EXAMEN ATESTAT

2013
LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BALCESCU OLTENITA

EXAMENUL DE ATESTAT
an scolar 2012-2013 Calificarea profesionala

TEHNICIAN PRELUCRRI LA CALD

TEMA

SUDAREA IN MEDIU PROTECTOR DE GAZE

Autor: Clasa

Indrumator atestat,

2013
1
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

CUPRINS
1. 2. 3. 4. Tema atestatului Cuprinsul Argumentul Sudarea in mediu protector de gaze 4.1.Considerente generale 4.2.Gaze utilizate la sudare 4.3.Sarme de sudura 5. Procedeul de sudare MIG/MAG 5.1.Generalitati 5.2.Principiul sudarii MIG/MAG 5.3.Instalatia de sudare MIG/MAG 5.4.Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG 5.5.Dispozitivul de avans al sarmei 5.6.Pistoletul de sudare 6. Instalatii de sudare MIG/MAG cu reglare in trepte 6.1.Principiul sudarii in curent pulsant 6.2.Surse de curent pentru sudare in curent pulsant 6.3.Principiul functionarii unei surse de curent cu invertor 6.4.Gaze de protectie 6.5.Pozitii de sudare 6.6.Tipuri de arc electric 6.7.Manuirea pistoletului de sudare 6.8.Sarma-electrod 6.9.Tipuri de rosturi la sudare 7. Defecte la sudare 8. Norme de protectia muncii la sudarea MIG/MAG 9. Sudarea in mediu protector de gaze.Procedeul WIG(TIG) 9.1.Performantele procedeului WIG 9.2.Parametrii tehnologici de sudare 9.3.Tehnologia sudarii WIG(TIG) 9.4.Electrozi nefuzibili 9.5.Echipamentul de sudare(ESAB) 9.6.Tehnologii de sudare WIG(TIG) 10. Echipamentul de protectia muncii la sudarea in mediul protector de gaze 11. Sudarea cu plasma 11.1.Schema de principiu 11.2.Caracteristicile plasmei termice 11.3.Procedee de generare a plasmei 11.4.Constructii de principiu ale plasmatroanelor 11.5.Generatoare de plasma 11.6.Taierea metalelor cu plasma 11.7.Sudarea cu plasma 11.8.Aspecte privind poluarea mediului 12. Bibliografie 1 2 3 5 5 7 8 9 9 10 11 13 14 15 16 17 17 18 18 19 20 21 22 23 24 27 29 29 30 31 33 34 36 37 39 39 39 40 40 41 42 43 45 46

2
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

3.ARGUMENTUL
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

3
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Lucrarea de atestat SUDAREA IN MEDIU PROTECTOR DE GAZE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. Lucrarea prezinta informatiile tehnice organizate in opt capitole. In capitolul 4 sunt abordate aspectele cu caracter general asupra sudarii in mediu protector de gaze. Capitolul 5 prezinta procedeul de sudare MIG/MAG: principiul de functionare, instalatia de sudare cu componentele de baza. In capitolul 6 sunt prezentate informatii tehnice specifice instalatiei de sudare in curent pulsant. Capitolul 7 prezinta tehnici de sudare , defecte de sudare, cauze si remedierea acestor defecte. Capitolul 8 abordeaza norme specifice protectiei muncii la sudarea in mediu protector de gaze. Capitolul 9 abordeaza problematica sudarii WIG(TIG): performantele procedeului de sudare,tehnologii de sudare, echipamente de sudare. In capitolul 10 se prezinta norme de protectia muncii la sudarea in mediu protector de gaze. Capitolul 11 este destinat procedeului de sudare cu plasma, considerat regele procedeelor de sudare.Sunt prezentate tehnici de sudare si taiere cu plasma. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

4
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

4.SUDAREA IN MEDIU PROTECTOR DE GAZE

4.1.CONSIDERENTE GENERALE
Sudarea n mediu de gaze poate fi clasificat dup mai multe criterii: Dup tipul electrodului: sudare cu electrod fuzibil; sudare cu electrod nefuzibil. Dup natura gazului de protecie, sudarea se poate desfura: n gaz inert; n gaz activ; n amestecuri de gaze. Dup forma arcului: sudare cu arc electric liber; sudare cu arc electric constrns (plasma). Dup felul aportului materialului de adaos: sudare fr material de adaos; sudare cu material de adaos. Sudarea cu material de adaos poate fi realizata prin: introducerea acestuia din exterior; introducerea acestuia prin arc (electrod al arcului). Dup felul srmei electrod folosit la sudare distingem: sudare cu srma plin; sudare cu srma tubular; sudare cu srma plin i flux magnetizabil.

