precipita!ii de iar vegeta!ia reprezinta asocia!ii ierboase secundare, mai rar sub fiigete, oJ ~~~~dsau ~fari~uri. Fertilitatea este similara solului brun-acid, favorabila paji~lor.

~~

~a

IV. Spodosolurile5 Spodosolurile au ca element diagnostic orizontul B spodic. Este ea~'
pentru etajul cu climat boreal de munte, cu conifere ~i subalpin ~i eu all
'

; 2. Andosolul , Prezintiisolul rocilor vulcanice, de la bazaIte, andezite ~.a. pana la piroclastite ~i
,

Esteeel mai extins dintre umbrisoluri (0,7% din suptafata tiirii),intillnindu-l

1300-2000 m, dar cu varia!ii dupa roea, orientarea versan!ilor ~i latitud~~ soluri acide ~i foarte acide, iar suprafetele ocupate sunt reduse (5,2% d' Fertilitatea lor este slaba. Cuprind doua tipuri: brunferiiluvial ~ipodzol.

I. Solul brun feriiluvial Numit ~i brun podzolic,este solul acid care premergepodzolului:'
raspandire de aproape patru ori mai mare decm:cel din unna. Altitudinea
.

iantulvulcanic al Orientalilor ~ica petice in Apusenii Sudici ~i Vladeasa. Mediul ,specific,in afura de roea, este boreal de munte (earn 900-1700 m in Orientali ~i ,.,0-1800 in Vladeasa, temperaturi medii de 6-1°C ~i 900-1400 mm precipita!ii). m mnatulii impune levigare, debazeificare ~i acidifiere. Este un sol poros, penneabil, -- pu~nhumus activ, favorabil fonna!iunilor de fag, fag-conifere ~imoJid. "3, Solul humicosilicatic r;~ste reprezentativ pentru tundra alpina. Rar coboara ~i in subalpin, in ;~1U1 podzolului. Altitudinea la care se extinde este de 2000-2500 m in ~;~~aIi,Bucegi ~i.Rodna, cu temperaturi medii de 0° la - 2°C ~i precipita!ii de rnic 0 .mm. Confine.mult sc~el~t, .este un so! subti!e, .inchis la cul?are .~i 8d acId. .Este foloSlt ca paJl~l ~l poate fi 1mbunatafit ca producfie pnn amente ~lsuprainsamanfiiri.
)1
I

care apare este de 1300-1500 m, cu temperaturi de 3-5°C, preeipt! 900-1300 mm, sub molidi~, moUd tn amestec cu brad, rar ~i sub fiigere, acide ~i versan!i umezi sau umbriti coboara pana la 1000 m, iar pe eei 'ins6' pana la 1700 m, ca in Bucegi, Fagar~, Parang ~.a. Intinderi compac~e ~I in Carpa!ii OrientaIi, de Curbura ~i Meridionali. Pe acest sol cresc b1l1e pinul, uneori gasindu-se ~i paji~i. .'

." 2. Podzolul Este un sol foarte acid, caracteristic pentru subetajele de ,"!!l~~: Altitudinile medii la care apare sunt de 1800-2200 m in ~a~1 ,cIe
1500-1600 m in OrientaIi

.. S0IUr!.1 azona Ie ~11Dtrazona Ie e

.

tU[~~~P:, ums-~ aratat, 22,3%, adica aproape 1/4 din suprafata tiirii, iar in C ~id~ 1~lul~~Vlal 1,5%. de departe primulloc, cu 9,2%, unnat de regosol cu acOVl~ti detine cu

~ Apuseni.

Climatul specific se caractenzeaza.PflOoj'

medii de 6-2°C~i80q-I400 mm precipita!ii.Coboarauneori ~iin subeta~~ ;0' mai rar sub fagete. In fonnatiuni mai compacte se intinde in earpapl. i P . Bucegi.Fertilitateapodzoluluieste foarteslaba,favorabilatotu~i1110bduiUltl. ~
rial a1I1orC. 5 . . Dm ~. spodos - cen~e de lemn. Onzont B cu acumuIarede ~te b' fonnat din materieorganicA~i/sauoxizi de aluminiu~ifier. Solun aCldede sU 178

CI

VI. Clasa solurilor hidromorfe cuprinde solurile fo~~te ~i situate ~n conditii de

. itat~~e:Urilor ~idrom?~e

'SlIC 0 ~enta sau clchc temporara, cu condlfil de anaeroblzare. Are ca un r1Z011t respectiv gleic, cand gleizarea are loc in partea inferioara a G, CuA. ItlOlic<fa , r nesaturat in baze.

179

soIuIui din cauza apei freatice, sau/~iun orizont W;pseudogleic, ca r provenite dintr-o sursa externa (ploi, inunda~i, irigatii in exces) eZU, partea superioara a solului. Aceasta clasa are 0 raspandire a;o:t
regiunil~ ~i etajele bio-pedo-climat~ce, "cu ~eosebire in ~estul tani, Un '. £'1':

. tinirile pe

locuri netede, temperaturi de 7-9°C, 600-900 mm

e~e ~81 ume~. wAs~el,ea afe~te~ Campla de Vest, ~piile de su d~ ~ Campia Romana, n'llcrodepreslUmlede tip crov, POrpunl relativ i111 bS1de; lunci ~ichiar terase inferioare nefragmentate, depresiuni slab drenate l°tttrr extracarpatice, Delta. Tipurile principale de soluri hidromorfe sunt.l~Ca solul gleic, solul negro clinohidromorf(sol negro de :t3neatii)~isolul p;eu~:i I. Lacovi~tile
;

rtt ~n~~ri de cvercinee. .Re~tia este Cl;.cida. Ocu~a supra~etele red~se.in 'iii ~IP tane ~i de glacIs dm vest,. m. ~ealunle y estIce~ podl~unl~ e pl~J11on ~i Getic, in unele depreslunl mtracarpatlce, pencarpatIce ~l vei "anier,Suce boara ~i pe locuri joase din Campia Some~ului ~i in crovurile atice,df '~run-ro~cat. Fertilitatea este redusa, cu p~uni ~i :t3neteslabe. Se ' 'ul,soluu~ndrenaje, af'anareOOanca ~iingr~aminte, situa~e cand se cultiva ehorapn . ant f10areasoarelm ~.a. _reale. r' VII. CIasa solurilor halomorfe
"

Sunt soluri freatic hidromorfe cu orizont diagnostic G, caracteristic stepa ~i silvostepa, cu panza freatica la 0,5-1 m. Se intalnesc in came11;., subsidentii din Campia de Vest, in crovurile ~i campiile subsidente din PU Romana, in paqile slab drenate din lunci ~i unele terase joase nefragmen'" apar ~iin paqile joase ale depresiunilor B~ov, Ciuc, Gheorgheni, chiarin Jijiei sau pe unele alunecari. Vegeta~a lor este hidrofila, dar uneori exist!' padurile de stejar, uIm, frasin. Avand 0 aerare defectuoasa, fertilitatea estel fiind folosite ca paji~ti, dar drenate ~i af'anate pot fi cultivate cu cerealei tehnice, furajere ~ilegume.

2. Solul gleic Este tot freatichidromorf,cu apa freaticala 1-1,5m, dar apareca eC,ht
mai acid al lacovi~tilor in mediu racoros de padure, cu temperaturi de 6" 650-800 mm precipita~i. Este intalnit in depresiuni montane ca O~,.Borsec, Gheorgheni, Hateg, B~ov, sau submontane, precum Baia Mare,.r Sibiu, Beiu~, sau in Podi~ul Sucevei, nordul Podi~ului Getic ~i chiar in,~' subsidente ale Some~ului ~i Cri~urilor, in Delta sau unele lunci neind~ Fertilitatea acestui sol este redusa, dar cu drenaj, af'anare ~i amen~ calcaroase se poate cultiva cu poromb, sfecla, nutrefuri ~icartof. 3. Solul negru clinohidromorl (negru de fiineata) A~a cum 0 arata ~inumele (clino), este un sol hidromorf de panta. in, poalele unor versan~. Aici sosesc apeIe de ploaie din partea ~upen~, versantului ce provoaca pseudogleizAri,dar apare ~i un proces de glel~. freatica acumulata in coluvii. Acest sol are 0 fertilitate ridicata pentrUpaJI~t ameliorari de tip drenaj, af'anare ~i masuri antierozionale se cuItiva ~I plante furajere ~itehnice. Da reiultate slabe la pomi ~ivita-de-vie. 4. Solul pseudogleic
d~"

I rilor halomorfe cuprinde soluri cu exces de saruri solubile, ca, de Clasal o ~ sulfa~, carbona~, cu orizont diagnostic "sa" (salic) sau "na" s .pIU,S~ o~le' provin din rocile locale sau din apele freatice mineralizate, in ~C! hI de~ima arida spre semiarida, care stimuleaza mult evaporarea ~iridicarea c " . " . I · apei cu saruri. Suprafete e pe care se mtmd aceste soIun sunt restranse, . e~tie 1j1,1'3 halofila OOeseadiscontinua (chelituri). Cele tipice apar in arealele de ,~silvostepa,un~e evapo~ea ~stemare. . unt doua tipun de solun hldromorfe - solonceac ~l solonel -, ambele D.seaproximativin acele~i locuri: pe depozitele saraturate sau cu diapire '~ransilvania i Subcarpati, in nord-estul Campiei Romane (Campia Brailei ~i ~ ia Ialomitei),pe unele poqiuni ale interfluviilor dintre Cri~uri ~i Bega ale 'ei de Vest, in luncile unor niuri de campie, precum CaImatui, Ialomita, ',1Sarat, Prahova, Buzau, Ramnicu Sarat, Siret, BarlOO,Prot ~.a., in jurol '''r sarate,sau pe litoral ~ichiar in Campia Moldovei ~i Campia Transilvaniei urijoase,unde sarnrile se pot acumula.

.

.
~

"'::.SoIonceacul

libh ceamai mare cantitate de saruri, orizontul san diagnostic fiind "sa". Este
I~

penodlce, drenaje pentru coborarea apei freatice aerare OOanca iri atii g t , C h' "
u g IpS~.a. Rapandirea acestui sol este indicam mai sus.

~u~, saturatin baze,cu reac~epH alcalina.Pentrua fi cultivat,necesita

2.Solonetul
. ' . (natnc ) ~l poate provem reliefuri c~acrel~v desalinizat prin coborarea nivelului matico Se dezvolta I~a Cu I~o~e .~l netede, de campii, lunci sau terase, cu drenaj slab. Se
'.''In solon' I~ ra, are onzont

dte tnaj putin sa"""tu t ~

.

d.

.

"

lagnostlc

,,oa

,

tnuri gle~VI~tI,can~ ocu~~ .supraf~t~le locale mai ridicate, sau c~ · dar POate~e, ~cuP~d P~JI~td~~81 Joase. Se folose~ drept p~um, ~I<tntenaja.re cult~vat m anu plOIO~I, au dupa lucrari de drenaj, af'anare, s r, cu glps, praf de lignit ~.a.

. Se dezvo~tape locuri umede ale climatului d"etip central-eu~ope~e fc pnn pseudoglelzare provocata de apa de ploaie. In partea supenoarii 'ficO: orizontul diagnostic W (pseudogleic) de culoare marmoreacee. Specl . 180 181

VIII, Vertisolurile

Clasavertisolurilorcuprindeun singurtip, vertisolul, carear

"

orizontul "y" vertic7, Este solul determinat de argile gonflabile e ca alteman!Asecetos, umed. Se mai nume~e morogan sau smolnila, 'DsUb'j' respectiv prezinm retele de crapaturi adanci de peste 50 dm fie aCe, alunecare, iar dupa umezire, suprafata sa formeaza un microreli~f e~e
"

~rea P
'

. 'eultU . .. :tID a. ie t "'elor dIn so1, In:g de camp. l' 9

.

iunile de podi~ poate fi cuJtivat cu vita-dc-vie ~ipomi fTuctiferi,

Necesita ameJioran, intre care antierozionaJe,~i

,,gilgaI"s. Este vorba de mu~uroaie formate prin gonflarea mateS~~cl .

crapaturi care se umecteaza, umple crapatura, gonfland ~i la suprafa; ul~' movil*. Este ~n .sol negru ~a~ n~g~-cenu~iu, di~ ~cauza humus~~~i antreneaza gravItatIOnal pe crapatun ~I se amesteca m timp, prin al gonflari repetate, in aproape tot solul. un Fertilitatea este redusa, planteIe suferind cand de seceta, cand d crescum. Sunt necesare drenari, afectarl adanci, irigari, ing~amjnte org: ' fosfor, ~.a" cand pot fi folosite pentru culturi de camp sau numai paji~ti. ~ Vertisolul este raspandit, in condi~i de stepa, silvostepa ~i foioase~ cfunpii pana in Subcarpa~, dar numai acolo unde materialul parental e~

2 RegosoJuJ P al S-a ~onnatpe atura de dezagregan, ramase ne terate , ale unor rOCImOl,ca l~ .. ' 1 S b. . tie oe & ' d al I I
v' v "

e, arg, ~ampii~ichiar in munte. Areale e ocupate sunt restranse ~1pot aparea '~ras~ ,~I~oarte . e mtr-un diverse, de la . stepa la ~unte. E~te so~ sla~ ev~luat, ce se " oond1J~1 in pomicultura ~1VltlCU Itura. pD u sueres anume echilibru cu eroZlunea. Pnn masun antlerozIOnale este ,sitc

suri <l.i Joessoide etc" de 0 1 pe versanfil lcel

"J

e un or, pe llunfi e
~ , v

~

v

.. 3.PsamosoJuJ :E un fei de regosol format insa numai pe nisipuri eoliene. Are arii mai

Frecven!Amai mare au in partea de sud a Podi~ului Getic, U{lo
Teleormanului (Boianu, Gavanu-Burdea), in Cfunpia Banatului, Cfunpia't la nord de Jijia ~imai pupn in Dealurile Banatului. IX. Solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate

. Olteniei,Baragan, Delta Dunanl, Campla de Vest (mat ales m Campla fIt Cfunpia Tecu~iului, litoraJuJ. Se adauga ~i dunele de la Reci din Iresiunea ~ovuIUl. B
r

d:;',.pandire s!epii Ii silvoste~ 1n,ordine. preponderentei s~p~telor: in

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate inglobeaza'i} de soluri, foarte diferite, in general intr-un stadiu incipient de evolu~edjn cauze. Unele sunt recente ca varsta (protosol aluvial, sol aluvial,~ protosol antropic), altele evolueaza de mult timp, dar pe roci compacte:1i la procesele de solificare (litosolurile); alteori, motivul este eroziuneade.' a apei (regosolul), sau eroziunea eoliana (psamosolul). in alte cazuri, ac in stadiu incipient de evolu~e, provin din tipuri bine formate anterior,d" fost fie trunchiate de 0 eroziune avansata sau decopertate de om (erodrl
amestecate total prin desfundari (solul desfundat), , FertiIitatea acestor soluri este redusa, cu excep~a celor aJuviaJe ~ld
j

Pe hingiipenneabiIitatea mare, incaIzirea mult mai putemica a nisipului in "'aratiecu atmosfera provoaca in plus deficit de apa ~i favorizeaza deflapa, "Jitat~a acestui sol poate fi ameliorata prin masuri impotriva deflatiei (perdele ti~re,paranisipuri), irigiiri, ing~aminte organice, 0 anume agrotehnicii. in 'f cazuridii rezultate bune Ia pomii fructiferi (mai ales cais, piersic, vi~in, mar), la vita-de-vie, plante tehnice (arahide, tutun, ricin, floarea soarelui, f" plantefurajere (borceag, sorg, porumb ~.a.), fasole, chiar ~i pentru culturi p (pepeni,secara etc.). Nu sunt indicate p~itoarele, 4,ProtosoJulaluvial

,sZ.i°calizeaziipe cele mai tinere reliefuri fluviatile, respectiv pe fOlil/. ~d~re ~IeIunci1or,Deitei, sau ale unor lacuri. SoIificarea este slaba, suportfutd

1. Litosolul Se formeaza pe roci compacte, dure, precwri cele metamorfiee,11'1: calcare, gresii, conglomerate. Are grosime redusa. Se int3lne~tein ~uD~6, r~st~se,. mai ales pe versan~, dar se poate i~i ~i in d~al~ri ~i p~dl~U;~ bIOchmatlce sunt foarte vanate, sub padun sau paJI~tl. Conttn~ 10' Fertilitatea este slaba, depinzand ~i de condi~ile zonei bioclimatlce ,..
. x . . are la u11le ' D ID Iat. verla - ..J<~. . rasturnare (contracpe 1a llSCaC1UDe onfl Hl:1UCtre, ~1g" " itJtfC 8 TenneD australian indicfutd mu~aie inieIbate, de 0,5-2 ~ ~D1te 11li\fii" ~e litorale,ell argile imbibatecu sodiu ~imagneziuprovemte apa vile4! prin gilgai'se intelegeun microreliefmamelonat,fonnat pc vertisolun, cutnO 182
7
'

't,1~rn~~ alnviouan,care .1nsA improspiUeazaocuI en noi minemlenecesare l
riag' nt foloslte ca Pa.JI~tlsau forestler (saJcle, plop, anm), dar ~i pentru
' 5 Sncole(ponunb, sfecki de zahir, floare. Soarelui),plante furajere, legume. I
'

0

~

. al . 1nUnd b'l ' , UVI mat evoluat, deoarece s-a format Pe aIuviuni situate .,IUIalu Ocupa a I e sau rar mundabde ale lunciIor, Deltei, sau in preajma unor I VIal Ali . S,Uprafeteoarte marl, 9,2% din tara, ~i este muIt mai fertii deem f A d 'Pr~int~' e un onzont e 20-30 cm, sub care se afla aluviu.niIe, a eXcesde umiditate &eatica, salinizare ~ipericol de inundabilitate.
'
~, '

Este IlrJileUnprotosol al ne

uJaluvial

-

"...It!qteoa.\d

" '. . etritic proverut dIDdezagregarea roellor, rnmas pe Joe ~i Deconsolidat. 183

Cand sunt desecate, drenate, irigate ~i fertilizate, solurile aluviale d bune la porumb, grau, orz, floara soarelui, cartofi, legume, zarzav au! furajere. Neamenajat, este folosit ca paji~tinaturale. atuI11 6. Coluvisolul
..

Se formeazape coluviiletineA treimeainferioaraa versantilorded din groase de peste 50 em, solul avand earn 20-30 em (orizont A sarac ~t. Fertilitateaeste slaba spre mijloeie~ise folose$tesilvie,pomiviticol~ica p~~~;

~

\

,

,

. sau glaciare eolmatate (ea sub eulmea Gutin), in sectoare :laC1ar~pia de Vest (cfunpiile:Ecedea, Ierului, Cri~lor, Timi~ului),in , din Some~ului~iOltuluifag~an, in lunca Dunarii~iin Delta. c diJ1IUJ1~1 :olului turbos pat.:tieiparestu?le ine~mpl~t deseo~p~se ale foJ111are lante higrofile. In arealele malte ~I reel predomma turba clor UJ10r~a, fonnata in mediul acvatie provenit din preeipitatii ~iin care ' ifi':foarte~; alb (Sphagnum), bumbaearita ~.a. TUl~bariil~ ~espeetiv~sunt

~

'joa (11U~ arealele joase, eu exees permanent de a~~ .freatlea, la tur~lficare In IbO(11~ate. s tuf , Papura, rogoz ~.a. Aeestea sunt turbaru plane, slab aClde sau . ~ . ~ .., ales '~ d rb d d
pa (11...
,

7. Erodisolurile Sunt soluri care au avut anterior un profil bine definit, dar care au fo t

l'
,
'

panala baza ~u .decopertate. ~e om, ~cat nu mai pot fi id~nt~fi~ate ca tip. ~e

.'

n.a eutrofe. Interme lara este tu a mezotr0J""mo erat aci a, cu .. d. catego , 10. atatfreatica, cat ~ldm pr~clpitapl.. .. .. deapa fi lose~teca ing~amant organic, eombustlbll, matenallzolator, la 'urba:e ~urilor terapeutice. Daca este drenat, arat adane, fertilizat ~i daca . . ea namo f fl 1 b 1 , t c1una,erenulpoate fi cu tlvat eu carto, oarea soare Ul,porum ~.a. utoevaluare intrebari ~irAspunsuri -

10 s~prafete mlel.pe versan.~l dealunlor,.~are s~t.formap ~~dm roci moi, f~ ea 10 Subcarpapl Curbum, Subcarpapl Oltemel, Dealunle Cri~urilor I: Tamavelor, Podi~ul Barladului ~.a. Erodisolul impus de vant apare ~i pe' SUi,

plane, in arealele nisipoase. Erodisoluril~ pot fi ameliorate prin terasari, p~ silvice, Inerbari, ferilizare putemiea. In asemenea conditii, pot fi ft pomivitieol ~ipentru diverse culturi de camp. .., 8. Solurile desfundate Provin prin amestecarea orizonturilor diferitelor tipuri de soluri prin araturi adaoci, de peste 50 em, astfellncat orizonturile diagnostice nu se observa. Acest procedeu se practica mai ales In arealele pomiviticole, pe.)~! care neeesita Imbunatatirea regimului aerohidrie, sau in locurile unde seo lucrari de modelare-nivelare, canale ~i drenuri. Rezulta mai multe sub~., fertilitate, in funetie de solul de origine. Se folosese, dominant, pomiviticol pentru culturi de camp. 9. Protosolul antropic
Rezulta din acumuUm antropice de diverse materiale, cu grosimi de pe
,

\h Ce proeent din suprafa,to !~rii ?cupa clase: Am~lisolurilor ~i ~are este tip~l eel I1s01 mai extins? (26,7%, lar tipul eel mal mtins este cemozlOmul eamble :% unnat de cemoziom cu 8,7%). ,Ce tipuri euprinde clasa molisolurilor ? (Balan, cemoziom, cemoziom cambic, 'lornargiloiluvial, sol cemoziomoid, cenu~iu, rendzina ~i pseudorendzina).
Ea. in

ee tipuri de medii geografice se fOrmeaza molisolurile ? (Sub climat de

~silvostepain cfunpii ~i dealuri ~i sub climat u~or mai umed forestier e cemoziomoide- ~i pe roci ealcaroase - rendzina -, sau pe maroe

lrendzina).

-

IJ ee tip de sol stau podgoriile Pe }),

Pietroasele,

Odobe~ti ~i Panciu

? (Pe soluri (In principiu,

,'~are s~nt tipurile de soluri cele mai fertile ~i mai productive? I~e de1:1pe~oziomuri, c
o

formate sub ierburi, care sunt foarte bogate in humus).

care au intrat intr-un u~or proces de solidificare. Materialele respectivep?~ de steril, resturi menajere, reziduuri industriale, resturi ale m~fl~R
constructii, excavari de fundatii pentru drumuri etc. Pentru a fi folos1te

. are este sol I ti b . . , Care Suntb' u I .'PICue su stepa propriu-zisa? (Cemoziomul).
,

.. pea. broge~,. laturamarinaintre Midia~iTulcea~iin pe C gnndul Chiha ~iin A . estul Bariiganului).

n ee me~lUbioclimatic ~i in ce locuri s-a format solul halan? (11°C, _~reclPi~i, sub stepa arida, pe loess ~i loessoide; pe latura de vest

lungulfosteiviii
' 400-500 rom

~1
'.

.n 10C . , evapotran . lmatul !j1raspdndirea .
SUdica'

cemoziomului? (9-ll0C

silvie, necesita remodelari ~i fertilizari. Pot fi date ca exemple. nlVe modelarea terenurilor nisipoase din eampiile Blahnitei ~iRomanatiulu1. I X. Solurile or ganice (histosolurile)
d'\

spirape de 700 rom; este raspandit in Baragan, C3mpia CovurIui,

,Jinuu pe~~ centrala, Dealurile Tulcei

~ Depresiunea Nalhant, C3mpia Banatului Care'esteraseleDun~, C3mpiaJijiei,pe glacisurileBarladului~iPrutului).

