GUUL FLORIN APARATUL DE SUDURA

 APARATUL DE SUDURA
Un aparat de sudura ofera curent electric si efectueaza lipirea a doua materiale impreuna. Un aparat de sudura foloseste un proces de fabricatie prin care materiale metalice sau termoplastice sunt lipite cu ajutorul unui curent in general mare de peste 80 de amperi iar uneori ajunganduse ca un aparat de sudura sa necesite chiar mai mult de 12.000 de amperi. Un aparat de sudura bun in mod normal ar trebui sa reziste si sa nu se supraincarce atunci cand este o crestere de tensiune. Exista doua tipuri de aparat de sudura, un aparat de sudura cu tensiune constanta si un aparat de sudura cu curent constant. Pentru un aparat de sudura cu tensiune constanta tensiunea de iesire a curentului constant poate sa arieze dar la un aparat de sudura cu curent constant curentul fluctuant este cel de iesire. Un aparat de sudura in general functioneaza cu electrozi si este cel mai des intalnit tip de aparat de sudura. Un aparat de sudura foloseste surse de curent si tensiune aplicat pe electrod. !ensiunea de pe electrod poate sa fie poziti a sau negati a, electrozii poziti i au o concentratie mult mai signifianta
2

de caldura, deci schimbarea de polariate pentru electrod are impact serios pentru proprietatile sudurii. "sadar, prin sudare se #nelege unirea, #mpreunarea a dou$ obiecte, din materiale de obicei metalice sau termoplastice, utiliz%nd c$ldura sau presiunea & cu sau f$r$ ajutorul unor materiale de adaos. "tunci cand #mbinarea este realizat$ #n urma schimb$rii de faz$ 'topirii( a materialului, procesul se nume te sudare prin topire. )ud$rii prin topire #i este specifica apari ia unei zone denumite zona influenat$ termic '*+!(, #n care pot ap$rea modific$ri microstructurale ce conduc la reducerea rezisten ei produsului metalic sudat. )e recomand$ ca aceast$ zon$ sa fie c%t mai mic$ pentru a nu afecta propriet$ ile mecanice ale celor doua materiale ce trebuie #mbinate prin sudare. ,mbinarea este asigurat$ de cordonul de sudur$, care este un olum de material solidificat care realizeaz$ continuitatea structurii cristaline a celor dou$ materiale. Materiale supuse procesului de sudare sunt materialul de baz$ '-.( i material de adaos '-"(, care este op ional. /e obicei materialul de adaos este prezent #n opera ia de sudare doar atunci c%nd rostul 'spaiul dintre componente( care trebuie umplut este mare sau c%nd materialele ce trebuie #mbinate nu sunt compatibile metalurgic. !rebuie astfel ales un material care s$ interac ioneze 'formeze soluii solide sau constitueni nefragili( at%t cu un material, c%t i cu cel$lalt material, astfel #nc%t materialul de adaos s$ realizeze puntea de leg$tur$ #ntre cele dou$ materiale.
0

-aterialul din care se confecioneaz$ electrodul '-E( este un alt factor important care afecteaza operaia de sudare. "legerea acestui material depinde de natura materialelor utilizate #n proces i de caracteristicile pe care trebuie sa le aib$ cordonul sudat. "ceste caracteristici pot pri i duritatea, tenacitatea, rezisten a la coroziune amd. Procedeele de sudare existente constau in1 Procedeul de sudare electric cu arc )udarea electric$ cu arc definete toate procedeele de sudare electric$ prin topire 'temperatur$ ridicat$, presiune redus$(, la care cordonul sudat se formeaz$ prin solidificarea comun$ a materialelor de baz$ i a materialului de adaos. Procedeul SEI (Sudarea cu Electrod !"elit# & este de fapt procedeul tradiional de sudare i mai este #nt%lnit sub denumirea de sudare manual$ electric$. )udarea efecti $ este realizat$ cu ajutorul unei surse de tensiune2curent. "ceast$ tensiune este aplicat$ unui electrod. Piesa ce urmeaz$ s$ fie sudat$ este conectat$ la masa sursei de tensiune. Prin apropierea electrodului de piesa legata la mas$, se #nchide circuitul electric prin intermediul unei sc%ntei. +ntensitatea curentului este reglabil$ i este cea care determin$ c%t de tare a fi p$truns materialul de sudat. 3a acest procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de c$tre electrodul de sudare. )udarea cu electrod 'iniial de c$rbune( a fost #mbun$t$ it$ de 4jellberg #n 1502 ajung%ndu&se la sudarea cu electrod #n elit.

