Circuite Electronice Digitale PDF

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CNDIPT
Programul PHARE TVET ..............................
AUXILIAR CURRICULAR
PROFILUL: TEHNIC
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN DE TELECOMUNICATII
MODULUL: CIRCUITE ELECTRONICE DIGITALE PENTRU
TELECOMUNICAŢII
NIVELUL: 3
2008
AUTORI:
prof. MIRELA LIE, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Poştă şi

Profesor 1
Telecomunicaţii „Gh. Airinei”, Bucureşti
prof. NINA OLTEAN, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Poştă şi
Profesor 2
Telecomunicaţii „Gh. Airinei”, Bucureşti
CONSULTANŢĂ CNDIPT: ANGELA POPESCU, EXPERT CURRICULUM

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: IVAN MYKYTYN, EXPERT
WYG INTERNATIONAL
COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU
Profilul: TEHNIC 2
Nivelul 3
CIRCUITE ELECTRONICE DIGITALE PENTRU TELECOMUNICAŢII
CUPRINS: Pag.
1. Introducere 4
2. Competenţe 9
3. Activităţi de învăţare 10
A. Componente electronice active discrete
A. 3.1. Activitatea de învăţare 1 10
A.3.2. Activitatea de învăţare 2 12
B. Circuite electronice cu componente discrete
B.3.1. Activitatea de învăţare 1 32
4. Glosar 47
5. Anexe
Anexa 1: Fişe de documentare 48
Anexa 2: Fişă de progres 84
Anexa 3: Sugestii metodologice 88
Anexa 4: Soluţionarea activităţilor 91
6. Mulţumiri 97
7. Bibliografie 98
Profilul: TEHNIC 3
Nivelul 3
1. INTRODUCERE
către elevi
Părem din ce în ce mai dependenţi de existenţa tehnologiei informaţionale.

Computerele personale, reţelele de telefonie sau cele de televiziune ne sunt
tovarăşi de nedespărţit, dar ştim, oare, ce stă la baza tuturor acestor facilităţi?
Care este rostul materialului pe care l-aţi deschis acum şi cum vă poate ajuta el să
răspundeţi la întrebarea de mai sus sau la altele de acest gen?
Acest Auxiliar curricular îşi propune să vă motiveze pentru a vă dezvolta
competenţele vizate prin modulul Circuite electronice digitale pentru telecomunicaţii,
prezentate la pagina 9. Sperăm că acest material va fi util în a exersa, de asemenea,
atât evaluarea, cât şi autoevaluarea.
Activităţile de învăţare pe care vi le propunem răspund diverselor voastre stiluri de
învăţare; unele dintre ele sunt activităţi care vă pun în valoare punctele forte, iar altele
contribuie la extinderea abilităţilor voastre individuale de a relaţiona cu „lumea reală”.
Această abordare ne-a părut necesară nu doar pentru că am dorit să dăm o
amprentă dinamică activităţilor, dar şi din considerentul că situaţiile de viaţă ale omului
modern reclamă o acordare fină între stilul personal şi cerinţele sarcinii de lucru.
Cu alte cuvinte, mediul concret în care veţi lucra vă va pune în situaţia de a analiza
informaţiile şi de a acţiona în consecinţă, folosind atât capacităţile senzoriale cât şi cele
motorii şi intelectuale. Cu cât dispuneţi de “unelte” mai variate cu care preluaţi şi
procesaţi informaţia şi luaţi deciziile, cu atât eficienţa voastră va fi mai mare şi
recompensele vor fi pe măsură.
Activităţile de învăţare sunt, aproape în întregime, gândite pentru a putea fi
desfăşurate pe grupe sau în echipe, ca o recunoaştere a nemăsuratelor beneficii pe care
le are cooperarea interumană (scrierea materialului de faţă stă mărturie!). Totuşi, ele pot
fi rezolvate şi individual, atât în clasă, cât şi acasă.
Pe tot parcursul Auxiliarului, găsiţi trimiteri către Fişele de documentare ce stau în
sprijinul acelora dintre voi care au nevoie de mai mult timp pentru aprofundare sau doresc
să-şi proiecteze propriile suporturi pentru studiu individual.
La sfârşitul Auxiliarului am ataşat o secţiune de sugestii pentru soluţionarea
activităţilor, pe care o puteţi folosi mai ales când lucraţi acasă ori doriţi să revedeţi unele
rezultate ale activităţilor desfăşurate în grup.
Trebuie să vă avertizăm că se impune o vizită la papetărie, căci veţi avea nevoie
de cele mai colorate creioane, multe coli de flip-chart, carton, foarfece şi lipici; vă mai
trebuie şi un zar (da, chiar aveţi voie!), sau, dacă au dispărut toate la ultimul raid al
părinţilor prin camera voastră, se poate rezolva pur şi simplu cu un cub pe care îl
confecţionaţi singuri, din carton. Iar dacă acest lucru vi se pare de-a dreptul nepotrivit cu
vârsta şi preocupările voastre, simţiţi-vă liberi de a fi creativi!
Va trebui, desigur, ca, la întâlnirea săptămânală pe care o aveţi cu
profesorul/profesoara de specialitate, să vină şi el/ea cu ceva, nu-i aşa? Ei bine, lui/ei îi
vom atribui o sarcină mai plictisitoare, şi anume de a procura ceva cataloage de produse,
multe circuite integrate de o culoare ternă, conductoare, surse, aparate de măsură şi alte
câteva articole de acest gen, prea serioase pentru a putea fi menţionate aici.
Nutrim speranţa că, din această “încleştare” dintre voi şi el (sau ea), învingătorul
va fi dificil de stabilit..... Că “echipa adversă” va fi o sintagmă ce va suporta redefiniri
permanente de conţinut până ce, în final, totul va deveni un singur cuvânt: ECHIPĂ.
Profilul: TEHNIC 4
Nivelul 3
Şi asta pentru că scopul cel mai înalt pe care mărturisim că îl avem este de a vă
ajuta ca, la sfârşitul fiecărei activităţi de învăţare pe care o parcurgeţi, să vă regăsiţi din
ce în ce mai mult în imaginea de mai jos:
Figura 1. Cooperare
Autoarele
Iunie 2008
Profilul: TEHNIC 5
Nivelul 3
Codul tipurilor de activităţi de învăţare din acest auxiliar curricular:
Decizii, decizii
Simulare
Sortare
Transformare
Refă/ Îmbunătăţeşte
J’accuse
Cubul
Împărtăşirea rezultatelor cu întreaga clasă
Concurs de întrebări
Profilul: TEHNIC 6
Nivelul 3
Găseşte greşeala şi remediază
Afişarea rezultatelor la tablă/flip-chart/pe perete
Învăţare între elevi
Joc de testare a cunoştinţelor
Studiul de caz
Piramida
Reconstrucţie
Evaluare
Refă activitatea după ce consulţi anexa!
Profilul: TEHNIC 7
Nivelul 3
Te-ai descurcat excelent, treci la activitatea

următoare!
Timp de lucru recomandat
Lucru pe grupe/echipe
Lucru în perechi
Sintetizează starea de spirit a auditorului
Profilul: TEHNIC 8
Nivelul 3
2. COMPETENŢE
• CIRCUITE DIGITALE ÎN TELECOMUNICAŢII

Identifică circuite integrate digitale
Explică funcţionarea circuitelor integrate digitale
Verifică montaje cu circuite integrate digitale în echipamentele de telecomunicaţii
• PROCESAREA DATELOR NUMERICE
Prelucrează datele numerice
Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
Profilul: TEHNIC 9
Nivelul 3
3. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
A. BAZELE ALGEBREI LOGICE. FUNCŢII LOGICE. PORŢI LOGICE.

CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE
A.3.1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 1
Competenţe:
• Explică funcţionarea circuitelor integrate digitale
Obiectiv:
• Să precizeze proprietăţile algebrei booleene
30 min Tipul activităţii:
Conţinutul: Elemente de algebră booleană

Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să consolidaţi cunoştinţele despre
proprietăţile algebrei booleene.
Enunţ:
Consultaţi Anexa 1 din acest Auxiliar Curricular pentru a revedea

proprietăţile algebrei booleene. (5 min)
O jumătate de clasă decupează patru seturi de câte
douăsprezece cartonaşe, fiecare cartonaş fiind inscripţionat cu
câte una dintre următoarele proprietăţi: Idempotenţa,
Comutativitatea, Asociativitatea, Absorbţia,
Distributivitatea, “0” element neutru pentru adunare, “1” element neutru
pentru înmulţire, Legea dublei negaţii, Principiul contradicţiei, Principiul
terţului exclus, Legile lui De Morgan, Constante. Toate cartonaşele vor avea
aceeaşi culoare. (20 min)
În acest timp, cealaltă jumătate de clasă va decupa alte patru seturi de câte
douăsprezece cartonaşe, fiecare cartonaş conţinând câte una dintre relaţiile
matematice care pun în evidenţă aceste proprietăţi. Aceste cartonaşe vor avea o
culoare diferită faţă de cartonaşele celeilalte jumătăţi a clasei.
Se reformează alte patru grupe astfel încât fiecare va primi câte un set de
cartonaşe-proprietăţi şi câte un set de cartonaşe-relaţii.
Sarcina de lucru constă în a asocia fiecărui cartonaş-proprietate cartonaşul-
relaţie corespunzător. (5 min)
Profilul: TEHNIC 10
Nivelul 3
Evaluare:
Se vor aprecia:
¾ colaborarea în echipă
¾ calitatea grafică a produselor muncii în echipă
¾ corectitudinea asocierilor realizate
¾ timpul utilizat pentru sarcina de lucru
Dacă aţi reuşit să duceţi la bun sfârşit activitatea, FELICITĂRI! Acum puteţi
trece la activitatea următoare.
Dacă aţi întâmpinat dificultăţi la asocierea cartonaşelor, consultaţi Anexa 1 şi

refaceţi activitatea!
Dacă munca în echipă nu a fost suficient de eficientă, continuaţi activităţile pentru a
vă cunoaşte mai bine!
Profilul: TEHNIC 11
Nivelul 3

Competenţe:
• Prelucrează date numerice
Obiective:
• Să precizeze proprietăţile algebrei booleene
• Să precizeze modurile de exprimare a funcţiilor logice
• Să realizeze minimizarea funcţiilor logice
20 min • Tipul activităţii:
Conţinutul: Proprietăţile algebrei booleene şi porţi logice

Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi cunoştinţele despre
algebra booleană şi porţile logice
Enunţ:
Încercuiţi răspunsul corect pentru fiecare dintre itemii de mai jos. Schimbaţi apoi
lucrarea cu colegul de bancă şi evaluaţi-vă reciproc.
1. Un demultiplexor cu 2 linii de adresă poate avea:
a. 23 linii de ieşire
b. 22 linii de ieşire
c. 25 linii de ieşire
d. 24 linii de ieşire
2. Funcţia logică f = ABC este realizată de o poartă:
a. AND (ŞI) cu trei intrări
b. OR (SAU) cu trei intrări
c. NAND (ŞI-NU) cu trei intrări
d. NOR (SAU-NU) cu trei intrări
3. Numărul 34 scris în sistem binar este:
a. 100010
b. 010001
c. 100001
d. 110000
4. O funcţie logică cu 4 variabile are:
a. 8 termeni
b. 32 termeni
c. 16 termeni
d. 4 termeni
5. Conform principiului terţului exclus:
a. X ⋅ X = 1
b. X ⋅ X = 0
c. X + X = 1
d. X + X = 0
Profilul: TEHNIC 12
Nivelul 3
6. Aplicând legile lui De Morgan, expresia A + B devine:

a. A ⋅ B
b. A ⋅ B
c. A + B
d. A ⋅ B
7. Un convertor binar zecimal cu 7 segmente are:
a. 2 intrări
b. 3 intrări
c. 4 intrări
d. 5 intrări
8. Pentru ca ieşirea porţii NOR cu trei intrări să fie în 1 logic este necesar ca:
a. toate intrările să fie în 0 logic
b. toate intrările să fie în 1 logic
c. o intrare să fie în 0 logic şi două în 1 logic
d. o intrare să fie în 1 logic şi două în 0 logic
9. Decodificatorul semnalizează la ieşire:
a. termenii canonici conjunctivi
b. termenii canonici disjunctivi
c. termenii formei elementare ai funcţiei logice
d. termenii formei neelementare ai funcţiei logice
10. Tabelul de adevăr de mai jos corespunde funcţiei logice:
a. ŞI
A B F
b. ŞI-NU
0 0 0
c. SAU 0 1 1
d. SAU-NU 1 0 1
1 1 1
Evaluare:
1p – pentru fiecare item cu alegere multiplă
Dacă aţi dat răspunsul corect pentru toţi itemii de mai sus, FELICITĂRI!
Acum puteţi trece la următoarea activitate.
Dacă nu aţi găsit toate răspunsurile, consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea
Profilul: TEHNIC 13
Nivelul 3

Competenţa
• Identifică circuite integrate digitale
Obiectiv:
• Să identifice principiul de funcţionare al diverselor porţi logice
Tipul activităţii:
10 min
Conţinutul: Porţi logice

Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să vă structuraţi mai bine informaţia
referitoare la rolul porţilor logice prin identificarea corectă a funcţionării lor.
Enunţ:
Plasaţi cartonaşele cu simbolul porţilor logice în coloana stângă, iar pe cele

cu exemplificarea funcţionării porţilor logice în coloana dreaptă.
Fiecărui cartonaş-simbol îi corespunde un singur cartonaş-funcţionare!
Simbolul
porţilor logice funcţionare
Cartonaşe cu porţi logice: AND, OR, NOT, XOR.