5
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Fig.4.1.1.Clasificare Sub aspect tehnic posibil i economic aceste variante se grupeaz n patru procedee principale de sudare n mediu protector de gaze: WIG - wolfram inert gaz; MIG - metal inert gaz; MAG - metal activ gaz; PL - cu plasm.

Fig.4.1.2.Procedee de sudare in mediu protector de gaze

6
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Sudarea MIG realizeaz arcul electric ntre srma electrod i materialul de baz, srma electrod trecnd prin piesa de contact, mpins de un mecanism de avans cu role. Gazul inert sau gazul activ asigur protecia arcului. Procedeul de sudare MIG (Metal Inert Gas) este o metod bine cunoscut azi care ofer numeroase avantaje fa de alte metode de sudare, unul din acestea fiind economisirea timpului. n sudarea MIG o srm fuzibil- electrod este alimentat n mod automat n baia de sudur cu o vitez prealeas i care determin curentul de sudare. In acest procedeu nveliul de zgur protectoare care la sudare cu electrozi nvelii asigur stabilitatea arcului, e nlocuit de o ptur de gaz inert, care e dirijat ctre arc printr-un bec. Sudarea MIG produce mbinri uniforme n orice metale n uzul comun n ateliere de producie n orice grosimi de tol.

4.2.GAZE UTILIZATE LA SUDARE

Dintre gazele inerte cele mai folosite sunt argonul i heliul. Dintre gazele active cele mai folosite sunt dioxidul de carbon, hidrogenul i uneori acestea n combinaii cu azotul i oxigenul. Densitatea fa de aer i potenialul de ionizare sunt date n acelai tabel. Se constat ca heliul este cel mai uor gaz folosit la sudare. Din acest motiv asigurarea proteciei bii cu ajutorul heliului trebuie fcut cu un debit de heliu aproape dublu dect debitul necesar proteciei cu argon, ntruct acesta are tendina de a se ridica de la locul sudrii n condiiile n care sudura se execut n plan orizontal. Potenialul de ionizare al heliului fiind mai mare dect al argonului, acesta necesit o tensiune mai mare a arcului pentru asigurarea stabilitii procesului. Tensiunea mai mare a arcului atrage pn la urma o putere a arcului electric mai mare. Arcul arde mai linitit n argon dect n heliu. Hidrogenul nu se folosete la sudarea aliajelor de aluminiu, cupru, magneziu fiindc se dizolv n cantiti mari n baia de sudur formnd pori i fisuri n mbinare. De asemenea, hidrogenul nu se folosete nici n amestecuri cu alte gaze la sudarea acestor materiale. El poate fi folosit la sudarea tuturor materialelor metalice, n afara celor enumerate, prin procedeul atom arc sau cu hidrogen atomic. Dioxidul de carbon este un gaz activ avnd efect oxidant asupra unor materiale din baia de sudur.
7
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Tabelul 4.2.1.

n tabelul 4.2.2 se dau principalele gaze sau amestecuri de gaze pentru sudare i domeniul lor de folosire: Tabelul 4.2.2.

4.3.SRME DE SUDUR
Srmele folosite au diametrele: 0,6; 0,8; 1,2; 1,6; 2,5 i 3 mm. Valorile intensitii curentului care face trecerea de la o variant de sudare la alta sunt date n tabelul 4.3.1. Tabelul 4.3.1.

8
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Fig.4.3.1.Srme de sudare

5.PROCEDEUL DE SUDARE MIG/MAG

5.1.GENERALITI
Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul 1947, cand pe piata din SUA au aparut primele instalatii destinate acestui procedeu. Pe atunci se numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la Shielded Inert Gas Metal Arc (poate fi echivalata cu sudarea MIG). In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO2 (dioxid de carbon) la sudare, astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In scurt timp, acest procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru sudarea otelurilor nealiate si slab aliate. Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze si amestecuri de gaze, iar utilizarea acestora s-a extins tot mai mult de-a lungul anilor. In prezent este posibila sudarea MIG/MAG la standarde de calitate superioare si cu productivitate ridicata. In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai mare, nu doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si pentru sudarea aluminiului si a otelurilor inalt aliate datorita tehnologiei arcului electric pulsat.

