Tehnologia Materialelor

cursul nr. 11.

Conf. dr. ing. Nicolae Crainic

1
 LMF
LMF
RCESCF
RCESCF

LMF _ Laboratory of Magnetic Fluids _ Romanian Academy - Timisoara Division

RCESCF _ Research Center for Engineering of Systems with Complex Fluids _ UPT
2
Cuprins

1. Sudarea materialelor metalice

2. Sudarea manuala cu electrozi inveliti

3. Sudarea cu arc electric sub strat de flux protector

4. Sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze

5. Sudarea cu hidrogen atomic (arc – atom)

6. Sudarea cu arc electric MIG / MAG

3
 Sudarea metalelor

Clasificarea imbinarilor sudate

α. un criteriu foarte important de clasificare este cel al pozitiei reciproce a elementelor
imbinate:
1. cap la cap: - pe o parte _ a.
- pe ambele parti _ b.
2. prin suprapunere: - frontala _ c.
- laterala _ d.
- inclinata _ e.
3. in colt: - interioara _ f.
- exterioara _ g.
- in T _ h.
- in cruce _ i.
- in gauri _ j.
4

- in muchie _ k.
 Sudarea metalelor

Clasificarea imbinarilor sudate

β. procedeele de sudare prin topire se clasifica, de obicei, dupa tipul sursei termice
folosite, iar cele care folosesc ca sursa termica arcul electric se pot clasifica in functie de
conditiile specifice de lucru ale arcului:
1. – cu arc electric: - descoperit cu electrozi inveliti;
- acoperit sub strat de flux protector;
- constrans;
- in mediu protector: - cu electrod refractar _ WIG;
- cu electrod fuzibil _ MIG, MAG;
2. – jet de plasma constrans ;
3. – in baie de zgura;
4. – cu flacara de gaze;
5. – cu fascicul de electroni; 5

6. – cu laser;
 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Consideratii generale
- echipamentul de sudare este alcatuit din:
- sursa de curent pentru sudare;
- clema de contact ;
- portelectrodul ;
- cablurile circuitului de sudare ;
- echipamentul de protectie ;
a. sursa de curent de sudare este de obicei, un transformator sau generator de curent de
sudare, ce asigura curenti nominali de ordinul a (200 – 300)A si tensiuni de mers in gol
Uo = (55 – 80)V ;
b. clema de contact realizeaza o legatura stransa intre piesa si conductorul legat la sursa de
curent de sudare;
c. portectrodul este un cleste standardizat de constructie speciala care serveste la prinderea
6

electrodului si la conectarea lui in circuitul de sudare, avand un maner izolat ;

 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Consideratii generale

d. cablurile pentru sudare sunt multifilare si se executa din cupru, avand sectiuni cuprinse
intre (25 – 125)mm ;
e. echipamentul de protectie este pentru protejarea sanatatii sudorului si cuprinde :
- masti prevazute cu filtru executat din sticla speciala, opaca la radiatiile
ultravioalete si infrarosii;
- sort, manusi si ghete sau jambiere de piele;
- ochelari de sticla securit pentru protejarea ochilor in timpul curatirii cusaturii
sudate ;
Pricipiul de lucru
- arcul electric arde intre un electrod invelit si baia de metal lichid, formata in rostul dintre
7
piesele de sudat, prin topiera materialului de adaos si a metalului de baza ;
 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Pricipiul de lucru
- pentru realizarea arcului electric, electrodul 1.,
cu capatul dezvelit prins in portelectrodul 4.,
este conectat, prin intermediul cablului 6., la una
din bornele sursei de curent, iar piesele ce se
sudeaza sunt legate la cealalta borna a sursei de
curent, cu ajutorul cablului 7. si a clemei 8.
- potelectrodul 4. este prevazut cu un maner
electroizolant 5. ce permite manevrarea, de catre sudor 1. electrod invelit; 2. , 3. piese de sudat;
a electrodului, astfel incat varful acestuia sa execute 4. portelectrod; 5. manerul izolant;
urmatoarele miscari necesare la sudare: 6., 7. cabluri; 8. clema de contact;
a. - o miscare cu viteza vs pe directia de sudare X, in lungul rostului dintre piesele ce se sudeaza;
8
b. - o miscare de apropiere pe directia Z cu viteza vt, in lungul electrodului, pastrare lungime
 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Pricipiul de lucru
- dupa amorsarea arcului electric 1., sub actiunea
caldurii degajate de acesta, varful vergelei
metalice 2., a electrodului se topeste, iar picaturile
materialului de adaos se scurg in rostul dintre
piesele ce se sudeaza 3.;
- la formarea baii metalice 4., participa si metalul
de baza, topit sub actiunea arcului electric; 1. arc electric; 2. electrod; 3. piesa;
- concomitent cu topirea vergelei metalice din electrod, 4. baie metalica; 5. invelis; 6. gaze;
7. zgura lichida; 8. cusatura;
are loc descompunerea termica (topirea si volatilizarea 9. crusta de zgura;
partiala) a invelisului 5., iar la capatul electrodului se formeaza un mic crater;
- gazele provenite din volatilizarea invelisului 5., dirijate sub forma de jet de craterul din capatul
9
 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Pricipiul de lucru
- jetul de gaze contribuie, de asemenea, la
realizarea adancimii de patrundere si impiedica
baia de metal lichid sa se contamineze cu
elemente daunatoare din aer (oxigen azot);
- zgura lichida 7., rezultata prin topirea invelisului
electrodului, acopera partial baia de metal lichid
protejand-o si realizeaza cu aceasta reactii,
metalurgice favorabile (dezoxidare, aliere);
- deplasand electrodul pe directia X., se creeaza conditiile de solidificare a baii de metal lichid si
obtinerea cusaturii 8.;
- in acelas timp, prin solidificarea zgurei lichide se obtine crusta de zgura 9., care acopera 10

