Sunteți pe pagina 1din 31
SUDAREA MIG/MAG NOTIUNI DE BAZA © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 1

SUDAREA MIG/MAG NOTIUNI DE BAZA

©

SUDAREA MIG/MAG NOTIUNI DE BAZA © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 1

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

1

SUDAREA MIG/MAG NOTIUNI DE BAZA © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 1
CUPRINS Diferite procedee de sudare in mediu protector 3 Istoria sudarii MIG/MAG 4 Principiul sudarii

CUPRINS

Diferite procedee de sudare in mediu protector

3

Istoria sudarii MIG/MAG

4

Principiul sudarii MIG/MAG

5

Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG

6

Variante constructive

6

Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG

7

Dispozitivul de avans al sarmei

9

Pistoletul de sudare

10

Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG

11

Caracteristica

arcului

electric

12

Punctul de lucru

12

Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte

14

Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte

14

Transformator cu comutator de tensiune

14

Redresor

14

Bobina de inductanta

15

Principiul sudarii in curent pulsat

16

Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat

18

Sisteme cu circuit de comanda cu bucla

18

Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor

18

Gaze de protectie

18

Reglarea debitului gazului de protectie

20

Pozitii de sudare

21

Tipuri de arc electrice

21

Transferul materialului de adaos

21

Manuirea pistoletului de sudare

23

Sarma

electrod

24

Sarma

tubulara

25

Rata de depunere

 

25

Tipuri de rosturi la sudare

27

Defecte la sudare

27

Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator

27

Defecte

de topire

 

28

Siguranta

locului de munca

30

Pericole datorate zgomotului si radatiei optice

30

Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta

30

Pericole

datorate circuitelor electrice

31

Masuri de protectie

31

Echipament de protectie si primul ajutor

31

Este interzis a transmite sau a copia aceasta documentatie sau a exploata comercial sau comunica continutul acesteia. Orice incalcare acestei interdictii, va face raspunzator si va obliga la plata de daune. Textul si figurile corespund stadiului tehnic la tiparire.

©

si figurile corespund stadiului tehnic la tiparire. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

2

si figurile corespund stadiului tehnic la tiparire. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 2
Diferite procedee de sudare in mediu protector Sudarea in mediu protector este termenul generic pentru

Diferite procedee de sudare in mediu protector

Sudarea in mediu protector este termenul generic pentru toate procedeele de sudare, la care baia de sudare si metalul ce se transfera in aceasta, sunt protejate cu un gaz de protectie impotriva actiunii atmodsferei. Arcul electric arde vizibil intre electrod si piesa.

Procedeele de sudare in mediu de gaz protector pot fi clasificate in functie de tipul electrodului, a gazului de protectie si a arcului electric utilizat.

O prima clasificare se poate face dupa tipul electrodului. Astfel, procedeele pot fi

impartite in procedee cu electrod nefuzibil si procedee cu electrod fuzibil.

Electrodul nefuzibil – sau „permanent” – este fabricat din wolfram, de aceea acest procedeu se numeste sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil in engleza gas tungsten-arc (GTA) welding.

In cazul sudarii cu electrod fuzibil acesta este in acelasi timp si unul din polii arcului

electric si material de adaos. Are aceeasi compozitie chimica sau foarte apropiata de

cea a materialului de baza. Acest procedeu se numeste sudare in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil in engleza gas metal-arc (GMA) welding.

Aceste doua categorii se pot diferentia dupa gazul de protectie utilizat.

La procedeul de sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil se folosesc gaze

inerte sau nobile. Termenul "inert" provine din limba greaca si inseamna indiferent’’ sau „lent in reactii”. Dintre gazele nobile disponibile, la sudarea in mediu de gaz protector inert cu electrod nefuzibil (WIG) se foloseste in principal argon sau heliu, sau amestecuri ale acestora.

La sudarea in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil se folosesc atat gaze inerte, cat

si gaze active. De accea, se face deosebirea dintre sudarea in mediu de gaz protector inert cu electrod fuzibil (MIG) si sudarea in mediu de gaz protector activ cu electrod fuzibil (MAG).

O alta distinctie se face in functie de tipul de gaz de protectie utilizat - intre sudarea

MAGM, unde se utilizeaza amestecuri de gaze pe baza de argon cu adaos de componente active, cum ar fi CO 2 si O 2 (cunoscuta si ca GMMA = “gas-mixture metal- arc” welding) si sudarea MAGC, unde se utilizeaza dioxid de carbon CO 2 tehnic (cunoscuta si ca GMA-CO 2 ).

©

carbon CO 2 tehnic (cunoscuta si ca GMA-CO 2 ). © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

3

CO 2 tehnic (cunoscuta si ca GMA-CO 2 ). © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
Istoria sudarii MIG/MAG Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul

Istoria sudarii MIG/MAG

Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul 1947, cand pe piata din SUA au aparut primele instalatii destinate acestui procedeu. Pe atunci se numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la Shielded Inert Gas Metal Arc(poate fi echivalata cu sudarea MIG).