9
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere, patrundere adanca, rentabilitate mare, manevrare usoara, mecanizare completa etc., sudarea MIG/MAG ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare.

5.2.PRINCIPIUL SUDARII MIG/MAG.

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp material de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG de ex. argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO2, sau amestercuri Ar cu CO2, si/sau O2) . Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid de carbon, argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de carbon pur. Schita prezinta principiul procedeului. Sarma electrod vine de la bobina si este condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a cazurilor polul pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel incat se pot utiliza intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este subtire. Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric si protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.

Fig.5.2.1.Principiul de sudare

10
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

5.3.INSTALAIA DE SUDARE MIG/MAG

Fig.4.1.3.Instalatia de sudare MIG/MAG

Fig.5.3.1.Instalatia de sudare 1. Sursa de curent de sudare 2. Dispozitivul de avans la sarmei 3. Pachetul de furtune de legatura 4. Pistoletul de sudare manuala 5. Sistemul de racire 6. Butelia de gaz
11
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

5.3.1.VARIANTE CONSTRUCTIVE
Sistem compact dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in sursa de sudura; distanta de la sursa la locul de munca este limitata de lungimea pistoletui; sarma este impinsa.

Fig.5.3.1.1. Sistem cu derulator separat dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei de sudura; distanta de la sursa la locul de munca este data de lungimea pachetului de furtune dintra sursa si DAS si de lungimea pistoletui; sarma este impinsa Sistem Push-Pull sarma este trasa si impinsa lungimea pistoletului poate fi mult mai mare exista si in varianta compacta si in varianta cu derulator separat

12
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Fig.5.3.1.2.

5.4.SURSE DE CURENT PENTRU SUDAREA MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul puls la sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme este necesar ca polul negativ sa fie la sarma). Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui set parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18 36 trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar fi sursele de curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu ajutorul unui potentiometru. La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca sursa de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentate datele tehnice ale instalatiei. Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal, pe placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La interpretarea informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de temperatura mediului ambiant care poate fi 25 sau 40 C. La susele FRONIUS informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a mediului inconjurator de 40C. Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A.

13
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

5.5.DISPOZITIVUL DE AVANS AL SRMEI

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare. Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent continuu fie cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt mai des folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se caracterizeaza printr-o durabilitate ridicata. In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role prezinta avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in care se folosesc aliaje de aluminiu sau sarme tubulare. Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22 m/min.

Fig.5.5.1.Dispozitivul de avans

Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente ale sistemului de alimentare. Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat sarma electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze alimentarea ireprosabila cu sarma. Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului sarmei. Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme diferite ale canalului: Canal trapezoidal neted: Fe CrNi sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat
14
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Canelura semicirculara, neteda: Aluminiu si aliajele sale CuSi3 sarme din bronz Canelura semicirculara, striata (randalinata): sarme tubulare din diferite aliaje

5.6.PISTOLETUL DE SUDARE
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor, din aces motiv poate fi definit ca interfata cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de exploatare. O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecanizate. Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull. In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire cu gaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de sudare si de durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de peste 300 A se recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire (pentru o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile). La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete de sudare racite cu lichid de racire.

Fig.5.6.1.Pistoletul de sudare
15
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

6.INSTALATII DE SUDARE MIG/MAG CU REGLARE IN TREPTE

Fig.6.1.Schema instalatiei Transformator cu comutator de tensiune Transformatorul converteste tensiunea inalta a retelei (400 V) intr-o tensiune mai joasa (max. 100V), la un o intensitate a curentului de mult mai mare. Transformatorul este format dintr-un miez de fier si 2 bobine (bobina primara si bobina secundara). Diferenta dintre numarul diferit de spire stabileste raportul dintre tensiunea de intrare si cea de iesire. Cu ajutorul comutatorul de tensiune, se poate regla tensiunea de iesire, prin diferite racorduri la bobina primara. Redresor Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat in curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se face printr-un montaj corespunzator de diode. Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia curentului. In directia de curgere, curentul electric este lasat sa treaca (rezistenta electrica tinde spre 0), in timp ce in directia opusa, trecerea curentului electric este blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit). Bobina de inductanta Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului. Efectul
16
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 acestei atenuari este reducerea stropilor si imbunatatirea stabilitatii arcului electric. Bobina de inductanta este construita din spire de sarma izolate in jurul unui miez de fier. Campul magnetic generat contracareaza fluctuatiile puternice si are un efect atenuator.