Cartonaşe cu funcţionare:
Când A este 1 şi B este 1, ieşirea este 0.
Când A este 1, ieşirea este 0.
Profilul: TEHNIC 14
Nivelul 3
Evaluare:
2p – pentru fiecare asociere corectă dintre un tip de poartă şi
funcţionarea corespunzătoare
Se va efectua o interevaluare între două perechi alăturate.
S
Dacă aţi sortat corect toate cartonaşele de mai sus, FELICITĂRI! Acum
puteţi trece la următoarea activitate.
În cazul în care cartonaşele vă dau bătăi de cap, cereţi sfatul unei perechi
alăturate sau consultaţi Anexa 1 pentru a reface activitatea.
Profilul: TEHNIC 15
Nivelul 3

Competenţă:
Obiectiv:
• Să reducă numărul de circuite integrate diverse folosite în
echipamentele de telecomunicaţii prin interconectarea porţilor
NAND
10 min

Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să înţelegeţi mai bine de ce, de multe
ori, se preferă utilizarea porţilor logice NAND în locul altor tipuri de porţi logice.
Enunţ:
Plasaţi cartonaşele cu simbolul porţilor logice în coloana dreaptă, iar pe

cele cu schemele de interconectare a porţilor NAND în coloana stângă.
Exemplu de Poartă logică
interconectare NAND echivalentă
Scheme de interconectare a porţilor NAND:
Profilul: TEHNIC 16
Nivelul 3
Evaluare:
3p – pentru fiecare asociere corectă dintre un tip de poartă şi
circuitul corespunzător.
1p – pentru echipa care a terminat prima.
Dacă aţi potrivit corect toate cartonaşele de mai sus, FELICITĂRI! Acum
puteţi trece la următoarea activitate.
În cazul în care cartonaşele vă dau bătăi de cap, cereţi sfatul altor grupe sau
consultaţi Anexa 1 pentru a reface activitatea.
Profilul: TEHNIC 17
Nivelul 3
Competenţe:
• Verifică montaje cu circuite integrate digitale în echipamentele de telecomunicaţii
• Interpretează rezultatele obţinute şi prelucrează concluziile
Obiective:
• Să identifice diverse tipuri de circuite electronice digitale
• Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit
• Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate
• Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor funcţii
45 min logice date
Conţinutul: Sinteza funcţiilor logice
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să utilizaţi o abordare complexă
asupra temei Sinteza funcţiilor logice.
Enunţ:
Se dă următoarea diagramă de circuit:
Folosiţi un cub care semnifică, în mod simbolic, tema ce urmează a fi explorată: Porţi
logice. Cubul are înscrise pe fiecare dintre feţele sale Descrie, Compară, Analizează,
Asociază, Aplică, Argumentează. Profesorul detaliază, la tablă, cerinţele de pe feţele
cubului cu următoarele:
Descrie: Descrie elementele componente ale schemei din figură.
Compară: Compară funcţionarea schemei cu aceea a schemei care ar conţine un
singur întrerupător.
Analizează: Analizează funcţionarea circuitului când cele două întrerupătoare sunt
în paralel între ele şi legate în serie cu becul.
Asociază: Asociază schemei date un tabel de adevăr.
Aplică: Ce poţi face cu un astfel de circuit?
Argumentează: De ce funcţionarea acestui circuit este similară cu a porţii logice ŞI?
Profilul: TEHNIC 18
Nivelul 3
Reprezentantul echipei va rostogoli cubul. Echipa sa va explora tema din perspectiva

cerinţei care a căzut pe faţa superioară a cubului şi va înregistra totul pe o foaie de flip-
chart.
După 10 minute, echipele se reunesc în plen şi vor împărtăşi clasei

rezultatul analizei. (câte 5 minute pentru fiecare echipă)
Afişaţi pe tablă, flip-chart sau pe perete rezultatele întregii discuţii.
Evaluare:
Se va realiza o interevaluare între elevi, la care se va
puncta:
¾ încadrarea în timp
¾ justeţea argumentelor
¾ “ţinuta” argumentării
Dacă aţi reuşit să fiţi convingători, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

următoarea activitate.
În cazul în care aţi primit , consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea.
Profilul: TEHNIC 19
Nivelul 3

Competenţe
• Verifică montaje cu circuite integrate digitale în echipamente de telecomunicaţii
Obiective:
30 min
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să realizaţi o prezentare scurtă a

fiecărei porţi logice şi să utilizaţi corect catalogul de circuite integrate.
Enunţ:
Fiecare echipă primeşte ca sarcină prezentarea uneia dintre porţile logice studiate.
Echipele au la dispoziţie seturi de cartonaşe cu diverse tabele de adevăr, seturi de
cartonaşe cu simboluri de porţi logice şi alte seturi conţinând scheme de circuit cu
întrerupătoare şi LED-uri care simulează funcţionarea porţilor logice.
a. Utilizaţi un catalog de circuite integrate pentru a verifica
concordanţa dintre tabelul de adevăr ales şi simbolul porţii logice
pe care o aveţi de prezentat.
b. Scrieţi un scurt paragraf în care să sintetizaţi informaţiile pe care
le-aţi dedus prin asocierea dintre cartonaşul-simbol cu cartonaşul-
tabel şi, respectiv, cartonaşul –simulare.
Elevii aleg acele cartonaşe care corespund tipului de poartă pe care o au
de prezentat şi vor trece apoi la redactarea paragrafului.
La sfârşitul perioadei de lucru, reprezentanţii echipelor vor veni în faţa

clasei şi vor prezenta, oral, paragraful-rezumat pe care l-au realizat.
Afişaţi pe tablă, flip-chart sau pe perete asocierile obţinute între cele trei seturi
de cartonaşe.
Profilul: TEHNIC 20
Nivelul 3
Evaluare:
Se vor puncta:
¾ asocieri de realizat: simbol →tabel de adevăr →circuit de
simulare
¾ utilizarea catalogului de produse
¾ prezentarea porţii logice
Se va realiza o interevaluare între echipe.
Dacă aţi reuşit să vă impresionaţi colegii cu prezentarea porţii, FELICITĂRI!

Acum puteţi trece la următoarea activitate.
Profilul: TEHNIC 21
Nivelul 3

Competenţe:
Obiective:
• Tipul activităţii:
50 min

Scopul activităţii: Prin această activitate veţi învăţa să interconectaţi componente
electronice şi să determinaţi tabelul de adevăr al unei funcţii logice al cărei circuit este
dat.
Enunţ:
Fiecare dintre cele trei grupe va primi câte una dintre schemele de circuit de mai jos.
Toţi vor avea următoarele sarcini de lucru:
¾ Realizaţi practic circuitul din figură.

¾ Determinaţi tabelul de adevăr al funcţiei logice simulate de acest
circuit.
¾ Înlocuiţi circuitul cu o singură poartă integrată care să
îndeplinească aceeaşi funcţie.
+5V
330Ω
a.
A BC171
10kΩ
B
Profilul: TEHNIC 22
Nivelul 3
+5V
330Ω
b.
A BC171
10kΩ
B
+5V
330Ω
c.
A BC171
10kΩ
B
Afişaţi pe tablă, flip-chart sau pe perete concluziile activităţii voastre.
Evaluare:
4p – pentru realizarea montajului
4p – pentru determinarea tabelului de adevăr
2p – pentru determinarea tipului de poartă a cărei funcţie este
simulată de circuitul respectiv
Dacă aţi reuşit să vă impresionaţi colegii, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

activitatea următoare.
În cazul în care mai aveţi nelămuriri referitoare la tema în discuţie, consultaţi

Anexa 1 şi refaceţi activitatea.
Profilul: TEHNIC 23
Nivelul 3

Competenţă:
• Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
Obiective:
• Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor
funcţii logice date
35 min
Conţinutul: Sinteza funcţiilor logice
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să utilizaţi tehnici de lucru în echipă
pentru a aborda tema Sinteza funcţiilor logice din perspectiva unui proiect, ţinând cont
de cunoştinţele voastre teoretice precum şi de cerinţele clientului.
Enunţ:
Aveţi ca sarcină proiectarea unui circuit ca parte componentă a unui computer.
Funcţionarea circuitului este dată de funcţia: f = A × B + C × D + A × D + B × D . În
Caietul de sarcini, clientul a impus următoarele cerinţe:
a. dimensiune minimă pentru placa de circuit
b. preţ de cost minim
c. fiabilitate maximă
Fiecare grup va aborda sarcina de lucru pornind de la următoarele
restricţii de proiectare:
1. Grupul 1 este obligat să implementeze funcţia dată doar cu porţi NAND.
2. Grupul 2 este obligat să implementeze funcţia dată doar cu porţi NOR.
3. Grupul 3 este liber să folosească toate tipurile de porţi logice de care are
nevoie.
La sfârşitul perioadei de lucru, reprezentanţii echipelor vor veni în faţa

clasei şi vor expune soluţia găsită de colegii lor.
Clasa va analiza fiecare soluţie şi va opta, cu argumente, pentru soluţia care respectă
cel mai bine cerinţele clientului şi cerinţele tehnice ale proiectului.
Afişaţi pe tablă, flip-chart sau pe perete rezultatele întregii discuţii.

Profilul: TEHNIC 24
Nivelul 3
Evaluare:
Se va realiza o interevaluare între elevi, la care se va
puncta:
¾ Implementarea cu porţi a funcţiei logice
¾ Justificarea soluţiei obţinute din perspectiva
cerinţelor clientului
¾ “Ţinuta” argumentării
Dacă aţi reuşit să vă impresionaţi clientul, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

Profilul: TEHNIC 25
Nivelul 3

Competenţe:
• Verifică montaje cu circuite integrate digitale în echipamentele de
telecomunicaţii
Obiective:
• Să identifice tipurile de circuite digitale
40 min • Să precizeze rolul pinilor CI pe baza datelor de catalog
• Să precizeze, pe baza datelor de catalog, numărul de porţi logice
conţinute de circuitul integrat
Conţinutul: Circuite integrate cu porţi logice digitale
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să utilizaţi corect cataloagele de
circuite integrate pentru a analiza funcţionarea unui circuit logic integrat.
Enunţ:
Aveţi la dispoziţie şase chip-uri şi un catalog de circuite integrate digitale.

a. Identificaţi tipul fiecărui circuit integrat după cod.
b. Folosiţi informaţia din Catalog pentru a preciza semnificaţia pinilor.
c. Folosiţi informaţia din Catalog pentru a determina numărul de porţi conţinute de
circuitul integrat.
După 15 minute, echipele se vor întâlni în plen pentru a prezenta colegilor

informaţiile obţinute de ei.
Evaluare:
3p – identificarea CI după cod
3p – precizarea semnificaţiei pinilor
3p – identificarea numărului de porţi ale CI
1p – încadrarea în timp
Se va folosi interevaluarea.
Profilul: TEHNIC 26
Nivelul 3

Profilul: TEHNIC 27
Nivelul 3
Competenţe:
• Verifică montaje cu circuite integrate digitale în echipamentele de
telecomunicaţii
Obiective:
35 min •
Să identifice diverse tipuri de circuite electronice digitale
• Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor funcţii logice date
Conţinutul: Minimizarea funcţiilor logice
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să utilizaţi tehnici de lucru în echipă
pentru a deduce modul de minimizare a circuitelor logice.
Enunţ:
Grupa 1.
Se dă următoarea funcţie logică:
f = ABC + ABC + ABC + ABC
Să se realizeze tabelul de adevăr corespunzător.
Grupa 2.
Se dă următoarea funcţie logică:
f = ABC + ABC + ABC + ABC
Poziţionaţi termenii funcţiei în diagrama V-K.
Grupa 3.
Se dă o funcţie logică având următoarea diagramă Veitch-Karnaugh:
AB AB AB AB
00 01 11 10
C0 0 1 1 0
C1 1 1 0 0
Să se minimizeze funcţia logică.

