Relatii între componentele mediului

Între elementele şi componentele mediului înconjurător, între procese şi fenomene care le

caracterizează există relaţii de interacţiune.

1. Relaţiile statice sau aparent statice

Au loc între componentele aparent pasive şi decurg lent.

EXEMPLE

 relief şi plante,
 temperatura aerului şi vegetaţie,
 plante şi sol,
 între sol şi relief
 între sol şi aer

relaţiile reciproce dintre roca-mamă şi sol.

 Roca, prin dezagregare, formează substratul pentru sol, constituindu-i partea

anorganică,
 solul, la rândul său, protejează roca de acţiunea factorilor externi.

rocă şi apele subterane

 litosfera influenţează cantitatea, chimismul, temperatura, dinamica apelor

subterane, ca şi raportul scurgere-infiltraţie, generează viteza, nivelul apelor
şi regimul scurgerii.


AER-ROCI

• Incalzire atmosferei prin intermediul suprafetei scoartei

• Dezagregarea rocilor

• Eroziunea eoliana
 AER-APA

• Reglajul termic realizat de ocean

• Schimbul de gaze atmosfera-ocean

• Circuitul apei

APA-ROCI

• Circuitul apei

• Dezagregarea rocilor si modelarea reliefului de catre rauri, ghetari, apa oceanica

2. Relaţiile dinamice
 unul dintre elemente are o forță de mișcare mare reușind să transforme celălalt element
 relații diurne, sezonale, anuale, multianuale, seculare, milenare.

Dinamica diurnă  

 variaţia elementelor meteorologice, 

 alternarea zilelor şi nopţilor,
 adaptările vieţuitoarelor la lumină sau întuneric,

dinamica sezonieră

 modificări în mediile bisezonale (în zona tropicală) şi multisezonale (în zona temperată)
 fazele de vegetaţie ale plantelor,

dinamica seculară

  alternanţa perioadelor umede cu cele uscate în decursul unui secol 

dinamica milenară  

 schimbări care au loc la nivelul scoarţei terestre, al atmosferei sau al Oceanului Planetar.
 mişcările orogenice au condus la formarea unităţilor  de relief
 constituirea elementelor văii rîului,
 relaţiile dinamico-evolutive impuse de glaciaţii,
  peneplenizarea reliefului montan, 
 mişcarea curenţilor magmatici subcrustali.
3. Relatii spatiale
se refera la interactiunile specifice dintre elementele, fenomenele care se gasesc simultan intr-
un anumit spatiu geographic

marimea spatiului geografic in care elementele mediului interactioneaza este diferita :

  Zona (naturala, climatica, biogeografica, pedogeografica)

 Etaj (de relief, climatic, biogeografic)
 Regiune (naturala, agricola, industriala, urbana)
  Areal (padure, pajiste, montan, etc)
 Loc (terasa, lunca, versant, asezare)

Acest tip de relaţii este condiționat de anumiţi factori generatori.

 ansamblul de relaţii (rocă – relief – aer – viețuitoare etc.) stabilite pe întinderi mari în
Deşertul Sahara este subordonat factorului generator climatic.
 sistemul de relaţii ale mediului geografic în spațiile din Arctica și Antarctica este
subordonat factorului generator climatic.
 Sistemul de relații din oazele deșerturilor tropicale sunt subordonate unui alt factor
generator, și anume prezenței unei pânze de ape freatice la adâncimi mici

exemple de relații spațiale

 repartitia geografica a mangrovelor

repartitia geografiaca coralilor

 valorificarea resurselor minerale şi prelucrarea lor industrială în diverse părţi ale

globului)
 marea influiențează clima zonei litorale
 munții sunt bariere pentru masele de aer
 curenții oceanici poartă apele calde de la ecuator spre latitudini mai mari

4. Relaţiile temporale
relevă schimbările parţiale sau totale ale factorilor de mediu sau ale mediului în
ansamblu 

pun în evidenţă succesiunea în timp a fenomenelor din mediul înconjurător 

relaţii temporale de scurtă durată

 prăbuşiri ale unor cariere de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale, a unor case
de locuit, 
  alunecări de teren,
  inundaţii ale terenurilor agricole 
 erupţii vulcanice
 cutremure
 formarea precipitațiilor,

relaţii temporale de lungă durată

 formarea solurilor sărate,

 desţelenirea stepei şi cultivarea plantelor agricole,
  drenarea bălţilor,
  reglarea cursurilor de apă etc.
 formarea reliefului glaciar, 
 formarea loessului
 formarea solurilor, 
 formarea mlaştinilor, 
 formarea continentelor, 
 formarea bazinelor oceanice 

Derularea efectelor în timp poate avea loc şi în cazul activităţilor umane.

 defrişarea pădurilor şi înlocuirea lor cu diverse culturi agricole este însoţită de

schimbarea relaţiilor dintre elementele mediului.
o apar procese geomorfologice, ca şiroirea, alunecărilede teren, condiţionînd

apariţia unui alt tip de mediu.  

5. Relaţiile cauzale
acestea decurg de la cauză la efect 

generează procese şi fenomene ce conduc la transformări esenţiale ale mediului.

 apele fântânilor sunt poluate din cauza administrării neraţionale a pesticidelor şi a

îngrăşămintelor minerale;
 emanările de bioxid de sulf de la uzinele industriale determină formarea ploilor acide, iar
acestea, la rîndul lor, dăunează pădurilor, plantelor agricole şi faunei acvatice.
 desecarea bălţilor a cauzat coborârea apelor freatice, a provocat salinizarea solurilor de
luncă şi scoaterea lor din circuitul agricol.
 Defrişarea pădurilor,desţelenirea stepelor şi a silvostepelor, păşunatul excesiv au avut ca
efect degradarea şi chiar deşertificarea unor suprafeţe considerabile în savane şi în zonele
subtropicale
6. Relaţiile funcţionale
sunt relatiile fundamentale

constau în interactiunea geosferelor,

 au un caracter global,

duc la un echilibrul dinamic,

duc la evolutia mediului terestru

se manifestă sub forma circuitelor globale materiei si energiei

 Stabilitatea sistemelor de mediu este o măsură a integrităţii lor.

 Perturbaţiile produse sunt diminuate de mediu, capabil să revină la starea sa iniţială, cu
unele schimbări nesemnificative.
 Aceasta are loc datorită  funcționalității geosistemului  capabil să se autoregleze,
să realizeze un echilibru dinamic 
 Disfuncţionalitatea mediului  survine când intervin
o schimbări ample ale climei,
o modificări de ordin geologic (cutremure, erupţii vulcanice),
o alunecări de teren
o vânt, furtuni, precipitaţii abundente, valurile oceanice devastatoare, secete,
defrişarea pădurilor, suprapăşunat, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor
chimice, poluarea sistemelor naturale etc.

Exemple de relaţii funcţionale 

 autoepurarea apelor râului după poluarea sa cu deversări industriale, 

 dezvoltarea pădurilor secundare după incendii etc