Potri it profesionistilor, sudura cu un aparat de sudura electrica presupune corelatia directa intre doua aspecte importante. Primul aspect presupune lungimea arcului la tensiune si al doilea aspect se refera la aloarea de intrare de caldura la curent. 7ompatibilitatea in aceste doua aspecte trebuie sa fie asigurata, pentru ca aparatul de sudura electrica sa functioneze cu succes. "paratele de sudura electrica sunt disponibile pe piata larga. Pot fi achizitionate din magazinele de specialitate, centre comerciale, siteuri de profil etc. Procedeul de sudare auto$at su% strat de &lu' & este o metod$ automatizat$ de sudare prin energie electric$ la care #n eliul pul erulent existent pe suprafaa electrodului este #nlocuit cu o pulbere fin$, denumit$ flux ce se presar$ #nainte de trecerea electrodului pe suprafaa materialului. Procedeul MIG(MAG & este o #mbun$t$ire a procesului de sudare )E+. 7u toate c$ procesul de sudare este asem$n$tor, totui aparatele de sudare precum i pistoletul de sudare se deosebesc semnificati . /iferena majora o const$ introducerea de gaz protector la locul sud$rii care #nlocuiete #n eliul electrodului. 8azul protector, cum reiese i din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare efecti $ 'arcul electric i baia metalic$(. /eoarece majoritatea metalelor reacioneaz$ cu aerul form%ndu&se oxizi, care deterioreaz$ gra caracteristicile mecanice ale #mbin$rii, este necesar ca #n imediata ecinatate a procesului de sudare s$ nu fie
9

aer. "cest lucru se realizeaz$ prin intermediul gazului protector. "cest gaz poate fi de dou$ tipuri -+8 '-etal +nert 8as( sau -"8 '-etal "cti 8as(. 8azele inerte, de exemplu "rgonul, :eliul sau amestecuri ale lor se folosesc la sudarea metalelor i aliajelor reacti e cum sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul. 8azele acti e se folosesc la sudarea oelurilor obi nuite, de construc ii sau #nalt aliate. ,n cazul proceselor de sudare -+82-"8 electrodul folosit este aa&numita s%rm$ de sudur$. "ceasta este #mpins$ #n baie de c$tre un sistem de a ans. ,n ecin$tatea b$ii, #nainte de contactul mecanic ea trece printr&o diuza de curent de la care preia energia electric$ a sursei de curent necesar$ creerii arcului i topirii materialului. /iuza de curent este pozi ionat$ #n interiorul diuzei de gaz. "stfel prin orificiul dintre cele dou$ diuze a curge gazul protector. !ensiunea aplicat$ arcului electric este cu mici excepii continu$, cu form$ de und$ staionar$ sau pulsat$ ;ata de depunere ajunge #n aplicaiile industriale curente la 0 & 6 <g2h. = e oluie nou$ a procedeului -+8&-"8 este Procedeul -+82-"8 !andem dez oltat de firma 73==) '8ermania( care a introdus subprocedeul >-+82-"8&!"?/E->, ca pe o unealta tehnologica de mare producti itate. "ceasta reprezinta o ersiune flexibila si performanta a procedeului de sudare -+82-"8 cu doua arce, la care cele doua sarme electrod sunt a ansate pe directii concurente, intr&o baie topita comuna. Pentru a permite un transfer dirijat, cu un grad de stropire cat mai redus, cele doua surse de sudare sunt sincronizate electronic. +n acelasi timp parametri celer doua surse pot fi reglati indi idual, astfel ca e
@

posibil sa se sudeze de exemplu cu doua diametre de sarma, sau chiar cu doua procedee diferite 'normal si pulsat(. 7a rezultat se pot obtine cusaturi sudate a and o calitate deosebita, rate mari de depunere si in acelasi timp o stropire redusa, toate acestea la iteze de sudare care ating frec ent 0A6 m2min. 3a sudarea tablelor subtiri '2&0 mm( procesul !"?/E- poate asigura chiar iteze de pana la @ m2min. 3a sudarea tablelor medii2groase se pot obtine cote ale imbinarilor de colt de pana la 8 mm, dintr&o singura trecere. ;ata de depunere, de pana la 2@ <g2h face din acest procedeu o alternati a foarte a antajoasa la sudarea sub flux'UP(. /e obicei aparatele sudura -+8 -"8 se folosesc in de

fabricarea chiu etelor de bucatarie 'mai ales a celor din otel inoxidabil(. !ehnica aparatului de sudura mig mag este utila deoarece nu lasa semne sau urme. 3egatura facuta de catre aparatul de sudura mig mag nu este la fel de izibila precum este

cea a unui aparat de sudura clasic. "paratele de sudura mig mag mai sunt folosite in fabricarea truselor de scule. "paratele de sudura -+8 -"8 nu sunt utilizate de obicei in gospodarii. "paratele de sudura mig mag sunt preferate in zonele industriale si de constructii. Utilizarea unui aparat de sudura -+8 -"8 necesita multa indemanare. Un sudor profesionist poate folosi fara probleme un aparat de sudura mig mag in timp ce un indi id amator se poate accidenta foarte usor. +n plus, aparatele de sudura -+8 -"8 sunt mai costisitoare decat aparatele de sudura clasice. /e asemenea, aparatele de sudura mig mag necesita o utilizare mai frec enta. "paratele de sudura -+8 -"8 sunt relati simple, dar este ne oie de multa practica si experienta pentru a le utiliza. Procedeul )IG(TIG & 'Colfram +nert 8as( sau sudarea cu electrod nefuzibil in mediu de gaz inert este o alta deri ata din sudarea )E+. 3a acest procedeu arcul arde intre un electrod de Colfram si piesa care se sudeaza 'de unde si denumirea Colfram +nert 8as(. "cest electrod are doar rolul de electrod si nu are un rol de material de adaosD ca atare se uzeaza foarte lent in comparatie cu un electrod in elit. Prin procedeul C+8 se realizeaza topirea celor doua componente ce urmeaza a fi sudate. E entual, in unele cazuri, este necesara folosirea unui material de adaos pentru a realiza o imbinare cu geometrie si caracteristici mecanice mai bune. " antajul procedeului C+8 este ca poate fi folosit la majoritatea materialelor sudabile 'otelurile carbon si aliate,
8

