Introducere in geologie

 Stiinta care se ocupa de studiul Pamantului

 Studiaza:
– alcatuirea scoartei terestre
– compozitia mineralogica, petrografica si chimica
– formele de zacamant ale diferitelor mase de roci
– fortele care
 actioneaza asupra scoartei terestre
 ii modifica structura si aspectul
 Stiintele geologiei
 Geomorfologia - relieful scoartei terestre
 Geotectonica - masele de roci din scoarta si
miscarile scoartei
 Mineralogia - mineralele din care sunt alcatuite
rocile
 Petrografia - structura rocilor din scoarta terestra
 Cristalografia - structura interna a cristalelor
 Geochimia
– legile de repartitie, asociatie si migratie a substantelor
chimice
– din interiorul pamantului si de la suprafata lui
 Pedologia - studiul solurilor
Dinamica externa a pamantului

 Surse de energie a fortelor externe

– energia radianta (lumina si caldura):
 incalzirea, dezagregarea si alterarea rocilor
 formarea curentilor de aer si apa
 evaporarea apelor
 formarea precipitatiilor
– atractia Lunii si a Soarelui
 formarea fluxului si refluxului
– gravitatia pamantului
 deplasari din zonele inalte catre cele joase a rocilor
dezagregate
– radiatiile cosmice
– caderile meteoritilor
 Dinamica interna a pamantului

 transformari fizice si chimice in interiorul scoartei

1. procese magmatice: topirea locala a materiei scoartei
terestre
 fenomene vulcanice: la suprafata litosferei
 fenomene plutonice: in interiorul litosferei
2. miscari seismice: rezultat al dinamicii placilor tectonice
 cutremure
3. miscari tectonice: deplasari lente
4. metamorfismul rocilor – transformari ale rocilor in stare
solida (doar); cauze:
– caldura
– presuinea
– agenti mineralizatori: vapori de apa si gaze
 Dinamica pamantului
Consecinte

 Depunerea si acumularea:
– precipitare in solutii (sedimentare chimica)
– actiunea organismelor (sedimentare
organogena)
– depunerea particulelor solide transportate de
apa (sedimentare mecanica)
 Meteorizarea
– transformarea rocilor si mineralelor sub actiunea
factorilor fizici, chimici sau biologici
 Meteorizarea

 Depinde de conditiile climatice

1. M. mecanica (fizica)
 Degradare fizica
 Faramitare
2. M. chimica (alterarea chimica)
 Modificare compozitiei chimice a mineralelor
si rocilor
3. M. organogena (biochimica)
 Actiunea organismelor
 Actiunea resturilor rezultate din
descompunerea acestora
 Geneza mineralelor

 Minerale magmatice – din magma vulcanica:

– topitura fierbinte de silicati, oxizi, sulfuri, vapori de apa,
gaze (CO, CO2, SO2, H2S, HCl, NH3)
– o dispersie de ioni; prin ascensiune spre suprafata
terestra ionii se combina si formeaza combinatii stabile si
rezistente la actiunea factorilor externi (minerale)
 Minerale metamorfice
– ca urmare a actiunilor metamorfice asupra ST (variatii de
temperaturi, presiuni, miscari cutanare)
 Minerale sedimentare – la suprafata ST:
– sub influenta agentilor externi (O2, CO2, H2O,
microorganisme)
– procese: dezagregare, eroziune, alterare chimica,
precipitare din solutii, fixare (de catre organisme)
 Compozitia scoartei terestre
 Abordare: chimica, mineralogica, petrografica
 Compozitia chimica a crustei terestre:
– O (46,8 %); Si (27,3 %); Al (8,7 %); Fe (5,1 %); Ca (3,5 %); Na
(2,6 %); K (2,6 %); Mg (2,1 %); alte elemente (1,2 %)
– interior - roca bazaltica – caracter bazic
– spre exterior - rocile granitice si sedimentare – caracter acid
 Mineralogic:
– Stare elementara: S, Hg, Fe, Au, Ag
– Minerale: oxizi, hidroxizi, saruri, combinate (cuartul cel mai
raspandit la suprafata)
 orice corp natural (S, L, G), fizico-chimic omogen, alcatuit din unu
sau mai multe elemente chimice combinate, cristalizat sau amorf,
care intra in alcatuirea scoartei terestre
 minereu: mineral care este exploatat industrial
 Petrografic:
– Roci magmatice 95% din volumul ST; 25% din suprafata ST
– Roci metamorfice
– Roci sedimentare: 5% din volumul ST; 75% din suprafata ST
 Proprietatile fizice ale
scoartei terestre
 Morfologice: forma cristalelor
 Optice macroscopice: culoare (si la zgariere), transparenta,
opacitate, luciu
 Optice microscopice: propagarea ondulatorie a luminii
 Mecanice: elasticitatea, plasticitatea, deformatii (clivaj,
duritate)
 Densitatea: f. usoare (petrol, chihlibmar), usoare (sare gema,
ghips), grele (pirita, blenda, galena), f. grele (Cu, Ag, Au, Hg)
 Magnetice: paramagnetice (pirita); diamagnetice
 Electrice: bune sau rele conducatoare de curent electric
 Termice: bune sau rele conducatoare de caldura
 Radioactivitatea: emit particule cu degajare de radiatii si
transformare in alte elemente
 Fuzibilitatea: usor, greu sau f. greu fuzibile
 Udabilitatea: hidrofile sau hidrofobe
 Introducere in pedologie
 pedor = teren, sol, ogor