In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO 2 (dioxid de carbon) la sudare, astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In scurt timp, acest procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru sudarea otelurilor nealiate si slab aliate.

Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze si amestecuri de gaze, iar utilizarea acestora s-a extins tot mai mult de-a lungul anilor. In prezent este posibila sudarea MIG/MAG la standarde de calitate superioare si cu productivitate ridicata.

In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai mare, nu doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si pentru sudarea aluminiului si a otelurilor inalt aliate datorita tehnologiei arcului electric pulsat.

Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere, patrundere adanca, rentabilitate mare, manevrare usoara, mecanizare completa etc., sudarea MIG/MAG ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare.

©

ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

4

multe avantaje fata de alte procedee de sudare. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
Principiul sudarii MIG/MAG Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este

Principiul sudarii MIG/MAG

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp material de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG de ex. argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO 2 , sau amestercuri Ar cu CO 2 , si/sau O 2 ) .

Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid de carbon, argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de carbon pur.

Schita prezinta principiul procedeului. Sarma electrod vine de la bobina si este condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a cazurilor polul pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel incat se pot utiliza intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este subtire.

Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric si protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.

si protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

©

si protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

5

si protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 5
Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG 1. Sursa de curent de sudare 2. Dispozitivul de

Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG

Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG 1. Sursa de curent de sudare 2. Dispozitivul de avans

1. Sursa de curent de sudare

2. Dispozitivul de avans la sarmei

3. Pachetul de furtune de legatura

4. Pistoletul de sudare manuala

5. Sistemul de racire

6. Butelia de gaz

Variante constructive

Sistemul de racire 6. Butelia de gaz Variante constructive S istem compact  dispozitivul de avans
Sistemul de racire 6. Butelia de gaz Variante constructive S istem compact  dispozitivul de avans

Sistem compact

dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in sursa de sudura

distanta de la sursa la locul de munca este limitata de lungimea pistoletui

sarma este impinsa

Sistem cu derulator separat

©

 sarma este impinsa Sistem cu derulator separat © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

6

 sarma este impinsa Sistem cu derulator separat © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
 dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei de sudura  distanta de la
 dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei de sudura  distanta de la

dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei de sudura

distanta de la sursa la locul de munca este data de lungimea pachetului de furtune dintra sursa si DAS si de lungimea pistoletui

sarma este impinsa Sistem Push-Pull

sarma este trasa si impinsa

lungimea pistoletului poate fi mult mai mare

exista

varianta cu

si in varianta compacta

si

in

derulator separat

Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul puls la sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme este necesar ca polul negativ sa fie la sarma).

Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui set parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18 36 trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar fi sursele de curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu ajutorul unui potentiometru.

La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca sursa de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentate datele tehnice ale instalatiei.

Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal, pe placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La interpretarea informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de temperatura mediului ambiant care poate fi 25° sau 40° C. La susele FRONIUS informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a mediului inconjurator de 40°C.

Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A.

©

indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

7

indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere si
Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere si
Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere si

Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere si cifre, de ex.: IP 23.

Literele IP provin de la „International Protection” si indica tipul de protectie. Prima cifra indica protectia impotriva atingerii accidentale si patrunderii corpurilor straine, iar a doua cifra indica protectia impotriva patrunderii apei.

a doua cifra indica protectia impotriva patrunderii apei. Protectie impotriva contactului electric IP 2x’ (nu

Protectie impotriva contactului electric IP 2x’ (nu patrund obiecte straine cu Φ≥12,5 mm)

©

IP 2x’ (nu patrund obiecte straine cu Φ≥ 12,5 mm) © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

8

(nu patrund obiecte straine cu Φ≥ 12,5 mm) © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
Testul de stropire cu apa IP x3 (apa care cade la un unghi mai mic
Testul de stropire cu apa IP x3 (apa care cade la un unghi mai mic

Testul de stropire cu apa IP x3 (apa care cade la un unghi mai mic de 60° nu patrunde)

Dispozitivul de avans al sarmei

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare. Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent continuu fie cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt mai des folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se caracterizeaza printr-o durabilitate ridicata.

In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role prezinta avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in care se folosesc aliaje de aluminiu sau sarme tubulare. Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22 m/min. (La aparatele pentru sudarea MAG de productivitate ridicata, trebuie sa fie posibile viteze de avans de pana la 30 m/min.)

sa fie posibile viteze de avans de pana la 30 m/min .) Alimentarea corespunzatoare cu sarma

Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente ale sistemului de alimentare

Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat sarma - electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze alimentarea ireprosabila cu sarma.

Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului sarmei.

Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme diferite ale canalului:

©

de antrenare cu forme diferite ale canalului:    © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

9

cu forme diferite ale canalului:    © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
C anal trapezoidal , neted :  Fe  CrNi  sarme pline din otel

Canal trapezoidal, neted:

Fe

CrNi

sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat

Canelura semicirculara, neteda:

Aluminiu si aliajele sale

CuSi3

sarme din bronz

Canelura semicirculara, striata (randalinata):

sarme tubulare din diferite aliaje

(randalinata):  sarme tubulare din diferite aliaje Pistoletul de sudare Este componenta instalatiei de sudare
(randalinata):  sarme tubulare din diferite aliaje Pistoletul de sudare Este componenta instalatiei de sudare
(randalinata):  sarme tubulare din diferite aliaje Pistoletul de sudare Este componenta instalatiei de sudare

Pistoletul de sudare

Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor, din aces motiv poate fi definit ca „interfata” cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de exploatare.

O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecanizate.

Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull.

In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire cu

gaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de sudare si de

durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de peste 300 A re recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire (pentru o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile).

La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete de sudare racite cu lichid de racire.

cazurilor pistolete de sudare racite cu lichid de racire . © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

©

pistolete de sudare racite cu lichid de racire . © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

10

pistolete de sudare racite cu lichid de racire . © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG La sudarea MIG/MAG se folosesc surse de curent

Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG

La sudarea MIG/MAG se folosesc surse de curent cu caracteristica de tensiune constanta (usor cazatoare). La instalatiile cu reglaj in trepte, caracteristica sursei de sudare poate fi selectata printr-un comutator in trepte grosiere si/sau fine. La sursele de curent cu reglare continua, caracteristica se regleaza automat prin intermediul unui potentiometru pentru puterea de sudare.

Caracteristica statica este caracteristica de incarcare a unei instalatii de sudare (inregistrata punct cu punct, in stare stationara, in diagrama curent tensiune), care rezulta atunci cand reglajele instalatiei raman neschimbate, dar se modifica sarcina rezistiva ohmica.

Caracteristica statica este inclusa intre caracteristica statica minima (treapta de comutare cea mai joasa) si cea maxima (treapta de comutare cea mai inalta).

Diagrama tensiune / curent T e n s 16 i u 13 n e 10
Diagrama tensiune / curent
T
e
n
s
16
i
u
13
n
e
10
a
7
U
4
Intensitatea curentului
I

Domeniul arcului electric

©

4 Intensitatea curentului I Domeniul arcului electric © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

11

curentului I Domeniul arcului electric © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 11
Caracteristica arcului electric Prin „ cara cteristica arcului electric” se intelege linia trasata in diagrama

Caracteristica arcului electric

Prin caracteristica arcului electric” se intelege linia trasata in diagrama curent - tensiune (diagrama U-I), prin unirea unui numar mare de valori ale curentului si a tensiunii corespunzatoare. Fiecare punct al caracteristicii arcului electric este inregistrat la aceeasi lungime a arcului electric, chiar daca puterea obtinuta difera. Aceasta inseamna ca o caracteristica a arcului electric este determinata experimental.

Domeniul caracteristicii arcului electric Caracteristicile arcului electric obtinute pentru diferite lungimi ale arcului electric se vor afla intotdeauna intr-un domeniu al caracteristicilor arcului electric, care este limitat de caracteristica pentru arcul electric cel mai scurt si de cea pentru arcul electric cel mai lung.

Domeniul hasurat este valabil doar pentru un material de adaos, un diametru de sarma si un tip de gaz de protectie.

T

e

n

s

i

u

n

e

a

U

T e n s i u n e a U Caracteristica arcului electric Domeniul caracteristicii arcului

Caracteristica arcului electric

s i u n e a U Caracteristica arcului electric Domeniul caracteristicii arcului electric  =

Domeniul caracteristicii arcului electric

= Punct de lucru

Lungimea arcului electric

lung mediu scurt
lung
mediu
scurt

Intensitatea curentului

I (viteza de avans sarma)

Punctul de lucru

Punctul de lucru reprezinta punctul de intersectie al caracteristicii statice presetate (setarea instalatiei) cu caracteristica domeniului corespunzator al caracteristicii arcului electric. Caracteristica arcului electric cu care se intersecteaza caracteristica statica presetata depinde de viteza de avans a sarmei.

Punctul de lucru defineste lungimea arcului electric, viteza de avans a sarmei, rata de depunere (in kg/h) si prin extensie chiar si adancimea patrunderii si marimea baii topite.

©

chiar si adancimea patrunderii si marimea baii topite. © Diagrama ilustreaza modul in care punctul de

Diagrama ilustreaza modul in care punctul de lucru se modifica

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

12

ilustreaza modul in care punctul de lucru se modifica Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
in domeniul arcului electric la modificarea tensiunii (instalatie cu reglaj in trepte) sau a vitezei

in domeniul arcului electric la modificarea tensiunii (instalatie cu reglaj in trepte) sau a vitezei de avans sarma.

cu reglaj in trepte) sau a vitezei de avans sarma. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

©

cu reglaj in trepte) sau a vitezei de avans sarma. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

13

cu reglaj in trepte) sau a vitezei de avans sarma. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente
Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte

Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte

Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte

Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte Transformator cu comutator de tensiune Transformatorul

Transformator cu comutator de tensiune

Transformatorul converteste tensiunea inalta a retelei (400 V) intr-o tensiune mai joasa (max. 100V), la un o intensitate a curentului de mult mai mare. Transformatorul este format dintr-un miez de fier si 2 bobine (bobina primara si bobina secundara). Diferenta dintre numarul diferit de spire stabileste raportul dintre tensiunea de intrare si cea de iesire. Cu ajutorul comutatorul de tensiune, se poate regla tensiunea de iesire, prin diferite racorduri la bobina primara.

de iesire, prin diferite racorduri la bobina primara. Redresor Redresorul are sarcina de a transforma curentul

Redresor

Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat in curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se face printr-un montaj corespunzator de diode.

Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia curentului. In directia de curgere, curentul electric este lasat sa treaca (rezistenta electrica tinde spre 0), in timp ce in directia opusa, trecerea curentului electric este blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit).

©

este blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit). © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

14

blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit). © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 14
Bobina de inductanta Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului .

Bobina de inductanta

Bobina de inductanta Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului . Efectul
Bobina de inductanta Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului . Efectul

Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului. Efectul acestei atenuari este reducerea stropilor si imbunatatirea stabilitatii arcului electric. Bobina de inductanta este construita din spire de sarma izolate in jurul unui miez de fier. Campul magnetic generat contracareaza fluctuatiile puternice si are un efect atenuator.

©

fluctuatiile puternice si are un efect atenuator. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

15

fluctuatiile puternice si are un efect atenuator. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 15
Principiul sudarii in curent pulsat Sursa de curent cu tranzistori in circuitul primar - cu

Principiul sudarii in curent pulsat

Sursa de curent cu tranzistori in circuitul primar - cu invertor Caracteristica surselor de curent cu invertor este aceea ca transformatorul de sudare poate fi aranjat abia dupa transistorul de comutare. Motivul pentru aceasta este faptul ca greutatea si volumele transformatoarelor, depind de frecventa la care lucreaza acestea.

depind de frecventa la care lucreaza acestea. Legatura dintre volumele si frecventele de lucru ale unui

Legatura dintre volumele si frecventele de lucru ale unui transformator la o anumita putere de iesire.

Sursele de curent cu invertor beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum si frecventa. Din aceasta cauza sursele de curent cu invertor au o greutate si dimensiune mica, fara a pierde din acesta cauza din putere. Astfel ele sunt usor de transportat. Acest lucru este important pentru utilizarea lor pe santiere. Apoi datorita volumului lor mic invertoarele pot fi amplasate pe suprafete mici.

Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%). Pentru a putea fi utilizata o frecventa inalta, trebuie ca tensiunea alternativa a retelei sa fie redresata. De aici si denumirea de sursa de curent cu invertor (a transforma a converti). Tensiunea existenta va fi transformata intr-o frecventa inalta cu comutatorul cu transistori. Tensiunea de iesire a transformatorului va fi in cele din urma inca odata redresata.

Sudarea in impulsuri se utilizeaza tot mai mult la o multime de materiale ( materiale nealiate si slab aliate, oteluri inalt aliate cat si la aliaje pe baza de nichel)

Avantaje:

Sudare fara stropi sau cu stropi extrem de putini cu stropi putini in intregul domeniu de viteza de avans a sarmei Nu exista zona arcului tranzitoriu Extinderea domeniului de lucru (pot fi sudate materile pana la o grosime de 0,8 mm) Controlul patrunderii Posibilitatea sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare

©

sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

16

tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
Tabla de Aluminiu groasa de 0,8 mm sudata cu sarma cu diametru 1,2 mm Dezavantaje:
Tabla de Aluminiu groasa de 0,8 mm sudata cu sarma cu diametru 1,2 mm Dezavantaje:

Tabla de Aluminiu groasa de 0,8 mm sudata cu sarma cu diametru 1,2 mm

Dezavantaje:

Preturi de achizitie mai ridicate.

Sudarea in impulsuri se caracterizeaza printr-o topire, stabila si lipsita de stropi sau cu stropi foarte putini, a materialui de adaos. Diagrama curentului de sudare la sudarea in impulsuri are 2 faze caracteristice:

Faza curentului de baza cu un curent principal I G. In aceasta faza procesul de sudare are doar atata energie pentru ca arcul sa arda stabil si pentru ca atat capatul sarmei electrod cat si suprafata piesei sa fie preincalzite.

Faza de impuls care dureaza timpul t p cu un curent de impuls I p . Pe durata curentului de puls se topeste si se desprinde din materialul de adaos o picatura de metal, egala in diametru cu diametrul sarmei electrod. Premisa pentru aceasta este un gaz de protectie care contine 80% gaz inert (de ex. 82/18 argon/CO 2 ).

©

contine 80% gaz inert (de ex. 82/18 argon/CO 2 ). © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

17

80% gaz inert (de ex. 82/18 argon/CO 2 ). © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat Sisteme cu circuit de comanda cu bucla

Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat

Sisteme cu circuit de comanda cu bucla inchisa.

