Procese pedogenetice = CUM SE FORMEAZA STRATURILE DIN SOL?

(ORIZONTURILE)

1. Procese pedogenetice de transformare

- Alterarea
- Bioacumularea
- Gleizarea
- Stagnogleizarea (pseudogleizare)

2. Procese pedogenetice de translocare

- Eluvierea
 Levigarea
 Migrarea
- Iluvierea
- Salinizarea
- Alcalizarea

3. Procese pedogenetice de haploidizare

- Vertice
- Vermice
- Criogenice

4. Procese de aport și transport

- Sedimentarea
 Clasificarea rocilor din punct de vedere pedologic

1. Dupa conținutul de silice:

- Acide
- Neutre
- Bazice
- Ultrabazice

2. Dupa complexitatea chimica:

 Cu chimism complex
 Cu chimism simplu (calcare, marmare, etc)

3. Dupa caracteristicile structurale (dupa rigiditate):

 Rigide
 Mobile
 Dezagregarea rocilor

Dezagregarea = Faramitarea, maruntirea rocilor.

Claste = fragmentele rezultate in urma maruntirii (dezagregarii).

Tipuri de dezagregare:

1. Dezagregare termica – rocile se contracta si dilata de la variatii

de temperature si se sparg.

2. Gelivatie (gelifractie, crioclastism) – apa din roci se contracta si

dilata de la inghet si dezghet

3. Haloclastism – se depun saruri in fisurile rocilor si se sparg rocile

(precipitarea cristalelor de saruri din solutiile suprasaturate)

4. Dezagregare biomecanica – rocile sunt sparte de vietuitoare: de

radacinile plantelor sau de galerii sapate de animale

5. Dezagregarea sub actiunea apelor curgatoare, a zapezilor si a

ghetarilor

6. Dezagregarea prin actiunea vantului

7. Dezagregarea prin actiunea fortei gravitationale

Consecinte: prin maruntire este favorizata alterarea rocilor.

 Alterarea

Alterarea = process chimic prin care mineralele primare instabile sunt

transformate prin actiunea factorilor externi in minerale secundare
stabile.

Factorii externi = apa, aer, organisme

Tipuri de alterare:
1. Hidratarea si deshidratarea

 Hidratarea fizica
 Hidratarea chimica

2. Dizolvarea

 Congruenta – dupa dizolvare rezulta aceeasi substanta

 Incogruenta – dupa dizolvare rezulta o substanta diferita

3. Hidroliza

4. Ozidarea si reducerea

5. Carbonatarea

Hidroliza = inlocuirea cationilor propria ai mineralelor cu ionii de

hydrogen din apa.
Neutralizarea = procesul invers hidrolizei.
Etapele hidrolizei:
1. Debazificarea
2. Silicifierea
 Scoarta de dezagregare si alterare

Caracteristici generale:
 strat afânat, permeabil pentru apă şi gaze;

 apare deasupra rocilor parentale nedegradate prin dezagregarea şi/sau

alterate;

 include în partea ei superioară învelişul de sol.

 mulează suprafaţa reliefului;

 grosimi care variază de la câţiva cm sau dm până la mai mulți metri.

 grosimea este influenţată de: rocă, climă, panta şi vârsta formei de relief.

Constituentii scoartei de alterare:

1. Constituenti primari: claste

2. Constituenti secundari:

- Mineralele argiloase: cloritul, caolinitul (haloistul), ilitul

(vermiculitul), montmorillonitul (beidelitul)

- Allofanele (greaca: care se vede altfel): geluri amorfe de

siliciu si hidroxizi de aluminiu

- Oxizii si hidroxizii: de fier, de mangan, de aluminiu,

bioxidul de siliciu hidratat

- Sarurile: cloruri (halit, silvina), sulfati (ghips), carbonate

Directii de evolutie a scoartei de alterare:

1. Dpdv al legaturii materialului cu roca parentala:

 Scoarta autohtona (primara)

 Scoarta alohtona (secundara)

2. Dpdv al directiei de alterare a materialului primar:

 Ferallitizarea

 Siallitizarea

Tipuri geografice de scoarte de alterare:

 Scoarţe de alterare litogene (detritic-grosiere)

 Scoarţe de alterare siallitice

 Scoarţe de alterare al(fer)litice

 Scoarţe de alterare de tranziţie

Sursele componentei organice din sol: plante, microorganism si animale
Alcatuirea componentei organice din sol:
1. Resturi organice:

 Transformate: substante humice

 Partial transformate
 Netransformate: litera

2. Organisme vii

Transformarea materiei organice are loc in doua etape:

3. Descompunerea: resturi organice  compusi simpli
4. Humificarea: compusi simpli  compusi complexi (substante humice)

Tipurile de substante humice:

1. Acizi huminici
2. Acizi fulvici
3. Huminele
Raporturile C/N si AH/AF – raporturi care indica nivelul de transformare a
resturilor vegetale

Tipurile de humus:
1. Mullul – forma optima de humus, neagra, afanta, fertila. Descompunere
realizata de bacterii
2. Moderul – calitate inferioara mullului
3. Morrul (humusul brut) – descompunere realizata de ciuperci. In
regiunile montane.
4. Turba – sol in care nu sunt descompuse resturile vegetale. In regiuni cu
umiditate mare.

Importanta humusului in sol:

- Rezervor de substante nutritive pentru plante
- Compontenta de structura a solului
Formele apei din sol:
1. Apa sub forma de vapori

2. Apa legata chimic

 Apa de constitutie
 Apa de cristalizare

3. Apa legata fizic

 Puternic legata (de higroscopicitate)
 Slab legata (peliculara)

4. Apa libera
 Capilara – in contact cu panza freatica
 Gravitationala – detasata/deasupra panzei freatice

Indici hidrofizici:
1. Umiditatea actuala sau momentane a solului: uscat  reavan  jilav 
umed  ud  saturat.
2. Capacitatea totala de apa – cata apa incape MAXIM
3. Capacitatea de apa din camp – cata apa ar trebui sa fie la modul IDEAL
4. Coeficientul de ofilire – cantitatea de apa de la care incepe ofilirea
5. Cantitatea de apa utila – cata apa POATE FI UTILIZATA EFECTIV de
plante

Bilanțul apei în sol = raportul dintre cantitatea de apă intrată în sol si cea
pierdută.

Tipuri de regim hidric:

1. Pergelic – sol sub care este un strat inghetat

2. Percolativ – in regiunile umede
3. Periodic percolativ – regiuni temperate (silvostepa)
4. Nepercolativ – regiuni aride si secetoase
5. Exsudativ – regiuni aride sau secetoase cu panza freatica la adancime
mica
Legile raspandirii solurilor pe suprafata Terrei:
1. Zonalitatatea – solurile se diferențiază în fâșii în funcție de latitudine și
longitudine
2. Interzonalitea – apoi se diferentiaza regional
3. Etajarea – apoi se diferentiaza in functie de altitudine
4. Intrazonalitatea – apoi se diferentiaza daca sunt situate intre mai multe
zone
5. Azonalitatea – se pot diferentia datorita unor factori unici, fara legatura
cu zona.

Interzonalitatea pe teritoriul Romaniei (Factori regionali in Romania):

1. Influenta vest-europeana (oceanica)  da culoarea deschisa/bruna
cernoziomurilor si feoziomurilor
2. Influenta est-europeana (continentala)  da culoare mai inchisa
cernoziomurilor si feoziomurilor
3. Influenta sud-europeana (mediteraneana)  da culoare roscata la
feoziomuri
4. Influenta nord-vest-europeana (balitca)  soluri argiloase, acide sau
pseudogleizate in Podisul Sucevei