Solurile organice euprind un singur tip, solul turbos, car: are fac,l, orizontul T (turbos), daca acesta de~e$te 50 em, iar sub el se afla gtratU art separa de stratul mineral. Se intinde pe suprafete restranse, dar eu :xces; de'

I ornulC<Ilnbi:01ul olic ~el mai .terti! '!in Romdnia, ~i unde ~e fntint}~. ? m . ~ sUd-eStul:o~at ~b silvostepa, se mtinde pe 0 ~le 10estul ~l sudul fanl, ~.de la C Odl~ulU1 Moldovei, Campia Teeueiului, cfunpiile de glacis ~i

- in Cfun~rbura, vestul Bariiganului, in continuare, prin sudul Campiei
~l

~iditate ~iin aproape toate unitatile de relief. Mai frecvent apare ~ :~ov
mtracarpatlce (O~, Maramure~, Doma, Bilbor, Borsee, Gheorghe01, 184

,~' apare p~a~e Ve~ pe aliniamentul Carei, Salonta, Arad, Timi~oara, Deta; e Cracau ~ In Podl~ul Se~lor, Campia Transilvaniei, Dobrogea, in , eaInt, B~ov ~ichiar in podi~urile Sucevei ~i Bfu-ladului). 185

. 10. .Unde ~e fn~nd ce;noziomurile ~arg!loiluviale ? (In fa sllvostepel, dar dlscontmuu, dm Moldova pana m Oltenia, apoi s' ~l de Vest §i insular in Transilvania). Imllar~ .. .11. S~lurile ce~nozi~om~oide luat na§~ere~ubpaji§ti sau sub' au paJl§tl,dar mtr-o penoada cand stepa era mal extmsa; in prezent, se pQ~ll de padure). afla Su " 12. intre ce clase de solface tranzi,tiesolul cenu§iu §i unde iloi~eUVlalefii:1 l~ti1'ld, ' sol .de silvostepa, dar face ~ ~.. . . tranzitie intre molisoluri §isoluri arg ~ . IeVlgat; se mtln d e numa! m estu I tanl, pe SI1vostepa continentala d' , ~!J!
"
~,

. de cambisol are cea mai mare riispandire §i unde ? (Solul brun Ce ~1P rafata tiirii,dominand Carpatii). ;(3,5% s6toclimat se fntind spodosolurile !ji ce tipuri de soluri cuprind ? dIn .26.S~alc~e munte, cu conifere §i subalpin; cuprind: solul brun feriiluvial §i .-a! bO 101). care subetaje de vegetafie este specific podzolul ? (Pentru molid §i 21,pentru
l
~

Dobrogea §i pe poala Subcarpatilor pan.a la Teleajen). 13. Care este diferenfa genetica §i ca distributie

In M Tntr II

pseudo.re~dzine? (Re~dzina apare pe ~oci calcaroase in toat~ etajele, ed::1 Carpap §l Dobrogea, lar pseudorendzma se formeaza pe mame §i se d' t'll ales in podi§uri §i Subcarpati). ISn 14. Ce diagnostic are, ce tipuri fnglobeaza §i unde se distribuie J;

,~J1c. . 1 . alpin). . n ~jflc e~d:lse dezvolta andosolul? (Pe rocile vulcanice). I., ~9. C procent din lara ocupa solurile azonale §i intrazonale ? (22,3%, adica -,0 e _Co ~ "

.'}). d'agnostic au !ji ce tipuri cuprind umbrisolurile ? (Diagnostic A 28. Ce. d. sol negru acid, andosol §i solul humicosilicatic, ultimul este l ,cupnn.

clasa argiluvisolurilor? (Diagnostic B argiloiluvial; inglobeaza b
brun argiloiluvial, brun ro§cat luvic, brun luvic, luvisol albic §i plan'J reprezentative pentru treapta podi§urilor, dar urca §i in Subcarpati, rar irl jos §i coboara chiar in cfunpiile inalte cu regim de padure). ,

]

pajl. Care este cel m~i ra~pandlt sol azonal ~ (Sol~l al~Vlal, cu 9,2.Yodm tara). 32. Care sunt tipunle hId~omorft de solun ? (LacovI§ze, sol glelc, sol negru .'hidromorf, solul pseudoglelc). ,033. Unde sunt raspandite solurile ~alomor.(e ? ~l\;1~ales in arealele net.ede de a ~i silvostepa cu evap~ra.:e mar:, l~ preaJ~a lVl~lor ?e s.are, pe ~ed~e~t~

. e ~ sfertdin supuuata tat;l

)

'.

.

O'

~

.

,

rate,in luncile unor raun de cample, pe htoral, m CampIa Transllvanlel §l

15. Unde se dezvolta solul brun ro§cat? (Dominant, in cfunpiile, de padure: Vliisia, Gavanu-Burdea, Iminog, nordul Cfunpiei Olteniei'~" Podi§ului Getic §i, insular, in cfunpiileinalte ale Banatului). 16. Cu ce alt tip de sol seamana solul brun argiloiluvial ~i p~' diferenfiaza de el? (Cu cel brun ro§cat, dar este brun §i mai larg rasJ1" dealuri §i piemonturi pan.ala 600 m - podi§UrileGetic §i Transilvan,D~aI' Vest, Subcarpatii, pe cfunpii piemontan-terminale).
,

,

17. in ce condifii se formeaza

solul brun rO!jcat luvic? (Similare cu,S"

pia Moldovei). 34, Unde apar vertisolurile !ji cate tipuri au ? (Pe argile, sub regim altemant s - umed §i au un singur tip - vertisol). , 35. Care sunt tipurile clasei de soluri neevoluate ? (Litosolul, regosolul, osolul, protosolul aluvial, solul aluvial, coluvisolul, erodisolul, solurile ...date,protosolul antropic). .36. Unde se formeaza turba oligotrofii ? (In arealele inalte §i reci, in mediu ICprovenit din precipita!ii §i in care cresc dominant mu§chi, bumbacarita §.a.;

ro§cat, dar mai umede §i, de aceea, este mai levigat). " 18. Ce tip de sol argiloiluvial ocupa cea mai mare suprafafli? (~" luvic, solul reprezentativ pentru dealuri §ipodi§uri, urcan.d§iin munteleJ~ 19. Ce aspecte specifice ptezinta luvisolul albic? (Are cea ~aIJ alterare §i levigare dintre argiluvisoluri §i ocupa locul doi ca extln~~ argiluvisoluri). . . 1 .,/20. Cu ce alte tipuri se asociaza planosolul? (Cu brun luvlc §l U bisoll(fb, avan.daceea§i arie de rasp~dire,. dar mai ~sul~). . 21. Sub ce tip de clzm~t !j1la ce ~l~tudme se formeaza camla alti, chmat temperat-montan §l de tranzltle spre boreal-m.ont~\ roc' 800-1300 m, dar urca §i la 1500 m pe versanti mai inchn.ap §l pe
~

turbiiriaeste bombat:a).

'

,

DISTRIBUTIA REGIONAL..\ A SOLURILOR ROMA.NIEI

L A.spectegenerale ~'a :in~a ~i distri~upa teritoriala a tipurilor de soluri pc 0 unitate t.eri~rial~ lfi,Puril eglonal~ ca §l pe total tar3.,reflecm distribupa §i caracteristicile tlpunlor §l r In ceOr~e medlU pe timp relativ indelungat, in fapt structura geosistemului. A§a
~

ipuri

:ve~

relieful,clima sau vegetapa se observa 0 mare diversitatede ti,puri§i

.

versanti mai lini' sunt solurile cele mai raspan.dite din Carpap). ezobai~ 22. Ce tip~ri de sol include clasa cambisolurilor? (Brun eu-m ro§u sau terra rossa §i solul brun acid). . ' odi$Urf 23. Care tip de sol cambic se fntinde mai mult fn ~ealurl !j1 ;ilvanie (Solul brun eu-mezobazic, in Dealurile de Vest, Podl§ul Tean I~ Getic §i Subcarpati). ~ ~ " ~ntre 40024. Unde se gase!jte terra rossa? (In sud-vestul tanl, I masivele §i podi§urile calcaroase). 186

, d ap~~:aeu aspec.t m~zaicat, tot a§a §~solurile Romaniei. sunt [oarte variate~ organj p~ tOate tlpunle de pe glob, Imbinate mozaicat, dar zncadrate unw

. A.ceas~;l

SteI11Ulu'g~lzare §l dlVersitate pome§te tot de la cele doua caractenstici ale la la in~~:a.nes~: relieful concentric tronat de coroana c~~tica §i poziti~ ;Cteregion ren~a mfluentelor extrem-europene pe carc Carpapl Ie transforma ale ~llocale specifice acestor locuri.

c~ multe.in~rengawrifractale,mereu in evolupe.

. . .

187

Ca unnare, pe total far3., distributia solurilor este zonal-ce ' etajatA, dar ~i variata ~i local mozaicata. Acestei legitiiti gonc~ subor~on~aza, sau ea Aseb:u:e~a pe ~te~e ~atm: a~ etajarea conCentri:;~ b) ~ tnpla zo~alitate I~ ~~Pl1, POdl~U~ ~l d~aI~n: pe ~aralele est-veSt .t1.

sudlce, zonalltate mendlana nord-sud III reglUmlevestJ.ce~i estice ~i n rl concentricii in Podi~ul Transilvaniei"lo; c) un regionalism nuanfat p "apn. de dealuri ~i cfunpii in functie de cele patm influente exteme (atl~~ re, boreal-baltice ~i submediteraneene); d) intrazonalitatea §i azonalbce, i diversifica mult ~imozaicheaza toate etajele, zoneIe ~i regiunile de sotate suprafaf3, aproape25%dintotal. de ' ocu, De~i exi~ta.tranzipi ~ipat~deri in~~on~le .1ntreprincipalele tipuridj sp~cifi~e fi.ecarelA trepte de. re~lef,.tOtu~l ~lst.nbuIrea acesto~ ramane fun~1 rehef, IIIpnmul rand de regluntle ~lsubreglUmleg~omorfologlCe,in limite~"'

15 ;:;:

:!

:Z

'111-

"a I\)

'1:1, I::

g <t
'& iI

ij

'2 CI:;
't;.,

'E :::!
a 0:: I

flexibile,apoi de mezo ~imicroreliefulacestora.In mare, dimpiile au rn~JF-'
dealurile ~i podi~urile sunt acoperite de argiluvisoluri, iar Carpatii prezi~ etaje - de cambisoluri, spodosoluri ~iumbrisoluri. '
j Ocupand partea sudica, joasa, a tarii, Campia Romana este dominata d zonale des~rate in benzi mai mult sap mai pupn continui, orientate est-v~ curbate pana la nord-sud in partea de est. In Oltenia, unde terasele sunt bine dei. tipurile ~i subtipurile de soluri urmeaza aceste trepte. Principale sunt molisoli care se adauga ~i argiluvisoluri (in arealele mai inalte, cu paduri de cverciriel
..

.§ ,
u

1. Solurile Campiei Rom'ane

.u . .-' \:JZ
,
u

£

care se intercaleazasoluri impuse de: nisipurile eoliene (psamosoluri),de aIu'{ crovuri ~i locuri umede-ml~oase (hidromorfe ~i neevoluate), de argilozitat\ roci-maroe(vertisoluri),sau de climatularid (halomorfe). . i Unnarite de la vest la estul campiei, apar insa ~i deosebiri de asosolurilor, aproape confonne cu cele trei subregiuni de relief, dar ~i de bioclimatic ale Campiei Romanell (fig. 47).

j ::E
.

'1:1'§u' . .5 I <§

.

Solurile Campiei Olteniei prezintii 0 dispunere paralela a benzilol1 ..

zonal, orientateest-vest~icorespundin mare mersuluiteraselordunarene.Cern ocupa terasele 1-2. Unneaza cemoziomul cambic pe terasele 3-5, iar la con~ Piemontul Getic aparpence de cemoziom argiloiluvial ~ide sol bn:,nr?§.cati~
arealul teraselor se intind ~ipsamosoluri, dar mai ales in .vestul cam~.lel ~ Romanapului. Pe terasele 1-2 existii ~i petice de lacovi§n ~l solonefttn IDte ~n. pe lunci, soluri aluviale. Unele nivelari-amenajari executate pe dune au pUs protosoluri antropice (in campiile Blahnitei ~i Romanapului).
..

CD

.

11
$111
.111

:t u
'S:: ..::! r53

.!:P

10 N. Barou,
II

1987, p. 136. aUuUi Subregiunile geomorfologice sunt cinci, dar cele ttei de la est de Arge~eoria 189

bioclimatic relativ similar ~i 0 evolupe mai recentii, motiv pentru care sunt u ~i numite Cfunpia RorruinA de Est, iar noi i-am zis Campia Limanurilor. 188

l

. Solurile Campiei Centrale cuprind Cfunpia Teleonnan plUs Cfun~ie a Ialomitei, pana la aliniamen~ Oltenita-Teleajen. Se caracte~benzt paralele est-vest de molisoluri, dar ~l de argiluvisoluri

..

to

100....

~ cu

relati

.

la care se adauga vertisoluri ~i soluri hidromorfe in nord ~iIacovi~ ~i~~ dis est. Pe terasele Dunarii, intre Turnu Magurele ~iGiurgiu, sunt cernozio one!11~ ~p, cen;0zi?muri cc:mbic~~i~cernoziomuriargi!oiluviale, dominant ~u2~ tJ~: ~l sudul camplilor BOlanu ~l Gavanu-Burdea. Mal la nord sunt solurile b CU11PI ?run~ ro~cate luvice?fo~ raspandite ~ ~ cen~ a acestei subregi ~11e , m Gavanu-Burdea ~lVlasla. Partea mal nordica, cu blOClimatde padure UIu,dai. luvice (Cfunpia Pite~ului), luvisoluri albice ~i planosoluri (ambele 'dareso~ T§rgovi~-Ploie~), adica toata gama clasei argiloiluviale. °nuna . C2I.. ol~ri intrazonale se .remar~a v~rtisolurile, mai ales in nordul ~ s BOlanu ~1Gavanu-Burdea, apOl solurzle hldromorfe (m estul ~i central b din care lacovi~tile in est ~i sud, suprapuse molisolurilor, ~i apoi solu~~.'. (spre sud ~i est). '.
~

"

.

Solurile Campiei Limanurilor (CfunpiaRomana de Est) coresp "

mai mare areal de molisoluri cemoziomice din tara noastra" (N. Barb dominate de cernoziomuri ~i cernoziomuri cambice. Zon~itatea ~iilor orienteaza insa, aici, nord-sud, adica zona/itate meridiana. In est, pe terasa Gura Ialomitei, se gase~ sol Mlan in petice. Unneaza cernozio~ B~anul~ ~i pana in sudul ~piei. ~vurlu~u~ui ~i sud-estul Cfunpie~'i1oo F~ta a trela este a cernozlOmulUl camblc ~ldomma vestul, nordul CovurhiIu1 vestul Cfunpiei Tecuciului. Exista ~i 0 a patra ~ie zonala, cea a cerno;fiI. argiloiluviale, care fac tranzitia spre bnm ro~catele Cfunpiei Centrale ~i sp cenu~ii din Podi~l Moldovei ~iglacisurile subcarpatice viticole. " Azonal ~i intrazonal apar: psamosoluri (pe dreapta raurilor,~ Calmatui, Buzau ~i pe stanga Barladului), halomorfe. ~i.lac~~vi~ti(In. .

subsidenf3" pe valea Calmatuiului, pe unele crovun ~1vat see1 dm
protosoluri aluviale in luncile vailor.

~

,.

2. Solurile Campiei Banato-Cri~ene Trei reguli de baza pot fi observate in distribuirea solurilor din earn a tarii: de nurnat 25% a solunlor zonale tlplce, restul fimd solun de tranZl!lC, , loc determina un aspect foarte mozaicat, b) 0 distributie in fa~ii zonale nord-sud in care molisolurile ~e~u~ mai joase din sud ~i centro - vest, iar argiloiluvialele, paqile mal in
"

,

a)

~ dominare

a ~olurilor int~a~onale ~i az~nale, cuyeste 50~~

~ ¥~

Fig.48. Solurile Cdmpiei §i Dealurilor de Vest (dupa M. Geanana ~iN. Florea). ~~c~~~~I~ din C~p~a Bana.!"lui sunt din clase~lemo/isoluri ~i in.n:azonale. ~llJni~a n de stepa ~l stlvostepa. Cemoziomul se gase~ la vest de almlamentul cf.'U1ui vera,pc l,?Cu~~ai zvantate, respectiv in vestul Cfunpiei Aradului, Cfunpi~ ~Pia ~l C~plel Vinga, Cfunpia Jimboliei ~iporpuni din Cfunpia Timi~ulU1 -.,cainPia~cat. ~a est, pe cfunpiile de glacis ~i piemontane (est de Arad, est d~
°Jnul Qr 'l~V~l), in arealele silvostepice, se intind cemoziomul cambic

,)

dealuri~inordulsome~an;

dul'

c) 0 regionalizare de la sud la nord in trei subregiuni, in care.s~ v ' Banatului) e dominat de molisoluri (asociate cu lacovi~i, s?IO~e~f1,~l(as partea nordica (Cfunpia Some~ului) este ocupata de arglluv1SO u~2:j soluri gleiee ~i pseudogleice), iar subregiunea centrala este ?c t .tate; cernoziomurile propriu-zise ~i apar solurile brone luviee) ~1un1 mozaicata, eu predominarea solurilor intrazonale (fig. 48). 190

~~
191

in carngl.?'IllV!a~. olurile hidromorfe, in ~special lacovi~tile, ocupa m~ S PUleTltru~ului, Arancai ~i Aradului. In sud-vest exista ~i vertisoluri ~1

soloncea.cu"!,iar la Teremia (su~-ve~l ~~piei
AradulUl, ~l psamosoluri.

Jimboli~i)~i pe aloe

Timi~ului ~iArancai)prezinm intinsesolurialuviale,

Lunclle ~l campllie de subsldenta (tnde

osebl
' '. 1._

~

'..

.

Solurile Cimpiei Centrale se intind peste toata CfunpiaCri

~i Careilor, respectiv pana la valea Crasnei. Domina solurile intrazon ~~I1.1~t;; alaturi de molisoluri ~i argiluvisoluri. Dintre molisoluri, aici "urca" ~.e ~IQ' cemoziomurile . cambice ~i cemoziomurile argiloiluviale, , dar ele 0eupa In,sua. . ~ A ) (In Campla Banatu1 ocupa partea d e est, respectlv la vest de al' P vest Ul .~'
A

'"",
'

Carei-Salonta-Arad. Pe treapta estica, mai inaltii, a cfunpiiloi de glac' Inl din nordarg'iluvisolurile, tipurilebrune~ibruneluvice. cu IS,"COb: Dintre solurile intrazonale ~i azonale, se mentin li:icovi:jtile di
"coboara" din nord ~i soluri gleice ~i pseudogleice. Exism ~i solu ~ sud

.

I :~'I ~ ~ 5 ~ s~ " 'I I I ~ rla.it"m I 8;
_ ..a'
'i:
'$

Bi :I
.-it . . .
.
""~'

1i
81
'

III

13. .
'

g..~.'O

.

'

...1 "
..

.

'

'

''tit' ..
.. .

psamosoluri (Campia Valea lui Mihai), solone,turi ~i vertisoluri. Es~ al~ pedologica cea mai mozaicata din Campia de Vest. e .. Solu~iIe C8m~iei ~ome~ului (la nord ~e.raul Cr~na) sunt de tipp~ cu chmat mat umed ~l mat rece. Ca urmare, atCInu mal sunt molisoluriJ1I! lacovi~ sau soloneturi, ci numai argiluvisoluri ~i soluri gleice ~ipseudogleil

'. .'I'
..
.. . ,.... .
," ', ,-' '_,

..

I 1..
. ...
:. ..

. .. .21.~ .. . ' Z '1:;-.. . ..~ ""w.-.. .. ;,., . 1 ._ lfi = 1 .1.~~ ..:il .:: ~:.: . .
.
.

w>1:i- J ..~
. ..
..
.

.

1t '
.. .

'" . . .

. ,;;;'" "~:'.' :!II. .. .. :.::" ."!t..~ "::' .. . . ..
"
:.

'

'

..

. ...

...

. .

..

.. ..

. . ..
.

... . .. . .. .

...:

..

... . .

.,. i..i..

B
:.~.

" :'~o
.'

y

.
...
,'. ,_,."

.
.

_' ,

... . i

.~:..

II ; ZJ'I~I lb.. ~ [3 E8 83
... ..

. .. . . .. " . ...~li~"" . . .. ...
..

.

,.: , .'

...

i
..

....i:.

. . .

.

.

.

.

:.

. ... ..

. . . . . ...

.

. ,.
.. . .
. ..

.

..:
.

.

..

.

. ... :"
.

. .

.

"

......
-'.

'.', '

" '-'.

,._,..

.

'," ' ~ c.

..

':'c:--.' '1:0'

.' en

0'. }.. ..

... ...NN.

.'NP

/

extinderemareau solurilebruneluvice~iluvisolurile albice.
3. Solurile Podi~ului Dobrogei

.

Sub aspect pedologic, Podi~ul Dobrogei este 0 prelungire estica a~ Romane, dar la 0 altitudine de podi~ jos ~i cu climat continental at: pedologic, el devine mult mai uniform, datoritii dominarii extreme a loess
loessoidelor ~i drenajului, in general foarte bun. Aici se intind molisolurile,
1"

90% din Dobrogea Centrala ~i Sudica ~i ceva mai putin in cea Nordica, un ~iditeva soluri argiloiluviale ~imai multe soluri intrazonale ~iazonale (fig. Solurile bi:ilanesunt aproape total specifice Dobrogei. Ele apar in importante: una vest-dunareana, alta perpendiculara pe prima avanse
nordul fostei vai Carasu pana la Basarabi ~i 0 a treia, pe fatada complexului

\

Razelm (intre Capul Midia ~iest de Tulcea, cu pmrunderi pe vaile Casim~e ~i Taita). Cu multe discontinuimti, solul balan este intaInit ~i pe Glacls~I' dobrogean - intre Tulcea ~ivalea Luncavita. .

Cernoziomurile tipicesuntcelem~ intinse,ocupand majoritatea .~11
Sudice ~i Centrale, dar ajung ~iin nord, in Depresiunea Nalbant ~i Dealun e

uneori ~imai ditre vest pe locurile mai joase. st I ~ Cernoziomurile cambice ocupa suprafete mai reduse, in. sud-v~ ?nal estul Dobrogei de Sud, nordul Dobrogei Centrale, in parp.le mal I Dealurilor Tulcei ~iin cele mai joase ale Podi~uluiNiculitel. . Solurile cenu:jiiap~ar ~~ in nord, imediat sub ar~iluvi~olundi ul 6/ n Rendzina urmeaza apanpIle de calcare mezOZOlcedm ,Po d maio resturile din Dobrogea Centrala ~i ivirile de calcare sarmatice din su, ," t ale'" Podi~ulNegro Voda. . Argiluvisolurile sunt reprezentate numai in partile ~al m~eice.,;) Macin, Podi~uluiNiculitel ~iPodi~uluiBabadag, prin solun brune UV 192
A

193

l

Solurile intrazonale ~i azonal~ sunt prezente mai mult In nOr' ., Dobrogea Centrala. Apar: regosolun (cu precadere pe versantii y' 'ld .~. ai vailor Casimcea ~i Slava), litosoluri (In Mun!ii Macin ~i pe ~nelal.or d1 mai pu!in lacovi~ti (In jurul limanurilor), soluri halomorfe (p e lOs nisipuri ~i In jurul Razelmului), psarnosoluri (pe cordoanele de ~r? Har~ova ~i Dunavat) ~i soluri aluviale pe vai. e nlSlp

12. P.. tate tot de 0 1t . JI~ de1urllOlt este Piemontul Cotmeana-Ciinde~ti, cu soluri bnme luvice ~i {.,a de(ca c;:in Podi~ul Silvaniei), In general pseudogleizate, la care se est I

te (1Ve~

.

regionarea, ca ~i in carnpia sudica, se contureaza doua

hJria

't .. lblce al oluri ~isolun mtrazon e.

A

A'

.

. .

,

Ii~ipianos dOlt

este Piemontul

Oltean, m nordul Carnplel

OltemeI,

cu toam

Intrucat solurile Dobrogei Centrale sunt similare cu acelea d' . Sudica, pot fi deosebite In Dobrogea numai doua subregiuni pedolog' l~ ~" · Solurile Dobrogei Central-Sudice sunt dominate de s~~e.. cemoziomuri tipice ~i carnbice. Aceasta subregiune are Insa dOlliiUn
"

. {.,~ "e.s~l~rilor, respectiv b~

ro~cat, b~n

ro~~at lu,:,ic. etc. pan~ la

ar~llu~lSe pu!in pse~dogl~l~, subreg.mnea fimd mal bme drenata, la mai {!ufl lb~C versanti erodlsolun ~lregosolun. a ,e adauga, p ,

.

dunareana, cu mai multe soluri balane, plus ceva regosoluri, ~i Yaria::~la mai arida, cu cemoziom ~i cemoziom cambic. . ~ Soluril~ Dobrogei de Nord, u?TIe~ ~arietatea~iene~giareliefulu ~l vanetatea roctlor suport de sol. .Parpl~ mat Joase, cu 10essOlde,impun, molisoluri cu tipun. ~e cemozio~, lar mat su.s urI?eaza .soluri cenll§ii ~i aIg~r brune luvice. Tot atCl, calcarele unpun rendzme, lar petIcele cu alte roci du inselberguri, determina litosolOO sau psarnosolOO (la Dunavan. Deci, . Nordica este mozaicata pedologic, aproximativ ca ~i relieful ~ilitologia.

. SoIUrIIe Dealurilor

'

Vestice

4. Solurile Podi~ului Getic Podi~ respectiv, sub aspect pedologic, reprezinta 0 continuare\ zonalita!ii din Cfunpia Romana (de Vest ~i Centrala, pana la Dfunbovif altitudine tot mai crescuta, pana spre 700 m, ~i totodata primiri\ submediteraneene,in specialla vest de Olt. De~i,ca relief, Podi~u1 Getic;e uniform, totu~i, varietatea altimetrica, adancimea ftagmentiirii,varietate) logica ~icea a rocilorde sub sol fac ca patura de sol sa devinafoarte variat~ Ca regula generala, se pastreazii zonalitatea latitudinalii, d¥\o oscilante ~i cu Intreruperi. Solurile zonale de,tin cea mai mare proporp exclusiv argiluvisoluri in cea mai mare parte pseudogleizate, ~a _ intrazonale sunt variate ~i se suprapun acestora. Sub aspect pedologlc,dS' oarecum cu Dealurile Vestice, care ~i ele au riumai argiluvisoluri, d~, tipurile cele mai evoluate (brune luvice ~i luvisoluri albice), In timp:<;:

". . d ca ~iIn Cfunpiade Vest,pe direc!iemeridiana~icontinuazonalitatea~i .se.lD~~cesteiaspre e~ dar l~altitu~i ?e deal~ ~ipodi~OO joase (fig.48).1\u . ahza: an cu soluriledin POdl~ul etIc, m specIalcu partea de la est de Olt. In G "asem dealuri, cele mm joase din Romania ~i cu pozi!ie vestica, deci mai st0 aceanr . ... t fiunnaritemat multe caractenstIclpedogeografice: ~,POuniformitate mult crescuta fata de Campia de Vest, prin dominarea ,a~s~lurilor la sud la nord, inclusiv in depresiunile golf, cu specificarea ca de [U~tea din unna se Intind mai mult subtipurile pseudogleizate; solurile
,~nale sunt reduse;

. j,J)Intre argiluvisoluri, foarte intinse sunt solurile brune luvice, care scad ~~apropor!i~~pre nord, .fiin.dac?~p~iate de l~vis~luri albice, m~ ales In .urile Cri~anel lSome~ulUl Sllvanlel), ~Imult mat pupn de planosolun; ~ (

~) condi,tiile locale de drenaj, expozi!ie, roca ~i relief conduc insa la
'"areletipuri de deosebiri: solurile brune luvice ocupa versantii Insori!i ~imai ,..'iafi(e:empl~, In, D~al~rile P?gani~~lui, Podi~ul Li~ovei, ~~~ului,. Orad~i, . npl,FagetulUl,SalaJulUl,trecand ~l m Dealunle ChlOarulUl),lar luvlsolunle ~. s~ intind pe locuri mai netede, versan!i mai putin Inclinati, pe terase ~i un (ca, de exemplu, la poala nordica a Mun!ilor Codru-Moma, nivelul de a~esu~Mun,tiiPlopi~~iMese~,culmile Dealurilor Crasnei ~iFagetului); to; IroClle tIp montan,ce apar ca iviri insularelocale,determina soluri specifice: de

r

Geticaretoatagarnaargiluvisolurilor.

