Arcul electric la sudare cu

electrod nvelit este prezentat n figura 5.7.. Figura 5.7. Arcul electric
protejat
1 - inima metalica a electrodului; 2 - nvelisul electrodului; 3 - picatura n formare;
4 - coloana luminoasa a arcului; 5 - metalul de baza; 6 - baia topita;
7 - zgura solidificata; 8 - zgura lichida; 9 - curentul de gaz n jurul arcului;
10 - metalul depus, cusatura; 11 - picatura de metal topit
Metodele de amorsare a arcului sunt prezentate n figura 5.9.

Figura 5.9. Metodele de amorsare a arcului electric

a.) aprindere de chibrit

b.) prin atingere

Operatorul trebuie sa fie preocupat totdeauna ca pozitia electrodului sa fie

nscrisa ntr-un plan perpendicular pe suprafata baii de metal necesara realizarii
sudurii (vezi figura 5.10).

Figura 5.10. Pozitionarea electrodului

a). pozitie orizontala

pendulare; b). pozitie nclinata

c). pozitie verticala

; d). pozitie cornisa;

e.). pozitie peste cap

5.2.2.1.Imbinari cap la cap n jgheab

Sudarea cu electrozi nvelii (procedeu SEM sau MMA)

SUDURA ELECTRICA CU ELECTROZI INVELITI (M.M.A. Manual Metal

Arc)(SEI)
A. INTRODUCERE
Procedeul MMA este de fapt procedeul traditional de sudare. Sudarea
efectiva este realizata cu ajutorului unei surse de tensiune/curent. Aceasta
tensiune este aplicata unui electrod. Piesa ce urmeaza sa fie sudata este
conectata la masa sursei de tensiune. Prin apropierea electrodului de piesa
legata la masa, se inchide circuitul electric prin intermediul unei scantei.
Intensitatea curentului, care se poate regla, este cea care determina cat de
tare va fi patruns materialul de sudat. La acest procedeu materialul de adaos
folosit este furnizat de catre electrodul de sudare. Sudarea cu electrod (initial
de carbune) a fost imbunatatita de Kjellberg in 1902 ajungandu-se la sudarea
cu electrod invelit. (SEI = Sudarea cu Electrod Invelit)
In zona unde se produce arcul electric se degaja o cantitate mare de caldura
ce produce topirea locala a electrodului(materialul de adaos) si a piesei de
sudat (materialul de baza).

B. CIRCUITUL DE SUDURA
Circuitul de sudura este format in principal din urmatoarele elemente:
1. generator(aparatul de sudura)
2. electrode holder clamp (clestele de sudura)
3. coated electrode (electrodul)
4. earth clamp (clestele de masa)
5. clamp and ground cables(cablurile de sudura si de masa)

1. SURSA DE PUTERE
Rolul sursei de putere este de a furniza energia necesara amorsarii si
mentinerii arcului electric care se realizeaza intre electrod si materialul de
baza.
Sudura cu arc electric cu electrozi inveliti se bazeaza pe principiul curentului
constant ceea ce inseamna ca valoarea curentului electric nu trebuie sa se
modifice atunci cand distanta dintre electrod si piesa de sudat se mareste
sau se micsoreaza.
Proprietatea principala de baza a unui aparat de sudura cu electrozi inveliti
este prin urmare capacitatea sa de a mentine o valoare cat mai constanta a
curentului cand sunt variatii ale lungimii arcului electric.
Cu cat curentul electric este mai stabil cu atat calitatea cusaturii sudate este
mai buna.
In interiorul unui aparat de sudura exista un dispozitiv ce are ca scop
asigurarea stabilitatii arcului electric.Acest dispozitiv poate fi de urmatoarele
tipuri :
mecanic(sunt magnetic sau reactanta saturabila )
electronic(variator cu tiristori sau invertor)
In functie de tipul dispozitivului de reglare a curentului electric exista trei
tipuri de aparate de sudura cu arc electric:
aparate de sudura electromecanice-transformatoare de sudura
aparate de sudura controlate electronic(cu reglaj cu tiristori)
invertoare de sudura

In functie de polaritatea sursei de putere se disting urmatoarele doua

categorii:
a) aparat de sudura in curent alternativ(AC):
tensiunea de iesire are o forma sinusoidala(vezi fig) si isi schimba sensul
periodic(cu frecventa de 50Hz).
aceasta tensiune de sudura se obtine prin transformarea tensiunii de
alimentare(cu valoare mare) intr-o tensiune avand valoarea optima necesara
sudurii.

b) aparat de sudura in curent continuu(DC).

Tensiunea de sudura se obtine prin redresarea tensiunii din secundarul unui
transformator de sudura folosindu-se o punte redresoare monofazata sau
trifazata.
Daca circuitul de sudura este in curent continuu atunci se poate clasifica in
functie de polul care se leaga la materialul de sudat:
b1) polaritatea normala:clestele portelectrod se leaga la polul negativ al
aparatului de sudura iar polul pozitiv se leaga prin intermediul clestelui de
masa la piesa ce urmeaza a fi sudata.Caldura produsa de arcul electric este
concentrata pe piesa de sudat producand topirea locala a acesteia.in acest
fel, pe masura ce materialul metalic al electrodului se topeste,se asigura
patrunderea lui in materialul piesei de sudat.
b2) polaritate inversata:clestele portelectrod se conecteaza la polul pozitiv al
aparatului iar clestele de masa la polul negativ.Caldura degajata de arcul
electric se concentreaza in special pe electrod.Fiecare tip de electrod
necesita un anumit tip de curent(alternativ sau continuu) si in cazul
curentului continuu se impune utilizarea unei anumite polaritati.