6.1.PRINCIPIUL SUDARII IN CURENT PULSANT

Sursa de curent cu tranzistori in circuitul primar - cu invertor Caracteristica surselor de curent cu invertor este aceea ca transformatorul de sudare poate fi aranjat abia dupa transistorul de comutare. Motivul pentru aceasta este faptul ca greutatea si volumele transformatoarelor, depind de frecventa la care lucreaza acestea. Sursele de curent cu invertor beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum si frecventa. Din aceasta cauza sursele de curent cu invertor au o greutate si dimensiune mica, fara a pierde din acesta cauza din putere. Astfel ele sunt usor de transportat. Acest lucru este important pentru utilizarea lor pe santiere. Apoi datorita volumului lor mic invertoarele pot fi amplasate pe suprafete mici. Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%). Pentru a putea fi utilizata o frecventa inalta, trebuie ca tensiunea alternativa a retelei sa fie redresata. De aici si denumirea de sursa de curent cu invertor (a transforma a converti). Tensiunea existenta va fi transformata intr-o frecventa inalta cu comutatorul cu transistori. Tensiunea de iesire a transformatorului va fi in cele din urma inca odata redresata. Sudarea in impulsuri se utilizeaza tot mai mult la o multime de materiale ( materiale nealiate si slab aliate, oteluri inalt aliate cat si la aliaje pe baza de nichel) Avantaje: Sudare fara stropi sau cu stropi extrem de putini cu stropi putini in intregul domeniu de viteza de avans a sarmei Nu exista zona arcului tranzitoriu Extinderea domeniului de lucru (pot fi sudate materile pana la o grosime de 0,8 mm) Controlul patrunderii Posibilitatea sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare Dezavantaje: Preturi de achizitie mai ridicate. Sudarea in impulsuri se caracterizeaza printr-o topire, stabila si lipsita de stropi sau cu stropi foarte putini, a materialui de adaos.

17
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

6.2.SURSE DE CURENT PENTRU SUDAREA IN CURENT PULSANT

Odata cu dezvoltarea electronicii si utilizarii ei tot mai mult in technologia costructiei echipamentelor de sudare uu fost dezvoltate asa numite sisteme de reglare in bucla inchisa, care mentin curentul si tensiunea de sudare constanta fara ca acesti parametri sa depinda de modificarea tensiunii retelei si a lungimii cablului de alimentare. Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este si faptul ca tipul ransformatorului si/sau al droselului de iesire nu influenteaza caracteristicile de sudare. Aceste aspecte deschid de fapt posibilitati nelimitate de a influenta calitatea procesului de sudare chiar din proiectarea si constructia echipamentului de sudare.

6.3.PRINCIPIUL FUNCTIONARII A UNEI SURSE DE CURENT CU INVERTOR

Tensiunea retelei de curent alternativ trifazat de 400 V va fi mai intai redresata. Printr-un comutator cu transistori rapid aceasta tensiune continua va fi maruntita (conectata si deconectata) cu o frecventa de ex. de 100kHz (de 100.000 ori intr-o secunda). Dupa transformator rezulta tensiunea de lucru dorita, care va fi redresata si transmisa la bornele de iesire. Un regulator electronic ajusteaza caracteristica sursei de curent la procedeul de sudare preselectat.

6.4.GAZE DE PROTECTIE
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei. Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza: Starea arcului electric Transferul materialului de adaos Rata de depunere Forma baii de sudare Adancimea patrunderii Compozitia chimica a baii de sudare Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.

18
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

6.4.1.REGLAREA DEBITULUI GAZULUI DE PROTECTIE

Alimentarea cu gaz de protectie se face fie din o butelie sau baterii de butelii fie din stocator. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului este necesara in prima faza reducerea presiuniii de la presiunea de stocare la presiunea de lucru, si apoi reglarea debitului de gaz. Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la electrovalva care comanda deschiderea si inchiderea gazului din sistemul de avans sarma. Mai departe gazul de protectie este condus prin pachetul de furtune al pistoletului de sudare, pina virful acestuia, in duza de gaz.