..

~ ~sub C?dru-Moma), cristaIinul impune solOO brune acide (Magura Buzi~,

dare andosoluri (Dealurile eruptive din Podi~ul Lipovei, Magura Pancota,

Se succed, de la sud la nord, urmatoarele tipOO:brun-ro~cate, "'#. P
luvice, brune, brune luvice ~i luvisoluri albice asociate cu planosoluri. 1pU:~

intinse sunt solurile brune luvice, cu deosebire pe arealele.cen~e ~.. Piemontul Cotmeana fiind asociate cu planosoluri. Luvisol~nle ~blce,. Co cu planosoluri,ocupa mai ales ~ia nordica din piemontunle ~~de~, lui
Gruiurile Arge~ului ~imai putin In nordul piemonturilor OltetulUl ~lMotrUci
'

'~ra~~mleuIUl, De~ul Prisaca, Culmea Fagetului), iar calcarele determina rendzine 'e) e~o~, Dealunle Rabagani, Culmea Prisnel, Podi~ul Boiu); ':t) DeC:;ll~ea fecteaza des arnbele tipuri de soluri zonale, indeosebi pe versan!i; a . Sol u~le de Vest prezinm frei subregiuni pedologice (ca ~i Cfunpia de Vest): ye ~ispo:l.e De~luril?r Banatului au aproape In exclusivitate soluri brune
I

· Sol .ICluvisolun albice, plus purine intrazonale.

Solurileintrazonalesunt dominatede vertisoluri,care staupe ~ei, .
raspandite oarecum neregulat pe interfluvii In sud-vestul C0tJ11~1 pie. Piemontului Oltetului, dispersat In Piemontul BaIaci~ei~i nord-ve~ c~ri m Motrului. Pe multi versan!i s-au format regosoluri, Iar pe un~le10pod pu!in drenate sunt soluri hidromorfe. Pe luncile destul de larg1a ~ d~ soluri aluviale. Nu lipsesc psarnosolurile, pe locuri restranSe,la nor
194

1li\JiS01:1I~b~eal~rilor Cri~anei sunt dominate de brune luvice, dar pe culmi dogleice .a Ice, lar In depresiunile golf se exprima mult mai bine subtipurile

-

~lpseudogleizate,aparand ~isoluri hidromorfe.
.
din apropiere, el este diferit de cel Getic, fund apropiat pedologic

~~eA .

jO§j cth:d1-ru1Alehedinfi

aproPlere, u cambisoluri runeacide~icu rendzinepe calcare(fig.47). c b 195

l

· Solurile Podi~ului Silvaniei se caracterizeaza prin e", solurile brune luviee ~i luvisolurile albiee, la care se adauga g~h~, elinohidromorfe §i, pe insulele cristaline, brune aeide. §l sol
6. Solurile Podi~ului Moldovei Podi~ul.M~ldo.veiprezinm .unnatoar~lec~acteristici pedologice' ~ a) ~ distri?upe zon~l:taJata ~e dtrecpe aproape meridiana.' .'. mol~sol~m (s~lun de ~pa-stlvostepa) l~ sud~st .§i est, continuand~~ t11 argJl~vlsolun,.spre~est ~lnord-~:st, specl~ce.padunlor de foioase; dinu se .,
.
~

solunle cemozlOmOide patrund ~lIII depreslunIle Neam! ~i Cracau-Bist . e.mo! b) ambele clase con tin aproape toate tipurile; nra, c) solurile intrazonale ~i azonale apar pe spatii mici, dar free 115din totalul podi~ului; vent, OGu d) trep~ele ~tajarii z~nale, in~icate ~e N. Barbu (1987), sunt ocupate in ()'. unnatoarele tlpun de solu~: cem?ZlOm~n (sub ~~-100 ~), cemoziomuri cambi 80-~00, rar 2~0 m!, solun ~nu~ll, de stlvostepa l~alm (~tre 200-300 m), sohib
~

luvl~e, sub padun de fag (mtre 300-450 m), luvlsolun albice, sub fag §iam comfere (la pste 400-450 m); ",.' e) eele mai raspdnditetipuri de solOOsunt: solurilebrone luvice,cemozi..
.

cambice ~isolurile neevoluate (aluviale, coluvisolOO, regosoluri ~ierodisoluri):

,,"

Cernoziomurile, Ca soluri de stepa, au 0 riispandire redusa, contin sud-estul Covurluiuluipe terasele ~i glacisuriledin sectorul inferiorat Bfulad Prutului, dar ~i pe vaile mai mici, ca Tutova, Zeletin (Colinele Tutovel (DepresiuneaElan-Horincea),sauin CfunpiaMoldoveipe Bahlui,Jijia~iBa§eu (

cu arglluvlsolun,mal alesIIIparteamal maltaa POdl~ulUl BarladulUl.

C:er~ozio"!uril~ argi!oiluviale a~

~ in~ndere

.nese~!ficativ~

spre ~n
"~

Solurile eemoziomoide apar catre nord-vest, in podi~~rile FaIt~_ Dragomimei, trecand ~i pe in~uarile din Culmea Siretului (Rugmoasa,Buc .' Dersca), sau in depresiunile Ne~! ~i.Cracau-Bistrita. .
~

~(~

Rendzinele s-au fonnat pe lVlnle de calcare sannatlce, III pOdl~unle(
" . '

Moldovenesc ~i Sucevei.
Pseudorenzinele

se intind in petice, acolo unde apar mame, mal .
"

Fig.50.SolurilePodi~lui §i Subearpaplor Moldovei §i Ciimpiei Gala,tiului (dupa M. Geanana ~iN. Florea). vf~~un.1e intrazonale !ji azonale sunt fonnate din: soluri neevoluate (aluviale, iOlu~6~egoSOlUri,erodisoluri), care ocupa fundul viiilor ~i parte din vers~ti, UviipI om~rfe (i.n sud ~i est), hidromorfe (pe viii, pe alunecari, mai rar ~l pe ASOciene) §?vertisoluri (insular, in nordul Cfunpiei Moldovei). a ~6catar:a tip~rilor de sol pe subregiunile Podi~ului Moldovei este mai ilrna ~idIn ~od~§ulBarladului, unnat de Cfunpia Moldovei, ~i oarecum mai

nordulCfunpieiMoldovei~inord-vestulPodi~ului ucevei. S

Solurile eenu!jii, ca soluri de silvostepa inaIm ~i de padure, se intind.1~e> estic §i sudic al argiluvisolOOlor, incepand din sud-estul Colinelor Tu~ve~, I~ FaIciului ~i urmiiresc in continuare marile cueste care marginesc. c~p:a rilo;.
este 0 ~ie cu vii. Patmnd ~i pe unele areale mai joase din zona argIluVlSO U

.,

exemplu, pe ~eile Culmii Sirctului sau pe anumite terase.

'.

e luvils

Solurile brune argiloiluviale apar s~~

i~ arealul ~oluf!lorb~~ din ~I

Solurile brune luvice sunt foarte raspandlte sub padunle de . pe rei Central Moldovenesc nordul Colinelor Tutovei ~i Podi~ul Sucevel. mai netede se asociazA cu planosoluri, ca ~i luvisolurile albice'.~.1 . care cO' Luvisolurile albice ocupa cele mai inalte portiuni ale podi~...u~are ~iin fagului ~i amestecului cu conifere, respectiv ~ii sub mWltele .Obcroa 450 111. Podi~ul Dragomimei, Dealul Mare-Hfuiau ~i Podi~ Bc1rladulUl, peste la .
196

.. SOlu~~lnata?eilu~isoluri ~ Podi~ulSucev~i. . ~

~

.

.~Isilvostee PO~I~ululBarladulUl se succed, ca tlp~n, III etaJe-zonale?de l~ !~ PaniiI )a ~1llsod-est, sau de la cemoziomuri ~i mai ales cemOZlOmun ~ din unn~~.vlsolUrilealbice ~i solurile brune luvice de sub padurile de fag,
~olisoluH~Ind mai intinse. "fUtov~ ocu~ arealelejoase de silvostepa din Podi~ul Covurlui, sud~stul el, Cohnele FaIciului ~i sud-estul Podi~ului Central Moldovenesc. Intre 197

ele, cemozi~,!,u~ are 0 Intindere redusa, mai ales pe terasele joase ale B

~

sau altor val dm sud~st. Cemoziomui cambic este eel mai inr

~<II::
w

/Ill cen.

u$iU

(de silvostepa inalm ~i paduri rarefiate) se ive~te pe ~eile

ocupfu1dterenurile de sub 200-250 m altitudine. ~i cemoziomul argi~s. dUll' . petiee, pe linia sinuoasa de contact cu argiluvisolurile. Pe ivirile d ozIUViQI;

Centrals-aufonnat rendzine.Unde existamediu de stepalnaIta~i ~caJ.care d ~i s~IUricenu~ii, respectiv in sud~stut Co~~ ( , 300.m alti~~e~ se
Colmele FaIClUlw,trecand apOlpe Coasta I~ui, marcand ~ipreze ta lI1eloro Zona argiluvisolurilor mcepe cu un etaj slab dezvoltat de :'1 ;;nor"",... unnat, sub paduri .de .fag, de cel mai extins etaj, cel al soiului brun run Qr; iUVIC ' . . d Pod I C tral I
~

~

5iretUl~~trazonale sunt dominate de hidromorfe, mai rar regosoluri ~i solll:rle jSOlufl.

Ie Podi~ului Transilvaniei 1. SolUrI . ea ~i asoeierea solurilor m aceasta regiune prezinm urmatoarele ar LOcaIIZ
.ctcrc:
,,'

'

ee e ~ m~ parp. In

d'stributie zonal-etajat-coneentriea, "configurape impusa de prezenta

I~U

en

Moldo~enesc

~i nordul Colinelo ' <;,\!1

locunle mal netede Interfluvlale,solul brun IUVIC asociaza cu pIa se r l'ut!i1 malte areale,de peste 400 m, din ColineleTutovei ~iPodi~ulCentral~S~~lri.a ocupate de luvisolalbic, asociatuneori cu planosoluri. ° ovel11 . . . . Solurile intrazonale sunt compuse din: hidromorfe ~ihalomor/; Calit . Je, al petIee pe IunCI,pe uneIe terase Joase, pe unecanle unor versanti ~i' Depresiunea Elan-Horincea; tot pe lunci exista soluri aiuviale 'iar 'pm glacisate apar eoluvisoluri; pe versanp, cu precadere in Podi~ul CovUrl~i Tutovei ~iColinele FaIciului, se gasesc regosoluri ~ierodisoluri. '

~~0 'atice'" (N. Barbu, 1987), dar variata ~i mozaicam (intrazonalul ocupa

. ? ~ransilvaniei, u prelungirim sud-vest),iar argiluvisolurile(mediul de c
intins~ ale ~o.di~ului,m~ ales c~le brone luvice; . J.,c) in Subcarpa!ll TransIlvaniei apar ~I umbrrsoluri (andosolun) pe
bmeratele vu1canice (fig. 51).

J ca;afata), datorita condipilor locale de relief, clima ~iroca; ihotPolis;/urile (mediul de silvostepa) oeupa partea centrala (dominante in

:: dc departe cele ~~

pI)jormeazacercuriconcentricem exteriorulmolisolurilor~i sunt solurile

.

Solurile

Cimpiei

Moldovei,

de~i situate mai la nord, sunt

dominant din molisoluri, datorita malpmilor reduse, in general sub 21 int1ue~!elorcontinentalismului estic. Nu lipsesc insa solurile intrazonale. ~nu:~.m~lisoluri, ee~nozi~mul e~e slab ~ezvoltat, cu predidere ~ BahIUl,JIJIa ~I B~eu, urcand ~Ipe un11versant!. Cemoziom1J.rile ambicb c cea mai mare intindere. in mod insular, sau ca ~ii restranse, apar ~iceni&l; argiloiluviale la contactul cu argiluvisolurile vecine. Nu lipsesc pseudore din nordul Cimpiei Moldovei, unde se ivesc mai des marnele. Pe culmile mai inalte de 180 m exista ~isoluri eenu~ii. Dintre argiluvisoluri, altitudinile reduse din Campie nu au pe~ formarea solului brun argiloiluvial, dar pe suprafe!e reduse. . Solurile intrazonale se remarca prin: vertisoluri (in Campia mal~ B~eului, unde se asoeiaza cu eemoziomuri cambice), aluviale, hl.dr(J~ halomorfe (pe lunei), eoluvisoluri (pe glacisurile joase), regosoluri ~l er, pe versanp, mai ales in est ~isud. . .,.-.

umblte r::;-"1 CernOllomun 3
CernOtiOmurt

MOL\$OI.URI

(33 cemotiomuri

L2...J tamUlee cernoziomur\) ~i

CIJ Rerto1;ne{78rennine.wlun [;;'"I
argimilu¥iale

m m
~

brune euL...L...J .melQ!)UIc.e ~i so\~rIuruneluute) r-;:;--, pseudarendtice. soluriwnotiomoi<!e, w\~ribruoe.eu'metoba1ice ~I)Oc8lsDIuri l1~re t!loo\\idrlJmDrfe

~

AAIOI!.UVI$OUIIU

SaWrl brun-roseate solun\)I"un-rossi L..:!...J tate lu.ice ,. > SoIur) bruneluv\teslsolunbrune (argi~ lo\\uvla1e) . []] Soluribruneluvite ~i planosoluri

m
~ L1.!J

.

m Suturibruoeeu-muobnite. solunbrune r-;;-"1 14.
Solori br~ne eu .mezobatite

Luvi$o\uri lbite a CAMalSOl.lIRI

rn
;!..:jtj""
.;f-'/

stiCe~Isoluribr\me\\Juice

Solunbrune acide
SOI.URIIiIOROMO"f£

[illlatOVI~i (ml ~i$!Ilurigteice(2eb),fretw.ntdrp.!\ai:e .,

.

Solurile Podi~ului Sucevei apartin unui mediu de padure, mal rece~J

[IDVertiso!uri

Solud pseudogleice luvitesi albice Vl:ltTI$OlU"I

(circa 6-8°C media temperaturiloranuale), uneori chiar cu amestecde fag - ~i'To .. . . . .. I d P".:.1ure solul cerI1l dar ril I pnnciplU,.Ipsesc eemo~omu e tIplee, Aaparee e e ~ ' . ante suDr.
rendzina ~Ipseudorendzina, plus, foarte restrtins, solul eenu~lU.DO~)

SOli/ill N£1!VOlUATe TRUtlc,\lIAn SAU

I~.

I '29 ISolori aluviale s\prOfosoluri [1Q] Erooisoiun~ire90solun aiuviale

,
.
'-,

brune luviee(sub fag) ~iluvi.solurile lbiee(sub fag ~i. mesteccu conI ;es~b pf a a Cemoziomoidul, de~I are caractere de mohsol, se fonne~a tara in foioase, la temperaturi medii sub 8°C, ~iare eel mai intins areal . In t~ sub Sucevei, patrunzind ~i pe ~ile Culmii Siretului. Solul brun luvre ~J-W.rl~1 . de fag din Podi~ul Dragomimei, Podi~l FaIticeni ~i Dealul COOl re, di~ M~re . f1 e d
cu planosolul. Unneaza luvisolul albic, sub fag ~I amestec e .

to
~,;
dopa M. GeanaM ~i N, Florea

M

:ffi~ie unitara pe piemonturile ~i glacisurile de sub muntele ObcIna parple inalte din Podi~ulDragomimei ~iDealul Mare-HarHiu.
198

::

Fig.51 . . . SolurzlePodi:jUluiTransilvaniei (dupa M. Geanana ~iN. Florea). - A10lisOI . 1~0I17u1i .cemoziorniee de stepa sunt restranse, aparfuld foarte pu!ine lirrle 'St de cQmbrce.Se dezvolta msa mult eele de mediu forestier ale camr suprafete mUlt transfonnate in silvostepa antropizam sau araturi, cum sunt
199

cemoziomurile argiloiluviale ~i solurile cernoziomoide. bnme argiloiluviale. Ele domina Campia Transilvaniei

j~

~

Acestea se aso . ~i se'prelungesCleaza"lW'l

.Cu1oaml ~~ui, ~

.capeti~ p~a. 'i~Podi~u1 Se~lor

~i

CluJu1w~lNade~u1w.In Cfunpla Transilvamel ~IP~u1 Tfunavelor pe . ~.lll s-au fo~ ps~dor~ndzine, iar ~ cal~l~ P?di~u1uiSome~an, ~ir:ndzi:nle d, . . Arglluvlsolunle formeaza cercun m Jurul nucleului de mor ISOUn. . . 1 alte pana su b munte. F oarte pupn apar solurile bru I ' Ur,' trepte e mal m rO$~at luvi~. ~i. varianta. ro~ica a tipu~lor bfWle luvice ~i lUVisolu~t°.)'cr' arg~lel: ro~ll ~m dep~slUmle Huedm .~IA1m~. Sol~rile brune sunt, d~r ~:
A A ~

~

Podi~ului Tarnavelor se asociazii mozaicat, dar sunt dominate lurde hiar luvusoluri albice, iar 'in Podi~ul Sec~elor apar ~imolisoluri.
Ild/ce,

.

~

c1inohidromorfe (pe versanti. cu pante. mai mici), solurile . ::...1 d I nle ° 1 d (~,~ou rile hidromorfe cu prec~ere!~ epre~lunl e su Ice. . . :e~Isol~1 subcarpaplor Transdvanlel sunt ~lele absolut dommatede solunle . ~IUfl:are cuprind SubcarpaJii ~o~oroadelor.. ~i Tama~elor, !>~aluril~
A
~

soluri1~ lOeg re

~traZonale

se dezvolta

mult regosolurile

$i erodisolurile

pe

h~/~e, istritei, Muscelele NasaudulUi ~l Sub~apl
dUl ~~

Uipu~ulUi. P~ parpl.e maI

putm raspandlte, dar mtr-un cerc, de~l total dlscontmuu, imediat Ian _ ase, Foarte 'intinse ~' pe .cele mai m~ sup~ete ~~ podi~, sunt solurile~~~OI.I: A~~a .oc~pa. top S~bc~apl. Tran~d~anIel. (~ealuri ~i depresiuni e., ~bac.lUl~l ~l ~ep:eslunde vecme Fag~~ ~l Slbi~, Dealurile SUbl11~~!,n: AlUdulw ~l parp.le m~te ale. .C~loarulw ~~re~ulw, apoi aproape tot ~p.
So~e~an (~de pe a~gl!el~ ro~l~~m depreslunde I!ue~i~ ~i Alm~-Agrij a~ su~tlpul rodlC), ~ar ~~parp..le m:" malte de~est a~e Camplel Tr~silvaniei. C~' mal malt al argduvlsolunlor d formeaza luvlsolul albic, dlSPUSdiscon~i' marginile submontane ~i asociat cu soluri brune luvice, cu precadere i~ depresiunilor Fiiga~ ~i Sibiu. Dintre umbrisoluri, se observa andosn~; aglomeratele vulcanice care acopera unele dealuri din SubcarpaJii Transi4' (Homoroade, dealurile Becheci, ~iclod, Firtu~ ~.a.). ., Solurile intrazonale au ca dominanta solurile hidromorfe ~i neevol hidromoife, cea mai mare 'intindere, chiar la nive! de tara, 0 au so/uril, clinohidromoife (paDte line de versant, substrat fin carbonatic ~i climat umed); soluri gleice ~ipseudogleice, chiar ml~oase, pe piirJilejoase ale depresiunilor. Sibiu ~.a. Solurile neevoluate se compun din: aluviale, regosoluri ~i erodisoluri~ mai ales 'in Podi~u1Tarnavelor; pe ivirile de gresii, tufuri ~i conglomerate, di~ ri;B; Some~ ~i Tarnave sau 'in Culmea Breaza, se gasesc ~i litosoluri; nu lip. coluvisolurile ~inici solurile sarate situate 'in arealu1cutelor diapire. Asocierile regionale ale tipurilor de soluri sunt conforme cu relieful (~. altitudinea, panta ~i fragmentarea) ~i cu pozitia topoclimatica. ..'

'apaf~11. odisolurile ~imCl solunle halomorfe din preaJma cutelor dlaplre. IUflle ler ~ .

~visolurialbice,i~.pe agl?meratelevulc~l1ce~t andosol~. ~u hpsesc 8. Solurile Subcarpati10r

.'

,0 rezintii0 varietate de solun, dar ~l asemanan cu Carpapl JO~l,cat ~l cu >.t vecine, 'in sensul ca depresiunile $i dealurile joase externe au soluri

atii . ., de . Subcarp .' ca regiune1 .tranzitie 'intre podi~urileexteme ~i Carpati, au. d .are1ecaractenstici pe 0 Oglce. . . ~ ~. ... . A .

~odi~urilor(argi~uvisoluri:une~ri ~i mo~isoluri), i~ subcarp!!,fiiinter~i, p, au cambisolun; totodatii, argduvlsolunle urmeaza cu precadere roclle 'o-pliocene, e cand cambisolurile se d~zvolta fie pe rocile mai dure ale p uipaleogen, ie pe cele dure ale neogenulUl; f ) celemai fntinsesimilitudini apar cu podi§urile Moldovei ~iGetic, dar ~icu rile de Vest ~i cu Podi~ul Transilvaniei, 'in sensul ca sunt dominate de yisoluri maiales brune luvice); ( b) solurile reprezentative sunt cele din clasa argiluvisoluri, urmate de , .o/~ri;in SubcarpaJii Neamtului, cu precadere 'in Depresiunea Cracau-

;

~~Ila Curbura
'oluri

('intre vaile Calnau

~i Sliinic), apar ~i molisoluri,

'in propoqie

:~O~;in mod absolut 'intfunplator, pe gresiile silicioase de Kliwa (de la ~) ~Ipe Dealul Chiciora (Muscele) s-au format ~i soluri brune feriiluviale
_

_

Solurile P~di~ul~i So~e~a~ Asunt ominate de ~~iluvisolu~~m;uJj d brune luvice. Apar msa ~l mohsolun m sud-est, respectIv m ~eal~nl d i11. Nade~ului, continuate din Campia Transilvaniei. Se rema;ca ~l ren ;ri~] calcarele din sud, 'in Podi~ul Huedin-Piiniceni ~i la nord m Cul~ea ~isW Podi~ul Boiu. Specifice sunt ~i solurile brun ro~cate, brun ~o~catel~VI~eogeT; rodic (al solurilor brune ~i bfWle luvice) formate pe argtlele r~~l1Plurile. depresiunile Huedin ~i Alm~. 0 'intindere mare au ~l. so clinohidromo~e, rego~olu~il.e ierodi~lu~l~, dezvol~e ye versant pedol~v, ~

.

(N. Florea ~i colab., 1968); ~) solurile intrazonale se remarca prin tipurile neevoluate, care sunt foarte .~ I~treacestea regosoluri/e $i erodisolurile ocupa 0 buna parte din versanti, :de~ III~U~carpaJiiBuziiului ~i Vrancei, apoi solurile aluviale 'intinse pe lunci ;~:u~l1; sol~rile. hidromorfe sunt mai restranse din cauza drenajului bun, ele ~~s.o~unglelce pe lunci ~i terase joase, ~i soluri negre clinohidromorfe; A.rgi/~~ IV~n~e sare sau izvoare sarate exista ~i soluri halomorfe. IGeticS? unle sunt reprezentate mai ales prin soluri brune luvice (ca ~i 'in

.

.