Alegerea incorecta a curentului electric (AC/DC) sau a polaritatii poate duce

la la instabilitatea arcului electric si va influenta negativ calitatea cusaturii
sudate.
2. Clestele port-electrod
Are doua functii de baza:
sa asigure o legatura electrica foarte buna intre sursa de sudura si electrod
sa asigure o izolatie electrica buna astfel incat utilizatorul sa fie protejat de
eventualele socuri electrice;

3. Electrodul
Are doua parti componente:
partea metalica ce are rolul de a conduce curentul electric si de a furniza
materialul metalic de adaos necesar procesului de sudura;
invelisul electrodului are rolul de a asigura stabilitatea arcului electric si de
a proteja baia de sudura;

4-5. Cablurile de sudura si clestele de masa

Au rolul de a realiza circuitul electric de sudura.Alegerea lungimii si sectiunii
cablurilor de sudura se face in functie de curentul maxim de sudura debitat
de aparatul de sudura.
Clestele de masa trebuie sa asigure un contact electric solid intre el si piesa
de sudat.
C. DISPOZITIVELE ARC FORCE, HOT START, ANTI STICK
Aparatele de sudura pot fi dotate cu dispozitive care sa asigure o calitate
sporita a cusaturii sudate si sa usureze utilizarea lor.
Dispozitivul ARC FORCE favorizeaza transferul picaturilor de metal topit
de la electrod la materialul de baza, prevenind de asemenea intreruperea
arcului electric atunci cand picaturile fac scurt-circuit intre electrod si piesa
de sudat.
Dispozitivul HOT START favorizeaza amorsarea arcului electric prin
furnizarea unui curent de sudura cu o valoare mai mare la fiecare noua
sudura.
Dispozitivul ANTI STICK intrerupe automat curentul de sudura in
momentul in care electrodul se lipeste de piesa sudata, permitand astfel
dezlipirea usoara a acestuia fara a-l deteriora.
D. ELECTROZII INVELITI
Caracteristici
Electrozii inveliti sunt formati din :
materialul metalic de adaos-are rolul de a furniza materialul de adaos

necesar procesului de sudura. Materialul utilizat depinde de calitatea

materialului de baza si anume pentru otel carbon, la care sudura cu electrozi
inveliti este foarte raspandita ,el este dintr-un otel carbon moale(cu continut
redus de carbon).In timpul sudarii materialui de adaos se topeste inaintea
invelisului.
invelisul este cea mai importanta parte a electrodului a carei principala
functie este de a asigura protejarea cusaturii sudate in timpul sudarii.
Invelisul actioneaza asupra cusaturii in mai multe moduri si anume:
prin incalzire se volatilizeaza si modifica atmosfera din zona baii de sudura:
prin topire fiind mai usor decat metalul topit pluteste pe deasupra baii de
sudura
contine substante ce ajuta la purificarea materialului de baza ;
poate contine metale care sa formeze aliaje cu materialul de baza;
poate contine material de adaos sub forma de pulbere in scopul cresterii
cantitatii de material de adaos depus.
Alegerea curentului in functie de electrodul folosit

Valori aproximative a curentului (A)

mai 13,
2009 Post

Grosim
e
electro
d (mm)

ed

1,6
0

2,0
0

2,5
0

3,2
5

4,0
0

5,0
0

6,0
0

by globalt
echtools
| aparate
de

Electro
zi
rutilici

3055

4070

5010
0

8013
0

12
017
0

15
025
0

22
037
0

sudura, e
chipamen
te de
sudura, i
nvertoare

Electro
zi
celulozi
ci
Electro
zi
bazici

2045

3060

4080

7012
0

5075

6010
0

7012
0

11
015
0

10
015
0

14
023
0

20
030
0

14
020
0

19
026
0

25
032
0

, invertoa
re

Despre sudarea manuala cu

electrozi inveliti(MMA)
1. Operare
Pentru aprinderea arcului electric, electrodul este adus n contact cu
suprafaa de lucru, avnd loc un scurtcircuit, i apoi retras uor, lund
natere arcul electric care cauzeaz topirea pariala a componentelor de
sudat i a electrodului, lund natere baia de metal topit, iar n urma
solidificrii acesteia rezult cordonul de sudur. n timp ce electrodul se
topete, fluxul care acoper electrodul ajuta la formarea unui gaz
protector a bii de metal topit iar fluxul din baia de metal plutete la
suprafaa protejnd baia de metal topit, implicit i cordonul de sudura pe
perioada solidificrii de aciunea mediului nconjurtor. Pe parcursul
procesului de sudare sudorul se oprete periodic pentru scoaterea restului
de electrod din portelectrod i nlocuirea lui cu unul nou. Activitatea de
sudare, mpreuna ndeprtarea zgurii reduc considerabil timpul consumat
de sudor pentru depunerea unui cordon de sudur, fcnd astfel ca SMEI
s fie unul dintre cele mai eficiente procedee de sudare.
Tehnica actuala de sudare utilizat depinde de electrodul folosit,
compoziia materialelor ce urmeaz a fi sudate, tipul rostului i poziia de
sudare. Alegerea electrodului i a poziiei de sudare determin viteza de
sudare.