6.5.POZITII DE SUDARE

Fig.6.5.1.Pozitii de sudare

19
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

6.6.TIPURI DE ARC ELECTRIC(MIG/MAG)

Transferul materialului de adaos In functie de densitatea curentului, de puterea arcului electric si de gazele de protectie utilizate se pot distinge tipuri diferite de transfer al materialului, care se caracterizeaza fiecare printr-un tip special al arcului electric.

Fig.6.5.1.Tipuri de arcuri electrice Tabelul 6.6.1.

20
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

6.7.MNUIREA PISTOLETULUI DE SUDARE

Chiar daca nu se modifica setarile instalatiei (tensiune si viteza de avans a sarmei), orientarea pistoletului fata de directia de sudare influenteaza procesul de sudare si forma cordonului de sudura. Se deosebesc 3 pozitii pentru pistoletul de sudare: Pistoletul de sudare este tinut vertical fata de directia de deplasare

Tras - Pistoletul de sudare impinge baia de sudare

Tras - Pistoletul de sudare trage baia de sudare

21
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

6.8.SARMA ELECTROD(MIG/MAG)
Exista doua tipuri de sarma electrod:

Fig.6.8.1.Tipuri de sarma-electrod

22
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

6.9.TIPURI DE ROSTURI LA SUDAREA MIG/MAG

Cand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina seama si de rostul la sudare al aplicatiei. Tipul imbinarii (adica pozitia relativa a sudurii) si forma rostului rezulta din tipul cordonului sudat. Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una pe alta in doua plane. Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele de imbinat se afla in acelasi plan.

Fig.6.9.1.Tipuri de rosturi de sudare

7.DEFECTE LA SUDAREA MIG/MAG

23
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 7.1.Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.

7.2.Defecte de topire Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi suprafata de imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.

24
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013
Unghiul de deschidere e prea mic Corect: 40 pana la 60

Inaltimea radacinii e prea mare Deschiderea radacinii e prea mare

Abaterea de la aliniere e prea mare

Suprasudarea cordoanelor puternic ranforsate Corect: inainte de suprasudare, cordonul de radacina trenuie sudat astfel incat sa aibe forma corespunzatoare

25
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Viteza de sudare este prea scazuta.

Sudare in pozitie vertical descendent

Impingere excesiva a unghiului pistoletului

Pistoletul nu este tinut pe mijloc

Pistoletul este prea inclinat spre o margine

Pozitie incorecta a pistoletului

26
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

8.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA SUDAREA MIG/MAG.

Siguranta locului de munca La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole: incedii datorate imprastierii scanteilor materiale nocive zgomot radatie optica soc electric manipulare incorecta Pericole datorate zgomotului si radatiei optice Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate conduce la perturbari de auz. De asemenea, zgomotul dauneaza si sistemul nervos la omului. Caldura/ Lumina /Raze ultraviolete. Ochii: opacitate orbire fulgerare Piele: ardere ardere Masuri de protectie Selectarea unor procedee care sa faca un zgomot cat mai mic posibil. Izolarea acustica a sursei de zgomot Peste 85dB(A), protectie personala de auz Ochelari de sudura conform standardelor (DIN EN 169) Scut de protectie Masca de protectie Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta Arcul electric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila. Intensitatea acestor radiatii depinde de: Energia liniara Dimensiunea arcului electric Temperatura arcului electric Distributia temperaturii Efecte: Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi. Fulgerarea sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de lumina si umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.
27
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Pericole datorate circuitelor electrice 1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit) 2. Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul) 3. Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte 4. Sarma-electrod 5. Clema de masa defecta 6. Cablu de retur a curentului de sudare defect Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate, cu toate componentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru aceasta! Masuri de protectie: Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar de un electrician specialist. Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor calificat. Echipament de protectie si primul ajutor La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul suficient si care nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile. Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul! Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul accidentului pentru acordarea primului ajutor!