Solurde

Camp lei

Transdvamel

reprezmta

c~ntru.

argilol.,

de IU\li~~~o~dov~nesc, ~i'inP0,?i~ Transilvaniei~i'inD~~rile de V~st), 'hareal s IU~lalblce, care, Impreuna cu planosolurile, se asOClazaarealulw de

~

Transilvaniei, cu un mare nuc/eu de moliso/uri (cemOZlO~un ltiWdirtl A cemoziomoide, pseudorendzine ~ifoarte puJin cemozi?m c:un~lc~ize~uIUi mari din nord-est (Dealurile Lechintei, Jimborului - dID~Pl~ . a1bice~' ~i argiluvisoluri (brune luvice, mai puJin brune ~i chiar.l~vISOu~e reg/I dezvoltate sunt ~i'solurile negre clinohidromorfe, liicoVl~tl,aluv1 , erodisoluri, coluvisoluri ~isoluri halomorfe. -. 200

e de la 0 unlor brune luvice; se adauga puJine soluri brune (pe dealurile ~i ,1~~lor a:;- de Jiu), precum ~i brune rO$cateluvice ('in Oltenia ~i sudul ~fhbiSolurilu-Ialomlta, rep~ezen~~ influenta submedite9fleana).. . :a),ul1n.at au ca dommantii tIpul brun eu-mezobazic (mal pupn In de . e solul brun-acid (pe roci paleogene, 'intreBuzau ~iArge~).
A

201

Molisolurile, care lipsese in Subearpatii Getici, au unn ordinea importantei:pseudorendzinele (foarte raspfu1Clite fonna~ar~\ pe Sube~atii Tazlaului, Subearpatii Buzau - Ialomita, Museele ~i apunl Oltemel); cemoziomurile cambice, impreunii eu cemoziome~l Su cemo~omoide ~ieu .sc;luricen~~ii,aproape domina Depresiunea ~n ~rgil{j ca p~tI~edese apa: ~Im DepresluneaNe~t, ~aula Curbura pe Cu:au~~!, la Slamculde Buzau; pe calcarele sarmatIcedin Culmea Istriteiexistiiea BI Asocie~ea regionalti a solurilor din Subcarpati' unn ~endZi~ geomorfologlce (Moldava, Curburii, Geticii) ~i sectoarele ace~aza suq, pedo~ogicii .cea~~ m~ fiind in SubcarpatiiB~iiului, cu 3-5 ~irurid; d~OI11~:, culmi, cu pmte~1~IroCImon~e, cu 0 ~,are lap.me~ifragmentare~ieu f~resI~ .. Solur~le Su.bc~rpatdo! ~etICI ~untd?mmate de argiluvisoluri:1« apar .~I. camblsol~n, hpsesc ms.a mohsol~~le, cu excePtia pseuddre ' Asoclenle respective Impart ace~tlsubcarpap.m doua sectoare (fig. 47)' nq: . S?lurile. dir: ~ubcarpafii. Olte~iei s~t mai ~iforme ca distrib~tie'yr,' argIl~vIsolunle ~II~psesccamb~solunle.Dmtre ~gIlu~is?l~ri, foarte riispa:~ solunle brune luvlCe, cu precadere pe versanp.1mal hm ~i mai jo~i u'= luvisolur~ albice, pe _interfluvii ~i i!l unele depre.si~i su~montan~e~ ~ Polovracl. Se adauga pseudorendzme, regosolun ~I erodlsoluri. In ace general se observa ~i0 mica diferentiere la est ~ivest de Gilort. ,La vest, in Subcarpatii Jiului, exista ~i planosoluri in complex eu eel ~i putine soluri brone argiloiluviale ~i brun ro~cate luviee, iar in dei;~ submontane apar multe soluri aluviale. "!' La est de Gilort (mai putin Muscelele inalte ale VaIcii), in afara de ;i
~

. S bcarpafilorBuztiului se intind, ca asociere,intre Teleajen ~iRfunnieu it/f/le ~plexitate a reliefului, a rocilor, ca ~i a mediilor topoclimatiee face din ,tJarea CO mai complex dintre toti Subcarpatii. 0 urmare directii a acestei I 'sect~~ c~ ere~rea pana aproape de 1/2 a solurilor intrazonale. Se mentine insa
11e~~P alitate, ncepanddin sud-estciitreCarpati.Astfel,pc piemontuldintre e i

1UJ111~ ~au (Culmea Blajani) apro:. cemoziof1!uri cambice, c:rn..0ziom~ri !e ~I. i soluri cenu~ii marcate de Vll. Cele mal dezvoltate sunt msa solunle .~toilltVlale/~viceluvisolurile albice, care ocupa ~ia extema subcarpatica formam ~i . ~f//~e_liocene. Urmeaza cambisolurile divizate in brune eu-mezobazice, axate (OC1111; Pgen mamo-grezos, ~i solurile brune acide, pe formapuni grezosillI~ p

~~

~i pc gresii de Kliwa piistrate mai ales pc sinclinalele

oligocene. Tot pe

~

IgIOI11~ Kliwa coboarii din munte ~i soluri brune feriiluviale. Pe maroe apar ~i II~re:dzine,pc cal~le ?in C~lmea Istri~ re~dzine. Suprafete foarte mari ocupa .ud lurile erodisolunle ~Isolunle negre clmohidromorfe.
"

Subcarpati10r Vrancei sunt oarecum similare cu cele din atii TazHiului,mult mai uniforme decm in arealul buzoian, cu care se amanitotu~i mai ales prin multitudinea regosolurilor ~i erodisolurilor de pe tii despadurip. Pentru solurile zonale specific este paralelismul etajat al jlu~iSolurilor, soluri brune luvice de-a lungul depresiunilor ~i luvisoluri eu ice pc aliniamentele deluroase. Acestui paralelism dominant i se alatum ~i rilebrune eu-mezobazice dezvoltate pe roci mai dure paleogene, in apropiere
de pe maroe.

Ig~so Solu~ile

'munte,~ipseudorenzinele,

tipuri de bazii sunt ~i soluri clinohidromorfe ~i mai multe regos.oluri ~i~roqi~ Solurile Muscelelor Arge~ului (~i ale VaIcii) au 0 zonalltate mal e~tde

fii~ia sudica fiind oeupata de argiluvisoluri, iar eea nordiea, de. ~ambi~,
asemenea diferentiere se observa ~i la argiluvisoluri: museelele mal Joase
.

depresiunile submontane sunt aeoperite de luvisoluri albiee, iar vers~p~! lini, de soluri brone luvice. Cambisolurile sunt reprezentate de solun b. mezobazice,. iar pe ~ealele inalte mai net~~e, ~i de sol~ri b~e aeide.ie~ unor dealu~ foart~ malte,. cum este. Chlcl?ra, apar ~I sol~n b.run~orfer (spodosolun). ,Nu hpsesc ps:udorendzmele ~Isolunl.e~egr~chnohld~o intrC'

.

Solunle

Subcarpaplor

de Curbura

reprezmta

0 mterferenJa. S

.

Muscelelor Arge~ului (in SubcarpaJii Ialomita-Prahova) ~i cele ~e ,~i~
Tazliiului (in Subcarpap.i Vrancei), avand ~i aspecte prop~i; sunt ce1b~~uri d'

SubcarpaJi.Argiluvisolurilerfunandominante,dar apar mal multe_cam de' dl~ sunt cei mai inalti Subcarpatica altitudin~medie ~i cu multe p~ ~47):
montane. Asocierile locale se fac pc cele trel sectoare geomorfologIce (

· Solurile Subcarpatilor Moldovei au, in principal, trei caracteristici: se .hd relativmult molisolurile ~i solurile negre clinohidromorfe; solurile brone ~ ~i luvisolurile albice raman totu~i dominante in Subcarpatii TazHiului; lonal, olurilese asociaza in trei grupiiri (fig. 50): s , .~olurileSubcarpafilor Tazltiului sunt dominate de soluri brune luvice, pe ~ml nsaapar luvisoluri albice, iar pe conglomeratele de Pietrieica, soluri brune I -fI1ezo~azic~.intindere importantii au ~ipseudorendzinele (pe uncle suprafete 0 uV~ale l pe vers~tii superiori) ~i solurile negre clinohidromorfe (pe partea ~ ~a~ a.versantilor).In arealul One~i exista ~isoluri cenu~ii. "'i~uf~'le Su~ca~pafilor Neam,tului au mai multe asemaniiri cu solurile din Pape ,old?vel ~nn marele procent de molisoluri (pana la 50%), care ocupa presiunInlntreglme. de~resiunea Cracau-Bistrita ~i ceva mai pupn din bice~~aNeamt. Tlpunle reprezentative sunt: cemoziomoide, cernoziomuri ibrogei ce~nozi0f1!Uri ~ argiloiluviale, plus soluri cenu~ii (specifice Moldovei, . . .).CUI~'1 ord ~I cfunpiilor de glacisuri subcarpatice de la est de Cricovul
,

~rnilare'

Solurile Subcarpa{ilor Ialomi{ei ~i Prahovei sunt ~arecurn ~~uvisoW ale Museelelor Arge~ului. Si aici este accentuata zonall~tea arglaijoaS6 cambisolurilor, solurile intrazonale fiind mai reduse. Culmde ~elerndii~iID: ~i depresiunile sunt.ocupate de soluri brune luvice, iar culmde ~~ove-i~ solurile eu-mezobazice ~i mai pup.n de brune acide. Pe te~e1e . pseud: eemoziomuri cambice ~i cemoziomuri argiloiluviale. Se g~ese ~l soluri negre clinohidromorfe ~iehiar regosoluri ~ierodisolun. 202

'tuldepre e ~elur~ase sunt acoperite de soluri brune luvice, care coboara ~i in r IIisOlu;~nllor, ~Ipetice de luvisoluri albice. Pe Culmea eonglomeratica Ple~u SOluri/e ~ne eu-m~zobazice ~i chiar mai multe brune acMe. ti QIUIliQI uloaru!Ul Moldova - Siret se caracterizeaza printr-o banda de eu cern~ ~e luncI, dupa care, spre Subcarpatii propriu-zi~i, urmeazii trepte de .'f1ll1eu", ZIOmuri cambice, cemoziomuri argiloiluviale, soluri cenu~ii, iar mai I OIUrt, unce. .p~ flaneul abrupt dinspre Podi~ul Moldovei domina regosoluri ~i eOn ~l soluri hidromorfe pe aluneeiiri.
~

203

9. Solurile Carpatilor

,"
.

soluneide. urea ~icoboara indiferent de etaj;

'I dependente de anumite roci, cum sunt rendzinele, andosolurile ~i

Caracteristicile generale principaleale dispW1erii olurilorcarp' s . · eta.ja,:eape~ogen.etica p~n tre~ e.taje ~i mai multe subeta~ce s~, spodosolun ~l umbnsolun), ale caror lImIte coboara cu 200-400 ~ (CaInbj: versanpi cu exp~ere nordica ~i nord-vestica, dar ~iin nordul 0 .m p~ fata' sudul Meridionalilor, ~iW1eori ariaza in functie de roca' v nentahlot,,: ., . factorii pedogenetici determinan,tiai etajarii, dar ~i ai div . _ 0\ ~iregionale SW1t:elieful, in principal, roca ~ipozipa climatica' r erSlficarii~. · marea diversitate de amanunt a subtipurilor de ~olUri . intrazonale. ~l Etajele ~isubetajele pedogenetice carpatice sunt urmatoarele: a) Etajul cambisolurilorcorespunde mW1telui incepand de la 300-6 I jos,
poate urca pana la circa 1300-1500 m, sub climat temperat montan; are doua
~, .

e J1egr~';~lel~ea1e de microelief, pantft, drenaj, vegetatie etc. fac ca limitele .~ c~J1~t:purilor de sol sa oscileze foarte mult, mai ales sub forma de petice u lor ~Is . mici; jParisa~;a:re a ace~r variatii. al: etaJari.i ~i mozaicari~ solurilo~ apar conturari , ca nuse obi~nUlt,celor CInCIreglUll1geomorfologlce carpatice (fig. 52).
ale SUP1<&Y ,

·

Carpapi,dar multmai pupn in Meridionali;

·

brun eu-mezobazic, situat aproximativ intre 500-1000 m ~i intisu ~

n~r~.

· brun acid, intill~it mai ales i~t~e 1000-1300 m, dar coboara ~iu;~ 800-1500 m, sub un clImat de tranzlpe temperat montan catre boreal,.Jiill
specific padurilor superioare de fag ~i arnestec fag-molid; este cel mai lntins ;'r. sol din Carpap. " In cadrul acestor subetaje se adauga ~i rendzine ~i terra rossa, pe cal b) Etajul spodosolurilor este specific muntelui mijlociu spre lnalt, aproXj intre 1300-2000 m, cu climat boreal montan, sub molid ~ijneapan; "urea" ~i"cP' intre 1000-2100 m ~idomina in Carpap.i Meridionali, dar se intinde mult ~iin r:~ ~i este foarte redus in Carpap.i Banatului ~i Apuseni. Are dona subetaje: !~

brun feriiluvial, la altitudini de circa 1300-1500 m, sub paduri de fag-molid ~imolid-brad;u;, . podzol, la circa 1500-2000 m, dar urca ~i coboara intre 1000-2~0 funcpe de expunere ~i de roca - mai ales pe gresii), sub paduri de ~ol~d!~. jnepeni~; se intinde mai ales pe suprafetele de nivelare din Meridionah ~lInl', in Carpapi Mararnure~ului~iBucovinei. (H' c) Etajul umbrisolurilor, la altitudini de 1800-2400 m, este eO,rn?us. ...: singurtip, ca etaj , respectivhumicosilicatic,sub stepa alpina,pe platoun ~leuai
este impestritat cu podzol, litosol ~i rendzina. Restul umbrisolurilor ~are

.

etajele anterioare,in funcpe de roca (andosoluripe eruptiv, iar solw:le neg :( dezvoItaintre circa 1000-1600m impreW1a carn?isoluril~brone ac1d~'arte la cu Oscilirile limitelor medii, ale etajelor ~l subetaJelor, sunt 0, funcpe de condipile local~, dar ~ila ~o~ul.general, ~fel: ~ 00..400111 f,l . in nordul Carpaplor Onentah, lImltele medll coboara cu 3 ~. sudul Meridionalilor ~iBanatului; atIantice, f . pe fa!adele ~i pe versanpi c~ exp~ere spre m~le de aer u foehn;, .'
coboara cu 200-:400 ~ fata. d~ ve~anp~ OpU~I,cu aer C?ntInen~ sau 00-300 pe roelle mal mOl ~l aclde, hmltele sunt mal cob orate cu

:

aii Fig.52. So/urile Carpap/or (dupi1M. Geanana ~iN. Florea).

..

"....

dupeM 5eRna Ii N. Florea

SplurileC . S arpatilor Orientali ::~;~CUI~stora este zonalitatea paralela pe direetie NV-SE, conforma cu litttite efuI.Ul, fiecare ~ie morfologicaoriinduindu-sesubetaje~ichiar etaje de pe vanabilein func!iede roca, orientareafa!adelor~ide latitudine. 205

.

f

~
'

tot carn amt pe rocile dure ~i baziee; 204

eea tna1 mare mtmdere ~I umfonnltate. Aiel, subetaJul inferior 1400,10,de soluri brune acide, ~

· . Fti~ia :a",!bisoluri~or ~onne~a

0 zo~~-euy ee ~e axeaza pe fli

I

~ul.

900-100010) este format din soluri eu-mezobazice, urmat de un sub ~~ Url.

supenor, la peste 1450 m,.dar dlstnbUlt msular, format din spodos I ~St.1 ~

~e .~icea mai mare intinde;

~ ~~.

esionar Gheorgheni-Ciucuri, ell glacisuri terasate ~i sedimente . II deP;eupat de soluri bru~e luvice ~i l~visolur~ albice: p.lus .lacOVifjti, , c~e dar ~i petiee de cemOZlOm camblC ~l cemOZlOm argllOlluvwl.

oo,le,

..

, Carpatilor Curburn
.~ 111 bindu-se atfu:de Carpapi Onentah (~ de care au totu~ mal multe "of, deose ctUI'ii onal-Iongitudinala inveli~ui de sol, cat ~i de Carpapi z a '), ~uc:UstroctUI'ii zonal-altitudinal.a a fondului lor pe?ol~gie" ~'. B~u, 1?87). 'OJIah, .tat peotm veridicitatea sa ~lpentru a accentua, mea 0 data, mdivldualitatea . acest: rii fata de Carpapi Orientali. Aceasta regiune carpaticii se sublmparte net "orCu. ~ eu ~peet de ~ii orientate NE-SV, invers decat in Orientali: la mijloc 'subre:I~~iune a B~ovului, la sud ~i est se afla Curbura propriu-zisa (Curbura .eV Mihaileseu), iar in nord se aliniazii Obcinele B~vului,

unna, care apar mai ales in Ceahlau ~ipe vfufuri din Muntii TarcaoUn.A mult, pan~la 800 ~, pe g!esiile si!iei~oase ~~zelor de Kli~a sau d~Xot !n~ ale EtaJul eamblsolunlor se mtalne~e ~I 10 fli~ul nord-transil ud~a.

oIJl~d~vidUaIizeaza subuni~ ea

~oge?g~ca

de prim ran~ in. cadrul

Bargau- ible~-Lapu~ estul DepresiuniiMaramure~, nde i se :' T ~i u
langa spodosoluri, ~iandosoluri.

aUgaj'-'

I~ .

meZOZOle,care este ~I eel 10m malt. Aiel domma solurile brune fe riil . 11 . . ~. . uV/ale d b I b . ad . . ' partea e JOSse auga ~Iearn .ISOun rune. eu-mezobazice ~ibrune acide :. pe Wid, I al I al nd slOe m. .u Ul ~m . meZ?~Ole, pree~. ~I re zine pe. masivele ~i area1ele dolomItIee. Pe vfufunle mm malte sunt ~Imsule de umbnsoluri eu soluri neg , soluri humico-silicatice, mai ales in Munpi Rodnei ~iMararnure~ului. re Ftifjia andosolurilor (umbrisoluri) este speeifiea lantului eruptiv dl ~i aiei se observa 0 etajare, in sensul eombinarii la partea inferioara cu cd .~ andice, iar la nivelul superior se eombina andosoluri cu spodosoluri. Cele

·

,

Fafjia spodo~olUrilora;mpune. ~na-~j: .

axata pe ~irul montanc,"

·

.

sunt mai evidente in eei mai inal~ivulcani (CaIiman-Harghita), iar in nord Lapu~) apar' mai bine eonturate numai andosoluri combinate cu camb'

andiee. in Mun~iiTible~ ~i Bargau exista numai petiee de andosol,pe .
vulcanice, in rest dominand fli~ul paleogen eu soluri earnbiee brune acide. ,. Asocierea regionala a solurilor din Carpapi Orientali unne geomorfologice ~i litologice, inclusiv prin diferen~le acestora fa~ de Carpa~i · Solurile Carpa,tilor Maramurefjului fji Bucovinei au "eea mai campa' mai mare extindere a zonei (~iei) spodosolurilor din CarpaPi Orientali (asoG: frecvente petiee de umbrisoluri humieosilicatice pe vfufurile de peste 1900-200(' MunPlor Rodnei ~i Maramure~lui), flancatii la E de zona cambisolurilor:, . 'w (Obcinele fli~lui), iar la V de zona cambisolurilor transcarpatice (Bargau" ~i zona andosolurilor (O~-Gutin)" (N. Barbu, 1987). dominata de eambisoluri brune eu-mezobazice

a Curburii (Vraneea-Piatra Craiului), dominata de fli~ nface vfuful Leaotei eu ~isturi eristaline), foarte intins este etajul . P~urilor soluri brune eu-mezobazice, dar in mod deosebit eu brune acide, eu :titudioile de 1100-1600 m. Aeestora Ii se adauga spodosoluri brune riale~ipodzoluri in mun~iimai inalp, Lacau~i,Penteleu, Siriu, Ciue~, Baiu, [gj,Leaota) De ~e~enea, P7 ~nglomerate~e de Bueegi ~~pe st~turile d~ (Ciuc~,BUcegl,PIatra CrmulUl~.a.), solunIe eu-mezobazlee urea mult 10m ~r pecaIcare(Piatra Mare, Postavaru, Bucegi, Piatra Craiului) apar rendzine. ,., ObcineleBra~ovului se earacterizeaza printr-o unifonnitate ridieata, prin 'inarea ambisolurilorbrun eu-mezobazice ~i brune acide. Exceppe fac Munpi c ,i, mozaiea~igeologic, unde apar in plus andosoluri, rendzine, dar ~i visoluripc roeile neogene (brune luvice ~i luvusoluri albice), iar in Munpi
, ,

~

yrja~ia extema

'ira,~ipu!ine spodosoluri.
~ n~e

b' Depresiunea Brafjovului,

eu depozite aluvionare de tip subsident, ~i de glacis, se interpune intre cele doua subregiuni anterioare, eu

In eadrul acestei grupari de mun~i, DepresiuneaMaramure~u, ~
~i brune a~ide, .dezvo1ta~:i:
-

~i

t~~OI~ri, molisoluri, soluri hidromorfe (lacovi~ti extinse pe lunci ~i ,UTIJo~e adiaeente), soluri aluviale ~ipsamosoluri (Ia Reei). Molisolurile e
~iI~te

d~o~n cambiee, eemoziomuri argiloiluviale ~i eemoziomoide) se intind la ~icapc te~ele OItului, Argiluvisolurile (brune luviee ~i luvisoluri albice) cmontunleSacele (Tarlug-Timi~)~iin Culoarul ~nov.

ul Negru (Campul Frumos) sau ea petiee in alte loeuri joase, dar

paleogen, in est, iar in vest sunt soluri brune luvice ~l IUVlsolllrJ 0

sedimente neogen-euatemare mai moi). .' . ' bnme Depresiunea Oafjului, mai joasa, prezinta solun argllolluvHl~e luvisoluri albice ~iplanosoluri, plus hidromorfe ~i pupne and~~olu~. , caJ11b' Depresiunea Domelor, mult mai inalta, are, ea ~i mun~l1vee~Olde()1li brune acide, eeva spodosoluri ~i pupne petiee de andosol (pe eruptlV ..
J.

SOlurile arpatdor Meridionali C .
I

A~~

r~giun~carpatica este eea mai inalta ~i mai masiva, dar ~i cea mai

~Ogica., OglC(~nstalin) ~i structural. Ca urmare, ea are ~i 0 mai mare uniformitate Pefa~etenzata prin etaje de soluri bine marcate, eu limite asimetriee, mai .r~ din e sud eu circa 200-300 10, dar ~i eu abateri de la regula in masivele 'Pentru cvest ~~ in depresiuni. Etajele specifice sunt: cambisoluri brune acide,
'.

toate aceste etaje au subeuyeleeitate mai sus la Carpa~iMaramurc~ Ul
206

preeum ~i soluri hidromorfe ~i sol turbos." . '0 iogu:.«:;:>: . Solurile Carpa,tilor Mo/do-Transllvam se caractenzeaza pn deZVol sud, pana la dispari~e, a ~iei eristalino-mezozoice? pe care sc sod (~ spodosoluri (Mun~i Bistri~i, Giurgeu ~i Haghim~u), lar lateral, S?~ laI1WI Stfu1i~oarei,Ceahlau ~i Tarcau), cambisoluri ~icatre vest, andoso/llr~(l~ ~iau
.'

nOrdu} ~~1l ~eridionali, apoi spodosoluri brune feriiluviale ~i podzoluri, Ul11briSOI ,unplor Fag~ coboara pana Unloreu soluri humicosilicatice. la 800 m, iar etajul superior 207

. . In M~t~ calcaro~idin vest ~Valcan,Mehedin!i, Cemei), din ma~Jo~e ~l.a mfluen!elor submed~teraneen~,se dez~olta muIt ca.m:.au~ luvlce ~l ch..~rbrune. eu-mezo~azlce, pe ~l~, d~ ~l pe cristalin) lSOluq' rossa, dar alCInu mal apare etaJul cu solun humlcosilicatice. ' precu~ pepresiunil~ c~e .!in de Meridionali (Lovi~tea, Petro~ani' ,
~

rile Carpatilor Apuseni 0111. sunt mai complexe, mai mozaicate decat cele din Mun!ii Banatului, SoIUn.1~vand mare complex!tate geologica §i fi~nd ceva ~~ inal!i. ~tajel.e~e 0
Ii J11unV aceea§i banda de so~un .brune eu-mezoba.z1~e, ca:e alCI este m~ extIn~a, 'jJ1cePU cum fli§ul mezozolc ~I molasa paleozOlca, dupa care urmeaza solunle c ~ariJ1d,Oaremai pe munpi-horst cristalini, la peste 700 m, respectiv 'in Zarand, ales
~ a~ld~se§, iar In Bihor ~i ~ilau-Muntele
,pl~ ~.1

dommata de arglluvlsolun, lar LOVl~tea ~i Petro~ani de preslun.i mezobazice. Cea mai uniforma pedologic este Lovi!jtea, situam carnb~S01, mamo-~resoase, avan~ soluri eu-m~zobazice similare m~~t;f~l p '_ DepreslUnea Petro!jam este ceva mal complexa, pe langa Ul. dill If~ mezobazice ~ibome acide (In. ~ia sudica, pe fli~gresos), apar <:i rgl lbl~OI . ' . . . 'i d m nor; , respectlv brune luvic UVlSO d 1 Ha!eg) pe. roCIe argl1 m o-mslpoase . . . . e ~l luUI\ri' albIce, dar ~I so Iun antroplce mare eal I.e exp Ioatanlor miniere. Denr . ,~~: . . . 1"' eSlll17ea I 1 Iun este cea mal compexa, dommatade arglUVISO (bruneluvice~iluvisI "
~

Ora~le) au solun. dl~ente.de.munte. .Ha!egul,. ea mai joasa d~ Ba.!e$~ c
~

:~

.
'

'c eta] ~:erra rossa pe calcarele din Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau ~i ., ne ~l Uptivuldin Metalifcri, Mun!ii Detunatelor §i Vladeasa exista andosoluri. l Of.pe eesiunile sunt dominate, ca ~i muntele, de cambisoluri, ca, de exemplu, in
.

~

Mare urca ~ana la .15?O m. ~xista ~i ~

podosoluri cu petIce de podzol. In taate etaJele.ammtItese mtercaleaza

'

~

;

De~~ "§i in Zlatna ~i Brad-HaImagiu, In ultimele doua aparand ~i pu!ine ucea,
ill/viso/un.