Odata cu dezvoltarea electronicii si utilizarii ei tot mai mult in technologia costructiei echipamentelor de sudare uu fost dezvoltate asa numite sisteme de reglare in bucla inchisa, care mentin curentul si tensiunea de sudare constanta fara ca acesti parametri sa depinda de modificarea tensiunii retelei si a lungimii cablului de alimentare.

Elementul principal in schema constructiva il reperezinta bucla de reglare in circuit inchis cu senzori pentru curentul si tensiunea de sudare.

inchis cu senzori pentru curentul si tensiunea de sudare. Schema de conexiuni a unei surse de

Schema de conexiuni a unei surse de curent cu invertor

Valorile reale din procesul de sudare vor fi permanent comparate cu valorile prescrise pentru parmetrii de sudare cu ajutorul unui microprocesor, iar abaterile vor fi corectate instananeu. Aceasta constuie premisa principala pentru reproductibilitatea rezultatelor sudarii.

Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este si faptul ca tipul transformatorului si/sau al droselului de iesire nu influenteaza caracteristicile de sudare.

Aceste aspecte deschid de fapt posibilitati nelimitate de a influenta calitatea procesulu de sudare chiar din proiectarea si constructia echipamentului de sudare.

Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor

Tensiunea retelei de curent alternativ trifazat de 400 V va fi mai intai redresata. Printr-un comutator cu transistori rapid aceasta tensiune continua va fi “maruntita” (conectata si deconectata) cu o frecventa de ex. de 100kHz (de 100.000 ori intr-o secunda). Dupa transformator rezulta tensiunea de lucru dorita, care va fi redresata si transmisa la bornele de iesire. Un regulator electronic ajusteaza caracteristica sursei de curent la procedeul de sudare preselectat.

Gaze de protectie

Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei. Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza:

©

Starea arcului electric

Transferul materialului de adaos

Rata de depunere

Forma baii de sudare

Adancimea patrunderii

 Forma baii de sudare  Adancimea patrunderii Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

18

 Forma baii de sudare  Adancimea patrunderii Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 18
 Compozitia chimica a baii de sudare  Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat. G azul

Compozitia chimica a baii de sudare

Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.

sudare  Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat. G azul de protectie protejeaza baia de sudare impotriva

Gazul de protectie protejeaza baia de sudare impotriva actiunii aerului, influenteaza procesele ce au loc in arcul electric, desprinderea picaturilor de material topit si forma cusaturii sudate. Gazele de protectie nu au miros, culoare si gust. Nu sunt otravitoare, dar pot sa ia locul aerului.

Se deosebesc urmatoarele tipuri de gaze de protectie:

 

Gaze de protectie inerte (gaze nobile)

Gaze de protectie active

Gaze de protectie

Argon (Ar)

Dioxid de carbon

Amestecuri de gaze

Argon+Heliu (He)

Argon + Dioxid de carbon Argon + Oxigen Argon + Dioxid de carbon + Oxigen

Materiale

Sudarea nemetalelor

Sudarea otelurilor

Procedeul MSG

Sudarea MIG (gaz inert)

Sudare MAG (gaz activ)

Procedeu

     

DIN 1910

Partea 4

Comportare

chimica

Clasificare fig. din DIN EN 439

Materiale

MIG

Inert

I 1

Toate metalele in afara de oteluri

(131)

I 2

Aluminiu, cupru

I 3

Aluminiu, cupru

MAGM

Slab

M

11

Oteluri inoxidabile si inalt aliate

(135)

oxidante

M

12

Oteluri inoxidabile si inalt aliate

M

13

Oteluri slab aliate

M

21

Oteluri nealiate si slab aliate, sarme tubulare

M

22

Oteluri nealiate si slab aliate

M

23

Oteluri nealiate, slab aliate si inoxidabile

M

31

Oteluri nealiate si slab aliate

Puternic

M

32

Oteluri nealiate si slab aliate

oxidante

M

33

Oteluri nealiate

MAGC

 

C

Oteluri nealiate, oteluri slab aliate (cu restrictii), sarme tubulare

(135)

©

slab aliate (cu restrictii), sarme tubulare (135) © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

19

aliate (cu restrictii), sarme tubulare (135) © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 19
Clasificarea gazelor de protectie coform EN 439 SIMBOLIZARE   COMPONENTA IN % VOLUMICE    

Clasificarea gazelor de protectie coform EN 439

SIMBOLIZARE

 

COMPONENTA IN % VOLUMICE

     
 

Clasif.

         

PROCEDEU

OBS.

Gr’p

fig.