28
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

9.SUDAREA IN MEDIU PROTECTOR DE GAZE PROCEDEUL WIG(TIG)

9.1. PERFORMANELE PROCEDEULUI WIG
Prin procedeul WIG teoretic se sudeaz toate metalele. Datorit aspectelor economice este ndeosebi destinat sudrii oelurilor inoxidabile, a oelurilor bogat aliate, a aliajelor de Al, Mg i Cu etc, a oelurilor active i refractare, sudrii componentelor subiri a unor metale i aliaje de tipul celor artate mai sus. Este n general un procedeu destinat sudrilor dificile din toate punctele de vedere. Grosimile componentelor putnd fi 0,1...3,5 mm, la sudarea dintr-o singur trecere, cu rost I, fr metal de adaos. Dac componentele sunt mai groase se sudeaz cu rost n V sau cu alte tipuri de rosturi i metal de adaos. Gama parametrilor regimului de lucru este foarte variat, astfel: intensitatea curentului de sudare IS= 3...1000 A; tensiunea arcului Ua = 8...30 V; viteza de sudare vS = 5...50 cm/min; se sudeaz n curemt continuu i alternativ; la sudarea n curent alternativ se aplic peste carentul de sudare un curent de nalt frecven, pentru asigurarea stabilitii arderii arcului. Procedeul WIG are ns i o serie de dezavantaje cum ar fi: mecanizarea procedeului este destul de dificil; motiv pentru care se apeleaz de obicei la sudarea manual, ca atare, calitatea sudurii depinde mult de operator; productivitatea procedeului este redus, echipamentele pentru sudare sunt mai scumpe i cu ntreinere pretenioas. n concluzie, procedeul WIG se caracterizeaz printr-o protecie foarte bun a arcului i a metalului depus mpotriva aerului atmosferic, evitnd astfel folosirea unor electrozi speciali, a unor fluxuri speciale sau curirea de zgur a custurii. Lipsesc de asemenea, incluziunile de zgur din cordon, proprietile mecanice i de rezisten ale cordonului i ale mbinrii fiind foarte bune.

29
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Fig.9.1.1.Procedeul WIG(TIG)

Fig.9.1.2.Instalatia de sudare WIG(TIG)

9.2. PARAMETRII TEHNOLOGICI DE SUDARE

Elaborarea tehnologiei de sudare WIG ncepe cu stabilirea gazului de protecie precum i a diametrului vergelei electrod. Grosimile componentelor sub 3,5 mm se sudeaz dintr-o singur trecere, cu rost n I, fr metal de adaos. Diametrul electrodului nefuzibil se alege n funcie de grosimea componentelor de sudat. Corespondenta intre diametre este data in tabelul de mai jos.

30
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 n cazul folosirii heliului drept gaz de protecie debitul acestuia se dubleaz fa de debitul necesar de argon. Uneori diametrul materialului de adaos i debitul de argon se calculeaz calculeaz cu relaiile informative.

Fig.9.2.1.Reglarea parametrilor la sudarea WIG(TIG)

9.3. TEHNICA SUDRII WIG

Sudarea WIG se realizeaz manual cuprinznd mai multe etape. n primul rnd se amorseaz arcul electric, care topete componentele de sudat formnd o baie comun . Amorsarea se face cu srma electrod perpendicular pe materialul de baz. Cnd baia de metal topit are un volum acceptabil, atunci pistoletul se nclin la 75...80, moment n care n coloana arcului se introduce vergeaua materialului de adaos. Vergeaua este nclinat cu 15...20 fa de materialul de baz. Vergeaua se topete, cznd n baia de metal topit 1...3 picturi. Apoi vergeaua se retrage, arcul electric revime n poziia vertical, se trece la topirea unei noi bi de sudur alturate celei precedente i puin suprapus cu aceasta i apoi fenomenul se repet. Este de remarcat c n timpul procesului de sudare vergeaua materialului de adaos nu trebuie s se ating de electrodul de wolfram adus la o temperatur foarte mare. n caz contrar electrodul de wolfram se impurific i se

31
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 deformeaz. Se prefer, sub aspectul tehnicii sudrii, realizarea operaiei de la stnga la dreapta fiind mai comod pentru operator.