 Se ocupa cu studiul solului:

– geneza, evolutia, caracterizarea
proprietatilor (morfologice, fizice,
chimice si biologice), clasificari, utilizari

 Scop: cunoasterea legilor care

guverneaza evolutia si proprietatile
acestui mediu complex
 Solul

 Mediu fizic, chimic si biochimic dinamic

 Suport pentru radacini si plante, aer si apa
 Sursa de substante nutritive
– nutrienti: azotati, azotiti, amoniu, fosfati, K, Ca,
Mg, compusi organici cu N si P
 Compozitie organo-minerala complexa
– elementele nutritive sunt retinute si acumulate
(humus) si eliberate prin mineralizare

 dpdv economic:
– mijloc de productie (cultivarea plantelor -
fertilitate)
– obiect al muncii
 Abordarea pedologiei
 Tratare stiintifica
– Studiul legilor care guverneaza dinamica lui
– Observatii pe teren
– Analize de laborator
– Prelucrarea datelor si interpretarea lor
 Inrudirea cu alte stiinte
– Ecologia
– Meteorologia si climatologia
– Silvicultura
– Fizica, chimie, matematica
– Topografie
– Geologie si geomorfologie
– Mineralogie
 Formarea solului
 Procesul de solidificare
– proces fizico-chimic si biologic
– transformarea si migrarea substantelor inspre
straturile superficiale ale litosferei = sol
– perechi de procese contrare:
 alterarea silicatilor primari (hidroliza) – resinteza
silicatilor secundari (argilizare)
 descompunerea si mineralizarea materiei organice –
resinteza lor (humificare)
 oxidare – reducere
 patrunderea si retinerea apei – pierderea apei
(infiltratii…)
 acumularea elementelor nutritive - pierderea lor
(consumul de catre plante)
 Compozitia solului ca sistem

 Elemente solide
– anorganice
 nealterate: bolovanis, pietris, nisip, praf
 alterate: saruri minerale, oxizi, hidroxizi, argile
– organice
 vii: microorganisme, mezofauna
 moarte
– nealterate: litiera, resturi de lemn, radacini, microroganisme
– alterate: humus
 Elemente lichide:
– apa
– substantele solubile
 anorganice
 organice
– coloizi
 Elemente gazoase:
– aer: O2, H2, CO2, alte gaze
– vapori de apa
Formarea componentelor solului
– componenta minerala
 Formarea componentei minerale
– dezagregarea (meteorizarea fizica)
 variatiile de temperatura, procesul de inghet-dezghet,
apa, vantul, fortele gravitationale, plantele
– alterarea (meteorizarea chimica)
 hidratarea, dizolvarea, hidroliza, carbonatarea, oxido-
reducerea
– alterarea biochimica (microroganisme si plante)
 sinteza de materie organica
 descompunerea ei pana la mineralizare
 Produsele dezagregarii si alterarii
– saruri, oxizi si hidroxizi, minerale argiloase
Formarea componentelor solului
– componenta organica
 Formarea componentei organice
– acumulare sub forma de humus
 Surse de materie organica
 organisme de natura vegetala care produc materie
organice prin fotosinteza
– biomasa
– resturi organice din masa aeriana si radacini
– substante humice

