Stiinta care se ocupa de studiul Pamantului

Studiaza:
alcatuirea scoartei terestre
compozitia mineralogica, petrografica si chimica
formele de zacamant ale diferitelor mase de roci
fortele care
actioneaza asupra scoartei terestre
ii modifica structura si aspectul
Introducere in geologie
Stiintele geologiei
Geomorfologia - relieful scoartei terestre
Geotectonica - masele de roci din scoarta si miscarile
scoartei
Mineralogia - mineralele din care sunt alcatuite rocile
Petrografia - structura rocilor din scoarta terestra
Cristalografia - structura interna a cristalelor
Geochimia
legile de repartitie, asociatie si migratie a substantelor
chimice
din interiorul pamantului si de la suprafata lui
Pedologia - studiul solurilor
Surse de energie a fortelor externe
energia radianta (lumina si caldura):
incalzirea, dezagregarea si alterarea rocilor
formarea curentilor de aer si apa
evaporarea apelor
formarea precipitatiilor
atractia Lunii si a Soarelui
formarea fluxului si refluxului
gravitatia pamantului
deplasari din zonele inalte catre cele joase a rocilor
dezagregate
radiatiile cosmice
caderile meteoritilor
Dinamica externa a pamantului
transformari fizice si chimice in interiorul scoartei
1. procese magmatice: topirea locala a materiei scoartei terestre
fenomene vulcanice: la suprafata litosferei
fenomene plutonice: in interiorul litosferei
2. miscari seismice: rezultat al dinamicii placilor tectonice
cutremure
3. miscari tectonice: deplasari lente
4. metamorfismul rocilor transformari ale rocilor in stare solida
(doar); cauze:
caldura
presuinea
agenti mineralizatori: vapori de apa si gaze
Dinamica interna a pamantului
Depunerea si acumularea:
precipitare in solutii (sedimentare chimica)
actiunea organismelor (sedimentare organogena)
depunerea particulelor solide transportate de apa
(sedimentare mecanica)
Meteorizarea
transformarea rocilor si mineralelor sub actiunea factorilor
fizici, chimici sau biologici
Dinamica pamantului
Consecinte
Meteorizarea
Depinde de conditiile climatice
1. M. mecanica (fizica)
Degradare fizica
Faramitare
2. M. chimica (alterarea chimica)
Modificare compozitiei chimice a mineralelor si
rocilor
3. M. organogena (biochimica)
Actiunea organismelor
Actiunea resturilor rezultate din descompunerea
acestora
Geneza mineralelor
Minerale magmatice din magma vulcanica:
topitura fierbinte de silicati, oxizi, sulfuri, vapori de apa, gaze
(CO, CO
2
, SO
2
, H
2
S, HCl, NH
3
)
o dispersie de ioni; prin ascensiune spre suprafata terestra ionii
se combina si formeaza combinatii stabile si rezistente la
actiunea factorilor externi (minerale)
Minerale metamorfice
ca urmare a actiunilor metamorfice asupra ST (variatii de
temperaturi, presiuni, miscari cutanare)
Minerale sedimentare la suprafata ST:
sub influenta agentilor externi (O
2
, CO
2
, H
2
O, microorganisme)
procese: dezagregare, eroziune, alterare chimica, precipitare
din solutii, fixare (de catre organisme)
Compozitia scoartei terestre
Abordare: chimica, mineralogica, petrografica
Compozitia chimica a crustei terestre:
O (46,8 %); Si (27,3 %); Al (8,7 %); Fe (5,1 %); Ca (3,5 %); Na (2,6 %); K
(2,6 %); Mg (2,1 %); alte elemente (1,2 %)
interior - roca bazaltica caracter bazic
spre exterior - rocile granitice si sedimentare caracter acid
Mineralogic:
Stare elementara: S, Hg, Fe, Au, Ag
Minerale: oxizi, hidroxizi, saruri, combinate (cuartul cel mai raspandit la
suprafata)
orice corp natural (S, L, G), fizico-chimic omogen, alcatuit din unu sau mai
multe elemente chimice combinate, cristalizat sau amorf, care intra in
alcatuirea scoartei terestre
minereu: mineral care este exploatat industrial
Petrografic:
Roci magmatice 95% din volumul ST; 25% din suprafata ST
Roci metamorfice
Roci sedimentare: 5% din volumul ST; 75% din suprafata ST
Proprietatile fizice ale scoartei
terestre
Morfologice: forma cristalelor
Optice macroscopice: culoare (si la zgariere), transparenta,
opacitate, luciu
Optice microscopice: propagarea ondulatorie a luminii
Mecanice: elasticitatea, plasticitatea, deformatii (clivaj, duritate)
Densitatea: f. usoare (petrol, chihlibmar), usoare (sare gema, ghips),
grele (pirita, blenda, galena), f. grele (Cu, Ag, Au, Hg)
Magnetice: paramagnetice (pirita); diamagnetice
Electrice: bune sau rele conducatoare de curent electric
Termice: bune sau rele conducatoare de caldura
Radioactivitatea: emit particule cu degajare de radiatii si
transformare in alte elemente
Fuzibilitatea: usor, greu sau f. greu fuzibile
Udabilitatea: hidrofile sau hidrofobe
Introducere in pedologie
pedor = teren, sol, ogor