Profilul: TEHNIC 28
Nivelul 3
Grupa 4.
Se dă următoarea expresie minimă a unei funcţii logice:
f = AC + BC + AB
Să se prelucreze funcţia de mai sus pentru a putea fi implementată doar cu porţi logice
NAND.
După 20 minute, grupele se vor întâlni în plen. Se vor expune pe

perete/tablă rezultatele obţinute de ei, în ordinea strictă a numerotării grupelor.
Ce concluzie trageţi?
Se va realiza o interevaluare între elevi, la care se va puncta:

¾ Încadrarea în timp pentru finalizarea sarcinii de lucru
¾ Corectitudinea soluţiei furnizate
¾ Aportul adus în cadrul discuţiei în plen

Profilul: TEHNIC 29
Nivelul 3
Competenţe:
• Verifică montaje cu circuite integrate digitale în echipamente de
telecomunicaţii
40 min • Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
Obiective:
•
Să identifice diverse tipuri de circuite electronice digitale
• Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite logice logice
Conţinutul: Sinteza funcţiilor logice combinaţionale
Enunţ:
Un comerciant angajează o echipă de proiectanţi să realizeze un circuit

automat comandat digital pentru livrarea de ceai şi lapte sub formă de doze din
aluminiu.
Proiectanţii prezintă următoarea schemă logică:
Buton
ceai
Ieşire
Fantă Ceai/lapte
monezi
Buton
lapte
După ce utilizează automatul respectiv pentru o vreme, comerciantul observă că începe

să iasă în pierdere.
I. Comentaţi următorul enunţ:
„Proiectantul schemei de circuit de mai sus este acuzat de falimentarea afacerii”.
II. Dacă schema logică de mai sus vi se pare corectă, propuneţi o variantă
îmbunătăţită!
III. Dacă schema logică de mai sus vi se pare incorectă, corectaţi eroarea de
proiectare!
Profilul: TEHNIC 30
Nivelul 3
Evaluare:
Se vor aprecia:
¾ Sesizarea corectă a funcţionării schemei date
¾ Puterea de convingere a reprezentanţilor apărării,
acuzării, juraţilor şi judecătorului
¾ Soluţiile propuse pentru remediere/îmbunătăţire
¾ Calitatea prezentării grafice

Profilul: TEHNIC 31
Nivelul 3
B. CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE
B.3.1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 1
Competenţă:
• Verifică montaje cu circuite integrate digitale în echipamente
de telecomunicaţii
• Prelucrează datele numerice
25 min Obiective:
• Să precizeze rolul pinilor pe baza datelor de catalog
Conţinutul: Circuite logice secvenţiale (Bistabili tip RS cu porţi NOR)

Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să înţelegeţi funcţionarea bistabililor tip
RS cu porţi NOR.
Enunţ:
Fie schema logică următoare şi tabelul de adevăr asociat:
R
Q
S Q
Profilul: TEHNIC 32
Nivelul 3
R S Q0 Q1 Q1
0 0 1. Completaţi tabelul de adevăr, ţinând
cont că starea Q1 a bistabilului la ieşire la
0 0
un moment dat, este dată atât de starea
0 1 intrărilor, R respectiv S, cât şi de starea
0 1 Q0 a acestuia anterioară momentului
1 0 considerat.
1 0
1 1 2. Sugeraţi o aplicaţie practică pentru
1 1 acest circuit.
După 15 minute, câte două perechi se reunesc (5 min) pentru a compara

rezultatele obţinute şi a negocia varianta finală. Apoi, pentru alte 5 minute se reia
comparaţia în grupuri extinse.
Evaluare:
Câte 1p pentru completarea fiecărei poziţii din tabel
2p pentru menţionarea unei aplicaţii practice a circuitului
Dacă munca în perechi a dat rezultate, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

În cazul în care aţi întâmpinat dificultăţi la ducerea la bun sfârşit a sarcinii,

cereţi ajutorul colegilor sau consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea.
Profilul: TEHNIC 33
Nivelul 3
Competenţe:
telecomunicaţii
25 min Obiective:
Conţinutul: Circuite logice secvenţiale (Bistabili tip RS cu porţi NAND)

Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să înţelegeţi funcţionarea bistabililor tip
RS cu porţi NAND.
Enunţ:
Fie schema logică următoare şi tabelul de adevăr asociat:
R
Q
S Q
Profilul: TEHNIC 34
Nivelul 3
R S Q0 Q1 Q1
0 0 1. Completaţi tabelul de adevăr, ţinând
0 0 cont că starea Q1 a bistabilului la ieşire la
0 1 un moment dat, este dată atât de starea
intrărilor, R respectiv S, cât şi de starea
0 1
Q0 a acestuia, anterioară momentului
1 0 considerat.
1 0 2. Sugeraţi o aplicaţie practică a acestui
1 1 dispozitiv.
1 1
După 15 minute, câte două perechi se reunesc (5 min) pentru a compara

rezultatele obţinute şi a negocia varianta finală. Apoi, pentru alte 5 minute se reia
comparaţia în grupuri extinse.
Evaluare:
Câte 1p pentru completarea fiecărei poziţii din tabel
2p pentru menţionarea unei aplicaţii practice a circuitului
Dacă munca în perechi a dat rezultate, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

În cazul în care aţi întâmpinat dificultăţi la ducerea la bun sfârşit a sarcinii,

cereţi ajutorul colegilor sau consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea.
Profilul: TEHNIC 35
Nivelul 3

Competenţe:
telecomunicaţii
Obiective:
20 min
Conţinutul: Circuite basculante bistabile
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să selectaţi componentele electronice
pentru realizarea unor circuite basculante bistabile.
Enunţ:
Se dau următoarele simboluri:
a. Combinând aceste simboluri,

Grupa 1: Desenaţi schema de principiu cu porţi NOR a unui circuit basculant
bistabil de tip RS asincron.
Grupa 2: Desenaţi schema de principiu cu porţi NAND a unui circuit basculant bistabil
de tip RS asincron.
Grupa 3: Desenaţi schema de principiu cu porţi NOR a unui circuit basculant bistabil de
tip RS sincron.
Grupa 4: Desenaţi schema de principiu a unui circuit basculant bistabil de tip JK
asincron.
b. Realizaţi tabelul de adevăr corespunzător funcţionării fiecărui circuit desenat.
Profilul: TEHNIC 36
Nivelul 3
După 10 minute, echipele se vor întâlni în plen. Fiecare va prezenta clasei

propria sarcină de lucru.
Evaluare:
4p – pentru alegerea corectă a componentelor necesare
4p – pentru desenarea corectă a schemei
2p – pentru tabelul de adevăr asociat
Dacă aţi rezolvat ambele cerinţe ale activităţii, FELICITĂRI! Acum puteţi trece
la următoarea activitate.
În cazul în care mai aveţi nelămuriri referitoare la tema în discuţie, consultaţi

Profilul: TEHNIC 37
Nivelul 3

Competenţa:
telecomunicaţii
Obiective:
20 min
Conţinutul: Numărătoare electronice asincrone
pentru realizarea unor numărătoare asincrone şi să le interconectaţi pentru o
funcţionare corectă.
Enunţ:
În figură sunt date simbolurile unor circuite logice integrate.

a. realizaţi un numărător electronic asincron cu N=16
b. folosind catalogul de circuite integrate, determinaţi tipul şi numărul de circuite
integrate necesare realizării acestui numărător.
J Q
J Q
T
K Q T
K Q
J Q J Q
T T
K Q K Q
Profilul: TEHNIC 38
Nivelul 3
După 10 minute, grupele vor prezenta munca personală pe foi de flip-chart

sau pe perete.
Evaluare:
3p – pentru alegerea corectă a componentelor necesare
4p – pentru desenarea corectă a schemei
3p – pentru determinarea numărului de circuite integrate necesare
realizării numărătorului
Dacă aţi rezolvat ambele cerinţe ale activităţii, FELICITĂRI! Acum puteţi trece
la următoarea activitate.
În cazul în care mai aveţi nelămuriri referitoare la tema în discuţie, cereţi

ajutorul colegilor sau consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea.
Profilul: TEHNIC 39
Nivelul 3

Competenţe:
telecomunicaţii
Obiective:
20 min
Conţinutul: Numărătoare electronice asincrone
pentru realizarea unor numărătoare asincrone şi să le interconectaţi pentru o
funcţionare corectă.
Enunţ:
Dispuneţi de un catalog de circuite integrate, bistabili de tip JK şi porţi

NAND.
a. Desenaţi schema unui numărător cu N=16 folosind CBB de tip JK;
b. Modificaţi schema de la a) folosind porţi NAND asfel încât numărătorul să aibă
capacitatea N= 9 (grupa 1), N= 11 (grupa 2), N= 13 (grupa 3) şi N= 14 (grupa 4)
c. Determinaţi codul şi numărul circuitelor integrate necesare pentru realizarea
numărătorului.
După 15 minute, schimbaţi rezultatele cu o altă grupă şi evaluaţi-vă reciproc!
Evaluare:
3p – pentru schema corectă a numărătorului cu CBB tip JK
4p – pentru schema corectă a numărătorului cu porţi NAND
3p – pentru determinarea codului şi numărului de circuite integrate
necesare realizării numărătorului
Dacă aţi obţinut punctaj maxim, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la


Profilul: TEHNIC 40
Nivelul 3

Competenţe:
telecomunicaţii
Obiective:
20 min • Să precizeze rolul pinilor pe baza datelor de catalog
Conţinutul: Circuite logice secvenţiale
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să recunoaşteţi şi să remediaţi
greşelile care pot apărea în schema unui circuit electronic.
Enunţ:
În fiecare dintre exemplele de mai jos, există câte o neconcordanţă între

denumirea schemei şi structura acesteia. Găsiţi-o şi remediaţi-o!
a. numărător electronic asincron

A0 A1 A20
A A3
J Q J Q J Q J Q
T T T T
K Q K Q K Q K Q
„1 „1” „1 „1
Profilul: TEHNIC 41
Nivelul 3
b. numărător electronic asincron N=7

A0 A1
A20
A
J Q J Q J Q
T T T
K Q K Q K Q
„1 „1” „1
c. Registru de deplasare de la dreapta spre stânga
Intrare D Q D Q D Q D Q
date
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
d. Registru de deplasare serie – paralel
Comanda
citire
date
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
Reprezentantul fiecărei grupe va prezenta celorlalte grupe greşeala găsită

precum şi schema corectată.
Profilul: TEHNIC 42
Nivelul 3
Evaluare:
5p – pentru găsirea greşelii
5p – pentru remedierea greşelii
Dacă aţi obţinut punctaj maxim, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la


Profilul: TEHNIC 43
Nivelul 3
Competenţe:
Obiective:
50 min
Conţinutul: Circuite basculante bistabile
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi
informaţiile privitoare la circuitele basculante bistabile.
Enunţ:
Folosind surse diverse (internet, manual, reviste de specialitate, caiet de

notiţe, etc), obţineţi informaţii despre funcţionarea, parametrii şi utilizările circuitelor
basculante bistabile studiate.
Formulaţi câte cinci întrebări, precum şi răspunsurile pentru ele. Scrieţi întrebările pe
cartonaşe şi schimbaţi cartonaşele cu altă grupă. Răspundeţi la întrebările primite şi
daţi-le spre verificare grupei care le-a formulat.
Dacă aţi răspuns corect puteţi continua prin a lua setul de întrebări de la altă grupă.
Evaluare:
Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării
sumative.
Dacă aţi răspuns corect la toate întrebările, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la
În cazul în care aţi avut dificultăţi, cereţi ajutorul colegilor sau consultaţi
Profilul: TEHNIC 44
Nivelul 3

Competenţe:
Obiective:
30 min
Conţinutul: Registre
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi cunoştinţele referitoare
la registre.
Enunţ:
Folosiţi un cub care semnifică, în mod simbolic, tema ce urmează a fi

explorată: Registre. Cubul are înscrise pe fiecare dintre feţele sale Descrie, Compară,
Analizează, Asociază, Aplică, Argumentează. Profesorul detaliază, la tablă, cerinţele de
pe feţele cubului cu următoarele:
Descrie: Descrie registrele.
Compară: Compară registrul dinamic cu registrul static.
Analizează: Analizează funcţionarea registrului paralel – serie după schema dată.
Asociază: Asociază schema dată cu un registru.
Aplică: Ce poţi face cu un un registru?
Argumentează: De ce citirea paralel a unui registru nu este distructivă?
a b c d
Comanda
scriere
PR PR PR PR
D Q D Q D Q D Q Ieşire serie
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
Profilul: TEHNIC 45
Nivelul 3
Conducătorul fiecărui grup va rostogoli cubul. Echipa sa va explora tema din

perspectiva cerinţei care a căzut pe faţa superioară a cubului şi va înregistra totul pe o
foaie de flip-chart.
După 15 minute, grupurile se reunesc în plen şi vor împărtăşi clasei

rezultatul analizei.
Evaluare:
Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării
sumative.
Dacă aţi răspuns corect la toate cerinţele, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la
În cazul în care aţi avut dificultăţi, cereţi ajutorul colegilor sau consultaţi
Profilul: TEHNIC 46
Nivelul 3
4. GLOSAR
Binar – sistem numeric în bază doi