~

~

'

a~t p~dealurilesu~mon~e, cat ~ipe piemon~ri,~ar'inparteasuperio:au: ~I p.etl~e ~e cam~ls~lu~ b~ne eu-mezob~lce,. lar ceva mai jos ~i pl~
(argiloIluVlale). EXlsta ~I relauv multe solun aluvlale asociate cu soluri hid~
'

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
),

I: Ce structurii impune distribufia solurilor Romaniei? (Zonal-concentrica ~i
a Romaniei !ji ce reflectii structura

Complexitatea depresiunii cre~e spre Hunedoara-Deva, cu sOlurj!'''' clinohidromorfe, bome luvice, cemoziomuri cambice ~i cemoziomuriargiloif iar In Culoarul O~ei apar sub munte bome luvice, luvisoluri albice' J cambisoluri brune acide, iar pe terasele mai joase cemoziomuri caml)'i argiloiluviale;molisolurilede aici sunt 0 continuarea celor din Podi~ulSec~ll Solurile Carpati10r Banatului ~iPoiana Ruscai De~i sunt mun!i jo~i, complexitatea lor geologica este crescutii(ma( Poiana Ruscai), primind 'in plus ~iunele influente submediteran~~ne.Ca.~~ lipse~e etajul umbrisolurilor, iar spodosolurile apar in petice mlCInu.m~ J.~Semenic ~i Almaj. Se 'intind insa foarte mult cambisolurile, domtnan...,s~ brune acide ~i sub ele 0 ~ie redusa de soluri brune eu-mezobazice. Pe .,
expu~i catre vest ~i nord-vest, limite Ie subetajelor coboara cu peste ~Oom, ~

.'am,dar §i variata §i local mozaicata). 2. Ce factori determinii structura pedologicii
cu.astii structurii?(Cauzele

sunt: relieful concentric tronat de inelul Carpatic ~i

':i~1a geografica la interferenta influentelor climatice extrem-europene;
ologica reflecta structura geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic).

I 3. Ce legitii,ti subordonate impun legea principalii a zonalitiifii concentric~ate ~i a diversificiirii local-regionale? ( 1) Etajarea concentrica In Carpa!i; triplazonalitate din campii, dealuri ~i podi~uri:est-vest in sudul tarii, nord-sud m.'estul§i vestul tarii ~i concentrica in Transilvania; 3) regionalismul nuantat ;t~ regiunile de dealuri ~i campii cauzat de influentele climatice exteme; tntrazonalitatea§i azonalitatea). ,4. Ce structurii pedologicti prezintii Campia Romanii !ji care sunt clasele 0' ~n~nte?~Benzi zonale est-vest, dar curbate In est panil la direc!ia nord-sud; i ~~na mohsolurile, urmate de argiluvisoluri (in vest) ~i apoi psamosoluri, I

.

in cadrul acestei situatii generale, cu cambisoluri ~i pu!tn.espa,.
'

~orfe,halomorfe,aluviale).
~

Mun,tii Banatului au soluri ~i limite verticale mai variate. Aici: sol~nle b~iP

te', c,areor: mai ..; nsttca este distributia ~..tipurilor de sol din .Campia Olteniei? (Cea 1 2 do , illhozi . nare este m la§ll est-vest, cu cemOZlOm teraseIe dunarene pe

ocupa atat majoritatea ~isturilorcristaline, cat ~iivirile de gramte §lgran~

-

plus, se defmesc bine doua mari benzi de rendzine ~i t~rra ro!sa, al~7~i~ nord-sud, pe calcare, una In Muntii Aninei ~i Podl§~l <?rbu:nMunP, i",# Locvei), pe aliniamentul de calcare Re~ita-Moldova Noua, §I alta pe aliniamentul Svinecea-Svinita. -rii §i Cil

'Pie:: t~bIC. pe terasele 3-5 ~icemoziomargiloiluvialin peticela contactul n sc~iP u Gebc, unde apare ~i putin argiluvisol brun ro~cat; peste acestea se
6 CSatnosoluri).
' I~'Iei~? O;~ sum solurile Campiei Cen~ale ROf!lar:e!ji !imitele p~dologice a.~e ~rnOZ10I11U' la nord se ordoneaza, uneon dlscontInuu, urmatoarele Ia§ll: la sud ,~e rO~ca~ terasele Dunarii, cemoziomuri cambice pe campurile sudice, apoi p~ ~c~ are s~: b~ne ro~ca~ luvice ~arg!nt~se ~e 0 .~ie ~en~a e.st-v~st;p~a

Depresiunile Bozovici, Ezeri~-Re~ita,cele din Defi1~ulI?u~a i a/biC~
Timi~-Cema sunt dominate de argiluvisoluri brune .'luvice~ §I IUVlSO ri' d u; . onn ca SOu 1 Munfii Poiana Rusciii reprezmta un maslv unllt . . deZVota,

.

~

-'

. .~~~ SUntI uI? bru~e luvlCe

altitu~inii .mici~ ~i a ~ominarii .~isturi~o~ c~s~ine.. AI~1 ~eridiOn~~ camblsolunlor, mdeosebl brune aClde (adlca etaJull~fenor dm. . pufinei . ~i un subetaj marginal de soluri eu-mezobazice, pe fll~ mezoZOIC,§J

Pl110r Bo'UVls~lunalbice ~i planosoluri; se gasesc ~i vertisoluri in nordul ~lurilor.lfn~~l G~vanu-Burdea, lacovi~i ~i halomorfe in est §i sud suprapuse

- CamplaPlte~tJUIUJ, m CampIaTargovl§telar

; . Car;

lffilta.eStIca merge pana la aliniamentul Oltenita- Teleajen).

pe calcarelecristaline.
208

1

',Sealil1~u~tipurile de soluri din Ctimpia Romanti de Est ~i cum se aliniaza laza sud-nord, incepand cu soluri balane in petice la est, apoi 209

cernozio~, cernoziorn cambic ~i ce~ozio~uri' argiloiluviale in p
~

"

:

nord-vesttca; azonal, apar psamosolun, solun halornorfe ~i aluviale artea.i'

8. Care sunt caracteristicile pedologice generale ale C).

,

.
~

(~?min.area solurilor intrazon~e. ~i az~~ale eu peste 50%, circa 2~';flei 0 SQlu tlplee ~l restul zonale de tranzipe; ~1l zonale dispuse meridian ve~ p~a la ~arei.~iargil~vi~olu?~ cfunpiile alte ~iin Can{ mOlis p ~ ~~ reglOnahz~re m ~rel~ubregll;IDl:.Carn~la.B~a~lUl, dominata de m~li SO~e~ Some~ulUl, dommata de arglluvlsolun ~l Carnpla Cri~urilor, foarte sol~n" 9: C~re sunt tipu~le de sol ~in.Gj"!pi~ B~natulu~? (Cemoziom~~~ca~ Arad-!lffi~~~ara, ~mo~om camble ~l.argdOl~uvlal. e campiile de glacis ies,td~t p plus lacoVl~, vertlsol~, s.olonceacun~ solun ~uVlale ~ipsarnosoluri la ie Ple~o:

sunt caracteristicile. gen~rale pedologice ale. p"'odi§ulu.iMo~dovei~ I). Care nal-etajata pe dlreepe nord-sud; domma mohsolunle ~l l1~e /0 cu aproape toate tipurile, dispuse in unnatoarele trepte: sub 90 m "iso1U~e~ntre 90-200 m eernoziomuri eambice, intre 200-300 m soluri Ivzio~un,3~O-450 m bI1l1!-euvice, ~este ~00-450 f!lluvisoluri albiee; eele mai l

~ji,Intr~ unt brune luvlee, cernozlOmunle earnblce, plus eele neevoluate ea

,

se 50Iunu~iale, regosoluri ~i erodi~oluri; sol~rile intr~onal~ oeupa earn ~/~; /pale,col.) argiloiluviale sunt restranse, solunIe cernozlOmOideapar numal m oziO!T1un/n Podi~ulSueevei, iar rendzinele pe ivirile d~ eale~e).
,\tI are~u~

se succed solurile Podi§ulu~ Barladul~i? (In eta~e"z~nale de.la SE

10. Care sunt tipurrle de sol din Campla Cri§urilorplus Carn . relllia) (Soluri intrazonale ~i azonale in propoqie de peste 50%, respeetiv ~a~e~., gleiee ~i .pseudogleice, ..psarnosoluri in Cfunpia Valea lui Mihai ' so1 . V1~t,l~ . . one vertlso1 un; 1a est de 0 1mle Carel-Sa1onta-Arad sunt argiluvisoluri bru .\ ~ luviee, iar la vest, cernoziomuri argiloiluviale ~iearnbice). ne ~t6

~

20. astfel: cernoziom re~us, ce~o~lOm e~ble eel mal mtlns, p:tiee .de argiloiluvial, solun eenU~l1~l rendzme pe ealeare; unneaza etaJul ~o~.o~urilorcu sol b~ argiloiluvial ~i foart~intins .cel brun luv!~,asoeiat ~ieu dU\15 luvlsol albic; se adauga mtrazonale eu .. IO. 050un, iar Pe inaltimlle de peste 400 m,d . . 1) . iale coluvisolun, regoso 1 ~l ero ISO . un

~

11. Ce tipuri de sol are Campia Some§ului de la nord de Crasn ? luvice ~i luvisoluri albice, plus soluri gleice ~i pseudogleice). a. " 12. Ce tipuri de soluri se gasesc in Dobrogea central-sudica? (Soluril in vest, pe valea Carasu ~i 0 ~ie intre Midia- Tulcea; in rest, eernoziof e~rno~~~u~ e~bice, f!lai ales pe centru-vest, ~i putine rendzine ~i regos.., lacoVl~tl mJurul hmanunlor). .' 13. Ce tipuri de sol exista in Dobrogea de Nord? (Exista un mozaic d~ eu cernoziornuri, cernoziomuri carnbice restranse, mai SUS,soluri eenu~ii ~, brune luvice; roeile ~i pantele impun rendzine, psamosoluri la Dunavat, reg

~ilitosoluri,pufinelacovi~ti isolurialuviale). ~
14. Unde se gasesc argiluvisoluri
~

~

\
'0'

in Dobrogea? (In partile mai in

Muntii Macin, Podi~ulNiculitel ~iBabadag). 15. Unde se gasesc rendzine in Dobrogea ? (In Podi~ulBabadag,pe f\ ea1caroase mezozoice din Dobrogea CentraIa ~i pe ivirile ealearelor sann~ ~ Podi~ulNegru Voda).
,

16. Care sunt clasele §i tipurile de sol din Podi§ul Getic :jl oq imparfirea regional a pedologica a acestuia? (0 zonare est-vest a tu.tur.orU de argiluvisoluri: brun ro~cate, brun ro~eate luvice, brune, brune IuVlee, s/;_l multe vertisoluri, apoi regosoluri, hidromorfe, aluviale ~i puti.ne. ~saJ.I1;:~

nord de Craiova; regionare: Piemontul Oltean, eu toam gama ammt~ta., ~I

'

.

011uvDe ~e domina mo/isolurile in Campia Moldovei §i care sunt tipurile ~ , Q'? (Deoareee Cfunpia Moldovei are altitudini sub 200 rn ~i suporta f,fWrte ~ontinental-estiee eu earacteristiei de stepa-silvostepa; tipurile: eernoziom uen~xtins eernoziom eambie foarte extins, cernoziom argiloiluvial restrans, ndorendzine nord ~i soluri eenu~ii la peste 180 m). in 22.De ce lipsesc cernoziomurile tipice din Podi§ul Sucevei §i care molisoluri r aici? (Pentru cii aici este un mediu mai umed ~i mai reee, de fag ~i chiar tee fag-conifere; apar molisolurile de padure: eernoziomoid cel mai extins din ',:pupncenu~iu, plus rendzina ~i pseudorendzina). 23. Ce subetaje de argiluvisol domina in Podi§ul Sucevei ? (Brun luvie ,jateu planosol ~i luvisol albic). _ 24. Care sunt caracteristicile pedologice ale Podi§ului Transilvaniei ? -':tribupezonal-etajat-eoneentriea ~i mozaieam de intrazonale, eu un nucleu de ,~Isoluri. cercuri de argiluvisoluri; in Subcarpatii Transilvaniei apar ~i .~i osolun,lar intrazonalele oeupa earn 1/4 din intregul podi~). p 25. Care sunt tipurile de mo/isoluri ~'iunde se extind in Podi~'ul Transilvaniei? I n.~ e.ernoziomuri earnbice in Cfunpia Transilvaniei, multe cernoziomuri ,O!u~lale ~~eemoziomoide in Cfunpia Transilvaniei, dar se extind ~i in sud._~~~ e~unle Cluju~ui ~i Nade~ului, pe terasele Mure~ului ~i putin in Podi~ul "~Ulo;~e unde. contmua pe Culoarul O~tiei; se adauga rendzine pe calcare in 26 Cme~an~l pseudorendzine pe marne).
IUrile'

Cotmeana-Cande~, eu brune luvice, luvisoluri albice ~i p.lanosolu.n)? (Vnifo.-a. 17. Care sunt caracteristicile pedologice ale Dealunlor Vestl~e. ai all data de dominarea argiluvisolurilor; dominarea solurilor brune IUVlce, It1It1ai . sud ~i pe versantii insoriti, ~i a luvisolurilor albice, intinse pe loc~n andQ~ insulele de cristalin impun soluri brune acide - cambice, cele erup~veBanatlJ,., iar calearele, rendzine. Dealurile prezinta trei subregiuni: D~al~~ edi~ulS' brune luviee, Dealurile Cri~anei eu luvisoluri albice pe eulm~ ~\b'o e plusj eu dominarea egala a solurilor brune luvice ~i luvisolun a lC, Ii., clinohidromorfe ~i cambisoluri brune acide). . ide ctti.J 18. Ce tipuri de soluri apar pe insulele de cristalin, e~P~v §dzine Dealurile de Vest? (In ordine: eambice brune acide, andosolun ~l ren 210

bare SUnt cercu;tle concentrice de .argiluvisoluri

din Podi§UI Tramilvaniei

?

6SOlUril ro~ ~e ~l brun ro~cate luVlce sunt foarte restranse la contactul eu l11arj ll11neaza. cere discontinuu ~i nu prea lotins de solOObrune luvice; cele ~' un ~iUnil~Prafe!t: de P~~, i~clusiv Su~earpatii, Podi~ul Some~an ~i majoritatea

~
,

subm margmale s~dice ~l subearpattce

Ie ocupa solurile brune luvice; un cere

~I!?carpati~ntan, discontinuu il formeazii luvisolul albic ~i pufinele andosoluri d~ ~I"<lrian'pc ~~lele ro~ii din Podi~l Huedin-Paniceni ~i din Depresiunea Agri~ 27.Ce s~ r~e~ a solurilorbrune luvice ~ia luvisoluriloralbice). CeCOnd~ hldromorfe au cea mai mare intindere, din lara, in Transilvania ~rl

~ fin c l~? (~olurile negre clinohidromorfe, pe pante line de versant, eu ar onatle ~iclimat umed; Ii se mai spune ~isoluri negre de flineatii). 211

.28. Care ~unt ca~act~ris~cile pedol?gice ale SUbcarpa,tilor ? solun; asemani'in cu podl~unle ~Icu Dealunle de Vest prin dOmincw . (~~ ~n Su?carpa!i! exte~i ~i .c~ Carpa!ii pri~ extinderea cambisoluri~~ ~IIIII) mternl; au ~I rnohsolun m Subcarp~!11 Neam!ului ~i pe CuI r In Su spo.dosol~ri ~e vfufuri~e d~ gre.sii silicioase .ale ~ealurilor fOart~a~I Site ex~nse tipUrl. sunt argIluvlsolu~le brone luvlce ~I mai PU!ine Iuvinalte~Q, chlar brunc ~I brone ro~cate luvlce; urmeaza cambisolurile brone soluo af pu!ine brone acide, iar apoi pseudorendzinele; 0 mare extindere 0 eU~ll1ezob:t erodisolurile; zonalitatea etajata se asociaza ~i cu ja§iile litolo g ~Ure~oso .. . . lce pon 1 I afl d roCI e mOl mlO-p lOeene externe an u-se argiluvisoluri, iar pe rO'1 ~lpfli~ului paleogen, intern, sunt cambisoluri). . CIe ll1aldii
~

<

J

ainiUI apoi soluri brune, brone luviee ~i luvisoluri albiee pe toam ~ia i ~ li~na, iar spre interior urea soluri brone eu-mezobaziee pe fli~ marnotU10-P. bnlDeacide pe forma!iunigresos-conglomeratiee~ipe gresii de Kliwa, ~isol~fl tiee de spodosoluri brone feriiluviale). e
§i etajarea solurilor in Subcarpafii Vrancei? (De-a

camblee, eernOZlOmun argIloIluvlale, eernozlOmOide ~i soluri .' pseudoren.~zinel~au 0 e~indere ~i m~. mare, in speei~ in Subearpa!iiT: Subearpap.lBuzau-Ialomlta, Museele ~lestul Subearpap.lorOlteniei; rendzin pe ealearele Culmii Istrita). " .' 30. Care este tipul de sol dominant in Subcarpafi ? (Bron luvie). ,~ 31. Care sunt subetajele extreme altitudinale din Subcarpa,ti?(Gel(ii sunt eemoziomul eambie ~i argiloiluvial in Subearpa!ii Moldovei ~iVran~l ro~eate luviee la vest de Buzau ~i pana in Oltenia ~i solurile brone la vestl~ eelemaiinaltesubetajesuntbroneleacide.maiales intre Buzau ~i ArgJ paleogen, ~i solurile brone feriiluviale, pe eulmile inalte eu gresii silici9 Kliwa de la Buzau ~ipana in Museele inclusiv). 32. Care sunt, in ordine, tipurile de sol dinSubcarpafii Olteniei?(A subetaje: brune luviee, foarte intinse,' ~i mai sus, dar ~i in depresiunilePol' Horezu sunt luvisoluri albiee; se adauga, la vest de Jiu, ~ibrone argiloiluvi.al~ ro~cate luviee ~i planosoluri, iar in depresiunile submontane, mul~ ~olun~. 33. Care sunt etajele §i subetajele de sol din Muscelele Arge~ulul.,~ mai jos este oeupat de argiluvisoluri eu subetajele luvisoluri albice.~1 p~v~. mai lini soluri brone luviee, apoi etajul eambisolurilor eu subetaje!e 111_.
mezobazi.~e
~~

29. .Un~e apa: moli!ol~ri §i care dintre ele in Subcarpa!i ? (In De <J:; Cracau-Bls~~ta? n;taI restrans m De~resiunea Neam!, pe teiasele joase ale ~~ Culm~a BlaJanl ~1.teras~le P~o~el ~e la Cur.bura,. toa~ ocupate de cefII(j~~

31. ar~unilor domina solurile brone luviee, iar pe aliniamentele deluroase I d~pr:bice; irnediat sub munte, pe p~eogen mai dur, sunt ~i~u~e s~luri b~e soh.lfl1e rnozaicat, aparpseudorendzine, plus multe regosolun ~lerodisolun). 'ce' ezob~ re'sunt caracteristicilegeneralepedologice ale SubcarpafilorMoldovei? 38. ~are dintre sud ~i. nord, Sub~api ~Ne~!ulu~ ~i Culo~1 Siretului ~re?~ u Podi~ul Moldov~l, lar Subearpaf11Tazlautm eu eel aI Vraneel). ,an~ Care sunt solurile. d~mina'!te §i care ~unt~solurile .subor~onate din 3 . tii Tazlaului? (Domma solun Ie brone luvlee III depreslUne ~l brone eu.
.'

~t fC~lP sunt paralelismul

::;:~epe Cu~mea Pietrie.iea; u~eaza

risuperiori,lar la One~tlapar ~lsolun eenu~ll). 40. Care sunt specificul §i tipurile de soluri ale Subcarpa,tilor Neam,tului?

pseudo.~endzinele pe unele interfluvii ~i

'circa50% rnolisoluri, .domi~ant in pep~esiu.ne~ C~eau~Bistript, fiin~.eomp~se "cemoziomoide,eemOZlOmun camblCe ~1argtloIluvlale ~l solun eenu~lI; eulmIle roase au soluri brone luviee ~i petiee de luvisoluri albice, iar Culmea Ple~u rtasoluri brune eu-mezobaziee ~i pu!ine soluri brone aeide). 41. Care este dispunerea treptelor de sol in Culoarnl Siret-Moldova? (0 ii de soluri aluviale pe lunca, dupa care spre vest urea ~ii de eemoziomuri ice, cemoziomuri argiloiluviale, soluri eenu~ii ~i brone luvice; pe abruptul ~domina regosoluri ~i erodisoluri). . 42. Care sunt caracteristicile generale ale dispunerii solurilor carpatice ?

intre Gilort ~i Bistrita VaIeii sunt ~i soluri dinohidromorfe, regosolun

~1 erod~,.

cesiuneaa trei etaje, de eambisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri, ~i a mai "l.~o~ ~be~je, ale earor limite coboara pe versanpi eu expunere nordiea ~inord.l~ ~ldill nordul Orientalilor fata de sudul Meridionalilor, eu 200-400 m, ~i ,ala !ocal.d~pa panm ~i roea; etajarea ~i diversifiearea pedogenetiea sunt .t~.ll pnnclpal de relief, apoi de pozitia climatiea ~i de roea; in amanunt, i
.~atllau 0 mare diversitate de soluri).
.,,~:3.. Ce subetaje de

.

sol §i altimetrice au cambisolurile carpatice? (Bron eu-

brune femluvIale; sunt ~lpseudorendzme ~lsolun negre ehnohldro~o

brone aei.de,ultimul fi~nd~tajuli.nsularal.spo~osolunJ~r. c

~i ei, in vest, 0 alta eu Subcarpa!iiTazlfuIlui,in est, ~i cea ~a1 ~are co; ~i~
Subcarpapi BuzauIui; domina argiluvisolurile, urmm:ede ~blsolun:

" [reMI 34. Ce caracteristici de bazi'iau SubcarJXl,tiiCurburii ? (0. tranZlpe 111ple~i

,

.a!~ICla 500-1000 m, bron acid la 1000-1300 m, care este ~i eel mai extins din ! 44 rrliluvi~e subetaje de sol §i altimetrice §i ce climat au spodosolurile? (Bron ~ alia I5~01300-l500. m ~i sub paduri de amestec fag-molid ~i molid-brad;

45 C

-2000 m ~lsub molidi~ ~ijnepeni~).

d%drol110

.

.9UI e aspecte specifice au etajul ~i solurile aparfinand umbrisolurilor? tip'
.

molisoluri~ispodosoluri,plus multe regosoluri,erodlSolun~1 negredmo . §i ialolJ,
35. Care este specificul pedologic ~l Subc,!rp~,tilor Prah?~el ne IU'" (Ca ~i in M~~ee.le,;eulmile joase. sudi~e ~l depreslunIle au. solu!1rn: pu!in6.~ eulmIle medII ~l malte au eamblsolun brone eu-mezobazlee ~1 ndzin(},l acide; se adauga pu!ine molisoluri pe terasele Prahovei, pseudore negre clinohidromorfe ~iregosoluri ~ierodisoluri). ., aului ? €: 36. .Care sunt s?ecifi~l §i etajarea ~olurilor in Subca~paf!l B:~je_Zon eomplee~l Subcarpap; 1/2 din solun sunt mtrazonale; ea etaJ~ ~1su ., intre cernoziomuri cambiee, eemoziomuri argiloiluviale ~i solun eenu~ll 212

a, pe:1 este .fo~at din soluri humueosilicatiee, la 1800-2400 m, sub stepa

!l/Jcaoe;an~toun ~l.eulmi largi, ~i este impestritat eu podzol, litosol, rendzina ~i cu Oso~unle apar pe eruptiv, iar solurile negre acide se dezvolm reuna

. 46.Cu carn~lsolurilebrone acide, intre 1000-1600 m).

~

Otien7;.fclle~.zimitele medii ale etajelor §i subetajelor solurilor carJXltice? (In ,"'.Ui;pe fal or, I~tele co?oara cu 300-400 ':n mra .de sudul Meridionalilor ~i lIe ll1ai ~el~ ~l~ersanpl eu expunere atlantIca, hmltele coboara cu 200-400 m; , 11101 l aclde, limitele coboara eu 100-300 m; solurile dependente de ~ 213

anw:"te roc~ urcii ~i coboara aproape indife~nt. de etaj; condi~ile local .,. panta, drenaJ ~.a.conduc, de asemenea, laoscllan locale ale limitelord e de.lt1 47. Care este specificul pedologic al Carpatilor Orient ?OIUTl).. paraieHi p~ ~irec~a N~ -SE, pe ~ecare dintre cel~ trei ~ii ~ 'd? (20 spodosolun ~l ando~ol~n - ~randum~u-se e~je ~i subetaje de sol). e c<l111b:j . ii 48. Unde se mtinde :jl ce etaje are fa:jia cambisolurilor dIn 0,., . . . . ""
A

A

. mtm de pe

flI~UI

onen

tal ~l pe ce I nord-transilvan

~i are subeta' 1

ehtQ/j

mezobazice, brone acide, cu cea mai mare intindere, ~i un etaj insul~e de de SOI1A peste 1450 m). e SPOdOSo:! . 49: Pe ce. roci se fntind~ :ji.ce etaje :ji.subetaje are fa:jia spodos. . Onentab? (Pe ~mu m~ntan cn~mo-m~zozOlc; are in partea inferioara olur,

.