Oxidant

 

Inert

Reducator

Inactiv

   

CO 2

O

2

Ar

He

 

H

2

N

2

   

R

1

   

Rest 1)2)

 

1

la 15

 

TIG, sudare

Reducator

2

15 la 35

cu plasma,

protectie la

radacina,

taiere cu

plasma

I

1

   

100

     

MIG, TIG,

Inert

2

Rest

1)2)

100

sudare cu

3

Rest

1)2)

20 la 80

plasma,

 

protectie la

radacina

M1

1

> 0 la 5

 

Rest 1)2)

 

> 0 la 5

   

Slab

2

> 0 la 5

Rest

1)2)

oxidant

3

> 0 la 3

Rest

1)2)

4

> 0 la 5

> 0 la 3

Rest

1)2)

M2

1

> 5 la 25

 

Rest 1)2)

     

2

> 3 la 10

Rest

1)2)

MAG

3

> 5 la 25

> 0 la 8

Rest

1)2)

M3

1

> 25 la 50

 

Rest 1)2)

       

2

> 10 la 15

Rest

1)2)

3

> 5 la 50

> 8 la 15

Rest

1)2)

C

1

100

         

Puternic

2

Rest

> 0 la 30

oxidant

F

1

       

1

la 30

Rest

protectie la

Reducator

 

radacina

1)

Se aplica doar la amestecurile de gaze cu continut egal sau mai mare de heliu. 2) Argonul poate fi inlocuit pana la 95% cu heliu.

 

Reglarea debitului gazului de protectie

Alimentarea cu gaz de protectie se face fie din o butelie sau baterii de butelii fie din stocator. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului este necesara in prima faza reducerea presiuniii de la presiunea de stocare la presiunea de lucru, si apoi reglarea debitului de gaz.

Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la elctrovalva care comanda deschiderea si inchiderea gazului din sistemul de avans sarma. Mai departe gazul de protectie este condus prin pachetul de furtune al pistoletului de sudare, pina virful acestuia, in diuza de gaz.

O formula a lui Faust spune ca debitul gazului de protectie exprimat in l/min, trebuie fie

de 10 -12 ori diametrul sarmei exprimat in mm. De exemplu: Φsarma = 1,2 mm sarma rezulta un debit de gaz cuprins intre 12-14 l/min.

In practica se recomanda verificarea periodica a debitului de gaz chiar la diuza de gaz a

pistoletului de sudare.

©

de gaz chiar la diuza de gaz a pistoletului de sudare. © Timisoara, reprezentanta producatorului de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

20

gaz chiar la diuza de gaz a pistoletului de sudare. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente
Pozitii de sudare Tipuri de arc electrice Transferul materialului de adaos In functie de densitatea

Pozitii de sudare

Pozitii de sudare Tipuri de arc electrice Transferul materialului de adaos In functie de densitatea curentului,

Tipuri de arc electrice

Transferul materialului de adaos

In functie de densitatea curentului, de puterea arcului electric si de gazele de protectie utilizate se pot distinge tipuri diferite de transfer al materialului, care se caracterizeaza fiecare printr-un tip special al arcului electric.

fiecare printr-un tip special al arcului electric. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

©

fiecare printr-un tip special al arcului electric. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

21

fiecare printr-un tip special al arcului electric. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 21
Tipul arcului electric Prescurtare Marimea stropilor Trecerea materialului Arc electric scurt k Stropi

Tipul arcului electric

Prescurtare

Marimea stropilor

Trecerea materialului

Arc electric scurt

k

Stropi fin

Doar in scurt-circuit, uniform

Arc electric

ü

De la stropi fini pana la stropi mari

Partial in scurt-circuit, si partial fara scurt-circuit neuniform

intermediar

Arc electric tip spray

s

Stropi fini si super- fini

Fara scurt-circuit, uniform, prin pulverizare

Arc electric globular

l

Stropi mari

Neuniform in scurt- circuit, partial fara scurt- circuit

Arc electric pulsat

P

Reglabil

Fara scurt-circuit, uniform

(Clasificare conform DIN 1910, partea 4)

Tipul de arc electric utilizat se alege in functie de grosimea tablei si de specificul aplicatiei. Transferul materialului poate fi imbunatatit, in special la arcul scurt si cel pulsat, prin proiectarea si constructia surselor de curent cu tranzistori (invertor). Acest lucru este posibil datorita vitezei ridicate de reactie a sursei de curent cu invertor.

vitezei ridicate de reactie a sursei de curent cu invertor. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

©

ridicate de reactie a sursei de curent cu invertor. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

22

ridicate de reactie a sursei de curent cu invertor. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
Aceste date se refera la un amestec de gaz format din 82% argon si 18%
Aceste date se refera la un amestec de gaz format din 82% argon si 18%

Aceste date se refera la un amestec de gaz format din 82% argon si 18% CO 2

Manuirea pistoletului de sudare

Chiar daca nu se modifica setarile instalatiei (tensiune si viteza de avans a sarmei), orientarea pistoletului fata de directia de sudare influenteaza procesul de sudare si forma cordonului de sudura. Se deosebesc 3 pozitii pentru pistoletul de sudare:

©

Neutru

Pistoletul de sudare este tinut vertical fata de directia de deplasare

de sudare este tinut vertical fata de directia de deplasare Directia de sudare Timisoara, reprezentanta producatorului

Directia de sudare

vertical fata de directia de deplasare Directia de sudare Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
vertical fata de directia de deplasare Directia de sudare Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
vertical fata de directia de deplasare Directia de sudare Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

23

fata de directia de deplasare Directia de sudare Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 23
 T r a s  T r a s Pistoletul de sudare „impinge baia