Bistabil (sau Flip/Flop)– element cu memorie de un bit, având două stări stabile de ieşire,
putând să se menţină în oricare dintre acestea un timp nedefinit; intră în componenţa
numărătoarelor, divizoarelor de frecvenţă sau a registrelor de deplasare.
Bistabil asincron – element cu memorie de un bit care îşi schimbă starea la ieşire în
funcţie de stările de intrare şi de starea anterioară a sistemului.
Bistabil sincron – element cu memorie de un bit a cărui modificare a stării la ieşire
este comandată (în sensul de permisă sau inhibată) de un semnal de tact/ceas aplicat
la intrare.
Circuit integrat – sistem sau parte a unui sistem electronic realizat pe un cip de siliciu
prin tehnici de microelectronică.
Circuit logic combinaţional – starea circuitului la ieşire la un moment dat depinde
doar de starea intrărilor la momentul respectiv.
Circuit logic secvenţial – ieşirea circuitului la un moment dat depinde atât de starea
intrărilor în acel moment cât şi de starea acestora la momentul anterior; starea
anterioară este memorată pentru a putea fi folosită ulterior.
Circuit de sincronizare, de tact, de ceas – circuit care produce impulsuri de durată
controlată.
Codificator – circuit logic combinaţional care furnizează la ieşire un cuvânt binar de n
biţi, atunci când numai una dintre cele m intrări ale sale este activată.
Decodificator – circuit logic combinaţional care, pentru diferite combinaţii ale
variabilelor de la intrare, activează o ieşire şi numai una.
Demultiplexor – circuit logic care distribuie datele primite în serie pe o intrare unică
către fiecare dintre ieşirile corespunzătoare, aflate în paralel; DMUX este un DCD a
cărui funcţionare este permisă sau inhibată printr-o intrare suplimentară ENABLE
(intrare de validare).
Multiplexor – circuit care permite transmiterea datelor de la una din cele m intrări ( în
paralel) la o cale de ieşire unică, în care datele sunt aranjate în serie, într-o ordine bine
definită.
Numărător – grup de bistabili aranjaţi astfel încât să înregistreze numărul de impulsuri
de tact de intrare; poate fi sub formă sincronă sau asincronă.
Poartă logică – circuit electronic digital cu o singură ieşire şi una sau mai multe intrări,
comandat prin două niveluri de tensiune diferite.
Registre - circuite electronice care primesc, stochează şi transferă informaţia în cod
binar, prin acţionarea unei comenzi speciale.
Zecimal – sistem numeric obişnuit, în bază zece.
Profilul: TEHNIC 47
Nivelul 3
ANEXA 1: FIŞE DE DOCUMENTARE
ELEMENTE DE ALGEBRĂ BOOLEANĂ
¾ În algebra booleană o variabilă poate avea doar una din cele 2 valori posibile: 0
sau 1.
¾ Cele două valori, 0 şi 1 se numesc „digiţi”.
În aparatura digitală cei doi digiţi sunt reprezentaţi prin două potenţiale.
¾ Trecerea unui număr din sistemul binar în cel zecimal se realizează prin împărţiri
succesive la 2, până când restul împărţirii este mai mic decât 2.
Exemplu: Să se exprime în sistemul binar numărul 12.
12 2
12 6 2
0 6 3 2
0 2 1
1
(12) 10 =(1100)2
¾ O algebră booleană este mulţimea A={0,1} înzestrată cu:
a. 2 legi de compoziţie
„U” sau „+”– reuniunea sau suma booleană;
„∩” sau „·” – intersecţia sau produsul boolean
b. o lege complementară „¯” – supralinierea.
Profilul: TEHNIC 48
Nivelul 3
PROPRIETĂŢILE ALGEBREI BOOLEENE
1. IDEMPOTENŢA
X+X =X
X ⋅X = X
2. COMUTATIVITATEA
X ⋅Y = Y ⋅ X
X +Y =Y + X
3. ASOCIATIVITATEA
( X ⋅ Y ) ⋅ Z = X ⋅ (Y ⋅ Z )
( X + Y ) + Z = X + (Y + Z )
4. ABSORBŢIA
X ⋅ (Y + Z ) = X
X + (X ⋅ Y ) = X
5. DISTRIBUTIVITATEA
X ⋅ (Y + Z ) = X ⋅ Y + X ⋅ Z
( X + Y ) ⋅ ( X + Z ) = X + (Y ⋅ Z )
6. EXISTĂ ELEMENT NEUTRU “0” PENTRU ADUNARE
X +0= X
X ⋅0 = 0
7. EXISTĂ ELEMENT NEUTRU “1” PENTRU ÎNMULŢIRE
X ⋅1 = X
X +1 = 1
8. LEGEA DUBLEI NEGAŢII
⎯X = X
9. PRINCIPIUL CONTRADICŢIEI
X ⋅X =0
Profilul: TEHNIC 49
Nivelul 3
10. PRINCIPIUL TERŢULUI EXCLUS
X + X =1
11 LEGILE LUI DE MORGAN
X ⋅Y = X + Y
X + Y = X ⋅Y
12. EXISTĂ CONSTANTELE
1= 0
0 =1
Profilul: TEHNIC 50
Nivelul 3
FUNCŢII LOGICE
Definiţie: O funcţie logică este o funcţie de una sau mai multe variabile, la care
variabilele independente nu pot lua decât două valori “0” sau “1”.
¾ Funcţia logică poate conţine unu sau mai mulţi termeni.

¾ Numărul maxim de termeni depinde de numărul variabilelor şi este egal cu 2n
(unde n este numărul de variabile ale funcţiei).
MODURI DE EXPRIMARE A FUNCŢIILOR LOGICE

1. Reprezentarea cu tabele de adevăr
Tabelele de adevăr conţin toate configuraţiile de intrare posibile întabelate ordonat,

precum şi valorile variabilei de ieşire, care particularizează funcţia f.
Exemplu: Pentru o funcţie ŞI cu două variabile A şi B tabelul de adevăr este:
A B Valoarea funcţiei
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
2. Forma canonică
Forma canonică conţine numai termeni canonici.

Termeni canonici – termeni care conţin toate variabilele de intrare negate sau
nenegate.
Forma canonică normal disjunctivă
f. c. n. d. – reprezintă o sumă de termeni canonici de tip produs.
Forma canonică normal conjunctivă
f. c. n. c. – reprezintă un produs de termeni canonici de tip sumă.
Exemplu: Pentru o funcţie cu trei variabile de intrare A, B, C
f.c.n.d. F( A, B, C) = a0 P0 + a1 P1 +….+ a7 P7
unde P0 , …., P7 reprezintă produsele ordonate ale variabilelor de la intrare.
f.c.n.c. F( A, B, C) = (a0 S0 ) (a1 S1) ….( a7 S7)
Se observă că spre deosebire de f.c.n.d., expresia funcţiei conţine termenii canonici
pentru care coeficienţii ak sunt “0”.
3. Forma elementară
Termenii formei elementare nu conţin toate variabilele de intrare. Această formă se

obţine din cele canonice prin minimizare.
Profilul: TEHNIC 51
Nivelul 3
4. Forma neelementară
Această formă conţine negări de mai multe variabile, incluziuni de paranteze. Se

poate obţine din celelalte forme prin aplicarea teoremelor algebrei booleene. Forma
este utilizată la implementarea funcţiilor logice.
5. Diagrame VEITCH – KARNAUGH
Constituie o reprezentare grafică a formelor canonice. Elementele mulţimii de intrare

sunt reprezentate prin suprafeţe dreptunghiulare, din intersecţia cărora rezultă termenii
canonici.
A A AB AB AB AB AB AB AB AB
0 1 00 01 11 10 00 01 11 10
B0 P0 P2 C 0 P0 P2 P7 P4 CD 00 P0 P4 P12 P8
B 1 P1 P3 C 1 P1 P3 P8 P5 CD 01 P1 P5 P13 P9
CD 11 P2 P7 P15 P11
Pentru 2
variabile Pentru 3 variabile de CD 10 P3 P6 P14 P10
de intrare intrare
Pentru 4 variabile
de intrare
MINIMIZAREA FUNCŢIILOR LOGICE
Definiţie: Minimizarea reprezintă trecerea de la o formă canonică la o formă

elementară de exprimare a unei funcţii logice, deci eliminarea unor variabile de intrare
din termenii funcţiei.
Etapele minimizării cu ajutorul diagramelor Veitch-Karnaugh:
¾ Se scrie diagrama Veitch-Karnaugh pentru funcţia exprimată prin f.c.n.d.;
¾ Se aleg suprafeţele maxime formate din constituenţii „1” (suprafeţele au un număr
maxim de pătrate, egal cu puteri ale lui 2);
¾ Aceste suprafeţe corespund termenilor elementari, iar reprezentarea grafică este
identică cu aplicarea teoremei:
A⋅ B + A⋅ B = A
Pentru minimizare se foloseşte principiul terţului exclus.

¾ Lateralele diagramei sunt adiacente.
Exemplu: Să se minimizeze funcţia cu patru variabile f=P3+P7+ P8+P9+ P12+P13
Profilul: TEHNIC 52
Nivelul 3
AB AB AB AB
00 01 11 10
CD 00 P12 P8
CD 01 AC
CD 11 P2 P7
CD 10
f = A + AC
Profilul: TEHNIC 53
Nivelul 3
PORŢI LOGICE
POARTA ŞI (AND)
Definiţie: Ieşirea porţii ŞI este în starea “1” dacă şi numai dacă toate intrările sale sunt
în starea “1”.
Exemplu: Pentru o poartă ŞI cu trei intrări simbolul, funcţia booleană şi tabelul de
adevăr sunt cele din figură:
A A B C f
B f = A⋅ B ⋅C 0 0 0 0
C 0 0 1 0
0 1 0 0
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
A f =A 1 1 0 0
1 1 1 1
Funcţionarea unei asemenea porţi este asemănătoare cu funcţionarea unui şir de

comutatoare în serie. Doar când sunt închise simultan toate există semnal la ieşire, deci
led-ul se va aprinde.
A B C A B C
LED stins LED aprins

POARTA SAU (OR)
Definiţie: Ieşirea porţii SAU este în starea “1” dacă sau mai multe intrări sunt în starea
“1”.
Exemplu: Pentru o poartă SAU cu trei intrări simbolul, funcţia booleană şi tabelul de
A A B C f
B f = A+ B+C 0 0 0 0
C 0 0 1 1
0 1 0 1
0 1 1 1
1 0 0 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 1 1 1
Funcţionarea unei asemenea porţi este asemănătoare cu funcţionarea unor

comutatoare legate în paralel. Doar când sunt deschise simultan toate, led-ul se va
stinge.
Profilul: TEHNIC 54
Nivelul 3
C C
B B
A A
LED stins LED aprins (întrerupătorul C închis)
Poarta NU (NOT)
Definiţie: Ieşirea va fi în starea „0” atunci şi numai atunci când intrarea este în starea
„1”.
Acest circuit inversează nivelele de tensiune. A f
0 0
0 1
A f
Poarta ŞI-NU (NAND)
Definiţie: Ieşirea porţii ŞI-NU este în starea “0” dacă şi numai dacă toate intrările sale
sunt în starea “1”.
Exemplu: Pentru o poartă ŞI-NU cu trei intrări simbolul, funcţia booleană şi tabelul de
A A B C f
B f = A⋅ B ⋅C 0 0 0 1
C 0 0 1 1
0 1 0 1
0 1 1 1
1 0 0 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 1 1 0
POARTA SAU-NU (NOR)

Definiţie: Ieşirea porţii SAU-NU este în starea “1” când nici una din intrări nu este în
starea “1”.
Exemplu: Pentru o poartă SAU-NU cu trei intrări simbolul, funcţia booleană şi tabelul de
A
B f = A+ B+C
C
Profilul: TEHNIC 55
Nivelul 3
A B C f
0 0 0 1
0 0 1 0
0 1 0 0
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 0
1 1 1 0
Funcţionarea unei asemenea porţi este

asemănătoare cu funcţionarea unor C
comutatoare legate în paralel şi conectate
în paralel pe o sarcină (LED). Doar când sunt B
deschise simultan toate led-ul se va aprinde.
A
POARTA SAU EXCLUSIV (XOR)