cusatura, protejand-o si micsorandi-i viteza de racire;

 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Observatie:
- desfasurarea procesului de sudare este influentat de tipul curentului folosit la sudare;
a. daca se sudeaza in curent continuu cu electrodul legat la polul negativ al sursei
(polaritate directa), cantitatea cea mai mare de caldura se produce in varful
electrodului, ca urmare, el se topeste cu viteza mare, productivitatea procedeului de
sudare creste, dar se obtine o patrundere redusa a cusaturii;
b. daca se lucreaza in curent continuu cu electrodul legat la polul pozitiv al sursei
(polaritate inversa), situatia se inverseaza, se obtine o patrundere mai mare a cusaturii,
dar scade viteza de topire a electrodului;
c. daca se sudeaza in curent alternativ, patrunderea si viteza de topire au valori medii,
cuprinse intre extremele corespunzatoare sudaii in curent continuu cu polaritate directa
si 11

inversa;
 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Pricipiul de lucru
- pozitia electrodului se defineste in raport cu suprafata
metalului de baza si este caracterizata prin lunginea la (mm)
a arcului electric, distanta dintre capul electrodului si
suprafata rostului, si unghiul δ, format de axa vergelei
metalice;
- arcul electric trebuie mentinut cat mai scurt pentru a evita
patrunderea aerului, el fiind mentinut de regula la o lungine
de la = (2 – 5)mm, in functie de grosimea electrodului;
- inclinarea electrodului se face in directia sudarii, pentru ca zgura sa fie refulata in spre spatele
baii de sudura; valoarea lui depinde de grosimea metalului de baza, tablele subtiri se sudeaza cu
unghi mai mic pentru a nu strapunge metalul de baza, iar tablele groase sunt sudate cu unghiuri
12

mai mari pentru a favoriza patrunderea arcului electric;

 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Pricipiul de lucru
- miscarile electrodului sunt complexe fiind necesare trei
tipuri de miscare:
1. miscare de apropiere a electrodului cu viteza ve, pentru
compensarea topirii;
2. miscare in directia imbinarii sudate cu viteza vs, pentru
formarea cusatirii avand in vedere mentineera baii de
sudura la aceleasi dimensiuni pe toata lungimea
imbinarii;
3. miscarea transversala vtr, a capatului electrodului pentru
formarea baii de sudura si topirea mai patrunsa a
13
suptrafetelor rosturilor de sudare;
 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Pricipiul de lucru
- la tablele subtiri cu grosimea s < 5mm nu se impune miscare transversala, dar cu cat
grosimea materialului este mai mare, miscarea trebuie sa fie mai complexa, in zig – zag,
cu arcuri, cu forme dreptunghiulare, cu bucle, in triunghi, in cercuri duble, etc.;
- specificarea pozitiei electrozilor este influentata de diferitele tipuri de imbinare:

a. sudare in colt interioar; b. sudare prin suprapunere; c. sudare in colt interior din trei treceri;
d. sudare in cornisa din trei treceri; e. sudare cap la cap din cinci treceri; 14
 Sudarea manuala cu electrozi inveliti