. cambisoluri ~u-~ezo?azice, t~rra .rossa ~i in. mod deosebit .brune acide pe ._il1f1l, ~ist1Irilecnstal~e ~~ g~al1lte~lfo~ ~upne spodosohu9. pe . , tO~re soluri ~o.'!1!na .Polana, ~U.~C~l:jl.de ceo ? (~amblsolunle brone m ,,5: za altitudmll Joase ~l a dommam ~lstunlor cnstahne). ,.~t':. ,dIn~~~e sunt sp~cificu1 pedo!ogiC :ji tipurile de sol~rj_din A!un,tii Apuse,?i ? ,6. " ti constitule 0 complexltate geologo-morfologlca, cu mfluen!e vestlce, ~~tI mun,un rnozaic de soluri, dar in care se poate observa 0 etajare, cu limite ~pu~~ la argi~u,:,isol~ri, in depresiun!le Br<:d-Halmag.iu ~i .Zlatna, pana. la abJle, odosolun; tIpunle de sol: 0 banda bazala de camblsolun eu-mezobazlce ci~ d~ ~ezozoic ~i pe molasa paleozoica ~i mai intinsa decat in Banat, apoi tll.~u ri brone acide foarte intinse pe horsturile cristaline, la p~ste 700 m, ~i in I
.

b~e. acl~epe mezozo1c~ mm:ginal, s~odos?luri roneferiiluviale, apOi b ~arnb

~l etIJul msular de umbnsolun cu negre aclde ~l soluri humico-silicati .redQl sunt rendzine). ce, pe ~ 50. ~nume:afi n:asivel~ munto~se_carp~t~ce care s~ gasesc ando/ pe (Oa~,Jgm~, <!ut~n,Lap~~, Tlble~, Bar~au, Cahman, GurghlU, Harghit p,:, Mun!ll Metahfen, Mun!ll Detunatelor ~lVladeasa). a, u 51. Ce soluri a.u pn.ncipalele depresiuni ~in Orientali ? (Depr, Maramure~ are camblsolun brone eu-mezobazlce ~i brone acide iA"~ arg~luv~solu~ brone luvi.ce~ilu~isolu~ alb.icei~ vest; Depresiunea O~ ar~~~-' arglluvlsolun brone luvlce, luvisolun alblce ~l planosoluri, plus hidron\&
andosoluri; Depresiunea Domelor este similara cu mun~i vecini, avfu1dcarn:b.1 brone acide ~i pu!ine spodosoluri ~i andosoluri, dar ~i hidromorfe ~i sol Depresiunea Gheorgheni-Ciucuri este acoperim de brone luvice ~i luvisoluri plus lacovi~i, soluri turboase, dar ~i pu~n cemoziom cambic ~i argiloiluviaF". 52. Care sunt :ji ce soluri au cele trei parfi ale Carpa,tilor Curburii 7\ extema, Vrancea-Piatra Craiului, prezinm foarte extins etajul cambisoluriJ'.. soluri eu-mezobazice ~i mai ales brone acide, urmat de etajul spodosoluri'IQ feriiluviale ~i podzoluri in Lacau~, Penteleu, Siriu, Ciuc~, Baiu, Bucegr,

bl~ 1500.m, J10r~ Muntele Mare-Gilau, u~~e urca la rendzme, dupa care u~eaza peti~e de terra rossa ~l andosolun). I de tip podzol; se adauga mtrazonal doSO
SOLUL ~I GEOSISTEMUL
,.

CARP A TO-DANUBIANO-PONTIC

Soluleste un element derivat al mediului geografic, devenit insa un fel de

pe conglomerate, solurile eu-mezobazice urea mult mai sus, iar pe ~l

.'

rendzine. Obcinele Bra:jovului prezinm 0 mai mare uniformitate, cu camblsolu' eu-mezobazice ~i brone acide; in Masivul Nemira sunt ~i pu~e s~odosoluI)' Pe~ani apare un mozaic cu argiluvisoluri pe rocile neogene, rendzme pe Jj andosoluri pe eroptiv. Depresiunea Bra:jovului este complexa, avand: m~l cemoziomuri cambice, cemoziomuri argiloiluviale ~i cemozi~moide-, t~~:'" brone luvice ~i luvisoluri albice, apoi lacovi~, soluri aluviale ~lp~os~ uncar, 53. Care sunt specificul :ji etajele-subetajele de so~un. a e tU~ Meridionali ? (Au 0 uniformitate mai accentuata, cu et~je. mal bme CO~eri mai coborate spre nord: cambisoluri brone acide, tlp~ce_ pen;~ m in spodosoluri brone feriiluviale ~i podzoluri ceo cobo~a ~~a .Ia are lip Higara~ului, ~i etajul superior cu umbrisolun humlcos1h~atlce, c .. mun!iijo~i din vest; se adauga rendzinele in ~un~i calcaro~l? de sol din), 54. Care ..sunt spe~ifi.cu! pedologIC.. §l . etaje!e-subetajele. se in~~ Banatului ? (Flmd munp JO~1spre medii ~l. cu mfluen~ sud~ce,rile Se~' cambisolurile, lipsesc umbrisolurile, spodosolunle apar ~umal pe ':'~oldo''': ~i Almajului ~i au doua mari benZi de calcare cu rendzme - .Re~l~ visoluJ1J
Svinecea-Svinita. 214 Etajele-subetajele: argiluvisoluri brone lUVlce ~I u

'mentdiagnostic pentro mediul care I-a creat ~i care i-a impus (local, regional ~i 'al) anumite proprieta~ fizice, chimice ~i de fertilitate, sau anumite grosimi, ructuri~itexturi. Aceasta calitate de diagnostic al mediului provine din faptul ca ul se n~te ~i evolueaza intr-un timp relativ lung, prin interactiunile dintre leinenteleprimare de mediu (roca, relief, apa ~i aer-clima) ~i vietuitoare (ca ~inentderivat), ~i devine apoi suport ~i sursa de hrana pentro plante Ie de uscat, cu ~eintr-unfel convietuie~te. Dupa cum se ~tie, roca ofera solului suport ~i materia inerala,fiind de fapt roca-mama, mai acida, mai bazica, sau mai carbonatica, niai ,11 mai manata etc.; clima, printre altele, ii impune vegeta~a ~i zonalitatea sau tudinala;relieful etajeaza clasele ~i tipurile de sol ~i totdeauna Ie diversifica prin m.entare, rientarea versantilor, pante ~i microrelief; vegetatia ii procura materia o ",al1lca, creeaza un anume' microclimat ~i favorizeaza instaiarea unei importante Ii crofaune.Dar ~i solul exercita 0 serie de actiuni-interactiuni cu ceilalti factori de .,1U: .~celereaza alterarea ~i traneaza dezairegarea rochor; protejeaz~ impotriva ~1~1Ianu~ite fonne de relief; devine suprafata subiacenta pentru clima; absoarbe :' iculeaza0 anume cantitate din apa ploilor ~idin panza ffeatica etc. rticu~ ~adrol acestor interac~uni general-valabile, apar insa ~i adaptari 6aptii~~IZ~tepe fiecare geosistem teritorial, unele foarte pregnante, cum sunt ~I ; In cadrul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic.

p~ ~~ latitudinii~i continentalismuluipozi~onal al tarii noastre, ~i anume in
,ltebUi ~I ~e 45~, pe

~

? la~~e de.aproape cinci. rad~,la nivel~. cfunpie g Rom~a

OIlice~'ba num3.lmolisolun, contInuare a solurilor din stepele ~lstlvostepele vecme de ~t~rd-pon~ce.1n realitate, Carpa~i ~iintregul edificiu al reliefului au impus 10 Ii U; 9 de tIpuri ~i 470 subtipuri sau subunita~ pedogenetice. Toate acestea se 1<\ Sirni~~sl~temulpedologic al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic, cu 0 ara ~Isubordonata func~lor din sistemul Domeniului. 215

.

Zonalitatea latitudinala generala pedologica a fost inlocuita c
~ m,:eh~ulUl de .sol

"

,

culoare mai bronie, :tacand tranzitia spre solurile brone; in schimb,
(face tranzitie catre solurile bmn solul eenu~iu.

c~nce~tric~tajata, simil~ ~l~ei ~ivegetatiei,aceastadevenind Prim: 0 ~. mtenorul Trnnstlvamelse gase~ un nudeu de molisolOO incercuit d .7),.1\' e de argiluvisoluri ~ichiar petice de cambisolOO;otul este inconiuratdetipun evoi; t . . ' .. ~ cele tre dlspuse tot m cercun, ~l anume cambisoluri d01 pe oglee catpatlee, i tU. .,;<
A

~ ~m~el

(Geografia

Romaniei,

vol. I, 1983, p. 52C8rait

leC~ 0ul argiloiluvial din sud este mai ro~cat ot10~ar din Moldova se apropie mai mult de eel 1fine 0 a treia caracteristica, impusa I~ca~)' In ul 'romanesc (fragmentarea reliefului,

de varietatea de amanunt din
pantele, microrelieful, litologia,

umbrisoluri;in exterior, inelul montan este incins de un alt nivel de ~~f~osolu." putine cambi~oh~ri~ ale ~ub~afilor ~iDe~OOlorde Vest, cerc pre~a::~~'i\t dar moldovean ~l pana la Buzau ~l cu mohsolun; unneaza semieercul POd'tn,~ argiluvisolOO, ar ~icu multe molisoluriin Dobrogea,Moldova, iar in pod'I~U~~~ d ~i Mehedinti,pe langa putinele molisoluri,soot mai multe cambisoluri'~~~~~
.

~~

fonneazasemi~~ul e~~, suntdo~ate. de.moli~oluri, putinla'nord mai p~~e>'
Alb, unde domma solurile mtrazonale ~l argtluVlsolunle; trebuie subliniat cam r
G[!§)

fonneaza totu~i un eerc pedologic extern, de la Carei pfu1ain Banat inclusiv ~ I~lilln
unneaza arcul Cfunpiei Romane, ee ocup3. aproape in intregime ~i Dobrogea ~iu~p~

I
;'

spre nordpeste0 marepartedin M~ldova,pfu1~ la in tarn Pmtului~iSire:~. a Pe acest fond general clrcular-etaJat mtervme a doua caracterist~41~ inveli~ului nostm de sol, ~i anume, regionalismul extracarpatic13 cir I pedoclimatic, impus de data aceasta de influentele dimatice extrem-euro:J Acesta se resimte in mod restrans ~i in munti, prin expunere ~i prin inte~ foehnului. Exemplele pot incepe cu injluenlele vestice, care impun Campiel~\I ales Dealurilor ~i Podi~ului Transilvaniei soluri similare Europei Centrale, eu-mezobaziee, brone argiloiluviale ~i brune luvice. Aici, printre altele, C Some~ului ~iDealurile Cri~urilor sunt dominate de soluri bmne luvice, dar .
Banatului, cu influente sudice, de cernoziomuri cambice. ,
...,

~~

~

515:rnrice vegetatia ~.a.), 0 constituie intrazonalitatea ~i azonalitatea, ,pele eafondului general zonal-etajat. Aeestea, de~i foarte variate de la un loc la ,praPu5:otU~ianumite caracte.ristici analo.age ~i s~eeifice unitatilor ~e relief~ peste ,d(lll, un asociafii pedologlce locale ~l de eta]. Treptele de rellel care Impun ,au . _nfe HttP ." d 1 t. 1iI"- nea asocla~l pe 0 oglCe sun . . . . ~[J1e campiile de subsidenla slab drenate, unde se asoClaza solun aluvlale, : ,.ti soluri gleice ~i halomorfe; !BCO"!; 'campiile moderat dre~ate asociaza, molisoluri ~i argiluvisoluri cu lacovi~ti, , 'leice halomorfe, uneon psamosolun; ~UO: ca:Zpiile bine drenate ~i podi~urile slab fragment ate au soluri de stepa~

~l~ostepa sud-e~ in sud lan¥a .oun~e, respectiv eemoziomOO asociate .cu in ,gamosoluri; ~ ~ed areargtlu~solun tipul .bronro~cate; brun~,?runero~cate l~vlee

. restultipurilor pana
Igosoluri ~ierodisol~;

la planosolun, asoclate co vemsolun, lar pe versan~, cu
. . .
~ ... .

dealurile ~l pOdl~Urlle fragmentate prezmta asocla~l foarte vanate, eu care posibilitatede a contura doua subtipuri regionale: cele cu injluenla central-

.

'ropeani1 in careintraDealOOle e Vest,Podi~ul rnnsilvaniei, d T nordulPodi~ului 'c, Subcarpatii, dar ~i partea eentral-vestica a Podi~ului Moldovei ~i care au tipuri HI: rgiluvisoluri (brune, brune luvice ~i luvisolOO albice) in asocieri variate cu a .udorendzine, vertisoluri, halomorfe, soluri gleice, erodisoluri ~i regosolOO, soluri ,,,in?hidromorfe - ~i asocierile de tip est-european, care cuprind nordul Dobrogei ~i
!arJ:tle estice~isud-esticeale Podi~ului oldovei,unde suntmai multemolisoluri, M ; ulte regosoluri, uneori solOOhidromorfe, halomorfe ~irendzine;

Pe de alta parte, in Rasarit, Campia Moldovei, situata pe acc~~i l~tltucij!'J! Campia Some~ului, este dominata de cernoziomuri cambice, dato~ta mflu9., estice de tip stepa-silvostepa; solurile cernoziomice se intind chiar, m aproa~ depresiunea subcarpatica Bistrita-Cracau, in parte ~i in Depresiunea Neam, unele locuri din Podi~ul Sucevei (Falticeni ~i Radauti-Siret). Influenrelee~t1c:r ~i mai pregnante prin aparitia, numai in aceasta parte a tarii~a s?l~nlor cen~~I!I. pooure (Podi~ul Moldovei, putine in Subcarpatii Tazlaul~l, pana la Buzau. multe in Subcarpatii Neamtului ~iputine in nordu~Dobrogel). . aritia 'j:Q , Cat prive~e injluenlele su~ice, ele sunt bme. ma~cateA iomfutAi~ pn~ solurilor ro~cate - brone ro~cate ~lbrune ro~cate lUVlce(m Campla I . repr, de linia Oltenita-Ploie~i ~i in sud-vestul Podi~ului Getic); aeeste so un'J o tranzitie catr~ solurile maronii mediteraneene. , .' d 01 casub, In amanuntexista ~ideosebirire.gionale cadml acelUl~lup e~i~l: dintr&!L in care impun subunitafipedologice. EVldentesunt, de exe~plu, deos ntelecli"};
tipuri de cernoziomOO din vest, sud, sud-est ~i nord-est, ~puse de ~U~t'inbuJ11i;' locale. Astfel, eemoziomul din Campia Moldovei are ~at mult contJIlare in ~ orizontul humifer este mai gros fata ~e ~ernozio~~l d~ SU?-est,c:ernai pU~' fauna mai bogatii; eemoziomul camblc ~l eel argtlotluvlal dm vest '
13

"

~:
.

~de eu-mezobaziee, rarcu~imolidi~, de spodosoluri feriiluviale pe rocile hiperacide, fOioase ~i amestec dominat de soluri brune acide, uneori cu 0 poala petiee
.rune

..

etajelemontanecare impunasocieri specifieesunttrei: etajulinferior,sub

oSOI' ~u~lun b~e

cu rego~l, litoso~~re~dzin~, terra r~ssa; ~tajul mediu, d~ sub mo~di~~ ~i feniluVlale ~lpodzolun, asoclate co brone aclde (pe rOClbaztee),

..IltIin:dhtosol~, rendzine, terra rossa ~i chiar hidromorfe;etajul p<yi~lor alpine, . .vlUJi sol~ h~cosilicatiee asociate ~i cu brone acide sau cu spodosolOO, e plus
~e VUI re~dzine,hidromorfe ~i stfutcarie; exista ~i0 asociere aparte de solOO,eea de pe

In :anl~, cu andosolOO, bruneacide ~ibroneferiiluviale. 'tnent~elerea capitolului privind solurile ~i necesitatea pastrarii acestora ca : I'1Cllltura de mediu, subliniem unul dintre aspectele folosirii aeestora in fOS ~arein' n afara degradarii prin eroziunea creata de apa ~i de vant, sau de ,~int gen~r~ (atat prin elemente aduse de ape, cat ~i prin pesticide ~i ~rii ~i~ Ch~lce. in volum mare) ~i reducerea fertilitatii pe calea distmgerii
tlclllt1.lrXtu.nlp~m lucrari nerationale, solul pune azi din plin 0 noua problema ...' Sol ~ecol~glca. Aceasta pastreaza amt relatiile naturale armonioase dintre 'cleeCa:,l medlU, cat ~i sanatatea oamenilor. Ea se bazeaza pe tehnici ~i e respecta legile biologice ~i ecologice, cum ar fi: lucrarea solului la 217

intr-un anume fel, ~itransilvanean.

216

adancimi sub 15-18 cm ~i cu utilaje care sa af'aneze, sa nu Intoarca b

.'

roteas~~ la 4-7 ani culturile ~ese in a~a f~1i~cat sa "..Uconduca la imb I" se femhzeze .solul cu azot.di? .aer (pnn. ~nf~l, luce~a, lupin); sa se CU~~I~ de plante rezistente la boh ~l mtempem; sa se reallzeze fertilizarea .tIve. ... paraziplor cu substante obpnute din plante (urzica, usturoi, coada cal i1 ~QI11~ In multe !iiri din Europa s.,.adovedit ca agricultura se poate ge~ Ul~.a.) fiira mari eforturi financiare, in ferme de dimensiuni mici, care sa Qna eCQl 100 ha. S-au Incetatenit chiar anumite modele, Cunl ar fi: ,,Modelul S:~i~'~P~ Italia, Portugalia, Spania), c~ ar~ ferme de 4-8 ha; ,,Modelul Nordic" (~Or\ Damenarca, Franta, Marea Bntanle ~.a.), care se bazeaza pe ferrne de 16-7l1\~ astfel de agricultura este incurajatii mult ~i de cererea de produse alimentar 0, pe piata europeana, ~i nu numai; ea este incurajatii, in Romania, ~i de une~ eCOlo:.

S . ameliorarea tuturor solurilor. tie de problemele amintite, in documentul menponat sunt apoi enumerate In fUn~JIlasurile majore privind protectia, ameliorarea ~iutilizarea durabilii biecti~eIe acest cadru se subliniaza, in prealabil, cii utilizarea d~bila a. solului ~fn soluJ'llor. entinerea celor trei func,tii ecologice ale sale: producpa de blOmasa; , 'Sllplln~ :n~formarea materiei ~i apei patrunse In sol; habitat pentru organisme, ~a ~I Acestea Inseamna, in fapt, ameliorarea §i men,line rea pe termen lung iJlcluslv.rrn'solului§i contracararea deteriorarii lor. Din aceste doua obiective
'ZltecpCl~1

,
,

uanare, productia agricola pierde anual circa 20%; C~ntnecesare reconstrucfia ecologica a solurilor din zonele degradate,

~fi1f/.C!11 rdecurg o

cinci obiective-pilon ale gospodiiririi durabile a solului:

intre care AsociapaNaponalaa AgricultorilorEcologi,cunoscutasub ~ 3SO(ij .
Bioteqa, infiin~ta in 1997,
In acel~l context al sanataPI solulUl, all11lentelor, medmlui ~i omului ~, ~i.0 alta proble~a, cea ~ o~ganisr;rel~r modificate genetic (pr~scurtat OMG,),fuu ' dmtre ele dov~dindu-se m ttmp dii~atoare: ~ceste ?l~te ~~m!tng~ne noi, ale~ relaPi cu ecoslstemul, sau cu anUffilte boh ~l cu daunatom, sunt Imperceptibi timp scurt ~i necontrolabile, dar pe timp mai lung au produs efecte negative altele rezistenta la antibiotice. Unii cercetatori au apreciat ca "pericolul elibe OMG-uri In .:nediu ar putea fi mai gray decat eliberarea radioactivitiitiii

~ ~~~ deoc~d~

l~nC1%;I~_tivitatea, securitatea alimentari'i, protec,tia calitiifii solului, viabilitatea tJOpr 'cd~iacceptabilitatea socialii.

nu este incuraJatiiconcretde:Ie:'

,cono:~ordareaacestor obiective se impune a se realiza simultan, la nivel amt
.

.o all nat, cat ~i local, dar in prealabileste. nevoie. de un Iiona I I . d d . ean europ,. ) ca ~i e un ca ru mstltuflOna. §l opera,astfi I . fi
'"

cadru legislativadecvat

. Mdsurilemultiple necesare pot

smtetlzate

e:

. stabilirea de limite maxime admisibile privind degradarea solurilor pe
ne etaje, tipuri de relief ~i tipuri de medii pedogenetice;
i>1'urilor acestora;

'. stabilirea celor mai corespunzatoare moduri de folosinta a terenurilor ~i
. inventariereaarealelor cu probleme, definirea naturii acestora ~i stabilirea

substantelor toxice", care s-ar raspandi ca 0 infectie masiva. in Romfuti~
l

"

introdu~i, mai ales dupa 1997, mai mulp asemenea hibrizi, de porumb, cart0fi~, sfecla de zahiir ~.a., fiira a se aduce la cuno~nta opiniei publice pericolele spec~:.
~

'~unilor prioritare;

· intocmirea de studii asupra tipurilor ~i varietaplor de soluri ~i asupra :iunelor ~itendintelor acestora, cumulate ~iclasate In sistem de monitoring;

· elaborarea ~i aplicarea de masuri preventive ~i curative; PROTECTIA, AMELIORAREASI UTILIZAREADURABILA
A SOLURILOR
"
"

· adaptarea ~iaplicareaunor programespecialepentruexploatapileagricolemici;
· elaborarea unor tipuri-modal de proiecte regionale ~i locale, chiar naponale, de liZ<U'e ~eneral~durabila a solurilor, sau axate pe unul sau cfu:evaaspecte; unor miisuri educativ-instructive,cum ar fi: programe analitice I · ~tlllrea ~ entizareapopulapei in problema solului, inclusiv cursuri reduse;

Solul este produs ~ielement de mediu, dar ~iresursa naturala. Este 0 r., limitatii ca suprafatii ~i grad de degradare In condiPi de folosintii nera~on~g. sol depinde cea mai mare parte din hrana omenirii, productivitatea aee. trebuind sa creasca, dar In mod durabil, 0 data cu cre~tereapopulatiei. Ca

"1~

~P?vmdgeneza.,funcpile,importanta,protecpa~ifolosireasolurilor;informarea~i
e,supraveghere, evaluare, rognoze,ntervenpi perative p i o etc.
BibIiografie

~~
,

s?lul intra f~ ecua,tiadezvolti'ir~i urakile a omeniri!, atat ca element d~rne~~~ d ~l ca resursa pentru om. Erozlunea ~l degradarea m general a so~ulu~ c~ ~tl. dereglarea geosistemului din care acesta face parte, deci a medlUlul, ar ~ reducerea fertilitapi sale ~ia producpei de biomasa. serle tIt! Strategia Nafionali'ipentru Dezvoltare Durabili'i (1999) prevede 0 .~Yii' obiective ~i masuri majore privind resursele de sol. Ca punct de porn , .; enumerate principalele probleme ale solurilor din Romania:. luri1o(;,$,. . In perioada 1989-1996 s-a renuntat partial la fol05lfea 50 productive (circa 770 mii ha arabil); . 450 ~I~

'ROo'~ elaborare~ unui program naponal concret, dar cu variante, etapizat ~i ordonat ec()l~ ' de ~em\jare ~iutilizare durabila a solOOlor,cu cercetiiri ~inpfice, masuri de . ~Sti~Z<Ue lmod de folosintii, subvenpi ~i sistem informatic geografic (SIG) pentru ~

~

~tlive:si=~bu N. (1987), Geografia solurilor Romaniei, Centrol de Multiplicare al . ntH ,AI. I. Cuza", I~i.
:~torefeUza

.

in ace~ ani, au crescut suprafetele terenOOlor abandonate (circa.. ha. Q,

.

. Ifltdoctorat.

M. (1978), Mun,tii Cindrelului - studiu de geografie fizici'i,

A

· ~suprafatasol~rilor ag~cole pe tara s-a red~s la .14.78~,7~~% din; mseamna 0,65 ha agncolllOCUltor, 5au 0,41 ha arabtlllocUltor; clfca

(agricole ~i arabile) sunt afectate de cel putin un proces daunator; 218

llidii e~er:nesc.uN. (1934), Facteurs de climat et zones de sol en Roumanie, t . Cnice ~l economice", C, 2. 'cetarid efO.escu N. ~i colab. (1961), Condi,tiile naturale ~i solurile R.P.R., e pedologie". 219

· ~hiritii C. (1974), Ecopedologie cu haze de pedologie genera/i:j.Ed: Bucure~tl. ' · Chiritii C. ~i colab. (1964), Raionarea pedologica a zonei d ;

Carpaplor, "Studii tehnice ~i economice", C, 14. e cUrrb~1;, · Chi!UC. (1975), RelieJUI~ solurile Romaniei, Ed. Scrisul Roman

· Conea Ana (1970), Formapuni cuaternare in Dobrogeaed Craio'Ja. paleosoluri}, Ed. Academiei. oesSUI>j, · Florea N. (1996), Abordarea fractala a structurilor natural

~

Cercetiiri Geografice", XLIII. e, "Studii !Ji · Florea N. (1.991), Func,tiile solului in natura, "Forum" XXXIII 4 Bucure~ti.

·

FloreaN. ~l colab. (1968),GeografiasolurilorRomaniei Ed' ~.. .
'
.

. tUn!l£i~

· Geanana M. (1984), Clasificarea generala a soluri/or R . Tipografia Universitiipi, Bucure~ti. ornanl€i, · Geanana ~., Seclaman M.,. Flo~~ .~. (1999).' Geografia Soluri/or nopuni de pedologle generala, Ed. Umversrtatn Bucure~tl. Cu
Ed. UniversitaraCraiova.