Definiţie: Ieşirea porţii SAU EXCLUSIV este în starea “1” atunci şi numai atunci când o
singură intrare este în starea “1”.
Exemplu: Pentru o poartă SAU EXCLUSIV cu două intrări simbolul, funcţia booleană şi
tabelul de adevăr sunt cele din figură:
A A B C f
f = A⊕ B 0 0 0 0
B 0 0 1 0
0 1 0 0
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 0
1 1 1 0
Această poartă poate fi privită şi ca o combinaţie de porţi ŞI şi SAU.
Profilul: TEHNIC 56
Nivelul 3
OBSERVAŢII
1. La porţile TTL, pentru realizarea unor timpi mai buni şi a unei imunităţi la zgomot,
intrările neutilizate se menţin la „1” logic prin conectarea lor astfel:
a. la o sursă independentă de 2,4÷3,5V
b. la intrările folosite care îndeplinesc aceeaşi funcţie
c. la VCC printr-o rezistenţă de 1kΩ
d. la ieşirea unei porţi care furnizează permanent „1”
2. La porţile CMOS intrările neutilizate se vor conecta, obligatoriu, fie la VSS fie la VDD ,
pentru a nu se genera stări false la ieşire.
3. O poartă ŞI-NU poate fi utilizată ca o poartă inversoare dacă se realizează una din
următoarele configuraţii:
Profilul: TEHNIC 57
Nivelul 3
CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE
DECODIFICATOARE (DCD)
Definiţie: DCD este un circuit logic combinaţional care, pentru diferite combinaţii ale
variabilelor de la intrare, activează o ieşire şi numai una.
¾ DCD furnizează la ieşire toţi termenii canonici de tip produs.
1. DCD BINAR – ZECIMAL

Fiecare ieşire din DCD va fi privită ca o funcţie logică cu un singur termen
canonic. Cei 4 biţi aplicaţi la intrările A, B, C, D, trebuie să ducă la activarea uneia din
ieşirile 0 – 9 ale DCD. Fiecărei combinaţii de „0” şi „1” din cuvântul de intrare îi
corespunde un „1” pe o singură ieşire, celelalte fiind în „0”.
INTRĂRI IEŞIRI
Nr. 23 22 21 20
Zec. A B C D 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
3 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
4 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
5 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
6 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
7 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
9 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
Structura DCD binar – zecimal corespunzătoare tabelului este:
A
A
B
B
C
C
D
D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Profilul: TEHNIC 58
Nivelul 3
OBSERVAŢII:
1. Pentru cele patru variabile de intrare A, B, C, D sunt posibile 24 combinaţii. Din
cele 16 combinaţii luate în considerare doar zece combinaţii sunt folosite, şi
anume cele corespunzătoare exprimării în binar a valorilor de la 0 la 9.
Combinaţiile corespunzătoare exprimării în binar a valorilor de la 10 la 15
reprezintă stări interzise.
2. În aplicaţiile actuale, DCD se realizează sub formă integrată şi se folosesc, între
altele, la identificarea unui cod de intrare prin activarea unei singure linii de
ieşire, corespunzătoare codului respectiv.
3. În mod normal, la ieşiri se folosesc porţi NAND, astfel încât ieşirile vor fi inversate
(faţă de tabelul de adevăr). Aceste situaţii se întâlnesc frecvent în sistemele
numerice şi se spune că ieşirile sunt „active în 0”.
2. CONVERTOR BINAR / ZECIMAL / 7 segmente

Se utilizează atunci când, pentru a fi afişate, cifrele zecimale sunt realizate din
segmente. Se face astfel trecerea de la cuvintele binare ale intrării (A, B, C, D) la
cuvintele de ieşire care să comande segmentele a,b,c,d,e,f,g, sintetizând toate cifrele
între 0 şi 9.
Nr.
zec. A B C D a b c d e f g a
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0
2 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 f b
3 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 g
4 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1
5 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1
6 0 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 e c
7 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0
8 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
9 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1
d
Considerând a,b, c, d, e, f, g funcţii logice, se pot implementa circuitele de comandă a
segmentelor elementului de afişare. În urma minimizărilor cu ajutorul diagramelor Veitch
– Karnaugh se obţin funcţiile:
a = A+C⋅D+ B⋅D+ B⋅D
b = B+C⋅D+C⋅D
c = B+C + D
d = C ⋅ D + B ⋅C + B ⋅C ⋅ D + B ⋅ D
e = C⋅D+ B⋅D
f = A + B ⋅C + B ⋅ D + C ⋅ D
g = A + B ⋅C + B ⋅ D + B ⋅C
Profilul: TEHNIC 59
Nivelul 3
CODIFICATOARE
Definiţie: Codificatorul reprezintă un CLC care furnizează la ieşire un cuvânt binar de n

biţi, atunci când numai una dintre cele m intrări ale sale este activată.
Exemplu:
Codificatorul zecimal – binar: la intrare se aplică datele în sistem zecimal (m = 10), iar la
ieşire apar datele codificate în binar ( n = 4). Numărul cuvintelor generate la ieşirea
codificatorului este egal cu numărul intrărilor sau liniilor de cuvânt de intrare.
Se notează cu i0, i1,…i9 intrările în codificator şi cu A, B, C, D ieşirile.
Transformarea unui număr zecimal în codul BCD este dată în figura de mai jos:
I A B C D
0(i0) 0 0 0 0
1(i1) 0 0 0 1
2(i2) 0 0 1 0
3(i3) 0 0 1 1 i0 i1 i2 i3 i4 i5 i6 i7 i8 i9
4(i4) 0 1 0 0
5(i5) 0 1 0 1 A
6(i6) 0 1 1 0
7(i7) 0 1 1 1
8(i8) 1 0 0 0
9(i9) 1 0 0 1 B
Fiecare ieşire va fi activată în 1 logic pentru următoarele combinaţii:
A = i8+i9
B = i4+i5+i6+i7
C = i2+i3+i6+i7
D = i1+i3+i5+i7+i9
Profilul: TEHNIC 60
Nivelul 3
DEMULTIPLEXORUL ( DMUX)
Definiţie: DMUX este un DCD a cărui funcţionare este permisă sau inhibată printr-o
intrare suplimentară ENABLE (intrare de validare). Funcţia de validare se poate obţine
introducând câte o intrare suplimentară la porţile DCD.
X0, x1,.....xm – intrări de adresă;
E
y0, y1,.....yn – ieşiri active în zero
x0
x1
DMUX
x.m
y0 y1....................yn
Când intrarea E este activă, circuitul funcţionează ca un DCD obişnuit; când

este inhibată, toate ieşirile sunt dezactivate.
Deoarece DCD şi DMUX semnalează la ieşire termenii canonici disjunctivi,
aceste circuite pot fi utilizate pentru implementarea directă a CLC, fără a apela la
minimizare. De asemenea ele permit rezolvarea comodă a selecţiei într-un sistem
numeric complex.
Observaţie: DMUX reprezintă un fel de „comutator logic” care permite cuplarea intrării
de date cu oricare din liniile de ieţire, selectabilă prin cele m+1 linii de adresă.
Exemplu: pentru 3 linii de adresă şi23 linii de ieşire, poate fi utilizat circuitul:
E
X0 X0
X0
X1 X1
X1
X2
X2
X2
y0 y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7
Profilul: TEHNIC 61
Nivelul 3
Tabelul de adevăr asociat acestei structuri este:
E X2 X1 X0 Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y7
1 X X X 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1
0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0
OBSERVAŢII:
1. În majoritatea cazurilor, astfel de structuri (DCD şi DMUX) se întâlnesc sub formă
integrată, având ieşirile (şi, eventual, intrarea E) active în 0 logic.
2. Există circuite DMUX cu mai multe intrări de validare, dintre care unele
nenegate, ceea ce facilitează extinderea decodificării şi demultiplexării.
MULTIPLEXORUL (MUX)
Definiţie: MUX este un circuit care permite transmiterea datelor de la una din cele m
intrări la o cale de ieşire unică.
¾ Selecţia căii de intrare se face printr-un cuvânt binar de n biţi care este legat de
numărul m al intrărilor prin relaţia m = 2n.
Pornind de la circuitul DMUX se poate cupla la fiecare ieşire a acestuia intrarea unui
circuit SAU, condiţionată de câte o poartă ŞI.
an-1 an-2.....................................a0
x0
x1
MUX
xm-1
Ieşire date
Profilul: TEHNIC 62
Nivelul 3
E A B C X0 X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7
1 X X X 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0
0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0
0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1
Se observă că la ieşirea generală se poate selecta, pe rând, câte un termen de la

ieşirile DMUX, activând, pe rând, intrările de condiţie ai de la porţile ŞI.
Când una din intrările ai este 1, în funcţia de ieşire va apare termenul canonic
corespunzător. Prin urmare pentru implementarea unei funcţii f = ∑ ai Pi, la intrările
de condiţii se vor introduceîn ordinea din tabelul de adevăr coeficienţii ai ai
termenilor canonici.
Deoarece ieşirile de la DMUX sunt, de obicei, negate (se utilizează porţi NAND),
înainte de a se introduce în porţile AND premergătoare circuitului SAU, aceste ieşiri
se vor nega prin inversoare.
MUX digital se poate utiliza în tehnica telecomunicaţiilor pentru transmiterea unui
număr mare de semnale digitale pe o singură linie, sau pentru conversia datelor
paralel – serie.
Exemplu: MUX digital cu 8 intrări.
Tabelul de adevăr:
x0 x1....................................xm-1
E DMUX
a0 an-1
Profilul: TEHNIC f 63
Nivelul 3
Circuitul care rezultă este:
A
B
B
C
C
W
W
Profilul: TEHNIC 64
Nivelul 3
SUMATORUL
Definiţie: Sumatorul este un CLC care asigură direct sau indirect efectuarea operaţiilor
aritmetice şi logice într-un sistem de calcul
În principiu, sumatorul este format din două circuite SAU – EXCLUSIV (XOR), care
joacă rolul de semisumatoare.
Semisumatorul este un CLC care serveşte pentru efectuarea sumei a două
numere binare, de câte un bit, fără a ţine seama de transportul de la bitul cu
semnificaţie imediat următoare.
A ⊕ B = (A+ B) ( AB)
Regula transportului la un rang superior pentru adunare este:
• Dacă unul din numerele adunate conţine un”1” sumatorul produce suma S = 1 şi
nu dă nimic la transport;
• Dacă amândouă numerele, de un bit fiecare, conţin „1”, sumatorul produce
echivalentul binar al lui 2,adică (10), format din suma „0” şi transportul „1”, în
coloana următoare, conform tabelului de adevăr:
A B S T
0 0 0 0
0 1 1 0
1 0 1 0
1 1 0 1
Vor rezulta operaţiile logice:
(
S = A ⋅ B + A ⋅ B = (A + B)⋅ A + B )
T = A⋅ B
T = A⋅ B = A + B
Deci expresia sumei poate fi scrisă:
S = (A + B) ⋅ T
A
Schema logică rezultată este: S
B
T
A B
Reprezentarea simbolică a semisumatorului este:
1∑
2
T S
Schema logică a unui sumator propriu–zis va fi obţinută prin combinarea a două
semisumatoare. Se va asigura, astfel, adunarea a două numere în binar, ţinând cont şi
de transportul anterior.
Profilul: TEHNIC 65
Nivelul 3
Schema logică ce rezultă pentru sumator este:
Ti-1
Ai Si
Bi
Ti
OBSERVAŢII:
1. Prin interconectarea mai multor sumatoare pentru un bit, pot fi realizate sumatoare
pentru cuvinte de mai mulţi biţi.
A3 B3 A2 B2 A1 B1 A0 B0
1∑ 1∑ 1∑ 1∑ T1
2 2 2 2
T3 S3 T2 S2 T1 S1 T0 S0
2. Intrarea T-1 este necesară la conectarea ăn cascadă a mai multor capsule de acelaşi
tip, în vederea extinderii cuvintelor de la intrare la mai mult de 4 biţi.
3. Sumatorul corespunzător bitului cel mai puţin semnificativ are intrarea T-1 conectată
la masă.
Profilul: TEHNIC 66
Nivelul 3
COMPARATORUL DIGITAL
Definiţie: Comparatorul digital este un CLC care permite determinarea valorii relative a
două numere binare X şi Y.
Mărimile de intrare sunt cei n biţi ai fiecăruia dintre cele două numere, iar cele
trei ieşiri au rolul de a indica relaţia care este adevărată:
X = Y; X > Y; X < Y.
În cazul a două numere X şi Y de doi biţi (X1 X0) şi (Y1 Y0), putem obţine
următoarele trei funcţii:
X1X0 = Y1Y0, ieşirea B este adevărată
X1X0 > Y1Y0, ieşirea A este adevărată
X1X0 < Y1Y0, ieşirea C este adevărată.
Vor fi 4 variabile de intrare (X1 X0 Y1Y0) şi trei variabile de ieşire A, B, C. Tabelul
de adevăr este:
X1 X0 Y1 Y0 A B C
0 0 0 0 0 1 0 X=Y
0 0 0 1 0 0 1 X<Y
0 0 1 0 0 0 1 X <Y
0 0 1 1 0 0 1 X <Y
0 1 0 0 1 0 0 X >Y
0 1 0 1 0 1 0 X =Y
0 1 1 0 0 0 1 X <Y
0 1 1 1 0 0 1 X <Y
1 0 0 0 1 0 0 X >Y
1 0 0 1 1 0 0 X >Y
1 0 1 0 0 1 0 X =Y
1 0 1 1 0 0 1 X <Y
1 1 0 0 1 0 0 X >Y
1 1 0 1 1 0 0 X >Y
1 1 1 0 1 0 0 X >Y
1 1 1 1 0 1 0 X =Y
Funcţiile booleene pentru ieşirile A, B, C pot fi deduse din tabelul de adevăr şi pot fi
implementate cu porţi logice sau cu DMUX (deoarece în expresiile funcţiilor apar
termenii canonici).
Profilul: TEHNIC 67
Nivelul 3
CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE
La un Circuit Logic Secvenţial, CLS, spre deosebire de cel combinaţional, există

legături de reacţie, de la ieşire spre intrare şi, în plus, nu se mai neglijează timpul de
transfer al semnalelor ( fie pentru calea intrare-ieşire, fie pentru calea de reacţie).
La aceste circuite, valorile funcţiei de ieşire la un moment dat depind de valorile
variabilelor de la intrare şi de stările elementelor de memorie, interne, ale circuitului,
deci de starea anterioară a circuitului.
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE (CBB)
Spre deosebire de CLC, CBB conţin elemente de condiţionare a stării de ieşire de

către starea intrării la momentul anterior.
Circuitele CBB sunt caracterizate prin 2 stări limită:
0 sau
1
Bascularea reprezintă trecerea de la nivelul
0 la nivelul 1 (şi invers) într-un timp foarte
scurt şi apare ca o variaţie bruscă a
mărimilor electrice de la cele două "ieşiri"
ale circuitului.
Basculare
Basculare
Profilul: TEHNIC 68
Nivelul 3
• Acest tip de circuit poate fi întâlnit şi sub numele de FLIP – FLOP