Se ocupa cu studiul solului:
geneza, evolutia, caracterizarea
proprietatilor (morfologice, fizice,
chimice si biologice), clasificari, utilizari

Scop: cunoasterea legilor care
guverneaza evolutia si proprietatile
acestui mediu complex
Solul
Mediu fizic, chimic si biochimic dinamic
Suport pentru radacini si plante, aer si apa
Sursa de substante nutritive
nutrienti: azotati, azotiti, amoniu, fosfati, K, Ca,
Mg, compusi organici cu N si P
Compozitie organo-minerala complexa
elementele nutritive sunt retinute si acumulate
(humus) si eliberate prin mineralizare

dpdv economic:
mijloc de productie (cultivarea plantelor -
fertilitate)
obiect al muncii
Abordarea pedologiei
Tratare stiintifica
Studiul legilor care guverneaza dinamica lui
Observatii pe teren
Analize de laborator
Prelucrarea datelor si interpretarea lor
Inrudirea cu alte stiinte
Ecologia
Meteorologia si climatologia
Silvicultura
Fizica, chimie, matematica
Topografie
Geologie si geomorfologie
Mineralogie
Formarea solului
Procesul de solidificare
proces fizico-chimic si biologic
transformarea si migrarea substantelor inspre
straturile superficiale ale litosferei = sol
perechi de procese contrare:
alterarea silicatilor primari (hidroliza) resinteza
silicatilor secundari (argilizare)
descompunerea si mineralizarea materiei organice
resinteza lor (humificare)
oxidare reducere
patrunderea si retinerea apei pierderea apei
(infiltratii)
acumularea elementelor nutritive - pierderea lor
(consumul de catre plante)
Compozitia solului ca sistem
Elemente solide
anorganice
nealterate: bolovanis, pietris, nisip, praf
alterate: saruri minerale, oxizi, hidroxizi, argile
organice
vii: microorganisme, mezofauna
moarte
nealterate: litiera, resturi de lemn, radacini, microroganisme
alterate: humus
Elemente lichide:
apa
substantele solubile
anorganice
organice
coloizi
Elemente gazoase:
aer: O
2
, H
2
, CO
2
, alte gaze
vapori de apa
Formarea componentelor solului
componenta minerala
Formarea componentei minerale
dezagregarea (meteorizarea fizica)
variatiile de temperatura, procesul de inghet-dezghet,
apa, vantul, fortele gravitationale, plantele
alterarea (meteorizarea chimica)
hidratarea, dizolvarea, hidroliza, carbonatarea, oxido-
reducerea
alterarea biochimica (microroganisme si plante)
sinteza de materie organica
descompunerea ei pana la mineralizare
Produsele dezagregarii si alterarii
saruri, oxizi si hidroxizi, minerale argiloase
Formarea componentelor solului
componenta organica
Formarea componentei organice
acumulare sub forma de humus
Surse de materie organica
organisme de natura vegetala care produc materie
organice prin fotosinteza
biomasa
resturi organice din masa aeriana si radacini
substante humice
Compozitia
apa (75-90 %)
substante organice
C, H, O, N, P, S, Ca, Mg, Fe, K
zaharuri (celuloza), lignine, tananti, proteine, lipide, rasini
Transformari ale materiei
organice in sol
1. Mineralizarea materiei organice
sub actiunea agentilor fizici, chimici si
biochimici
descompunerea rapida pana la:
CO
2
, H
2
O, NH
3
, saruri
descompunerea lenta produsi intermediari
resinteza formeaza noi compusi (humus)
descompunere pana la mineralizare (dar tot lenta)
procese ale mineralizarii:
hidroliza
oxido-reduceri
mineralizarea totala
2. Humificarea
transformarea resturilor organice pana la un
anumit punct si resinteza altor produse noi
organice = humus
Humusul: produs organic complex
hidrati de carbon, proteine, lignine, amino acizi
acizi humici (80-90% din masa humusului):
acid humic si acid fulvic
acizii humici se formeaza in urma proceselor de
oxidare biochimica lenta (catalizate de componenta
minerala)
condensare si policondensare
Transformari ale materiei
organice in sol
Acid humic si acid fulvic
Acid humic reprezinta fractia din substantele humice
care nu sunt solubile in apa in conditii acide (sub pH 2)
dar solubile la pH mai mare (bazic)
50% C, 40% O, 5% H, 3% N, 1% P, 1% S
structura de tip polifenolic, cu grupe functionale OH, NH
2
,
=CO, -COOH
Acid fulvic reprezinta fractia din substantele humice
care nu sunt solubile in apa in conditii bazice, dar
solubile la pH mai mic (acid)
mai putin C, mai mult O, 5% H, 3% N, 1% P, 1% S
structura similara acidului humic
Humina - reprezinta fractia din substantele humice
insolubile in apa
Proprietatile chimice ale solului
- Apa din sol
Solutia solului:
compusi solubili cu rol nutritiv
saruri ale acizilor minerali (azotiti, azotati, cloruri,
sulfuri, carbonati, fosfati) de Ca, Mg, K, Na, amoniu,
Fe, Al, Mn
acizii organici: acetic, oxalic, tartric, malic
acizii humic si fulvic
amino acizii, alti compusi organici solubili
Dispersii:
dispersii ionice: saruri si acizi
dispersii moleculare: zaharuri
dispersii coloidale: acizii humici, hidroxizi insolubili
(Al, Fe)
1. Capacitatea de adsorbtie
moleculara retinerea la suprafata solului
a moleculelor polare
cationica schimb de cationi intre cei de
pe suprafata solului cu cei din solutia
solului
guveranta de legile: echivalentei, reversibilitatii,
echilibrului, energiei de adsorbtie
capacitatea de schimb (T):
pentru hidrogen (H
+
) - S
H