·

Grigo~

C. (1999), Solurile Campiei de Vest dintre Murefj fji CrifjlllA7J,
>

· Lup~cu Gh. (1998), Geograjia solurilor cu elemente de pedolQ~e Ed. Universitiitii ,,AI. I. Cuza", I~i. ' r; . Motoc M. (1963), Eroziunea solului pe terenurile agricole fjicombaterea ei, Ed. Agro~ilvica, Bucure~i. . .. . Murgoci Gh. (1910), Zonele naturale de soluri din Romania, ,,Analele
Institutului Geologic Roman", vol. IV, Bucure~ti. ARlI . Parichi M. (2001), Eroziunea fji combaterea eroziunii solurilor, Ed~~ra FundatieiRomaniadeMaine, Bucure~ti. .

HAZARDELE NATURALE

. Parichi M. Stiinila Anca-Luiza (2003), Solurile Romaniei, Edltura , ' . Fundatiei Romania de Maine, Bucure~ti.
.
Parichi M., Stiinila Anca-Luiza (2001), Loessuri fji solurifosile In Camp!a

Snagovului, ,,Analele Universitatii Spiru Haret", seria Geografie, nr. 3.'~~cur~~:ile . Parichi M., Stiinila Anca-Luiza, Banica S. (199~), D~~e'prlv~n ~;~e'f, din imprejurimile Municipiului Bucurefjti, ,,Analele Umversltap.l Splrll seria Geografie, nr. 2. B ure~i. . Teaci D. (1980), Bonitarea terenurilor Romaniei, Ed. Ceres, UC

. .
.

x x x (1971), Harta pedologica a R. S. Roma~ia, 1: 500. OO~omiinia. x x x (1978), Harta, Solurile, 1: 1.000.000, dmAtlas~1 R.~. A deJ11iei.

x x x (1983), Geografia Romaniei, vol. I, cap. Solunle, E.

ca

220

l

I

HAZARDELENATURALE

a

c van-wI hazard este arab la origine ~i semnifidi ,joc de zaruri". Limbajul ~i cel geografic inteleg prin hazard un fenomen potenpal declan~at Cllr:nt de un concurs de imprejuran momentane ~i care poate reprezenta un lator ,~tiif~ntrUoameni sau bunurile lor materiale, sau poate conduce la anumite j'lSC Ptre . . . dezos pentru unele locuri sau puncte' vulnerabile.Condi~a de baza este Ica .al b 1 d I
astrele sa afecteze, potenp soo pnn ec an~are, oamem ~l unun e or ::teriale. Cele produse in locuri nevulnerabile raman hazarde numai in sensul ca producintfunplator, dar sunt simple fenomene naturale. se in cele mai multe cazuri, omul nu poate opri decl~area hazardelor, dar poate lua

oserle masuride aparare,fie in sensul de a Ie atenuaefecteleasuprasa ~ia bunurilor de
sale, ie in sensul de a Ie dirija c3tre 0 alm direc~e, sau de a construi adaposturi, de a f inviita um sa se comporte in timpul evenimentelor ~i dupa, pentru a nu amplifica riscul c sau dezastru1. amenii ~u ca se pot produce acele hazarde, dar nu ~tiu cand. O Hazardele naturale sunt in legatura direcm cu energiile interne ~i externe care se vehiculeaza la suprafata Pamantului, unde traie~te 'omu!. Este vorba de 'Cutremure, hazarde geomorfologice, climatice, hidrologice ~i biologice.

Cutremurele de pamant (seismele) Structurageologica a Romaniei (faIii, rnicroplaci in mi~care, aliniamente de subduc~e ~.a.)reprezinmfactorulprincipalin determinarearisculuiseismic.Cutremurle ~t mi~cari ru~ ale scoartei terestre, orizontale,verticale soo de torsiune, timp de b ~va secundesau zeci de secunde, datorateunor descaccande energii interioare,din tI'lJOcentru. se masoaradupa doua tipuri de scan, una a energieitotale degajatedin Ele
fiOcar_ (magnitudine) ~i alta a intensita,tii cu care se manifesta in diferite locuri (vezi scara, rn~ )3). Seismicitatea in Romania
douaerate sau

afecteaza

peste 50% din teritoriu prin cutremure

puternice. Anual, se produc circa 500 cutremure, ~tre

care, in ultimele

.,--I ltisc _

Canti~le, in jw: de 50 au avut 0 magnitudine de peste 5 grade. In raport cu Japonia, de energle seisrnica eliberata anual este de 400 ori mai mica.
.

'.

.

.~lerial Poslbihta~ea a se decI~ de

un pericolcu pierderide viep omene~ti, amp,bunuri r

titre CO~4Jeterrmnat e un fenomen de hazard. Dezastru (catastroja) - 0 mare nenorocire d , ll!ateyce la intreruperea gravil a funcponalitiltii unei comunitilp, cu pierderi de oameni, Slitse l1aJ.e elemente de mediu, pe care societatea respectivil nu Ie poate dep~i cu sau <lfect:rOPrii. Vulnerabilitate- proprietatea de a fi expus unor pericole de tip hazard, care ze silnatatea,viata, locuinta sau alte bunuri materiale. 223

Gradu/ dupa eftcte - Scara Mercalli
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Microseism; inregistrat numai de aparnte; imperceptibil pentrn om Foarte slab; simtit numai de oamenii sensibili, aflati in stare de repaus Slab; simtit de cei mai multi oameni, mai ales la etajele superioare ale cMdirilor Moderat; geamurile vibreaza Destul de putemic; simtit de toata lumea, obiectele suspendate

cutremurele vriineene sunt favorizate de 0 serie de particularitaJi geologiee ale :. Aici i~i dau intillnire structurile geologice ale Carpaplor Orientali cu eele ale ~~~. alilor ~i cu structurile dobrogene. Tot aici avanseaza ~i se subduee fnmtea ~~J1dt~;cii arii ~egre, pe un plan de .circa 6~ grade. De ~ea ~iadfu1cime~focarelor M tJ1ICroP arte diferita, lar cutremurele man au mal multe ~ocun, declan~ate la dlferente de

I

oscileaza
Putemic; oamenii se trezesc din somn, pendulele se opresc, tencuiala de la case crapa etc. Foarte putemic; cad obiecte, apar crapaturi in constmqii, ~oare aluneciiri Distrugator; copacii se indoaie, unele c1adiri sunt avariate sau chiar se darfunA;panica Dezastruos; victime omene~, muneroase case distruse, crapaturi in sol ~i deranjamente in reteaua subtemna de conducte Nimicitor; multe victime, sunt distruse cMdiri din beton, baraje ~i diguri sunt avariate, crapaturi marl in sol, alunecari Catastrofal; cladiri total distruse, se mp baraje ~i ~ine de cale ferati\, apar falii lungi, marl alunecari de teren Catastrofal total; nu rezistA nici 0 constructie, devieri ale raurilor, IrabU~iride versanti, revarsan de lacuri Fig.53. Scara intensitafii §i a magnitudinii cutremure/or. 01

fistt: ecunde:eel din 1977a avot patru ~ocuriimportante. fo ~va ~ tremurele normale au focarele, dominant, intre 5-30 km adancime, de . . dep~esc 5 grade Richter ~ise localizeaza in multe parti ale tfuii. ob1cel in Subcarpafii de Curburii s-au inregi~ epieentre la Tg. Ocna, Soveja, ~ . a ChiojduMare ~iNehoiu (in Carpati). b) In estul CampieiRomane epicentrale Nt:reJ:~asupra faliilor hercinicereactivate care vin din Dobrogea. Sunt numeroase, dar

:

apaf Se remarca indeosebi falia Tinosu-Fierbinti Targ-caI~i. c) Partea de nord-est sl~~piei Romane ~i sudul Podi~ului Barladului (sud de Vaslui) au 0 seisrnicitate mai ~d"~ cu multe focare pe triunghiul Foc~ani-Galap-Avrame~. d) Platforma ~~ldoveneasciiare 0 singura falie seisrnica, Dorohoi-Boto~-HarUiu. e) Cutremurele
~

jOgara~eneuprind doua. al~~e?te, c

~ Depresiunea

Campulung-Lovi~a ~i. B~-~~.
Gheorghe-Tuna ~l 0 falle ill

Bra~ov are falla selSffilca Bran-B~ov-Sf

ystuIPe~lor.

Cutremurele sunt slabe. g) Depresiunea Transilvaniei are un focar redus, plasatintre Tfu11ave, resimte ~i cutremurele din vecinatate. h) Oltenia este dar afectata putemicde cutremurele vraneene, iar ca focare locale se remarca Tg. Jiu, un

Dupa adancimea focarului, cutremurele din Romania sunt superficial~~M!I normale (5-40 km adancime) ~i intermediare cu focarele subcrustale, intJ~ 70-160 km, dominant intre 130-150 km. intre 40-70 km exisffi0 lacuna seismica. Cutremurele intermediare semai numesc ~i vrancene, fiind localizate:I!l~ crusta vranceana. Ele au focarele distribuite pe planul Benioff al ftunpi miC.~~~1 Marii Negre, care avanseaza prin smucituri catre NE in arealul CurbUOI. ...; epieentrala pe care se resimt cutremurele putemiee intermediare este de e~
2000 km2. Pe langa numeroasele cutremure cu magnitudine mica ~i medie,

aliniament ismana-Turnu Severin ~i altul Baia de Arama-Varciorova. i) Banatul are T 'inulte focare grupate in doua areale: campia (cu Timi~oara ~i Arad) ~ipartea montana. Inmunte sunt trei linii seisrnice: Culoarul Timi~-Cerna, Dogneeea-Oravita-Moidova ~oua ~i Var~et-Bazi~-Moldova Noua-Cal~at (cutremure danubiene). j) La nord de
.y'lIre~ apar epicentrenumai la

Oradea. k) In Maramure~,epieentre s-au manifestat la

$lghet, poi pe fractura Baia Sprie-Cavnic ~i pe linia Baia Mare. 1) Dobrogea prezinta a . cutremure zise pontiee (linia Constanta- Mangalia - Balcic), kimerice (linia Topolog.~ogealac Capu Midia) ~iprebalcaniee (linia Turtucaia - Vama). ~. Ralul substratului geologic pentru propagarea ~i riscul local al cutremurelor es~~eosebit. Amintim ca, in rocile masive cristaline, undele se resimt mai slab. in d c,~~rm~, depo~itele mobile, ca aluviunile, nisipurile ~.a., amplifica vibrapile de I ca 1-12 on fata de rocile cristaline
1~ . condo.reve~ere~ cutremurelor. S~ fac in principal studii privind: analiza Perid 0 t~1l?r~t mecanismelor de acumulare ~i declan~are a energiilor seismice, .. ICltate ta
~

~ v~~

apar ~i cutremure foarte putemice cu M = peste 7 grade Richter. Ultimele trel~~e; ~ cutremure au fost la: 26 noiembrie 1802 (M = 7,8), 10 noiembrie 1940 (M -7' ) fg1St martie 1977 (M = 7,2). In 1940 ~i-au pierdut viata 500 persoane, i~ in 197 Ia~taI1! 1570 morti, 11.500 raniti, au ciizut 28 cladiri inalte, au aparut ineendll, pagube e~ ;i, ridicfu1du~sela 2 rnilio~e de dolari. Dezastrul cel mai mare s-a produs la Buc~~rad~> Statisticile indica pana la trei cutremure dezastruoase pe secol (pest~ure dG? respectiv 0 medie de 35 ani, dar in ultimii 1000 ani au avot loc 17~tre par 0 dt6

grade ~ipeste, ceea ee insearnna 0 medie de 58 ani; cele de peste 6 g d e;U. la 10 ani, cu 7 grade la 33 de ani, iar cu 7,5 grade ~i peste, la ~O ~ doJ11iridt cutremure i~i dirijeaza efectele simetric catre NE ~i SV, sau as1Jt1e~~rii I intr-o parte; cel din 1977 s-a direcponat mai ales catre SE, avand c~nun ~aJ11eni Bucure~ti, Zimnieea ~i Craiova. Cel din .1940 s-a simpt, de carre 2 milioane km2,la Moscova inregistrfu1d intensitatede 5 grade. 0
224

~

\Iodel . a s tistlca a celor cu magnitudine mare (peste 6 grade R.), mersul . geofi~r. els~ice, masurarea in Observatoarele seismice a 0 serie de indici s liela v~ ~dlerea comportamentului unor animale etc. Importante .sunt devierile tere8tre onle. normale ale unor indici geofizici, cum ar fi: deformarea suprafetei ',~<\gnet: ltlod1fi~aride inclinare a pantelor, microcutremure prealabile, anomalii ~i SU~C~' ltlOdlficaria!~~onpn~tului de radon, schim,bariin compozipa chimica a
.

.Icule

~~,

anomalu m debttul sondelor etc. De asemenea, se fac 0 serie de

lCrOPI:~tisttce privind acumularile de energii pe planul Benioff ~i mi~carile _Ii, UnCI:. ~p~ve~te~imal~le, inainte de cutremur, ~oarecii ~i ~erpii ies din C~
~Stice ee d

e ltlare finete care recepteaza ultrasunete din adancul scoaqei.

pasan se aglta, albmele parasescstupul etc. Este vorba de simturi
225

Unele reguli de comportament in timpulcutremurelor: u int n

'~

tree peste pasurile Urdele, Gutin, Prislop ~.a. Cazuri aparte sunt

incercati ~~i calm~ pe.c~ilalti?protejati copii~etc.; dacii sunteti in CI~~ 1011' pe u~a, mCIpe scan, ~C,l c~ hftul, dar deschld~eti ~a.sa nu se bloche e,'~u u sursele de foc, adaposttp-va sub un toc de u~ 0 gnnda, 0 masa ~e, Inch~ departe de ferestre care se pot sparge, de mobile suprapuse; deplasati~e~lsten~ ,';' incetarea cutremurului, cu calm (incaltati-vapentru a nu va taia in cio;a !l~ai d:: cu dumnea~oastra ~ue~ri in~~e, .~aca va,aflati in afara cladirilor, d~n~~I~uI~ aces~a ~encolul cadem.de C~ZI, ~o~un d~ pe cas~ etc.) ~icautatiu::atI-va de Dupa selsm, .nu alergap 'pe strazl, rasp~dep .apelunlor de ajutor, dar 0 deSChis, zo~ele c.atamltate;~u .~ap cre~ ~onunlor, mformati-va numai prin in~ blo~~ locuintei dumneavoastrii,a locurilor unde va puteti refugia rapid'in caz de selsme.
Hazarde geomorfologice

~de~~ienor tavane la exploatarile de sare, care au surprins ~i case, cum u
'b~~l~plat la Oena Mure~, Targu Ocna ~i, mai recent, la. Oc~nele. vI~ ! ,11 2000-2001 au afectat circa 100 de case). Tot aparte sunt ~l prabu~mle ~I 1[1,~ 611J1lllirea nor grohoti~u~ acumu~~e in timp~l periglaci~lui .P~vai~~il~ unor a u jOstOgo. apoi fixate p~m lmpadunn. Cu OCazl~uno.r despadunn,. a. tatenlor de i ~fsan~~i a altor lucr3rt, ele se pot pune brusc m ml~care, cu poslblle dezastre. dfIIJ11urt ~intamplat pe versantul dunarean al Podi~ului Mehedinp. in timpul M3 s-atieibarajului Portile de Fier ~i ridicarii ~oselei ~ieaii ferate pe versant, sau cOl1st,~c aval de barajul Raului Mare (grohoti~urile au acoperit 0 cabana a in ,. . itJ1cdl~orilor), la modern~zarea~osele~ ~a. oineasa. sau de V
~

radloulw,al televlzluml, l preselsenoase;estebinesa consultati n spe .ai'~stasupm a u nne(ijl11. ci

ntllnC Masurile de protec,tie lr.?potnva p~bu~mlor

~

sunt u!"lat~arele:prabu~mpnn

d gravltapel, a mase 1 ., sau bloeun or '" e roCI, pe pante, ~i la Prabuo:' , aJ_\3 or '" ...In ' ~\k u n tavane 1or unor go 1 earstiee. S e sub Impart m: prabu~iri, alunecari' C rget! un . . ., . '" norOioase ~l erOZlUne limp m de 1ungat a so1 1 Toate pot deveni riscuri\~'~ pe un or. pot provoea dezastre. ~,.j~
,

refera la proeesele de deplasare ' in vlrtuf~ ' .' ~ . . Aceste tipuri de hazarde se .1 ..

ari supravegheate, dupa care se Clmenteaza fisunle ramase; ancorarea pe dctona unor plase de sarma care forteaza caderea bolovanilornumai la baza t abru~tului, u ~i pe ~osea; realizarea de tunele acolo unde frecventa prabu~irilor n ye;smare (ca pe Defileul Jiului); acoperirea~oseleicu copertine care suporta es '~u~irile Transtag~an) ~.a,In cazul riscului de prabu~irein golurile saline, (pe P: s gura masura, este evacuarea din timp a ~ezarii ~i a loeuitorilor, cum s-a procedat laOcnele Man.
A

~) Prab~~!rile de terenu.ri r:prezinta despri~deri ~i ~aderi bru~tede m~e~~ blocun de roCIm partea supenoara a unor versanp abrupp, de obicei dezgoliti1~! vegetatie. Deplasarea se face in doua moduri, fie prin cadere libera, fie prin sa11&lJj ' I~ :j~ros~o~oliri ale bolovanilor. Prima f~rma apm:e pe vers~p.i de circa 900, s~uIS caden dm tavanul de deasupra golunlor earstlce (pe~en, tunele de SUfozlUu-e _ loess sau in pietri~uri cu nisip ~i argile, goluri ramase in masivele de sare dttP.

b) AlunecArile de teren, impreuna eu inundatiile ~i cutremurele vrancene, dete011ina mai multe riscuri naturale ~i dezastre din Romania. Ele au potential cele dedeclan~areacolo unde se intalnesc trei condip.i de baza: panta de peste 50, argile §i/sau marne apa suficientii, care sa inmoaie roca ~i sa 0 faca plastica, A ~i
r

In Romania, suprafetele afectate de alunecari in ultimul secol ating peste

3
-

f milionha, din care 702.000 ha agrieole la inceputul anului 20002. De asemenea,
~O.50% versanp.i Carpap.lor Orientali ~i de Curbura, ai Subcarpap.lor de din
purbura~iai

exploatareaacesteia).Cauza desprinderiide bloeuridin abrupteste in legiitura~u actiunea repetata de inghet ~i dezgheta apei, patrunsa prin crapiiturile r:i din
A~easta conduce la un efect de pana, de large~te ~i multiplica fisurile ~i criipiit1irfl

podi~urilorTransilvaniei, Moldovei ~i Getie au fost sau sunt afectap.

deal~ecari vechi sau actuale. Climatul temperat continental (cu ploi neregulate, t~renttaleau indelungate, cu topiri bru~ de zapada, alternand cu perioade de secetii, s ~d terenurile argiloase se usuca ~i crapa) reprezinta 0 alta cauza favorabila ;~~ani de alunecari. Daca adaugam despaduririle intinse, aratul pantelor eu co nr~ de alunecare ~i p~atul excesiv, plus cutremurele de pamant, avem garna 1In~~,eta~~uzelor care prepara ~i declan~eaza alunecari. Suntem, prin aceste cauze, a tntretarile europene cu cele mai multe alunecari de teren. sa Ie~Ultitudinea alunecarilor din Romania ~i varietatea lor au facut ca populap.a lIelnit ea, d~~umi? multiple: hartoape ~i holoage (Moldova), vartoape, goarte, )}~I;; tIglat, ghmei (Transilvania), iuzi (de la Iuda), pornituri, rape etc. I!espact ~~a alunecarilor este asociata cu perioade ploioase ~i cu perioade de puore, uneori ~i cu seisme importante, f.'erjoadr~cesele aluneeare a terenurilor au fost mai ample in fazele glaciare ale de

pana la de~area de blocuri care se prabu~esc. In eazul golurilor earstice (in cai: ~i in sare), apare ~i procesul de dizolvare, care subP.azain timp tavanul, P~"d& ($t-& dezechilibrarea totala, cand 0 parte a sa se prabu~e~te. Dar, tavanul unor ~~ pe~teri poate fi afeetat puternie ~i de inghet-dezghet, dueand la prii?U~1O . blocheaza intrarea in pe~tera, cum s-a intfunplatin glaciar e~ pe~tera.ur~llor'duepi Deplasarile prin salturi :ji rostogoliri sunt mult mal dese ~l se.P~ fo(l11J versantii cu inclinari de 30-800. Materialele se aduna la b~ versantulul sUund6 S8 unor cunu~, trene ~u ~~aci,suri,d",aru~eo? se opresc ~~pe v,er~anl'cestea.diJ) acumuleaza",pe81!umlte.~alUgl, form~d,~lrun paralele, f1uml~ hOlJun, loi, tOplfJa . urma sunt msa m eehlhbru nestabtl ~l se pot pune m ml~eare la p zapezii, calcarea lor de catre animale sau la cutremure. .' I gaUtrfJnltJ'Jt Prabu~irile pot afeeta ~oselele sau caile ferate, pot 10VI. vehle~ ease ~:~J4f " surprind caImori ~i excursioni~i pe poteei de versant, detenoreaza ,e ehei, sunt freevente mai ales pe drumurile earpatice care urmeaza defile~'~"ui OJ; versanp. avand deasupra abrupturi. Pot fi citate defile.e1e ,l~uiui>"

~

.~~

tel CUatemare, cand inghet-dezghetul

era foarte activ in majoritatea

anului ~i

Oate unitatile deluroase ~i carpatice, dominant despadurite, Multe dintre

Dunarii, Buziiului,Basca Mare ~i Mica, Bistritei, sau Chetle BIC Ia.s Translagiirii~ul 226 sau ~osele ca acelea care merg pe Arie~, care urca 227

aceste alunediri s-au stabilizat prin impadurirea postglaciara. Presiun ultimele seeole, manifestata prin despadunri,ardere, suprap~ ea urn." reali:area de. drumuri ~i.~.ezari pe versanti au eondus la reactivare~at, . totala a veehl~oraluneean §lla declan§~ea altora noi. PartIal .~ a Tcrenunle aluneeate sau eu potenpal de aluneeareprezinta urmi'it. degradare~econo~ca.to~a sau ~roa~e to~a a ~~rafetelor afectate;~7re1e HsOl.llt: case, §coh sooalte mstltupl,uneon cu Plerden de Vlepomene§ti;distrug strugerea de cm ferate §i poduri, diguri de rfuui; daramarea unor sectoare de faleza; reade ~selt) e pamant a unor culturi etc. Gradul de rise §i de dezastrn este in funeti~pe~rea C1l ~une~, respeetivde :u~rafata afectata,adfutcimea§i,:,ol~ul materi~ulu~ d~PuI e d Vlteza §l durata alunecarll. Ca urmare, cunoa§tereatlpunlor §i a cauzel plasatll concrete care Ie pregaresc §i Ie declan§eaza,reprezinta 0.necesitate pentru prevell1n>~ or 10~e, . ~ ~UCi.llarea C ar opnrea ef1 1 acestor!enomenede nsc. sau hi ecte or , . ~xista mai multe. moduri de tipizare sau clasifi~are a aluneearilor. Pen.'
modul cel mat adecvat este acela dupa adancimea terenului pri nscun,
_

c) curge~ile de nor~i. Sunt mai putin spefiei~ ~i
.'

i dec1an§andu-se m raportcu cele din AnZI,Himalatasau unele reglUDl far sa curga, folosind 0 vaiuga soo ereand pe moment un canal ingust.

no~tre, fiind mult ~~

jttlCI ice. Se formeaza prin acumularea unor moo cantitati de mame. sau argile ~ V1I1canregate ~i imbibate relativ bruse eu apa din ploi. Apare un noroi vascos care
dezaE;

alunecare, ce ne indica, in mod gradat, §iputerea de distrugere.

ns ~

~

iocepe in curgere pomi §i bolovani, iar noroiul ajuns pe locuri mai netede eaza j\otrenza case, culturi, em de comunicatie. Au fost semnalate in Subcarpatii a iOV~elui i Vrancei, in Campi~ Moldovei §i cea a Transilvaniei, uneori §i in § J3l1zaUtii Orientali §ide Curbura. Impadurirea bazinului de acumulare a materialelor C:;egate ce se pot transforma in noroi opre§te formarea unor asemenea torenti. de d) Eroziunea terenurilor ~i a solurilor. Aceste procese produc dezastre d a timp indelungat, prin reducerea fertilitatii solurilor sau dispOOtiaacestora. s~~tafectate, ca u~are, c~itate~ §i c~ti~tea pr~duselor agricole, §eptelul §i curitateaalimentara, respectlv calltatea vietHomulUl. se La nivelul anului 2000 erau erodate in tara noastra 6.300.000 ha (43% din agrieoI), in care.2.100.000 ha ar~bil 523~). ?e§i d~nud~ea solurilor e~teyutin ~ perceptibtla pnma vedere, totu§l masuratonle pe tlmp mdelungat au mdlcat 0 la pierderetlUalade sol pc suprafeteneprotejate §i cu panta 2° de circa 20 t/ha, iar la 0 a inclinare 14°se ajunge la 500 t/ha. Pe terenuri arabile cu soluri argiloase§icu panta de depeste15° se ating pierderi anuale de 130 m3/ha.In Subcarpati,pe pante de 14°, cultivate vita-de-vie, se pierd pana la 173 t/ha; in Cfunpia Transilvaniei pe cu terenuri u porumb §i inclinari de 4° sunt erodate 9 t/ha, iar in Dobrogea, tot pe e terenuri vie, dar cu panta de 6°, sunt indepartate 44 t/ha. eu La cele de mai sus se adauga §i eroziunea eolianil, extinsa pe 378.000 ha agrieol, care 273.088 ha arabil, precum §i excesul periodic de umiditate in sol din pe3.780.000ha agricol. Ca urmare, se impun: milsuri antierozionale (terasari, .. arnenajari torenti,impaduriri,oprireasuprap~unatului),drenurifunctionale,0 de agrotehnici'iadecvatil §.a. Hazarde cIimatice Pe teritoriul Romaniei se produc multe fenomene climato-meteorologice cu ~ter de risc, intre care: secetele, de§ertificarea, viscole, grindina, inghetul wziu I IInpuriu, ruma, ceata, avalan§e'§iextremele termice §ipluviale. b ConSecetele din climateIe temperate sunt fenomene episodice, §i nu regulate. Se . p~s.ld.era perioadti de secetil timpul minim de 10 zile consecutive cand nu au cawt
~Vu~I~ltatii

a) Cele putin adanci sun! a~u~eci'irile Supe.rjicial~, care .~ecteaza sol~r~i patura de alterart de sub el. Au adancnDl de 1-5 m §l forma de mlCI Ientile, cuib~ii sau brazde, se produc primavara pe terenuri cu pti§uni sau aramra §i se opresc o'~ cu intensificat:ea vegetatiei. b) Aluneci'irile in straturi de argile ~i marne, ivite la

~~

s~prafa~ ~g

§l valun mlCI, mat rar formeaza vatUgl ~e alunecare. c) Aluneci'irilede strafUri

3-8.madfutcime, ~b~~ fonnede limbide alunecare,ineare,t:e~1e l i

complexe, cu argila in baza, sunt mult mai periculoase, se declan§eaza de dbiOOi printr-o prabu§ire, dupa care urmeaza §i alunecarea; au forma de valuri foarte mariill, spatele carora se formeaza lacuri, soo au forma alungita pe 1-5 km (in speci~;:~~ Carpatii Orientali §i de Curbura, chiar in Subcarpatii Curburii); deplaseaza mase ~~

§igroase de materiale care ajung adesea pana in albiile raurilor, barandu-lepen~ un timp. d) VersanPi de alunecare sunt cei afectati; pe suprafete compaete foar¥,: . d' .' extinse, amt de alunecari superficiale,cat §ide alunecan masive.
~

Mi'isuri de prevenire, franare sau oprire a alunecilrilor. In .ac~ .1fC~C~ trebuie sa ne calauzim dupa douaprincipii: primul, "este mai ieftin §l.mro efi~l~n:Ste previi 0 alunecare decat sa 0 opre§ti"; al doilea, pentru frfut~a unel al~ei: cazuJ necesar sa luam ,,masuri impotriva cauzelor" §i, dupa aceea, §l a efe~l~l. evitafC8 prevenirii se ioo urmatoarele masuri: aratul pe curba de. ~l~e, pJautata suprap~unatului, executarea de terasan u§or inclinate §i cu fruntea ZldlUl;. sa~e&c~ cu arbU§ti §i cu §anturi de drenaj, impaduriri (ideea conduditoare es~ .11np~eul~ apei de ploaie de a ajunge u§or la argila). Pentru fr3narea unei alunee~ evacae1f.