Fig.9.3.1. n cazul cnd materialul de adaos, respectiv materialul vergelei are o tendin mare spre oxidare, aceasta nu se extrage din conul gazului de protecie,asigurndu-se astfel protecia i a vergelei materialului de adaos. n concluzie sudarea WIG este o sudare cu un spectru larg de aplicare dar ea se va utiliza numai atunci cnd procesul tehnologic o reclam datorit costurilor ridicate ale aparaturii, gazului de protecie i a electrodului nefuzibil. La aceasta semai adaug i faptul c randamentul termic al procedeului este relativ sczut. Circa50% din cantitatea de cldur produs n arcul electric al procedeului WIG este folosit la topirea marginilor mbinrii materialului de baz, iar restul se pierde prin conducie n masa piesei i prin radiaie i convecie.

Fig.9.3.2.Sudarea WIG(TIG)
32
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

9.4.ELECTROZI NEFUZIBILI
Electrozii nefuzibili sunt folosii la procedeele de sudare WIG (TIG) i PL. Electrozii nefuzibili sunt realizai din wolfram, un metal cu punct de fuziune ridicat (3410C). Electrozii din wolfram aliai cu thoriu (1...2%Th) i zirconiu (0,5% Zr) i mresc refractaritatea i emisia termoelectronic prezentnd avantajele: scade uzura termic a electrodului; la acelai diametru al electrodului se poate folosi o intensitate mai mare a curentului de sudare; stabilitatea arcului electric este mbuntit prin creterea emisiei termoelectronice. Electrozii de wolfram trebuiesc bine protejai mai ales la temperatura ridicat aarcului electric. De aceea, dup stingerea arcului electric jetul de gaz inert trebuie s mai acopere (spele) electrodul pentru evitarea oxidarii acestuia. O importan deosebit o are pregtirea vrfului electrodului la sudarea cu diferite polariti ale curentului electric (fig.9.4.1.). n cazul n care electrodul este conectat la sursa de curent continuu, la borna pozitiv, atunci el primete impactul energetic al electronilor. Cantitatea de cldur administrat acestuia fiind circa dou treimi din cantitatea de cldur a procesului. Pentru acest motiv i diametrul de vrf al electrodului se alege la valori mai mari, circa 0,8 de, n care de este diametrul electrodului. n cazul n care electrodul se leag la borna negativ a sursei de curent continuu atunci cantitatea de cldur administrat acestuia este o treime din cantitatea de cldur a procesului, bombardamentul electronic manifestnduse asupra materialului de baz la care se asigur o ptrundere mai mare. Din acest motiv diametrul electrodului poate fi redus la circa 0,2 . La sudarea n curent alternativ diametrul vrfului electrodului se alege 0,75 de, cantitatea de cldur distribuindu-se n mod egal ntre electrod i materialul de baz. Un diametru de vrf al electrodului mic asigur o stabilitate mai bun a arcului i o concentrare a acestuia asupra custurii. Un diametru de vrf prea mare face ca arcul s se mite pe suprafaa electrodului (s rtceasc pe suprafaa terminal a electrodului) de wolfram, stabilitatea sa fiind diminuat. ns un diametru prea mic, n condiiile n care temperatura procesului este mare, cantitatea de cldur este important, duce la uzura electrodului, n sensul c se desprind periodic picturi din electrod, care ajung n baie de metal topit, din materialul de baz, impurificnd-o.

33
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Fig.9.4.1.Electrozi nefuzibili

9.5.ECHIPAMENTUL DE SUDARE(ESAB)

Fig.9.5.1.Echipament de sudare TIG(ESAB)

34
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Fig.9.5.2.Arzatoare TIG(ESAB)

Fig.9.5.3.Echipament de sudare(BOC)

35
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

9.6.TEHNOLOGII DE SUDARE WIG(TIG)