• Tipuri uzuale de CBB: R – S, J – K, T, D
• Trecerea într-o anumită stare poate fi determinată de:
- semnalul care reprezintă informaţia ce trebuie înscrisă în bistabil
- semnalul de ceas sau de tact
În funcţie de modul în care sunt comandate, CBB sunt de mai multe feluri,
adecvate diverselor aplicaţii în care sunt utilizate:
R Q J Q D Q T Q
S Q K Q CL Q CL Q
CBB de tip R- CBB de tip J- CBB de tip D CBB de tip T
• Notaţii folosite:
- intrări: R, S, J, K, T, D
- ieşiri: Q şi Q
- intrare ceas: CL, CK, T
Intrări:
Q 3
Intrare de ceas (Tact): CLK Ieşiri:
Q 4
Profilul: TEHNIC 69
Nivelul 3
CBB de tip R – S
R Q
• S (SET - "punere în poziţie“) - comanda care
permite aducerea CBB din starea de repaus
(notată "0") în starea de funcţionare (notată "1")
• R (RESET-"punere pe zero") - comanda care
aduce CBB în starea de repaus. S Q
CBB de tip R-S
CBB de tip R-S asincron

• În tehnica integrată un CBB de tip R – S poate fi realizat:
Cu circuite NOR interconectate
R
Q R S Q1
0 0 Q0
0 1 1
1 0 0
1 1 interzis
S Q
Cu circuite NAND interconectate
R R S Q1
Q
0 0 interzis
0 1 1
1 0 0
1 1 Q0
S Q
Profilul: TEHNIC 70
Nivelul 3
CBB de tip R-S sincron

R Q
CLK
S Q
R
Q
CLK
Q
S
Circuitul basculant bistabil sincron de tip R-S provine din CBB asincron,
prin adăugarea unor porţi suplimentare.
Bistabilul R-S-T se mai numeşte şi semiregistru de decalaj (HALF SHIFT

REGISTER).
CBB de tip R-S STĂPÂN - SCLAV (MASTER - SLAVE) cu circuite NAND

interconectate
R
RM QM RS QS
CLK CLK
SM QM SS QS
• Este alcătuit din două semiregistre de decalaj comandate în antifază de impulsul de

tact.
Profilul: TEHNIC 71
Nivelul 3
CBB de tip J-K

• J (rol de SET - "punere în poziţie“) - comanda care permite aducerea CBB din starea
de repaus (notată "0") în starea de funcţionare (notată "1")
• K (rol de RESET-"punere pe zero") - comanda care aduce CBB în starea de repaus.
• Comanda bistabilului J-K se face pe frontul crescător al impulsului de comandă. Deci
ieşirea va comuta pe frontul negativ al impulsului de comandă, funcţie, însă, de
valorile lui J şi K de pe frontul crescător.
CBB de tip J-K asincron
J
Q
Q
K
J K Q
0 0 Q
0 1 0
1 0 1
1 1 Q
• Bistabilul J-K este tot un tip R-S, ale cărui ieşiri sunt aduse la intrare, evitându-se, prin
această reacţie, apariţia stării de nedeterminare.
• Este necesar ca durata semnalului de comandă să fie mai mare decât timpul de
propagare printr-o poartă şi mai mic decât timpul de propagare prin două porţi.
CBB de tip J-K sincron J Q
CLK
K Q
Profilul: TEHNIC 72
Nivelul 3
J
Q
CLK
K Q
1. Circuitul basculant bistabil sincron de tip J-K provine din CBB

asincron, prin adăugarea unor porţi suplimentare.
2. Pentru a elimina necesitatea dimensionării judicioase a impulsului de tact
şi a nedeterminării, se realizează şi se folosesc circuite J-K în structuri
MASTER- SLAVE.
CBB de tip T
T Qn Qn+1
0 0 0 T Q
0 1 1
1 0 1
1 1 0
CLK Q
• Dacă, în cazul bistabilului J-K, intrările J Şi K sunt conectate împreună, se obţine

bistabilul de tip T. Acesta are o singură intrare de date, T.
• Bistabilul de tip T constituie cel mai simplu automat.
• Bistabilii de tip T se construiesc, de regulă, cu bistabili JK- MS, înglobând astfel toate
avantajele pe care le oferă aceste circuite. De altfel, familiile curente de CI nu conţin
bistabili de tip T (care pot fi construiţi legând împreună intrările J şi K: J=K=1).
T Qn+1
0 Qn
1 Qn
CLK
Q
Profilul: TEHNIC t 73
Nivelul 3
Bistabilul comută totdeauna în starea complementară în urma aplicării unui

impuls de tact. Revine în starea iniţială după fiecare două impulsuri aplicate la intrare
(când T=1), deci execută divizarea cu 2 a frecvenţei impulsurilor de la intrarea de tact.
CBB de tip D (DELAY)

P
D Q
CL Q
CLR
• O cale de ocolire a stării de nedeterminare în funcţionarea latch-urilor simple de

tip R-S este de a prevedea o singură intrare; 1 sau 0 aplicat acestei intrări,
ajunge direct la una din intrările bistabilului şi, inversat, la cealaltă intrare.
•
Semnificaţia D - reprezintă intrarea
notaţiilor CK- reprezintă intrarea de tact
Q, Q negat - reprezintă ieşirile
CLR- CLEAR (echivalent cu RESET)
PR- PRESET (echivalent cu SET)
PR şi CLR sunt intrări de forţare, active în zero
(iniţializare şi ştergere)
• Acest tip de bistabil realizează stocarea propriu-zisă a informaţiei. Bistabilul de

tip D este un repetor care realizează şi funcţia de întârziere cu un tact, a datelor
de intrare, de unde şi denumirea bistabilului D (DELAY).
Profilul: TEHNIC 74
Nivelul 3
NUMĂRĂTOARE
Definiţie: Numărătoarele electronice sunt circuite logice secvenţiale destinate numărării

impulsurilor care apar la intrarea lor şi memorării rezultatului numărării. Evoluţia
numărătorului în cadrul stărilor se face într-o anumită ordine, fixată prin construcţia
numărătorului, în ritmul unui semnal de tact.
• Caracteristicile unui numărător:
9 Nmax - capacitatea numărătorului. Reprezintă numărul maxim de stări posibile
ale numărătorului.
Nmax≤ 2n , unde n reprezintă numărul maxim de stări stabile ale numărătorului
9 rapiditatea în funcţionare care este definită prin doi parametri:
• frecvenţa impulsurilor de numărare;
• timpul de poziţionare al numărătorului.
• Numărătoarele reprezintă aplicaţia principală a bistabililor de tip T. Dacă bistabilul de
tip T este comandat prin T=1, devine un circuit de numărare binară.
• Clasificare:
1. După modul de aplicare a impulsului de comandă:
- numărătoare asincrone-intrarea de tact a fiecărei celule bistabile este conectată la
ieşirea celulei anterioare;
- numărătoare sincrone -toate intrările de tact sunt conectate împreună, bascularea
tuturor bistabililor făcându-se în acelaşi moment.
2. După sensul numărării:
- numărătoare directe - fiecare impuls prezent la intrarea numărătorului creşte
conţinutul său cu o unitate;
- numărătoare inverse - fiecare impuls prezent la intrarea numărătorului scade
conţinutul său cu o unitate;
- numărătoare reversibile - efectuează numărarea în ambele sensuri. În ambele
cazuri, un numărător poate fi o colecţie de automate elementare independente,
conectate în aşa fel încât nu apare o reacţie suplimentară.
Profilul: TEHNIC 75
Nivelul 3
Numărătoare electronice asincrone

• Dacă se analizează succesiunea de numere binare de la 0 la 7:
000
001
010
011
100
101
110
111
se observă că:
- valoarea primului bit comută la creşterea cu o unitate a oricărui număr;
- valoarea biţilor următori comută totdeauna ca o consecinţă a tranziţiei în zero a
bitului anterior.
•
Se va asocia fiecărui bit al numărului un bistabil de tip JK cu J=K=1.
Intrarea de tact a fiecărui CBB este legată de ieşirea CBB-ului

anterior.
Comanda bistabilului JK se face pe frontul crescător al impulsului de

comandă, iar ieşirea comută pe frontul negativ, în funcţie de valorile
lui J şi K de pe frontul crescător.
• Utilizând acest procedeu se poate realiza un numărător asincron prin conectarea

în cascadă a N bistabili, respectând condiţia: QK-1 să fie comutat cu CLKK, iar pe
intrarea de ceas a primului bistabil de tip JK să fie aplicate impulsurile de
numărare.
• Numărul de bistabili necesari realizării numărătorului se determină din relaţia
N≤2n,unde n este numărul de bistabili, iar N reprezintă capacitatea
numărătorului.
Exemplu:
1. numărător electronic asincron în baza 8 A0
QA QB QC
J Q J Q J Q
T T T
K Q K Q K Q
„1 „1” „1
CLEAR
Profilul: TEHNIC 76
Nivelul 3
f(t
t
QA
t
QB
t
QC
2. numărător electronic asincron cu capacitatea N=6

• numărul de bistabili necesar: 6≤23 , deci n=3
• tabelul de adevăr care descrie evoluţia stării ieşirilor:
0 1 2
TACT QA (2 ) QB(2 ) QC(2 )
0 0 0 0
1 1 0 0
2 0 1 0
3 1 1 0
4 0 0 1
5 1 0 1
6 0 1 1
• este necesar ca numărătorul să fie împiedicat să evolueze de la 5 la 6 (011),

combinaţia trebuind să-l aducă în starea 0.
• se conectează un circuit NAND la ieşirile QB şi QC, a cărui ieşire se conectează la
intrările de RESET ale celor trei CBB.
QA QB QC
J Q J Q J Q
T T T
K Q K Q K Q
„1 „1” „1
CLEAR
Profilul: TEHNIC 77
Nivelul 3
f(t
0 1 2 3 4 5 6 t
QA
t
QB
t
QC
Profilul: TEHNIC 78
Nivelul 3
Numărătoare electronice sincrone
• la aceste numărătoare, impulsurile care urmează a fi numărate se aplică simultan pe

toate intrările bistabililor ce formează numărătorul.
• Bistabilii care au condiţiile de basculare îndeplinite basculează toţi o dată.
• Viteza de numărare este mai mare la un numărător sincron în comparaţie cu cel
asincron
Exemplu: numărător sincron cu două etaje

QA QB
„1”
J Q J Q
T T
K Q K Q
„1”
CLEAR
• tabelul de adevăr care descrie evoluţia stării ieşirilor:
TACT QA (20) QB(21)

1 0 0 f(t
2 1 0
3 0 1 1 2 3 4
t
4 1 1 QA
QB t
Numărătoare electronice asincrone inverse

• numărarea inversă constă în scăderea unei unităţi din numărul conţinut de
numărător, pentru fiecare impuls de intrare.
Exemplu: numărător electronic asincron în baza 8
QA QB QC
J Q J Q J Q
T T T
K Q K Q K Q
„1 „1” „1
CLEAR
Profilul: TEHNIC 79
Nivelul 3
• primul impuls care apare la intrarea T a bistabilului A basculează toţi bistabilii în