~

~ semestrul cald §i 14 zile in cel rece. Cea mai lunga pcrioada de seceta a
(Slobozia, 1913). Secetele afecteaza vegetatia §i productia vegetala, ~tala; in acest timp, searle debitul apelor curgatoare, uneori

inainte de toate, se fac drenuri pe alunecare §i in afara ei, p~ care sa ~pul uscatU rapid apa lacurilor, a izvoarelor, apa freatica §i ~a de plo.ate, e:J~fun, c,art;,)s#'
~

Pana122 ztle

materialului alunecat; dupa aceea se executa plantfU1~m s~eelal cu

radacini foarte adanci, se prinde §i cre§te repede; se mterzlce to~ Pd cotUu~-<.
apoi drenuri subterane §i ziduri sau diguri de sprijin in dreptuJ ~lorW:ai Cu
.

. unatU1,

~

Pana tcornpromiterea

§i al cladiriJor. Atentie ! Uneori, 0 alunecare poate fi prevemta n
§anturi bine plasate, prin care sa se seurga apele ce ar putea-o declan§a. 228

~g~ secare, coboara §i searle volumul apelor freatice. Cauzele secetelor sunt in .~ ~.cu veniri de mase de aer uscat, fie din N §i NE (inclusiv aer rece arctic care, ~.~uns in C~pia Romana, se inealze§tc §i devine foarte uscat), fie din nordul Ste Sau PenmsuJa Arabica. Lantul Carpatie funetioneaza ca un baraj, fata de Yennas~, imparfind tara intr-o parte sud-estiea, mai uscata §i eu secete mai r !e, ~luna nord-vestidi, ceva mai umeda §i eu seeete mai rare §i mai scurte. 229

~

Ca u~ar~, regiunile afectate putemic de ~ecete sunt Dobrogea, Bar '; sudul POdl$ulUl Moldovenesc. Sunt afectate ~l celelalte regiuni, incl . agQ1'/.fi, padure, influentfuld cre~terea arborilor, iar unele specii se usuca. USIVcel~U'

obfOiuneaTransilvaniei,Campia~iDealurilede Vest.Celmai putemicviscolal

gea. In schimb, piirtile de vest ~i nord-vest sunt ferite (1-2 zile cu viscol):

Secetele apar in toate anotimpurile ~i se pot perpetua mai multi' " cand efectele dezastruoase se cumuleaza, cum au fost la s:tar~itul se~olar;lla . inceputul secolului XX ~i perioada 1946-1953, in care anii 1946~lulXl)( ~i cunoscuti ca "vremea foametei". De altfel, aceastii perioadii, 1946-1953 947 s\Jttt mai lunga ~imai daunatoare perio,!ldade secetii din Romania. Secete s- ' a fost cea .rodus~ in anii 1972, 1982, 1996. ~i 2000. In acest ultim an, seceta a cuprins 7 1aU.P . . ' mll I C eIe mm pencuIoase sunt secetele de primavara,cand 10aneha teren agnco.

~

.

Vepre~ui a fost in februaric1954in exteriorulCarpatilor.Vantula atins peste XX secoll stratul de zapada in Campia Romana era de 1-1,5 m, tr~ienile de 3-5 m, 100 ~n;;aa fost blocatii 5-10 zile, s-au inregistrat multe victime. In ultimii 10 ani,
cirCIJ aufostin noiembrie1993,1995,1998~imai alesin i~uarie l~'

2000~i2004.

A

plantele, ~i cele de varn, cand plantele vegeteaza din plin ~i incepe coacere Incol!esca Principalele masuri impotriva efectelor dezastruoase ale secetelor sunt~" . facute ~i~tific, completate de 0 educ~ti~ ~i.~~re adecv~. Lipsa acestora l~~lIle: a dus la dlstrugerea sau dereglarea m<yontapl slstemelor de lrigat dupa 1990. l1l1a ~e~ertificarea este un fenomen care a inceput sa se manifeste ~iin Roman' Se Aremar~a prin ac~ea ca ecosistemele loc~e ~ierd posibilitatea de regener~:: rncandu-~l loc de~ertIficarea. Aceasta se manlfesta, cu precadere, in partea de sud~ est a tiirii, prin: reducerea suprafe~elor de sol acoperite cu vegetatie, cre~te~e~ albedoului, nisipurile descoperite se pun in mi~care, se usuca arbori ~i arbu~ti, soM este erodat inclusiv prin deflatie, apar salinizari, se intensifica secetele, precum'4i furtunile ~i inundatiile, temperatura medie anuala cre~e u~or, de exemplu, in arlld 2000 aceasta a fost cU I-2°C mai mare ca media multianuala pe tara (8yq. in ce prive~e cauzele, sunt de retinut doua categorii: incalzirea la nivel global ~i oml1l prin activitiitile sale economice in dezacord cu mediul ~i care favorizeaza cre~terea

VIScO Vijelia este un vant foarte pute~ic, cu sau :taraploaie. In 7 martie.200~ s-~ ~at 0 vijelie uscatii (tara plome), ce a afectat Moldova, TranSllvanIa ~l declaIl tiirii; a dezrMacinat multi arbori de langa ~osele ~i cai ferate, a spart tul sl1d-e~ri smuls acoperi~uri, a doborat stalpi de telefon ~i electrici ~i a provocat .. O'eant, ~ . d ~este de mcen 11. 200 p Avalan~ele reprezinta alunecan bru~te de zapada pe versanp, pe uncle viii cu.1oare preexistente. Viteza lor atinge 50-200 km/h. Reprezintii un fenomen SalIlOplex, meteorologic ~igeomorfologic, deoarece configuratia terenului joaca un cOlmportant in declan~area avalan~elor. Aceste alunecari de zapada au 0 foqa i :traordinara, antrenand bolovani ~i desrMiicinand arbori. Versantii montani
propiceformarii de avalan~e sunt cei intre 30-50°, unde zapada se poate acumula in stratgros. Declan~areapoate fi determinatii de mai multe cauze: ridicarea brusca a

temperaturii, topiri bru~te de zapadii, tunete (primavara), ploi, cutremure, explozii,
chioteale turi~tilor, trecerea schiorilor sau turi~tilor, vant ~.a.

in Romania, avalan~ese produc in toti muntii Inalti, dar victime apar, aproape anual, n locurile umblate iama din Bucegi ~i Fagara~, mai rar in Rodna, Bihor, i Se Vladeasa. cunoa~e marea catastrornde la BaIeaa unor elevi din Sibiu veniti
acolo pentru

efectuluide sera (veziCatastrofeleclimaticegloba/e,p.232).

schi.

,~

De~ertificarea fiind un flagel extrem de periculos' pe timp indelung~ Romania s-a angajat in aplicarea urmatoarelor doua categorii de mas~JiJ: a) supravegherea climatului ~i a proceselor inso~itoare hidrologice ~i ~c~logu;e; b) ameliorarea microclimatelor ~iatenuarea efectelor de secetii prin irigan. In ac)est sens a fost semnatii Convenfia Cadru a ONU pentru Schimbari Climatice (l~9~_~ Protoco/u/ de /a Kyoto (1997), formandu-se Comisia Nationala pentru Sch~ Climatice (1996). Romania s-a obligat sa reduca emisiile de gaze care favonze efectul de sera cu 8%, fatii de 1989, pana in 2012. . Ibcra, Visco~ule~ un v~t putemi~ ~i.r~ce,asociat sau ~u c~ nms~are,c:~:Pt~purile transporta ~l trOIene~e zaPm:ta.YlZlblhta:e~e~ ~~usa,. clrcula~l~. electOcitalC, de este perturbatii,de la ~osele" lcii.tfera~ p~~ la h~llie ae~~ne:ma~?m~ rin~iin :P~ ~ telefonie, 1V cablu etc. Se mreglstreazavlctlffiedintre eel mzapeztp sa Pe trebUle conditii vulnerabile. In ianuarie 2000, au fost 30 de moqi. De ace a,

Impotriva acestui pericol se iau urmatoarele masuri: ziduri sau smlpi de pr?tectie, are uneori dirijeaza avalan~a, tunele de protectie, declan~ari artificiale c pnnexploziicontrolate, semne de avertizare (ro~u - avalan~e frecvente, albastru pericollab, galben - pericol foarte rar). s . Grindina reprezintii precipitatii cu granule de gheatii avand diametrul de ~'50. m. Se produce cu precadere vara, sub forma de I~ii late de 10-15 kIn ~i m g~gl.de zeci, rar sute de kIn. Mecteaza putemic culturile ~i pomii, iar cand :l1dl~a are dimensiuni mari (cat un ou de porumbel sau chiar de giiina), distruge
°Pen~uri de case.

~

respe~tateavertismentelemeteorologice ~iale politiei rutiere. I ot fi foa~~ Numiirul mediu de zile cu viscol pe an este mic, dar. pagube e.ior, la P. mari. Cele mai multe asemenea zile (3-1?) apar peculmIle ~~a~riva ioY., 1500 m, precum ~i in f~ta C~atilor, care ]oaca un ro~~e bara] ~rao 5~6 zilc, de mase de aer rece dm .N ~l N~. Est.e vor~a de B~g~ (~e oldovei'l maximum a fost de 13 zIle), apol Podl~ul BarladulUl, Campla M . 230

Oto C~a m~i ~are grindina a cazut in arealul Br3.ilei (6-7 iunie, 1880) ~i la 1'2~r1(18 lunle 1979).Numiirulzilelor cu grindina cre~tecu altitudinea,de la Ulldezlla cfunpic la 5-11 zile in munte, dar sunt mai dese in unele unitiiti joase e ~ill :~l cob~arn:.Cfunpia Teleormanului, paqi din Campia Banatului, portiuni Illtrcun. aragan ~l dm Dobrogea de Sud, Cfunpia Olteniei, unele depresiuni tn~e ~iculoare (Mure~, Siret, Dunare) ~.a. CU, U~timul im~se preconizeaza, impotriva grindinei, insamantari ale norilor PUI~ ~ tl1itillt n de dlfente substante, lansate cu rachete, care griibesc caderea ploii e \ e de formarea grindinei. .eCl~nruOl~, chiciura, poleiul reprezinta diferite forme de depuneri fine de , ale plcaturilor de apa sau ceaj:A, e iarba, sol, arbori, conductori aerieni etc. p 231

Eruma. :ste for:matii. din. cris~e fine de solulm, m nopp senme ~l reci (- 2 ... Afecteaza plantele la rasanre ~i pomii (toamna). Chiciura se" compune din firicele . . .

cns tal lzat pnn subllmarea vaponlor de apa din aerul cetos ~i fI SCUte (-5 la -15°C) pe ramurile pomilor, pe garduri sau pe diferite fire: Acestea°art; rece ~ise pot rupe. Poleiul este 0 depunere de gheata, sub forma de pelicula t se 1ncarca ~i lucioas~ ca stic~a,p~ .sol, ~os~l~~i stra:i,. la temperaturi de sub - 1Oc~~~~en~ multe accldente, Clocmn de m~lm, derapan, rupen de membre prin alunecare °aca ~~at~ e~e. un. nor jos, la ni~elulA solului, compus din picamri fine d~ a
une0foI~l ~m mlCI cnstale de gheata, avand ca efect principal reducerea vizib 1
'

gheatA .alb.icioasa ~temute la .' 3°C), pnn mghetarea vaporil l1~"ij la int10rire (primavara) saOr de apii' dese ~i albicioase de ghe~ta concre u fruc!.ele

~tJ uaOe

J11peraturileminime au coborat frecvent sub 25°C, ajungiind la - 33°C (26 200~) !n de~resiunea Ciuc. Aceste extreme au produs victime, in special in

-

.

I~ dulvarstmctlor ~lal unor bolnavi. ~ cat prive~e stratul de ozon stratosferic de deasupra Romaniei, el a continuat , cada lent, in special in anotimpul cald. saS Romania s-a incadrat efortului international pentru monitorizarea schimba'lor climatice. Semnand Conven,tia cadru a ONf! pe!:tru ~chi"!~~ri Climatice f\1992) iProtocolul de la Kyoto (1997), ea s-a angaJat sa scada emls1l1e gaze cu ~ de ~%fatiide 1989. Hazarde hidrologice Inundatiile reprezinta principalul hazard hidrologic. Ele produc pana la 80% d'ntotalul pagubelor provocate de dezastrele naturale. Inundatiile se materializeaza p~n revarsarea apelor raurilor sau a unor lacuri peste maluri sau diguri, ori prin stagnareaapei de ploaie pe locuri ne~de tara scurger~, precum ~i.prin ridicarea apelorfreatice peste suprafa~ 10~ul~1.S~t afectate c!r~a 3,~ ~lho~e ~a. ~ele mai des inundate sunt lunctle raunlor ~l lunca Dunam. EXlsta doua upun de inundatii: eriodice, care intervin obi~nuit 0 data cu apele mari de primavara, ~i p fntampliitoare viituri. Acestea din urma sunt imprevizibile pe termen lung, se sau producla ploi toren~ale sau la topiri bru~te de zapada ~i afecteaza suprafete mari din campii ~i depresiuni, antreneaza cantitati mari de aluviuni ~i arbori, iar efectclepot fi catastrofale. Dezastrele sunt in functie de intensitatea inundatiei ~i a viiturii, determinata de cantitatea de precipitatii, de marimea bazinului hidrografic ~i de relieful acestuia. Pe raurile mari ~i mijlocii, viiturile se dezlan!Uieinspre Carpati catre locurile joase, timp de cateva zile, inundand cele d maimari suprafete in campii. Pe vaile mici, inundatiile pot fi mai dese, survin
brusc~iuneori sunt foarte puternice.

~~, a

la mat pupn de 1 krn. Ceata deasa de toamna este numita ~inegura.

Ilt:a~1

. La munte: c~ata se po~te forma in ~este 100-15? zil~, la varful Omu fiind288 de ztle cu ceata ~l un maxim de 322 ztle. Cele mal putme zile cu eeata Sunt litoral ~iin Delta (30-40 zile in medie). . pe
In timpul iemii, ceata are 0 frecventA mare la campie ~i deal, mai ales

.

depresiunile inchise ~i pe culoare de vai. Afecteaza in mod deosebit transpo~~ rutier, provocfu1dciocniri ~ivictime. Alte fenomene meteorologice care pot avea un anumit grad de risc sunt: trasnetele , inghetul timpuriu (de toamna) ~i inghetul tarziu (de primavara), extremele de temperaturi ~i ploi; uneori au aparut ~i tornade (1995, dind la sud de Covasna padurea a fost dezradacinata. pe 0 ~ie foarte mare, sau la Facaeni in Baragan). Catastrofele climatice globale care pot afecta ~i Romania se refera la schimbarea climei §i reducerea stratului de ozon. Este un fapt sigur ca, de-a lungul evolutiei Terrei, clima a suferit schimban. Perioada cuaternara este cea mal elocv~nta ~i mai bine studiata, indicand modifiean majore climatiee indeosebiIn zone1etemperate ~i subarctice. Miisuratorile instrumentale, :£acute ultimii 150de in ani, arata 0 tendintAde incaIzire a climei globale, cu 0,3-0,6°C a temperaturiimed~ anuale ~i cu 1°Ca temperaturii lunilor de iarna. Urmarile, pe timp indelungat,su~ complexe ~i diverse de la 0 regiune la alta, dar in cele m~ .multe .ca:u~~ catastrofale. Se ~tie, din trecutul omenirii, ca asemenea schimban de c.h~.~tii condus la migrari masive de popoare ~i chiar la disparitia unor CIV~atia importante. Cauzele modificarilor c1imatice sunt, in principal, na~rale (vrsuiui activitatilor solare, oscilari ale axei poli1or, vulcanism, schimbiin ale m;isiilo, curentilor marini etc.). Totu~i, in etapa industrializarii, un rol.ap~e 11a~ edesera. in atmosfera, ale unor gaze, in primul rand C02, care amphfica efe:tI!le aces~1 unele dintre aceste emisii distrugand chiar stratul de ozon. U~a.:; caJdur9: incaIziri s-au i~reg~strat ~i..1nRom~ia. Astfel, s~auinmultit valunl~d ~u se JU~
A

Viituri ~i inundatii putemice au avut loc in 1910-1919, 1940-1941, 1969-1970,1975, 1991: 1998-2000. in ace~i ani, debitele raurilorau crescutin ~od.deosebit:De ~xemplu,in 1970 Dunarea a avut la intrarea in Delta 15.500 m3/s (/b~tul medm fimd de 6400 m3/s), Some~ul a atins la Satu Mare 3342 m3/s 22~b1tu13 mediu, de 125 m3/s); in 1975, debitul Oltului la Stoiene~ a fost de (d b~ Is (debitul mediu, de 158 m3/s), iar Buzaulla Nehoiu a crescut la 1400m3/s m dee, tulmediu, de 22 m3/s). Uneori, cum a fost in 1970, intreaga tara a fost afectata I !Qra. In~datii, dar cel mai adesea ele survin numai in anumite bazine sau Piirti din care' pre exe~plu, in ultimul deceniu, au fost in~date piirtile de vest ~inord-vest, frecvtau~ubmt1uentamediteraneana ~iatlantica. In ultimii 50-60 de ani, nivelul ~i S . e~!,a m~datiilor au crescut, in special, in partea de vest.
A

secetele,furtuntle,mundaptle;trecenle de la anottmpulrece la cel C I! . factreptat,ci bruse~icumarivariatiidetemperatura. ia a deP'
A

Un exemplu a fost anul 2000, cand te~peratur~ medie in Rom~ste

4~o_,

eu 1,8°C pe cea normalii (8,3°C); temperatunle maxtme au ureat la p. lie .1sud, in lunile iulie ~i august, atingand 43,5°C la Giurgiu (5 lU .' 232

II)Unciat pnve~e dezastrele, .~~o~ ele. sunt extrem de mari.. I~ 1970 au f~st at 83..000 eompl~t 83 de 10Calitap ~l parpal 1528, plus 395 umtatl de producpe, e 700.000 case: dm care 13.070 au fost total distruse, 1.112.000 ha, din care )Joliet ~ha msamiintate, 930 km eale ferata, 2270 km ~oselele, 2200 poduri ~i
:~l.1be cazute,

1800 krn linii eleetrice afectate, 690 km linii telefoniee ~.a.; totalul elor s-a ridieat la 1 miliard de dolari. Pentru anul 1975 se poate cita, in plus, 233

inneearea unui ~oartemare n~ar de ~i~ale: 1O.?00 .bovine, 80.000 Par' .. 100.000 ovine ~l aproape 3 mlhoane pasan. Alte tIpun de pagube se refl C~Il,
eroziunea ~i surparea de maluri, eolmatarea lacurilor, colmatarea unor teera la agrieole, lipsa apei potabile, distrugerea de valori eulturale (muzee, bibIiote/ellUri avarierea ~i seurgerea unor iazuri de decantare, care produc man p1t~.), declan~rea de alunecari ~iprabu~iri, intreruperea circula~ei ~i, mai presus de0 u~1, pierderea de vie~ omene~ti. onCe, Masurile impotriva efectelor inunda~lor sunt multiple: indiguiri ale rau 'I lacuri de reten~e, amenajari ale toren~lor, impadurirea bazinelor hidrog~ or, l~girea podu~lor e~. Dar so~u~~de ?az~.~ane ~~najarea complexa a bazine~~'
r a

Jv/asuri1ede prevenire san de stopare a epidemiilor sunt: igiena, vaccin, baterea tfultari1or,a ~bolanilor ~i c3inilor vagabonzi, asigurarea apei potabile ete.

hldrografice,mcluslv drenunle m campn ~l luncl. In cadrul apa.ran.i ivile c

organizate ~isist.emede al~rtarea locuitorilor,precum.~iechi~e de in~erventie pe~: salvarea oamernlor, a. ~~alelor, suprave~herea ~l proteJarea dl~rilor etc. 0 recomandarepentru tun~: sa nu ~eze cortunle pentru noapte pe loeun inundabilel Valu~rilede furtuna,!a !~ul M~rii Negre ~ipe mare, ating ~ana la 5-8 m ~i provoaca mtreruperea navigapel, avanerea sau seufundarea unor nave ~i altor ambarca~uni, suprind peseari in larg, iar varn fac victime in randul turi§tilor. Valurile medii ~i mari pe timpul)ernii distrug 0 parte din plaje, subsapa faleza, provocand prabu~iri ~i alunecari. Inecari de oameni pot avea loc, la furtuni, §iin lacul Razelm. Hazarde biologice Sunt hazardele produse de anumi~ agenp patogeni de tipul microbilor, care provoaca boli la oameni, ori de invazia unor insecte care ataca pomii sau culturile. Epidemiile (sau molimele) reprezinta extinderea in masa a unei boli infec!ioase intr-un timp scurt, uneori cu implicapi pana la decese. Sunt provocate de a~a-zi~ii agenp patogeni, respectiv de organisme unicelulare ca viru~ii, bacteriile, baciIii. Ace~tia sunt purta!i de om sau de 0 serie de ani~~le: tan!ari (malaria sau friguriIe), puricii, paduchii (tifosul), ~oarecii §i CaInJ~ (turbarea) sau alte animale. Aproape anual exista epidemii de gripa, care a~a~a mai ales caile respiratorii, dar pot da ~i complicapi grave la copii ~i batr~1. In trecut apareau epidemii de ciuma ~i holera, care omorau mii de oameDl.~~t)e ~unoscuta "ciuma lui Caragea" (domn al Tarii Romane~ti, intre 1812~1~ i In prezent apar, ceva mai localizat, hepatita, meningita, malaria, poliom1ehta~ in mo~ deosebit SIDA (Sindromul Imunodeficien!ei Dobandite).. area In Romania exista peste 6000 de cazuri cunoscute de SIDA, dIDcare 10 majoritate copii. .deJ1'\ii Cauzele principale care favorizeaza aparipa ~i declan~area unor etzastre sunt: !ipsa de igiena, subnutripa, lipsa apei potabile, conjunctura ~or eedusa
~

carrtExista~i infec,tiitoxialimentareuneori in masa, eu triehina sau triehineloza . ales din carnea de pore), eu salmonela (bacterie patogena) ~i eu ciuperci ((1t~"itOare. Periculoase sunt ~iunele boli transmisibile de la vite sau caini, ca febra o~asa, antraxul (Mahmudia, in 2000) ~iturbarea. aft Invaziile de lacuste reprezentau un fenomen ee avea loc mai ales in trecut IOplu,pe vremea lui ~tefan Lacusta), cand nu erau insecticide. Distrugeau (e"~ete imense de culturi, cu precadere pe timp secetos, in Baragan, Dobrogea ~i ~~ta. Exista ~eori ~i in.v~ii de omizi (larve ~i fluturi), care ataca fnmzele unor i fructifen sau ale steJanlor. pO~"

(inundatii, cutremure), aglomerari periodice ~ari d~ popu!a!ie cu 19len:r:te .~! (tabere §colare, de vacantfl, balneare, spitale §l ~coh supraag!om. catJ11 neigienizate, cazfumi, pu§carii, cartiere insalubre), invazii de taJ1tafl, ,I vagabonzi, ~obolani etc. 234 235

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->