arianta

aluminiul, cuprul, nichelul si aliajele acestora(. +n unele cazuri mai speciale se foloseste la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul, tantalul si zirconiul. Pentru a suda astfel de materiala este ne oie de un spatiu inert #n care nu poate patrunde aer 'o atmosfera controlata de argon de exemplu( sau duze de gaz protector cu design special.

Sudarea cu *las$ & este o dez oltare a procedeului C+8, destinat$ sud$rii mecanizate a materialelor extrem de sub iri 'topire progresi $( sau groase, p%n$ la 8 mm 'tehnica #n gaur$ de cheie( Procedeul de sudare cu &lacr o'i+acetile!ic & este un procedeu de sudare care face parte din categoria procedeelor de sudare prin topire. )ursa de c$ldur$ este o flac$r$ oxi&gaz. Uzual, cele dou$ gaze sunt acetilena i oxigenul. "cetilena este ob inut$ din reac ia
5

a doi constitueni chimici1 carbidul i apa i se poate produce in& situ, #n generatoare, sau li rat$ #n butelii. "cetilena este un material inflamabil, cu itez$ ridicat$ de ardere. Pentru sudare se folosete flac$ra primar$ 'nucleul fl$c$rii(. !emperatura ridicat$ a fl$c$rii este asigurat$ de arderea cu oxigen. Procedeul de sudare cu &ascicul de electro!i & este un prodeceu de sudare prin topire la care sursa de energie este un fascicol de electroni. "cesta se realizeaza prin descarcarea intr&un spatiu idat, denumit tun de electronic, a unei energii sub forma unui fascicul de electroni, comandata cu ajutorul unor lentile electromangnetice necesare pentru focalizarea si deplasarea fascicolului de electroni pe suprafata materialelor de sudat. Procedeul de sudare cu &ascicul de &oto!i , denumit netiinific sudarea cu laser. Procedeele de sudare *ri! *resiu!e & sunt o familie de procedee de sudare la care acti area energetic$ a procesului de sudare este realizat$ preponderent prin aplicarea unor presiuni de contact ridicate. Sudarea electric *ri! *resiu!e poate realiza in puncte sau in linie. Sudarea electric *ri! *resiu!e ,! *u!cte & +mbinarea sudata se realizeaza prin trecerea curentului intre electrozi si piesele de sudat. ?ucleul punctului sudat se formeaza la suprafata de separatie dintre cele doua 'sau mai multe( materiale de sudat. )ursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau
10

mai nou, in ertoare. )trangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest procedeu se pot suda o gama larga de materiale 'table, sarme, etc.(, de diferite tipuri de otel sau neferoase. +n functie de tehnologie si dimensiunile produselor se proiecteaza 'alege( masina. Sudarea electric *ri! *resiu!e ,! li!ie & ,mbinarea sudata se realizeaza prin trecerea curentului intre dou$ role & electrod si piesele de sudat. )e formeaz$ o serie de nuclee 'puncte( sudate care se pot suprapune 'sudur$ etan $( sau nu la suprafata de separatie dintre cele doua 'sau mai multe( materiale de sudat. )ursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, in ertoare. )trangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest procedeu se pot suda o gama larga de materiale 'table, sarme, etc.(, de diferite tipuri de otel sau neferoase. +n functie de tehnologie si dimensiunile produselor se proiecteaza 'alege( masina. 8ama de echipamente se intinde de la clesti de sudare portabili de putere mica 2 <E" si 11 <g pana la masini stationare de @00 <E" si sute de <ilograme. Putem co!clu-io!a ca in lume exista o gama ariata de tipuri de aparate de sudura. Exista aparate de sudura cu arc electric, cu gaz 'gaze inflamabil care urmeaza a fi arse pentru a se produce sudura(, cu fascicule de electroni sau fascicule de laser. /e asemenea, sunt aparate de sudura care folosesc unde ultrasonice. 8ama de aparate de sudura a e oluat odata cu
11

trecerea timpului si cu dez oltarea tehnicii si a stiintei. -ulte aparate de sudura profesionale au primit imbunatatiri de&a lungul timpului. 7hiar daca la noi in tara nu exista un proces de dez oltare si imbunatatire a aparatelor de sudura, in lume exista echipe de tehnicieni si de ingineri experti care testeaza noi idei. )copul acestor echipe este de a imbunatati si usura munca unui sudor prin aparatele cu care lucreaza.

12