Tras

Tras

Pistoletul de sudare „impinge baia de sudare”

r a s Pistoletul de sudare „impinge baia de sudare” Directia de sudare Pistoletul de sudare

Directia de sudare

de sudare „impinge baia de sudare” Directia de sudare Pistoletul de sudare „trage baia de sudare”
de sudare „impinge baia de sudare” Directia de sudare Pistoletul de sudare „trage baia de sudare”

Pistoletul de sudare „trage baia de sudare”

de sudare Pistoletul de sudare „trage baia de sudare” Directia de sudare Sarma – electrod E

Directia de sudare

de sudare „trage baia de sudare” Directia de sudare Sarma – electrod E xista 2 tipuri
de sudare „trage baia de sudare” Directia de sudare Sarma – electrod E xista 2 tipuri

Sarma electrod

Exista 2 tipuri principale de sarma- electrod:

Sarme pline:E xista 2 tipuri principale de sarma - electrod : Sarme tubulare: D iametrul sarmei -

Sarme tubulare:2 tipuri principale de sarma - electrod : Sarme pline: D iametrul sarmei - electrod :

Diametrul sarmei-electrod:

Diametrul nominal in mm Sarma plina Sarma tubulara

0,8

0,9

1,0

1,2

1,4

1,6

2,0

2,4

 

x

x

x

x

 

x

x

x

   

x

x

x

x

x

x

Diametrul

sarmei

trebuie

ales

 

in

functie

de

aplicatia

specifica. Exemplu:

 

Grosimea piesei

 

0,8

0,9

1,0

1,2

1,4

1,6

2,0

2,4

 

1

mm

x

x

x

x

       

7

mm

   

x

x

15 mm

   

x

x

x

 

Denumirea

SG2

 

a

fost

 

schimbata

conform

standardului

©

a fost   schimbata conform standardului © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

24

fost   schimbata conform standardului © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 24

european EN 440, iar acum este se numeste G3 Si 1.

european EN 440, iar acum este se numeste G3 Si 1. Sarma tubulara Pana la o

Sarma tubulara

Pana la o anumita limita, miezul unei sarme tubulare are aceeasi functie ca si invelisul unui electrod:

Formarea zgurii

Introducerea de elemente de aliere in baia de sudare

Protectia baii fierbinti de actiunea coroziva a mediului

Domenii de utilizare:

Pentru oteluri inalt aliate

Santiere navale

Sudarea in pozitie

Rata de depunere

Rata de depunere creste cu scaderea diametrului sarmei (pentru o intensitate constanta a curentului), deoarece sarma cu diametru mai mic are o rezistenta electrica mai mare.

Factorul decisiv pentru rata de depunere este viteza de avans a sarmei. Rata de depunere este exprimata in kg/h sau g/min.

Formula:

De ex.:

viteza de avans sarma m/min x greutatea sarmei g/m x 60

1000

12 m/min x 8,9g/m (1,2mmdiam.) x 60

1000

6,4 kg/h

kg/h

©

m/min x 8,9g/m (1,2mmdiam.) x 60  1000 6,4 kg/h kg/h © Timisoara, reprezentanta producatorului de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

25

x 8,9g/m (1,2mmdiam.) x 60  1000 6,4 kg/h kg/h © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente
Pentru sarma de 1,2 mm exista o regula foarte simpla care aproximeaza destul de bine
Pentru sarma de 1,2 mm exista o regula foarte simpla care aproximeaza destul de bine

Pentru sarma de 1,2 mm exista o regula foarte simpla care aproximeaza destul de bine rata de depunere:

©

viteza de avans sarma [m/min]

2

rata de depunere [kg/h]

viteza de avans sarma [m/min] 2  rata de depunere [kg/h] Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

26

de avans sarma [m/min] 2  rata de depunere [kg/h] Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
Tipuri de rosturi la sudare Cand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina

Tipuri de rosturi la sudare

Cand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina seama si de rostul la sudare al aplicatiei. Tipul imbinarii (adica pozitia relativa a sudurii) si forma rostului rezulta din tipul cordonului sudat.

si forma rostului rezulta din tipul cordonului sudat. Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare

Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una pe alta in doua plane.

Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele de imbinat se afla in acelasi plan.

Defecte la sudare

Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator

Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.

si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta. D efect : C urentul de aer
si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta. D efect : C urentul de aer

Defect:

Curentul de aer (de ex. pe

santier)

acoperirea gazului de protectie

perturba

Consecinte:

Gaz de protectie insuficient, formarea porilor in cusatura sudata

©

insuficient, formarea porilor in cusatura sudata © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

27

insuficient, formarea porilor in cusatura sudata © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 27
Defecte de topire Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a

Defecte de topire

Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi suprafata de imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.

