Frana

Capitala: Paris Suprafaa total: 550 000 km Populaia: 64,3 milioane Moneda: face parte din zona euro din 1999 () Anul aderrii la UE: 19'5 em!ru fondator (195") Spaiul Schengen: face parte din spa#iul $c%en&en din

(ran#a, cea mai mare #ar) a *niunii +uropene, se ,ntinde de la area -ordului p.n) la area editeran)/ Peisa0ul s)u este foarte 1ariat/ 2onele de est 3i de sud se caracterizeaz) printr4un relief muntos, incluz.nd ont 5lanc, cel mai ,nalt 1.rf din 6lpi 3i din +uropa de 1est (4'10m)/ 7inuturile de c.mpie se desf)3oar) de4a lun&ul a patru !azine %idro&rafice8 $ena ,n nord, 9oara 3i :aronne, care cur& ,nspre 1est 3i ;%<ne, care iz1or)3te din lacul :ene1a 3i se 1ars) ,n area editeran)/ Pre3edintele repu!licii are un rol politic important/ +l conduce reuniunile =onsiliului de ini3tri (ca!inetul) 3i r)spunde inte&ral de domenii esen#iale cum ar fi afacerile e>terne 3i ap)rarea/ :u1ernarea de zi cu zi a #)rii intr) ,n competen#a primului ministru/ Pre3edintele este ales prin 1ot popular direct, pe o perioad) de cinci ani/ Parlamentul cuprinde 6dunarea -a#ional), ai c)rei mem!ri sunt ale3i prin 1ot direct o dat) la cinci ani, 3i $enatul, ai c)rui mem!ri sunt desemna#i de c)tre un cole&iu electoral/ (ran#a are o economie industrial) a1ansat) 3i un sector a&ricol eficient/ Principalele acti1it)#i economice sunt8 produc#ia de automo!ile, industria aeronautic), te%nolo&ia informa#iei, electronica, industria c%imic) 3i farmaceutic) 3i moda/ *nii din cei mai influen#i scriitori 3i &.nditori ai +uropei sunt francezi8 ?escartes 3i Pascal (sec/ al @ABB4lea), ;ousseau 3i Aoltaire (sec/ al @ABBB4lea), 5alzac, 5audelaire 3i (lau!ert (sec/ al B@4lea), $artre 3i =amus (sec/ al @@4lea)/ 9umea artistic) a fost ,m!o&)#it), ,n ultimele dou) secole, cu operele pictorilor ;enoir, onet, =ezanne, :au&uin, atisse 3i 5raCue 4 pentru a men#iona doar c.te1a dintre numele importante/ :astronomia francez) este una dintre cele mai rafinate din +uropaD arta de a &)ti 3i m.nca face parte din cultura 3i stilul de 1ia#) al francezilor/

Castelele de pe Valea Loirei (lu1iul 9oire (9oara, pentru romani) imparte (ranta in cele doua 0umatati, climatul fiind mult mai temperat in sudul flu1iului/ (rumoasa Aale a 9oarei este renumita pentru frumusetea peisa0elor sale, pentru asezarile istorice, minunatele monumente ar%itecturale, 1inurile de soi si !ineinteles, pentru multele sale castele/ Loara, un fluviu cu maluri salbatice. Si cu multe castele.

Bn 1ale e>ista peste 300 de castele, construite in perioada cuprinsa intre secolul 10 si secolul 15, re&ii si no!ilii francezi fiind atrasi de climatul moderat de aici, apropierea de Paris si tinuturile fertile/ +i au an&a0at unii dintre cei mai !uni desi&neri si ar%itecti, pentru a construi aceste lacasuri impresionante/ Bn zilele noastre, multe dintre castele sunt inca pri1ate, in timp ce unele sunt desc%ise pu!licului pentru a fi 1izitate, iar altele functioneaza ca %oteluri sau pensiuni/ 1/ =astelul =%enonceau ?aca 1izitezi (ranta, tre!uie sa faci o!li&atoriu o 1izita la acest castel ma&nific, aflat pe malul raului =%er din Aalea 9oarei/ 6 fost construit intre anii 1515 si 15"1, iar ar%itectura sa apartinand stilului &otic tarziu si renascentist si &radinile imense fac din =astelul =%enonceau o ade1arata opera de arta/ ?upa ce a fost sec%estrat de re&alitatea franceza pentru niste datorii neplatite, EenrF al BB4lea a oferit cadou castelul ?ianei de Poitiers (amanta sa)/ ?iana l4a impodo!it cu &radinile de le&ume si de flori/ ?esi&ur, ea nu a1ea drept le&al de proprietate asupra castelului, asa ca atunci cand re&ele EenrF al BB4lea a murit, sotia acestuia, =at%erine de edici a alun&at4o de acolo si a pus stapanire pe castel/ =at%erine de edici este responsa!ila de aparitia &radinilor imense cu terase, pe care turistii le pot 1edea in