„1”, astfel încât conţinutul numărătorului este 7 (111).
• după cel de al optulea impuls, toţi bistabilii vor fi în „0”
f(t
t
QA
t
QB
t
QC
Profilul: TEHNIC 80
Nivelul 3
REGISTRE
Definiţie: Registrele sunt circuite electronice care primesc, stochează şi transferă

informaţia în cod binar, prin acţionarea unei comenzi speciale.
• dacă informaţia ce trebuie înscrisă are n biţi, atunci registrul va conţine n circuite
basculante bistabile, câte unul pentru fiecare bit.
• tipuri de registre:
- registru dinamic – informaţia pe care o deţine nu poate fi menţinută
decât dacă se împrospătează cu o cadenţă oarecare.
- registru static – informaţia stocată în diversele celule nu dispare după
oprirea acţiunii de comandă.
• clasificarea registrelor după modul de înscriere/extragere a informaţiei:
- registre cu înscriere serie şi citire serie
- registre cu înscriere serie şi citire paralel
- registre cu înscriere paralel şi citire serie
- registre cu înscriere paralel şi citire paralel
Registre cu înscriere serie şi citire serie

• mai poartă numele şi de registru de deplasare
• este format din CBB conectate în serie
• informaţia se înmagazinează şi poate fi transferată de la un bistabil la altul
Exemple: registre relizate cu bistabili de tip D
• registru de deplasare de la stânga la dreapta
Intrare date D Q D Q D Q D Q
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
- fiecare impuls de tact va deplasa starea „1” ce apare la intrarea primului bistabil cu
câte o celulă spre dreapta până ce este scoasă din registru.
• registru de deplasare de la dreapta la stânga
Intrare date
Ieşire date
D0 Q D1 Q D2 Q D3 Q
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
Profilul: TEHNIC 81
Nivelul 3
- fiecare impuls de tact va deplasa starea „1” ce apare la intrarea bistabilului D3 cu

câte o celulă spre stânga până ce este scoasă din registru.
i. Există registre de deplasare reversibile care, în funcţie de

semnalul care se aplică pe o linie de comandă a operaţiei, va
deplasa informaţia spre dreapta sau spre stânga.
ii. Registrul de deplasare la care ieşirea ultimului bistabil este
conectată la intrarea primului reprezintă un numărător în inel.
Registre cu înscriere serie şi citire paralel
Comand
a citire
Intrare
date D Q D Q D Q D Q
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
• funcţionarea acestui registru pentru cuvinte de 4 biţi poate fi urmărită în tabel:
TACT Q0 Q1 Q2 Q3
0 0 0 0 0
1 d 0 0 0
2 c d 0 0
3 b c d 0
4 a b c d
• la fiecare impuls de ceas se introduce câte un bit al cuvântului de intrare

• când registrul a fost complet încărcat se dă comanda de citire şi datele sunt
livrate în paralel
• citirea în paralel nu este distructivă
• utilizarea registrului pentru o nouă informaţie se face după punerea lui pe 0
Profilul: TEHNIC 82
Nivelul 3
Registre cu înscriere paralel şi citire serie

a b c d
Comanda
scriere
PR PR PR PR
D Q D Q D Q D Q Ieşire serie
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
• datele sunt introduse simultan prin circuite AND şi sunt extrase bit cu bit la
comanda impulsului de tact.
Registre cu înscriere paralel şi citire paralel

• Un astfel de registru conţine un număr de CBB egal cu numărul de biţi ce
urmează a fi memorat.
• Informaţia este înscrisă simultan în urma aplicării comenzii de înscriere.
• O dată înscrierea efectuată, informaţia rămâne stocată o perioadă nedefinită.
• Citirea se efectuează tot pe durata unui impuls de tact sau a unei comenzi de
citire care deschide porţile AND conectate la ieşire.
a b c d
Comanda
scriere
D Q D Q D Q D Q
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
Comanda
citire
Profilul: TEHNIC 83
Nivelul 3
ANEXA 2
FIŞĂ DE PROGRES AL ELEVULUI
FIŞĂ REZUMAT
Modulul: Circuite electronice digitale pentru telecomunicaţii
Numele elevului:
Data începerii: Data încheierii:
Competenţe Activitatea de învăţare Data Verificat

realizării Semnătura
obiectivu- profeso-
lui de rului
învăţare
Competenţa 1 A.3.3. Porţi logice
Identifică circuite Decizii, decizii
integrate digitale A.3.9. Circuite integrate cu porţi logice
sortare
A.3.10. Minimizarea funcţiilor logice
Simulare, Învăţare între elevi
B.3.6. Circuite logice secvenţiale
B.3.7. Circuite basculante bistabile
B.3.8. Registre
Cubul
Competenţa 2 A.3.1. Elemente de algebră booleană
Explică Decizii, decizii
funcţionarea A.3.2. Proprietăţile algebrei booleene şi porţi
circuitelor logice
integrate digitale Concurs de întrebări
A.3.4. Porţi logice
Decizii, decizii
A.3.5. Sinteza funcţiilor logice
Cubul
Transformare
Profilul: TEHNIC 84
Nivelul 3

simulare
A.3.9. Circuite integrate cu porţi logice
sortare

combinaţionale
Studiu de caz, J’accuse, Refă/Îmbunătăţeşte,
B.3.1. Circuite logice secvenţiale (Bistabili
RS cu porţi NOR)
Piramida
RS cu porţi NAND)
Piramida
Reconstrucţie, Învăţare între elevi
B.3.4. Numărătoare electronice asincrone
Reconstrucţie, Simulare
Simulare

B.3.8. Registre
Cubul
Competenţa 3 A.3.5. Sinteza funcţiilor logice
Verifică montaje cu Cubul
circuite integrate A.3.6. Porţi logice
digitale în Transformare
echipamentele de A.3.7. Porţi logice
telecomunicaţii. simulare
A.3.9. Circuite integrate cu porţi logice
sortare

combinaţionale
RS cu porţi NOR)
Piramida
Profilul: TEHNIC 85
Nivelul 3

RS cu porţi NAND)
Piramida
Reconstrucţie, Învăţare între elevi
Simulare
Competenţa 4 A.3.2 Proprietăţile algebrei booleene şi porţi
Prelucrează datele logice
numerice Concurs de întrebări
RS cu porţi NOR)
Piramida
RS cu porţi NAND)
Piramida
Simulare
Competenţa 5 A.3.5. Sinteza funcţiilor logice
Interpretează Cubul
rezultatele obţinute A.3.8. Sinteza funcţiilor logice
şi prezintă A.3.10. Minimizarea funcţiilor logice
concluziile Simulare, Învăţare între elevi

combinaţionale
RS cu porţi NOR)
Piramida
RS cu porţi NAND)
Piramida
Profilul: TEHNIC 86
Nivelul 3
Competenţa Activitatea de Obiectivul de Finalizat

învăţare învăţare
Competenţa 1: B.3.6. Circuite Obiectivul: Data când
Identifică circuite logice obiectivul a fost
integrate digitale secvenţiale Această activitate realizat:
vă va ajuta să
recunoaşteţi şi să
remediaţi greşelile
care pot apărea în
schema unui
circuit electronic.
Comentariul elevului:
Comentariul profesorului:
Profilul: TEHNIC 87
Nivelul 3
ANEXA 3
SUGESTII METODOLOGICE
Activitatea A.3.1.
Această activitate este foarte potrivită mai ales pentru elevii kinestezici şi vizuali.
Este recomandabil ca profesorul să nu “sară” peste etapa decupării şi inscripţionării,
decât dacă realmente nu dispune de elevi cu astfel de stiluri de învăţare. În acest ultim
caz, el poate furniza elevilor cartonaşele gata pregătite. Unui elev kinestezic i se poate
atribui sarcina de a conduce grupul de lucru.
Profesorul poate creşte gradul de dificultate al activităţii prin introducerea câte
unui cartonaş distractor în setul de cartonaşe-relaţii. De asemenea, profesorul poate
decide ca activitatea să fie continuată în perechi, pentru o creştere a gradului de
dificultate şi o mai bună consolidare a temei în discuţie.
Activitatea A.3.2.
Elevilor cu ritm de lucru mai bun, care termină activitatea mai repede, li se poate cere o
extindere prin scrierea, de exemplu, a unei expresii logice folosind un anumit tip de
operator logic.
Aceşti elevi pot pregăti hărţi mentale în baza cărora să explice conţinuturile pentru elevii
cu dificultăţi de asimilare.
Activitatea A.3.3.
Elevii vor lucra în perechi şi vor primi un set de cartonaşe cu simbolul porţilor logice şi
un alt set de cartonaşe cu exemplificarea funcţionării acestora.
Profesorul poate să ceară unirea a două, apoi a trei perechi pentru negocierea variantei
finale de asociere de cartonaşe. Această variantă este o formă superioară de
interevaluare şi autoevaluare, deoarece elevii sunt puşi în situaţia de a justifica alegerea
făcută de ei sau de a accepta, în urma argumentării, varianta propusă de colegi.
Activitatea A.3.4.
Din nou, profesorul decide dacă e cazul să crească gradul de dificultate a activităţii prin
introducerea unui alt cartonaş, distractor, în setul de simboluri de porţi echivalente.
Activitatea poate avea loc şi în perechi sau chiar individual, elevilor cerându-li-se să
decupeze/realizeze propriile cartonaşe.
Activitatea A.3.5.
Elevii se vor organiza în 6 grupe.
În loc de a detalia la tablă cerinţele de pe feţele cubului, profesorul poate scrie cerinţele
pe cartonaşe pe care le înmânează grupelor respective. De fapt, activitatea va fi una de
echipă, deoarece membrii vor primi sarcini de lucru individualizate, în funcţie de stilurile
Profilul: TEHNIC 88
Nivelul 3
şi abilităţile fiecăruia. Va exista un conducător de echipă, un raportor precum şi un

“secretar” care va înregistra totul pe foaia de flip-chart.
Profesorul va monitoriza activitatea echipelor pentru a se asigura că discuţiile sunt pe
drumul cel bun.
Activitatea A.3.6.
Elevii se vor organiza în 3, 4 sau 5 echipe.
Activitatea A.3.7.
- elevii se vor organiza în 3 grupe
- fiecare grupă va primi o altă schemă de circuit de realizat.
Activitatea A.3.8.
Activitatea A.3.9.
Activitatea A.3.10.
Profesorul va monitoriza activitatea grupelor pentru a oferi feed-back acolo unde este
cazul.
Elevii cu stil kinestezic sau vizual vor prelua sarcina de a trece rezultatele pe o foaie de
flip-chart. Se vor folosi carioca sau creioane colorate.
Dacă elevii din grupul 4 întâmpină dificultăţi, li se va sugera să aplice dublă negaţie
funcţiei date. În final, prin întrebări socratice elevii vor trebui să deducă schema
echivalentă cu porţi NAND pentru o poartă inversoare.
La discuţia în plen, dacă nu este evident de la început, profesorul va utiliza întrebări
socratice pentru a face elevii să recunoască continuitatea sarcinilor de lucru. Profesorul,
ajutat de elevi, va nota pe tablă paşii pentru minimizarea funcţiilor logice, ca o concluzie
a activităţii întregii clase.
Activitatea A.3.11.
Pentru activitatea de tip „j’accuse”
- elevii se vor organiza în 4 grupe: A, B, C, D
- grupurile A şi B sunt reprezentanţii apărării, respectiv ai acuzării
- grupul C este format din juraţi
- grupul D reprezintă judecătorul
- timp de lucru recomandat 40 minute
Elevii vor observa ce se întâmplă la o accesare simultană a celor trei intrări ale
circuitului!
Soluţiile de remediere pot fi mai multe, este recomandabil ca acestea să fie prezentate
în faţa întregii clase pentru o dezbatere în plen şi alegerea celei mai fiabile variante.
Pentru continuarea activităţii tip „studiu de caz”:
- se va lucra în grupe mari (10-15 elevi)
Activitatea B.3.1
Variantă de organizare a activităţii: se formează grupe mici care au sarcina de a
completa câte două poziţii din tabelul de adevăr, de exemplu cazul când R=S=0. Vor fi,
deci, 4 sarcini distincte de lucru în toată clasa.
După cinci minute, grupurile cu sarcină identică se vor uni pentru a discuta împreună
soluţia găsită.
Profilul: TEHNIC 89
Nivelul 3
Se vor discuta cu toată clasa soluţiile găsite pentru întregul tabel, prin completarea
rezultatelor pe o singură foaie de flip-chart.
Activitatea B.3.2
Variantă de organizare a activităţii: se formează grupe mici care au sarcina de a
completa câte două poziţii din tabelul de adevăr, de exemplu cazul când R=S=0. Vor fi,
deci, 4 sarcini distincte de lucru în toată clasa.
După cinci minute, grupurile cu sarcină identică se vor uni pentru a discuta împreună
soluţia găsită.
Se vor discuta cu toată clasa soluţiile găsite pentru întregul tabel, prin completarea
rezultatelor pe o singură foaie de flip-chart.
Activitatea B.3.3
Elevii se vor organiza în grupe mici (5-6 elevi)
Fiecare grupă va avea de realizat un alt circuit.
Activitatea poate fi mai utilă şi mai plăcută dacă fiecare simbol este desenat pe câte un
cartonaş.
Activitatea B.3.4
- elevii se vor organiza în grupe mici (5-6 elevi)
Activitatea B.3.5
Elevii se vor organiza în grupe mici (5-6 elevi)
Se pot folosi chiar CI cu CBB tip JK şi CI cu porţi NAND, sau cartonaşe cu aceste
simboluri.
Pentru fiecare grupă se va da o capacitate diferită de numărare.
Activitatea B.3.6
Elevii se vor organiza în grupe mici (5 elevi).
Activitatea poate avea loc fie prin atribuirea de sarcini identice tuturor grupurilor, fie prin
distribuirea de sarcini diferite urmată apoi de învăţare între elevi şi interevaluare.
Activitatea B.3.7
Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi)
Fiecare grup va formula câte 5 întrebări de verificare a cunoştinţelor despre unul din
circuitele basculante bistabile studiate, precum şi răspunsurile la acestea
Profesorul va verifica întrebările şi răspunsurile pentru a fi sigur că sunt atinse
informaţii relevante şi au răspunsuri corecte
Întrebările vor fi schimbate între grupuri.
Activitatea B.3.8
Elevii se vor organiza în 6 grupe.
În loc de a detalia la tablă cerinţele de pe feţele cubului, profesorul poate scrie cerinţele
pe cartonaşe pe care le înmânează grupelor respective. De fapt, activitatea va fi una de
echipă, deoarece membrii vor primi sarcini de lucru individualizate, în funcţie de stilurile
şi abilităţile fiecăruia. Va exista un conducător de echipă, un raportor precum şi un
“secretar” care va înregistra totul pe foaia de flip-chart.
Profesorul va monitoriza activitatea echipelor pentru a se asigura că discuţiile sunt pe
drumul cel bun.
Profilul: TEHNIC 90
Nivelul 3
ANEXA 4
SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR
Activitatea A.3.1.
Exemplu de asociere a cartonaşelor:
Proprietate
Relaţie matematică
Legea
dublei X =X
negaţii
Activitatea A.3.2.
1 – b 2 – a 3 – a 4 – c 5 – c 6 – d 7 – c 8 – a 9 – b 10 – c
Activitatea A.3.3.
Exemplu de asociere a cartonaşelor:
Simbolul
porţilor logice Funcţionare
Când A este 1, ieşirea este