- clestele port electrod trebuie sa asigure o buna prindere si fixare a electrodului de

sudare,
conducerea la vergeaua metalica a curentului de sudare, asigurarea unui contact bun la
electrod si izolare amanerului fata de personalul de lucru;
- masca de lucru poate fi de cap sau de mana, trebuie sa fie rezistenta la cald, radiatii si stropi de
metal sau de zgura; 15
 Sudarea cu arc electric sub strat de flux protector

Consideratii generale
- modul operator la sudarea sub strat de flux
protector se caracterizeaza prin urmatoarele
elemente:
- arcul electric este acoperit de un material
fuzibil granular, denumit flux pentru
sudare si avand compozitii chimice
asemanatoare cu cele ale invelisului
electrozilor folositi la sudarea manuala;
- electrodul este continuu, fiind practic o sarma
1. sarma electrod; 2. capul de sudare sub flux;
electrod 1., infasurata sub forma de colac 3., 3. caseta sarmei electrod; 4. role pentru
care este pusa in miscarea de avans de catre un realizarea miscarii de avans, avand viteza va;
5. bucsa de contact electric; 6. rezervor de
mecanism 4., ce o obliga sa treaca printr-o bucsa flux; 7. metalul de baza; 8. sursa de curent
16

de contact electric 5., cu circuitul de sudare; pentru sudare;

 Sudarea cu arc electric sub strat de flux protector

Consideratii generale
- deplasarea relativa a arcului fata de piesele de sudat (in lungul cusatirii) se realizeaza de
regula automat si uneori manual, sudarea se poate realiza automat sau semiautomat;
Modul de realizare al cusaturi

- arcul electric 1., topeste simultam

metalul de baza 2., sarma electrod 3.,
si o parte din fluxul 4.;
- se formeaza o bula de gaze 5.,
strabatuta de particulele de metal topit; Formarea cusaturii sub strat de flux
1. arc electric; 2. metalul de baza; 3. sarma
- acestea realizeza o baie lichida 6., electrod; 4. flux; 5. bula de gaze; 6. baie lichida;
impreuna cu metalul topit din metalul de 7. baia de zgura; 8. cusatura sudata; 9. zgura
solifdificata;
baza 2., acoperita cu baia de zgura 7., 10. garnitura metalica;
care provine atat din topirea fluxului 4., cat si din reactiile de dezoxidare din baia de metal17tipit
 Sudarea cu arc electric sub strat de flux protector

Modul de realizare al cusaturi

- prin solidificarea treptata a baii metalice 6.,
se formeaza cusatura sudata 8., acoperita cu
un strat de zgura solidificata 9.;
- baia de metal topit 6., este sustinuta si
protejata, la radacina, de o garnitura metalica 10., executata din cupru sau otel;
Materiale utilizate la sudarea sub strat de flux
- fluxul este un amestec granular de substante naturale continand in esenta substante
minerale intalnite in compozitia electrozilor: MnO, CaCO3, CaF2, FeO, Fe2O3, Al2O3, MgO,

TiO2 ca si eventuale elemente de aliere de adaos;

- cel mai des se folosesc doua feluri de floxuri, deosebite prin modul fabricare: fluxurile topite si
18
fluxurile aglomerate;
 Sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze

Consideratii generale
- aceste procedee utilizeaza energia termica a unui arc electric ce arde intr-o atmosfera
gazoasa protectoare, care impiedica patrunderea in cusatura a oxigenului si a azotului;
- in acest scop se folosesc fie gaze active (H2, CH4, CO2) fie gaze inerte (Ar, He);
  - gazele sunt trimise sub presiune in jurul arcului electric;
- in functie de felul gazului protector folosit si al materialului electrodului (fuzibil sau
nefuzibil) rezulta urmatoarea clasificare a procedelor de sudare cu arc electric in mediu
protector de gaze:
1. sudare cu electrod fuzibi: - in gaze active;
- in gaze inerte (si amestecuri);
2. sudare cu electrod nefuzibil: - in hidrogen atomic;
- in gaze inerte (si amestecuri); 19
 Sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze

Sudarea cu hidrogen atomic (arc – atom)

Consideratii genearle
- se foloseste ca gaz protector hidrogenul ce protejeaza un arc electric cu actiune indirecta
produs intre doi electrozi de wolfram;

Schema sudarii cu hidrogen atomic

1. arc electric; 2., 2’. electrozi refractari; 3. baie de metal topit; 4., 5.
20
pise; 6. atmosfera protectoare; 7., 7’. duze; 8. vergea; 9. cusatura;
 Sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze

Sudarea cu hidrogen atomic (arc – atom)