pentru cationi/baze (Ca
2+
, Mg
2+
, Na
+
, K
+
) - S
B

totala T= S
H
+ S
B

anionica schimb de anioni
Proprietatile chimice ale solului
Proprietatile chimice ale solului
2. Reactia solului (pH)
acida (H
+
), sau alcalina (OH
-
);
prin dizolvare si disociere electrolitica,
influenteaza
procesele bio(chimice)
cresterea plantelor
activitatea microbiana (la anumite pH-uri)
toxicitatea exercitata de acizi
corectarea reactiei acide
amendamente calcaroase CaCO
3
, CaO, Ca(OH)
2
corectarea reactiei alcaline
amendamente gipsul, fosfogipsul
drenaje sa coboare nivelul apei freatice saline
irigatii cu apa dulce schimba compozitia solului
Proprietatile chimice ale solului
3. Capacitatea de tamponare
Proprietatea unor compusi din sol (cu caracter
acido-bazic) de a se opune modificarilor evidente
ale pH-ului solului
Exemple
complexul argilo-humic
tampon carbonat - CaCO
3
, Ca(HCO
3
)
2
,

H
2
CO
3
tampon fosfat (fosfat, acid fosforic)
Importanta practica
alegerea amendamentelor
alegerea ingrasamintelor
Elemente nutritive din sol
Solul
sursa de elemente nutritive pentru plante
rezervor de elemente
Plantele au capacitatea de a sintetisa biomasa prin
fotosinteza si nutritie minerala
Elementele nutritive din sol (cantitaiv)
macrolelemente C, H, O, N, P, K, Ca, Mg, S
microelemente Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, Cl
Provenienta alterarea mineralelor
Elementele nutritive se gasesc sub forma:
substante asimilabile cele solubile
substante actual inaccesibile saruri greu solubile