0.
Activitatea A.3.4.
Asocierea cartonaşelor:
Exemplu de Poartă logică

interconectare NAND echivalentă
Profilul: TEHNIC 91
Nivelul 3
Activitatea A.3.5.
Descrie: Circuitul conţine o sursă de curent continuu, două
întrerupătoare, un bec.
Compară: La schema cu două întrerupătoare, pentru ca
becul să fie aprins este necesar ca ambele întrerupătoare să fie deschise.
Analizează: este nevoie ca cel puţin unul dintre întrerupătoare să fie deschis pentru ca
becul să funcţioneze.
Asociază:
Întrerupător K închis =0 logic
Întrerupător K deschis =1 logic
Bec aprins = 1 logic
Bec stins = 0 logic
K1 K2 Bec
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
Aplică: de exemplu, pentru a comanda funcţionarea unui singur bec din două locuri
diferite.
Argumentează: deoarece becul se aprinde doar dacă ambele întrerupătoare sunt
deschise.
Activitatea A.3.8.
f = A× B + C × D + A× D + B × D
1. Se aplică dublă negaţie funcţiei date şi apoi se foloseşte echivalenţa dintre porţile
AND, respectiv OR, şi porţile NAND. ( a se revedea activitatea A.3.4.)
f = A⋅ B ⋅C ⋅ D ⋅ A⋅ D ⋅ B ⋅ D
f = f = A⋅ B ⋅C ⋅ D ⋅ A⋅ D ⋅ B ⋅ D
2. f = A + B + C + D + A + D + B + D = A + B + C + D + A + D + B + D
Activitatea A.3.10.
1.
A B C A B C ABC A BC ABC ABC f
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0
0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1
1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0
Profilul: TEHNIC 92
Nivelul 3
2.
AB AB AB AB
00 01 11 10
C0 0 1 1 0
C1 1 1 0 0
3.
f = AC + BC + AB
4. Se aplică dublă negaţie funcţiei date şi se obţine:
f = AC + BC + AB = AC ⋅ BC ⋅ AB
f = f = AC ⋅ BC ⋅ AB
Apoi se face transformarea funcţiei inversoare în funcţie NAND (a se revedea A.3.4.).
Activitatea A.3.11.
Analizaţi ce se întâmplă la o accesare simultană a celor trei intrări ale circuitului!
Pentru corectarea circuitului puteţi folosi, de exemplu, o poartă XOR în locul porţii OR.
Activitatea B.3.1
1. Tabelul de adevăr pentru bistabilul cu porţi NOR:
R S Q0 Q1 Q1
0 0 0 0 1
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 1 1 1 0
1 0 0 0 1
1 0 1 0 1
1 1 0 0 1
1 1 1 0 0
2. Aplicaţie practică: pentru a construi alţi bistabili mai complecşi sau pentru a împiedica
„balansul” contactului întrerupătoarelor electrice atunci când sunt puse pe poziţia închis
sau deschis.
Activitatea B.3.2
1. Tabelul de adevăr pentru bistabilul cu porţi NAND:
R S Q0 Q1 Q1
0 0 0 1 1
0 0 1 1 1
0 1 0 1 0
0 1 1 1 0
1 0 0 0 1
1 0 1 0 1
1 1 0 0 1
1 1 1 1 0
Profilul: TEHNIC 93
Nivelul 3
2. Aplicaţie practică: pentru a construi alţi bistabili mai complecşi sau pentru a împiedica
„balansul” contactului întrerupătoarelor electrice atunci când sunt puse pe poziţia închis
sau deschis.
Activitatea B.3.5
A0 A1 A20
A A3
J Q J Q J Q J Q
T T T T
K Q K Q K Q K Q
„1 „1” „1 „1
N=9
A A A
A A
J Q J Q J Q J Q
T T T T
K Q K Q K Q K Q
CL CL CL CL
„ „1 „ „
N=11
A A A
A A
J Q J Q J Q J Q
T T T T
K Q K Q K Q K Q
CL CL CL CL
„ „1 „ „
Profilul: TEHNIC 94
Nivelul 3
N=13
A A A
A A
J Q J Q J Q J Q
T T T T
K Q K Q K Q K Q
CL CL CL CL
„ „1 „ „
N=14
A A A
A A
J Q J Q J Q J Q
T T T T
K Q K Q K Q K Q
CL CL CL CL
„ „1 „ „
Activitatea B.3.6
A1 se leagă numai la intrarea de tact.
A0 se leagă la intrarea porţii NAND, nu A1.
Ieşirea bistabilului al treilea se leagă la intrarea celui de-al patrulea bistabil.
date
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
Profilul: TEHNIC 95
Nivelul 3
Ultimul NAND se leagă la ieşirea ultimului bistabil.
Comanda
citire
date
T T T T
Q Q Q Q
CLEAR
CLOCK
Profilul: TEHNIC 96
Nivelul 3
6. MULŢUMIRI
Dorim să mulţumim următoarelor persoane care au influenţat viziunea finală a

materialului de faţă: doamnei Angela Popescu, din partea CNDIPT şi domnului Ivan
Mykytyn din partea WZG International pentru consultanţă şi asistenţa tehnică,
doamnei directoare Adriana Trifu pentru neobosita încurajare şi sugestiile preţioase
oferite, doamnei Mariana Violeta Ciobanu pentru activitatea de coordonare, precum şi
elevilor noştri care ne-au oferit feed-back permanent pentru activităţile de învăţare.
Nu în ultimul rând, suntem recunoscătoare familiilor noastre pentru răbdarea cu
care ne-au înconjurat cât şi pentru ideile constructive cu care au contribuit, de multe ori.
Profilul: TEHNIC 97
Nivelul 3
7. BIBLIOGRAFIE
1. Petty, Geoff, Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic,
Bucureşti, 2007
2. Trifu Adriana, Electronică digitală. Manual pentru şcoala de arte şi meserii, Editura
Economică, 2000
3. Ştefan M.Gheorghe, Drăghici Ioan M., Mureşan Tiberiu, Barbu Eneia, Circuite
integrate digitale, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983
4. Maican Sanda, Sisteme numerice cu circuite integrate, Editura Tehnică, 1980
5. Glendinning, Eric H., McEwan, John, Oxford English for Electronics, OUP, 1996
6. Comfort Jeremy, Hick Steve, Savage Allan, Basic Technical English, OUP, 2002
7. Watson John, Practical Electricity and Electronics, MacMillan Education Ltd, 1995
8. Maddock R. J., Calcutt D. M., Electronics for Engineers, Longman Scientific and
Technical, 1995
9. Souter Nick, Breackthrough Thinking. Using Creativity to Solve Problems, ILEX East
Sussex, 2007
10. Souter Nick, Persuasive Presentations. How to Get the Response You Need, ILEX
East Sussex, 2007
11. Warnes Lionel, Electronic and Electrical Engineering. Principles and Practice,
MacMillan Press Ltd. , 1994
Profilul: TEHNIC 98
Nivelul 3

Circuite Electronice Digitale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Circuite Electronice Digitale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Programul PHARE TVET ..............................

prof. MIRELA LIE, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Poştă şi

CONSULTANŢĂ CNDIPT: ANGELA POPESCU, EXPERT CURRICULUM

COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU

Părem din ce în ce mai dependenţi de existenţa tehnologiei informaţionale.

Codul tipurilor de activităţi de învăţare din acest auxiliar curricular:

Împărtăşirea rezultatelor cu întreaga clasă

Găseşte greşeala şi remediază

Afişarea rezultatelor la tablă/flip-chart/pe perete

Învăţare între elevi

Joc de testare a cunoştinţelor

Refă activitatea după ce consulţi anexa!

Te-ai descurcat excelent, treci la activitatea

Timp de lucru recomandat

Sintetizează starea de spirit a auditorului

• CIRCUITE DIGITALE ÎN TELECOMUNICAŢII

A. BAZELE ALGEBREI LOGICE. FUNCŢII LOGICE. PORŢI LOGICE.

A.3.1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 1

30 min Tipul activităţii:

Conţinutul: Elemente de algebră booleană

 Consultaţi Anexa 1 din acest Auxiliar Curricular pentru a revedea

Dacă aţi întâmpinat dificultăţi la asocierea cartonaşelor, consultaţi Anexa 1 şi

A.3.2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 2

Conţinutul: Proprietăţile algebrei booleene şi porţi logice

6. Aplicând legile lui De Morgan, expresia A + B devine:

1p – pentru fiecare item cu alegere multiplă

Dacă nu aţi găsit toate răspunsurile, consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea

A.3.3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 3

Conţinutul: Porţi logice

Plasaţi cartonaşele cu simbolul porţilor logice în coloana stângă, iar pe cele

Cartonaşe cu porţi logice: AND, OR, NOT, XOR.

A.3.4. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 4

Conţinutul: Porţi logice

Plasaţi cartonaşele cu simbolul porţilor logice în coloana dreaptă, iar pe

Scheme de interconectare a porţilor NAND:

A.3.5. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 5

Reprezentantul echipei va rostogoli cubul. Echipa sa va explora tema din perspectiva

După 10 minute, echipele se reunesc în plen şi vor împărtăşi clasei

Afişaţi pe tablă, flip-chart sau pe perete rezultatele întregii discuţii.

Dacă aţi reuşit să fiţi convingători, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

În cazul în care aţi primit , consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea.

A.3.6. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 6

Conţinutul: Porţi logice

Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să realizaţi o prezentare scurtă a

La sfârşitul perioadei de lucru, reprezentanţii echipelor vor veni în faţa

Dacă aţi reuşit să vă impresionaţi colegii cu prezentarea porţii, FELICITĂRI!

În cazul în care aţi primit , consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea.

A.3.7. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 7

Conţinutul: Porţi logice

¾ Realizaţi practic circuitul din figură.

Afişaţi pe tablă, flip-chart sau pe perete concluziile activităţii voastre.

Dacă aţi reuşit să vă impresionaţi colegii, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

În cazul în care mai aveţi nelămuriri referitoare la tema în discuţie, consultaţi

A.3.8. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 8

La sfârşitul perioadei de lucru, reprezentanţii echipelor vor veni în faţa

Afişaţi pe tablă, flip-chart sau pe perete rezultatele întregii discuţii.

Dacă aţi reuşit să vă impresionaţi clientul, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

În cazul în care aţi primit , consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea.

A.3.9. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 9

Aveţi la dispoziţie şase chip-uri şi un catalog de circuite integrate digitale.

După 15 minute, echipele se vor întâlni în plen pentru a prezenta colegilor

Dacă aţi reuşit să vă impresionaţi colegii, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la

Consultaţi Anexa 1 din acest Auxiliar Curricular pentru a revedea