Se pot face urmatoarele greseli:

prelucrata corespunzator. Se pot face urmatoarele greseli : U nghiul de deschidere e prea mic C
prelucrata corespunzator. Se pot face urmatoarele greseli : U nghiul de deschidere e prea mic C

Unghiul de deschidere e prea mic Corect: 40° pana la 60°

Inaltimea radacinii e prea mare Deschiderea radacinii e prea mare

Abaterea de la aliniere e prea mare

Suprasudarea cordoanelor puternic ranforsate Corect: inainte de suprasudare, cordonul de radacina trenuie sudat astfel incat sa aibe forma corespunzatoare

Defect de topire la legare cand se sudeaza cu putere scazuta a arcului electric; punctul de legare nu este polizat; nu este sudat cu suficienta suprapunere Corect: se polizeaza capatul cordonului, se amorseaza inainte de capatul cordonului si se continua sudarea

Defecte de topire pot aparea cand arcul electric nu atinge marginile rostului sau stratul depus anterior, deoarece baia de sudare fuga inainte.

©

depus anterior, deoarece baia de sudare fuga inainte. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

28

anterior, deoarece baia de sudare fuga inainte. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 28
Viteza de sudare este prea scazuta sau rata de depunere este prea mare. A nu
Viteza de sudare este prea scazuta sau rata de depunere este prea mare. A nu

Viteza de sudare este prea scazuta sau rata de depunere este prea mare. A nu se efectua cordoane de sudura excesiv de groase!

mare. A nu se efectua cordoane de sudura excesiv de groase! Sudare in pozitia PG (vertical
mare. A nu se efectua cordoane de sudura excesiv de groase! Sudare in pozitia PG (vertical

Sudare in pozitia PG (vertical descendent). Rata de depunere trebuie limitata. A nu se suda prea incet!

Rata de depunere trebuie limitata. A nu se suda prea incet! „Impindere” excesiva a unghiului pistoletului.

„Impindere” excesiva a unghiului pistoletului.

incet! „Impindere” excesiva a unghiului pistoletului. In cazul in care pozitia pistoletului este incorecta, arcul

In cazul in care pozitia pistoletului este incorecta, arcul electric topeste doar o margine a rostului de sudare. Acest fapt poate conduce la defecte de topire si, prin aceasta, la imbinari instabile.

defecte de topire si, prin aceasta, la imbinari instabile. Pistoletul nu este tinut pe Pistoletul este
defecte de topire si, prin aceasta, la imbinari instabile. Pistoletul nu este tinut pe Pistoletul este
defecte de topire si, prin aceasta, la imbinari instabile. Pistoletul nu este tinut pe Pistoletul este

Pistoletul

nu

este

tinut

pe

Pistoletul este prea inclinat spre o margine

Pozitie

incorecta

a

mijloc.

a rostului de sudare.

pistoletului

datorata

©

a rostului de sudare. pistoletului datorata © accesului restrictionat. Timisoara, reprezentanta

accesului restrictionat.

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

29

pistoletului datorata © accesului restrictionat. Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 29
Siguranta locului de munca La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole: 

Siguranta locului de munca

La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole:

incedii datorate imprastierii scanteilor

materiale nocive

zgomot

radatie optica

soc electric

manipulare incorecta

Pericole datorate zgomotului si radatiei optice

incorecta Pericole datorate zgomotului si radatiei optice U nele procedee si aparate de sudare

Unele

procedee

si

aparate

de

sudare

produc

nivele

ridicate de gomot.

Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate conduce la perturbari de auz. De asemenea, zgomotul dauneaza si sistemul nervos la omului.

De asemenea, zgomotul dauneaza si sistemul nervos la omului. A rcul electric si baia de sudare

Arcul electric si baia de sudare provoaca pericole datorita radiatiei optice.

Caldura

Lumina

Ochii: opacitate orbire

Piele: ardere

Raze ultraviolete fulgerare ardere

Masuri de protectie

Selectarea unor procedee care sa faca un zgomot cat mai mic posibil

Peste 85dB(A), protectie personala de auz

Izolarea acustica a sursei de zgomot

Masuri de protectie

Ochelari de

standardelor (DIN EN 169)

Scut de protectie Masca de protectie

sudura

conform

EN 169) Scut de protectie Masca de protectie sudura conform Cauzele si efectele ale radiatiei optice

Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta

Arcul elecxtric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila. Intensitatea acestor radiatii depinde de:

Energia liniara

Dimensiunea arcului electric

Temperatura arcului electric

Distributia temperaturii

Efecte:

Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi. “Fulgerarea” sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de lumina si umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.

©

ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

30

ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse. © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de
Pericole datorate circuitelor electrice 1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa /

Pericole datorate circuitelor electrice

1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit)

2. Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul)

3. Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte

4. Sarma-electrod

5. Clema de masa defecta

6. Cablu de retur a curentului de sudare defect

Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate, cu toate componentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru aceasta!

Masuri de protectie:

Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar de un electricean specialist.

Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor calificat.

Echipament de protectie si primul ajutor

La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul suficient si care nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile.

N.B.: Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul!

Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul accidentului pentru acordarea primului ajutor!

©

la locul accidentului pentru acordarea primului ajutor! © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de

Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

31

accidentului pentru acordarea primului ajutor! © Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare 31