2. Calitatea sudurii
Cele mai dese probleme privind calitatea mbinrii sudate sunt: incluziuni
de gaz, pori, neptrundere, supranclzire, cratere marginale. Aceste
defecte determina calitatea finala a mbinrii sudate i pot fi uor evitate
prin alegerea corect a parametrilor i a regimului de sudare, nsa n cea
mai mare msur, calitatea finala a mbinrii sudate, depinde de
calificarea i ndemnarea sudorului.
3. Sigurana n operare

Sudarea manual cu electrod nvelit, ca i celelalte procedee de sudare,

poate fi periculoas dac nu sunt luate msurile corespunztoare de
siguran. Procedeul utilizeaz un arc electric deschis care poate provoca
arsuri de aceea sudorul trebuie protejat cu echipament complet de
protecie (mnui, salopeta). Totodat arcul electric produce o
luminozitate foarte mare care poate provoca rnirea retinei, i o emisie de
ultraviolete care de asemenea poate afecta ochiul uman dar si pielea, de
aceea sudorul trebuie sa foloseasc o masc de sudare pentru protecia
mpotriva radiailor emise de arcul electric.
4. Aplicabilitate i materiale
Sudarea manual cu electrod nvelit este unul dintre cele mai rspndite
procedee de sudare la nivel mondial, in unele ri depind procentul de
50%, fiind aplicat cu succes n industria de fabricaie, ntreinere i
reparaii, i n domeniul construciilor sudate. Totui, datorit costului mic
al echipamentului necesar desfurrii procedeului i a largii aplicri,
procedeul va rmne, probabil, printre cele mai utilizate, mai ales n
rndul amatorilor i a micilor ntreprinderi unde procedeele de sudare
neeconomice nu sunt necesare.
Sudarea manual cu electrod nvelit este uzual folosit pentru sudarea
oelurilor carbon, oelurilor slab i nalt aliate, oelurilor inoxidabile,
fontelor. Dei nepopular procedeul poate fi aplicat i la sudarea nichelului,
a cuprului i, n cazuri rare, a aluminiului.
Se pot suda grosimi de material ncepnd cu 1,5mm; i n funcie de
ndemnarea sudorului procedeul poate fi aplicat n toate poziiile de
sudare.
5. Echipament

Echipamentul tipic pentru sudarea manual cu electrod nvelit este format

din: o sursa de
curent continuu, cabluri electrice,
clem de mas, port electrod i mas de lucru.
6. Sursa de curent
Sursa folosit la SMEI are un stabilizator de curent asigurnd meninerea
constant a curentului chiar i la variaii ale distanei arcului sau a variaiei
curentului. Acest lucru este important deoarece majoritatea aplicaiilor
SMEI sunt efectuate manual, sudorul neputnd ine constant lungimea
arcului.
Alegerea polaritii depinde direct de tipul electrodului i de proprietile
dorite asupra mbinrii sudate. La sudarea n curent alternativ polaritatea
se schimba de 100 de ori pe secund, crend o distribuie bun a cldurii
i conferind o balan ntre rata de topire a electrodului i ptrundere.
Tipic, sursa folosita la SMEI e compus dintr-un transformator cobortor
de tensiune i un rectificator pentru modele de curent continuu, pentru

convertirea curentului alternativ n

curent continuu.
Deoarece n mod normal sursa de curent este alimentat prin curent
alternativ de nalt tensiune, transformatorul este utilizat pentru a reduce
curentul i a mri intensitatea. Ca rezultat, n loc de 220V la 50A de
exemplu, puterea oferita de transformator poate fi n jur de 17-45V la o
intensitate de pn la 600A. Sursa folosita poate fi de tip transformator,
invertor sau redresor.
7. Electrodul

Alegerea electrodului pentru SMEI se face n funcie de mai muli factori,

cum ar fi: tipul materialului de sudat, poziia de sudare sau proprietile
dorite a mbinrii sudate. Electrodul este nvelit cu un strat de flux care
confer protecie bii de metal i cordonului de sudur sub forma de gaze
protectoare i zgur.
n general compoziia electrodului este asemntoare cu cea a
materialului ce urmeaz a fi sudat. nveliul electrodului putnd fi rutilic,
bazic, pentru majoritatea aplicailor, pentru aplicaii speciale folosindu-se
electrozi cu nveli corespunztor aplicaiei (celulozic, titanic,).
Electrozii sunt standardizai conform AWS, EN, DIN.
Sursa:www.sudura.com
Schema unei instalatii de sudat manual cu
electrozi inveliti