 Compozitia
 apa (75-90 %)
 substante organice
– C, H, O, N, P, S, Ca, Mg, Fe, K
– zaharuri (celuloza), lignine, tananti, proteine, lipide, rasini
 Transformari ale materiei
organice in sol
1. Mineralizarea materiei organice
– sub actiunea agentilor fizici, chimici si
biochimici
– descompunerea rapida pana la:
 CO2, H2O, NH3, saruri
– descompunerea lenta – produsi intermediari
 resinteza – formeaza noi compusi (humus)
 descompunere pana la mineralizare (dar tot lenta)
– procese ale mineralizarii:
 hidroliza
 oxido-reduceri
 mineralizarea totala
 Transformari ale materiei
organice in sol
2. Humificarea
– transformarea resturilor organice pana la un
anumit punct si resinteza altor produse noi
organice = humus
 Humusul: produs organic complex
– hidrati de carbon, proteine, lignine, amino acizi
– acizi humici (80-90% din masa humusului):
 acid humic si acid fulvic
– acizii humici se formeaza in urma proceselor de
 oxidare biochimica lenta (catalizate de componenta
minerala)
 condensare si policondensare
 Acid humic si acid fulvic
 Acid humic – reprezinta fractia din substantele
humice care nu sunt solubile in apa in conditii acide
(sub pH 2) dar solubile la pH mai mare (bazic)
– 50% C, 40% O, 5% H, 3% N, 1% P, 1% S
– structura de tip polifenolic, cu grupe functionale –OH,
–NH2, =CO, -COOH
 Acid fulvic – reprezinta fractia din substantele
humice care nu sunt solubile in apa in conditii
bazice, dar solubile la pH mai mic (acid)
– mai putin C, mai mult O, 5% H, 3% N, 1% P, 1% S
– structura similara acidului humic
 Humina - reprezinta fractia din substantele humice
insolubile in apa
Proprietatile chimice ale solului
- Apa din sol
 Solutia solului:
– compusi solubili cu rol nutritiv
– saruri ale acizilor minerali (azotiti, azotati, cloruri,
sulfuri, carbonati, fosfati) de Ca, Mg, K, Na, amoniu,
Fe, Al, Mn
– acizii organici: acetic, oxalic, tartric, malic
– acizii humic si fulvic
– amino acizii, alti compusi organici solubili
 Dispersii:
– dispersii ionice: saruri si acizi
– dispersii moleculare: zaharuri
– dispersii coloidale: acizii humici, hidroxizi insolubili
(Al, Fe)
Proprietatile chimice ale solului

1. Capacitatea de adsorbtie
 moleculara – retinerea la suprafata solului
a moleculelor polare
 cationica – schimb de cationi intre cei de
pe suprafata solului cu cei din solutia
solului
 guveranta de legile: echivalentei, reversibilitatii,
echilibrului, energiei de adsorbtie
 capacitatea de schimb (T):
– pentru hidrogen (H+) - SH
– pentru cationi/baze (Ca2+, Mg2+, Na+, K+…) - SB
– totala T= SH+ SB
 anionica – schimb de anioni
Proprietatile chimice ale solului

2. Reactia solului (pH)

acida (H+), sau alcalina (OH-);
 prin dizolvare si disociere electrolitica,
influenteaza
 procesele bio(chimice)
 cresterea plantelor
 activitatea microbiana (la anumite pH-uri)
 toxicitatea exercitata de acizi
 corectarea reactiei acide
 amendamente calcaroase – CaCO3, CaO, Ca(OH)2
 corectarea reactiei alcaline
 amendamente – gipsul, fosfogipsul
 drenaje – sa coboare nivelul apei freatice saline
 irigatii cu apa dulce – schimba compozitia solului
Proprietatile chimice ale solului
3. Capacitatea de tamponare
 Proprietatea unor compusi din sol (cu caracter
acido-bazic) de a se opune modificarilor
evidente ale pH-ului solului
 Exemple
– complexul argilo-humic
– tampon carbonat - CaCO3, Ca(HCO3)2, H2CO3
– tampon fosfat (fosfat, acid fosforic)
 Importanta practica
– alegerea amendamentelor
– alegerea ingrasamintelor
 Elemente nutritive din sol
 Solul
– sursa de elemente nutritive pentru plante
– rezervor de elemente
 Plantele au capacitatea de a sintetisa biomasa
prin fotosinteza si nutritie minerala
 Elementele nutritive din sol (cantitaiv)
– macroelemente – C, H, O, N, P, K, Ca, Mg, S
– microelemente – Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, Cl
 Provenienta – alterarea mineralelor
 Elementele nutritive se gasesc sub forma:
– substante “asimilabile” – cele solubile
– substante “actual inaccesibile” – saruri greu solubile