- arcul electric 1., arde intre doi electrozi refarctari 2., 2’,
fabricati din wolfram sau wolfram aliat cu Thoriu sau
Zirconiu;
- hidrogenul insuflat prin duzele 7., 7’ ale pistoletului
de sudare creeaza in zona de sudare atmosfera
protectoare 6.;
- caldura degajata asigura formarea baii de metal lichid topit 3., prin topirea marginilor
pieselor ce se sudeaza, 4. , 5., si a capatului vergelei 8., din metalul de adaos;
- prin deplasarea pistoletului in directia X se creeaza conditiile de solidificare a baii de metal
lichid si se formeza cusatura 10.;
21
 Sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze

Observatie:
- utilizarea procedeului arc – atom are avantaje importante;
a. atmosfera protectoare de hidrogen realizeaza un transfer de caldura optim intre arcul
electric si baia de metal topit, asigurand un bilant termic favorabil din punct de vedere
al
concentraii energiei in zona de sudare;
b. hidrogenul este un bun reducator al oxizilor din baia de metal topit, contribuind la
- folosirea
obtinereaprocedeului
de cusaturi este
binelimitata deoarece:
dezoxidarte;
1. hidrogenul dizolvat in cusatura mareste fragilitatea si tendinta de fisurare a imbinarii sudate;
- de aceea procedeul nu se aplica la sudarea otelurilor cu calibilitate mare, a metalrelor si
aliajelor cu afinitate mare fata de hidrogen _ cupru, nichel, titan, aluminiu si aliajele lor;
2. hidrogenul are un potential de ionizare ridicat impunand utilizarea la suadre a unor surse 22de
 Sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze

Observatie:
3. echipamentul tehnologic si materialele de sudare au costuri ridicate;
- din cauza tensiunilor ridicate de lucru si a costului ridicat al gazului / instalatiei, folosirea
procedeului este limitata, utilizandu-se relativ rar, la sudarea sau repararea unor piese din
aliaje neferoase sau oteluri bogat aliate;
- hidrogenul folosit la la sudarea arc – atom, trebuie sa aiba puritatea mai mare de 99,5%
si umiditatea sub 25g/cm3;
- uneori in locul hidrogenului pur se utilizeaza un amestec format din 75% hidrogen si
25% azot;
- presiunea hidrogenului la sudare trebuie sa fie aproximativ 0,15 bar;
- sarmele din metalul de adaos trebuie sa aiba compozitia chimica asemanatoare cu ce a
metalului
de baza care se sudeaza; 23

- procedeul se aplica pentru cu grosimea mica din oteluri carbon ori slab aliate, oteluri refractare,
 Sudarea cu arc electric in mediu protector cu electrod fuzibil

Sudarea cu arc electric in mediu de bioxid de carbon _ MAG

Consideratii generale
- procedeul este cunoscut si sub denumirea de procedeul MAG _ Metal Activ Gaz;

- sarma de sudura de diametrul ds este introdusa pe un

tambur sub forma de colac ,, este derulata si impinsa
spre pistolul de sudare cu ajutorul unor role striate
antrenate mecanic;
- pistolul de sudare introduce sarma in zona de sudare,
realizeaza aduceera curentului de sudare si insufla gazul protector
asupra baii de sudare; 1. electrod;
2. piesa;
- psitolul poate fi condus manual sau mecanizat / automatizat cu un 3. ajutaj;
24
robot industrial;
 Sudarea cu arc electric in mediu protector cu electrod fuzibil

Sudarea cu arc electric in mediu de bioxid de carbon _ MAG

- arcul electric este alimentat cu curent continuu, cu polaritate inversa cc+, pentru a
asigura
o mai rapida topire a sarmei electrod fuzibil;
- atmosfera protectoare este CO2, care este mai ieftin, dar influenteaza activ baia de
sudare, deoarece disociaza in arcul electric:
CO2 = CO + ½ O2

- monoxidul de carbon CO are un efect reducator, insa oxigenul O2 oxideaza;

- din aceasta cauza este necesara utilizarea unor sarme de sudura aliate cu (1 – 2)%Mn si
(0,6 – 1)%Si;
- chiar in aceste conditii sudarea in atmosfera de CO2 (MAG) se utilizeaza numai la
25
sudarea otelurilor carbon si slab aliate cu Mn si Si;
 Sudarea cu arc electric in mediu protector cu electrod fuzibil

Sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert _ MIG

Consideratii generale
- acest procedeu este cunoscut si sub acronimul MIG _ Metal Inert Gas;
- arcul electric 1., folosit ca sursa termica
arde intre o sarma electrod din metalul de
adaos 2. si baia de metal lichid 3., realizata
in rostul dintre piesele care se sudeaza 4., 5.
- in timpul sudarii, coloana arcului si baia de
metal lichid sunt protejate cu ajutorulunui jet de gaz
inert 6., insuflat si concentrat in zona de sudare 1. arc electric; 2. sarma; 3. baie de metal;
printr-o duza 7., din material ceramic, amplasata 4., 5., piese; 6. jet de gaz inert; 7. duza;
8. contact alunecator; 9. corpul pistoletului;
concentric cu sarma electrod pe corpul 9., al 10. cusatura; 11. tub flexibi; 12. role26 de

pistoletului de sudare; antrenare; 13. tambur;

 Sudarea cu arc electric in mediu protector cu electrod fuzibil

Sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert _ MIG

- prin deplasarea pistoletului pe directia X
(manual sau mecanizat), se creeaza conditiile
de solidificare a baii de metal lichid si se obtine
cusatura (cu suprafate curata, deoarece nu se
formeaza zgura);
- in timpul sudarii, sarma electrod, depozitata de
un colac pe tamburul 13., este antrenata de un dispozitiv de avans, alcatuit din rolele
striate 12., si este deplasata, prin tubul flexibil de ghidare 11., la pistoletul de sudare;
- inainte de a ajunge zona de sudare, sarma electrod trece prin contactul alunecator 8., legat, prin
intermediul unui cablu flexibil, la una din bornele sursei de curent pentru sudare, cealalta borna
a sursei este conectata prin alt cablu la piesele ce se imbina; 27
 Sudarea cu arc electric in mediu protector cu electrod fuzibil

Sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert _ MIG

- sursa de curent trebuie sa livreze curent continuu cu polaritate inversa, la o tensiune
reglabila intre Ua = (15 – 45)V si la o intensitate Is = (50 – 500)A;
- pistoletul de suadre serveste la introducerea in zona de
sudare a sarmei electrod fuzibil, realizare a contactului
electric cu sursa de curent si insuflarea in jurul sarmei
a gazului protector;
- pistoletele pot fi de tip lebada sau tip pistol, in toate cazurile fiind prevazute cu duze de
contact de cupru schimbabile, in functie de diametrul sarmei si duze ceramice pentru insuflarea
gazului protector;
- sarmele de sudura pentru MIG / MAG sunt trefilate din oteluri elaboarte ingrijit, fiind calmate
superior, avand un continut de carbon C < 0,12% si de impuritati S, P < 0,03%; 28

- sarmele sunt cuprate la suprafata pentru reducerea rezistentei de trece a curentului de sudare;
 Sudarea cu arc electric in mediu protector cu electrod fuzibil

Observatie:
a. avantajele sudarii MIG / MAG
- calitatea foarte buna a imbinarii sudate, Rm = (500 – 600) Mpa, A = 30%;
- productivitate mare, de (5 – 10) ori mai ridicata fata de sudarea cu electrod invelit,
deoarece sudarea nu trebuie intrerupta pentru schimbarea electrodului, nu trebuie
indepartat stratul de zgura, iar randamentul de depunere este mai mare;
- productivitatea mare de topire (9 – 10) kg/h ;
- patrundere reglabila in limite largi, mica la sudarea tablelor subtiri, mare la cele groase;
- aport scazut de caldura la metalul de baza, producand tensiuni si deformatii mici;
- procedeu semimecanizat, care poate fi usor automatizat, robotizat;
- se pot suda oteluri aliate, metale si aliaje neferoase la un nivel calitativ superior;
- nu polueaza mediul inconjurator, deoarece nu formeaza zgura, gaze nocive, fum sau praf; 29
 Sudarea cu arc electric in mediu protector cu electrod fuzibil

Observatie:
a. avantajele sudarii MIG / MAG
- alierea cu (0,9 – 2,2)% Mn si (0,4 – 1,20%Si a sarmei asigura dezoxidarea baii de
sudura, nu numai la sudarea MAG a otelurilor carbon, dar si la sudarea MIG a otelurilor
aliate in amestecuri de gaze protectoare;
- diametrul si rezistenta minima la rupere a sarmelor de sudura MIG / MAG este
urmatoarea:

b. dezavantajele sudarii MIG / MAG

- utilajul si materiale mai scumpe;
- accesibilitate limitata la imbinarile sudate interioare, in locuri stramte sau greu 30

accesibile;