prezent/ Bn plus, ea a ane>at castelului si peste raul =%er/

area :alerie care e>tinde constructia

$e poate spune ca =%enonceau e cel mai frumos castel de pe 1alea 9oirei/ ?reptul de proprietate asupra castelului a apartinut multora de4a lun&ul timpului, dar in anul 1914, familia enier (renumita pentru ciocolata), l4a cumparat si il detine si in prezent/ Bn anul 1951 au a1ut loc reno1ari ale e>teriorului si interiorului/ Bnteriorul sofisticat se remarca prin multe camere incantatoare si o capela mare decorata cu opere de arta nepretuite, ce include lucrari de ;u!en, lemn sculptat si pictat si mo!ila din perioada renascentista/ :radinile cu terase acopera intre&ul mal al raului care cur&e in apropierea castelului/ "/ =astelul =%am!ord Pe masura ce inaintezi cu masina in zona rurala a (rantei, din padurea ce il incon0oara, iti 1a aparea in fata oc%ilor imensul =astel =%am!ord/ Pana parc%ezi si te indrepti spre cladire, poti aprecia imensitatea si frumusetea acestei capodopere ar%itecturale/ =onstruit drept locuinta de 1anatoare pentru (ranGois B, =astelul =%am!ord este unul dintre cele mai !une e>emple ale ar%itecturii renascentiste din (ranta/ 6u fost necesari peste 30 de ani pentru a4l construi, in timpul secolului 16/ ?esi&nul ar%itectural impleteste armonios elemente apartinand stilurilor italiene si franceze, piesa de rezistenta fiind structura sa incon0urata de patru turnuri/ *na dintre cele mai faimoase parti ale castelului cuprinde scarile du!le in spirala, construite in asa fel incat re&ele le putea urca sau co!ori, fara sa se intalneasca cu supusii sai/ 6ceasta structura face ca doi oameni sa se 1ada pe scari, dar sa nu se

intalneasca niciodata/ =astelul are peste 440 de camere si '5 de scari, ceea ce face din el cea mai mare constructie de acest &en din Aalea 9oarei/ 6coperisul ela!orat al castelului are peste '00 de coloane sculptate/

=astelul =%am!ord a zacut multi ani in ruine/ Bn anul 1930, &u1ernul francez a cumparat aceasta proprietate si a in1estit in restaurarea ei, dand nastere cladirii ma&nifice din zilele noastre/ =astelul este incon0urat de un parc forestier in&radit H Parc de =%am!ord/ =er!i si porci mistreti %oinaresc li!eri in cel mai mare parc de acest &en din +uropa/ 3/ =astelul dI*ssJ

?aca 1rei sa 1ezi un castel aidoma celor din po1estile lui ?isneF, =astelul dI*ssJ este primul pe lista/ $ituat la mar&inea padurii =%inon, care se o&lindeste in flu1iul Bndre, castelul se afla c%iar pe malul apei, impanzit de &radini cu terase/ =astelul actual se afla pe locul unei fortificatii datand din secolul 11, care a fost distrusa, lasand locul pentru constructia ridicata in secolele 15 si 16 si care poate fi 1azuta si in zilele noastre/ +ste ocupat de descendentii =ontelui de 5lacas, care au mostenit castelul in anul 1''5/ Bnteriorul castelului nu este la fel de ma&nific ca cel al =astelului =%enonceau/ Kricum, el tre!uie 1azut pentru e>teriorul sau si pentru pri1elistea care se 1ede din &radinile acestuia/ 6ici se afla si cate1a restaurante si ma&azine care 1and printre altele lumanari cu flori si su1eniruri cu tematica de po1este/ =e poate fi mai potri1it pentru un castel desprins din po1estiL 4/ =astelul AillandrF Bu!itorii de 1erdeata si de tot ce tine de &radina 1or fi cu ade1arat impresionati de =astelul AillandrF/ Merminat in anul 1536, castelul a fost construit in stil renascentist, de catre Nean le 5reton, unul dintre ministrii de finante de pe 1remea re&elui (ranGois B/ ?r Noac%im =ar1allo (stra!unicul actualilor proprietari) a ac%izitionat castelul in anul 1906 si a creat &radinile fa!uloase care il incon0oara in prezent/ 5/ =los 9ucJ 9e&ata de castelul din 6m!oise printr4un tunel su!teran, resedinta =los 9ucJ este locul in care a trait si a creat in ultimii 3 ani de 1iata, 9eonardo da Ainci/ 6cesta a murit in anul 1519 in dormitorul sau, aflat la eta0/ 9eonardo a fost adus la 6m!oise de catre ;e&ele (ranGois B, care traia in castelul din apropiere/ ;e&elui ii placea sa stea de 1or!a cu 9eonardo si facea asta zilnic/ Bn plus, ii platea acestuia din urma O00 de monezi din aur pe an, !ani care sa4i asi&ure lui 9eonardo, Pli!ertatea de a &andi, de a 1isa si de a munciI/ ;esedinta a fost construita in stil renascentist, din caramida si calcar (scos din carierele de piatra din apropiere)/ Bn anii I60, =los 9ucJ a fost supus unor lucrari e>tinse de reno1are, pentru a restaura aspectul cladirii, precum si frescele din !iserica/ ?a Ainci nu a fost numai un mare pictor printre operele caruia se numara cele!ra ona 9isa, dar si un e>traordinar in1entator al unor masinarii si descoperitor al unor fenomene stiintifice/ $u!solul resedintei si &radina adapostesc un numar de 40 de in1entii militare, aeronautice, %idraulice si mecanice care ii apartin/ +le au fost construite dupa sc%itele sale detaliate, de catre oameni de stiinta si in&ineri de la B5 /

6/ =astelul 6zaF4le4;ideau =onstruit pe o insula in mi0locul flu1iului Bndre, =astelul 6zaF4le4 ;ideau pare aparut de nicaieri/ 6 fost inaltat intre anii 151'4 15"O, iar stilurile sale ar%itecturale sunt franceze si italiene deopotri1a/ Murelele, cararea din 0urul zidului e>terior si apa care il incon0oara, dau castelului un aer medie1al/ (a4ti timp sa 1izitezi atat cladirea, cat si impre0urimile sale/ O/ =astelul 5lois

6lcatuit din cate1a cladiri, =astelul 5lois se afla c%iar in centrul orasului 5lois/ 6ripile sale si cladirile adiacente au fost construite intre secolele 13 si 1O si incon0oara o incantatoare curte centrala/ 6ripa re&elui (ranGois B adaposteste piesa de rezistenta a castelului H o scara in spirala/ =astelul este locul in care 6r%iepiscopul din ;eims a !inecu1antat4o pe Boana dI6rc, inainte ca aceasta sa porneasca in marsul ei spre Krleans, in anul 14"9 si a ser1it drept resedinta pentru multi re&i ai (rantei/ '/ =astelul =%inon

=%inon este unul dintre cele mai !ine conser1ate orase medie1ale din (ranta/ Krasul este situat pe malul raului Aienne, c%iar inainte de locul in care acesta se 1arsa in 9oara/ 9ocatia sa de la intersectia celor

doua importante cursuri de apa aseaza orasul =%inon pe traseul principalelor rute comerciale si este e>celenta pentru un castel fortificat aflat in cel mai inalt punct din zona H un munte/ Bn secolul 1", EenrF BB a construit maretul castel care se intinde pe o suprafata cu o lun&ime de 400 de metri, paralel cu malul raului si o latime de aproape '0 metri/ ?e4a lun&ul timpului, multe fi&uri istorice nota!ile au trait sau au 1izitat castelul, printre care se numarat %u&%enotii, =%arles al ABB4lea si Boana dI6rc in anul 14"9, c%iar inainte de a4si incepe misiunea care a1ea ca scop eli!erarea (rantei de su! ocupatia en&lezilor/ Bn prezent, castelul se afla in proprietatea si este administrat de orasul =%inon/ 9/ =astelul =%e1ernF

6flat de4a lun&ul anilor in proprietatea mai multor no!ili si conducatori militari, =astelul =%e1ernF a fost construit intre 16"4 si 1630, de catre P%ilippe Eurault/ ;enumit pentru interioarele sale minunate, care au fost reno1ate in anul 1O6', castelul adaposteste o colectie imensa de tapiterii, mo!ila si opere de arta/ Ma1anele casetate si lam!riurile din lemn sunt a!solut incantatoare/ 10/ =astelul =%aumont =onstruit pe ruinele datand din secolul 10 ale unei fortarete ridicate pentru a apara orasul 5lois, =astelul =%aumont a fost inaltat intre anii 146541510, de catre =%arles B

si =%arles al BB4lea de 6m!oise/ (ortareata ori&inala a fost distrusa la 0umatatea secolului 15, ca semn de raz!unare din partea ;e&elui 9ouis al @B4lea/

=astelul are patru laturi care incon0oara o curte interioara, dar in anul 1O39, zidul din spate a fost daramat, pentru a o!tine o pri1eliste mai !una asupra 9oarei/ ai multe informatii despre (esti1alul anual al :radinilor (care se tine din luna iunie pana la 0umatatea lunii octom!rie) sau despre circuitele turistice, or&anizate zilnic, &asesti aici/ Poti opta si pentru o calatorie cu !alonul cu aer caldQmodalitatea perfecta prin care sunt surprinse momentele speciale din ziua nuntii L 6rtizani din partea locului comercializeaza ima&ini ale !alonului cu aer cald, a1and in fundal castelul/