Un arc este amorsat ntre un electrod nefuzibil din Tungsten (sau Wolfram) i metalul de baz, cu sau fr metal de adaos. Protecia contra aerului se obine printr-un gaz inert, argon sau heliu sau un amestec al acestora, n Europa n general argonul este folosit n toate cazurile. Majoritatea metalelor snt sudate cu un curent continuu, electrodul fiind conectat la borna negativ; n cazuri excepionale, table foarte subiri de aluminiu, magneziu i aliajele respective snt sudate cu o polaritate invers, electrodul fiind conectat la borna pozitiv. Aluminiul, magneziul i aliajele respective n grosimi mai sus de 1 mm snt sudate cu curent alternativ. O surs de curent cu o caracteristic extern cztoare e necesar, iar pentru amorsarea arcului fr atingerea electrodului se ntrebuineaz un generator de tensiune nalt (circa 3000voli) la nalt frecven (circa 0,5 MHz) aplicat la bornele arcului. In sudarea cu curent alternativ tensiunea nalt e necesar tot timpul pentru a stabiliza arcul. In sudarea cu curent continuu, e necesar tensiunea nalt doar pentru amorsare, dup care n mod automat aceasta este ntrerupt. In mod teoretic orice metal poate fi sudat prin acest procedeu, obinndu-se o sudar de o calitate extrem de bun. Cldura arcului e distribuit cam o treime la borna negativ i dou treimi la cea pozitiv. Din aceasta cauz majoritatea metalelor sunt sudate cu curent continuu, electrod negativ, obinndu-se o fuziune bun i un arc stabil. In sudarea aluminiului, i magneziului subire, cldura e repartizat in mod invers, folosind polaritate invers. Iar n cazul acelorai metale dar mai groase de 1mm, urmtoarea explicaie e dat utilizrii unui curent alternati/: n semi-ciclul cu electrod pozitiv, electronii emii din metalul de baz cur coaja de oxid (indestructibil n alt mod). In semiciclul cu electrod negativ, electronii emii din electrodul de Wolfram lovesc metalul de baz producnd topirea optim. Aceste cicluri se repet frecvena de 50Hz, iar perioadele de reamorsare dintre semicicli de curent snt asistate de curentul de nalt tensiune suscitat. In sudura cu curent alternativ a aluminiului i magneziului semi-cicli pozitivi snt mai mici n amplitudine dect cei negativi. Aceasta cauzeaz o component de curent continuu. In lucrri de extrem importan se corecteaz acest inconvenient prin branarea unei bnci de condensatori nseriat cu arcul, aa zisul condensator de supresie. Procedeul TIG poate fi folosit in mod manual sau automat. Aplicaii Oeluri slab-aliate cu crom-molibden, oeluri de nalt rezisten, oeluri feritice i martensitice, oeluri inoxidabile, metale uoare (aluminiu i magneziu), metale refractare (tantal, Wolfram, vanadiu, molibden, zirconiu, etc.) i exotice, metale preioase, toate aces36
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 tea i nc alte nenumrate aliaje snt sudabile prin TIG (WIG) iar domeniul aplicaiilor crete chiar i n acest moment. Se poate spune c acest procedeu este Regele Procedeelor n cea ce privete supremaia sudabilitii. In laboratoare, sau n uzine, sau n aproape orice industrie, TIG i are domeniul su stabilit, iar dup cum pe vremuri consumul de acid sulfuric era socotit ca un indice de desvoltare a unei ri, azi se susine c consumul de gaz inert n sudri poate deine acest rol-cheie. Protecia contra aerului se obine printr-un gaz inert,argon sau heliu. Majoritatea metalelor se sudeaz cu curent continuu,electrodul fiind conectat la borna negativ.n cazul tablelor foarte subiri din aluminiu se poate suda cu polaritate invers.Aluminiul, magneziul cu grosimi > 1 mm se poate suda n curent alternativ. Sursa de curent este un generator de tensiune nalt (3000 V) la o frecven de 0,5 MHz,pentru amorsarea arcului electric.La sudarea cu curent alternativ, tensiunea de 3000 V este necesar i n timpul sudrii.Cldura arcului electric este distribuit 1/3 la borna negativ i 2/3 la borna pozitiv. Metoda se aplic la sudarea oelurilor slab aliate cu Cr-Mo,oeluri feritice i martensitice,oeluri inoxidabile,metale uoare,metale refractare.

10.ECHIPAMENT DE PROTECTIA MUNCII LA SUDAREA IN MEDIU PROTECTOR DE GAZE

Noul extractor de fum BOC poate elimina fumul oricrui arztor fr a avea nevoe de vreun sistem complicat i scump de introdus n arztor, familiar n multe alte sisteme pe pia. Extractorul BOC a fost proiectat s lucreze n armonie cu arztorul . Ataat de arztor, cu profil aerodinamic i nestingherind vederea sudorului, acest extractor e extrem de uor i nu ngreuneaz manipularea arztorului, nu obosete sudorul. Marele avantaj al extractoruiui e c fiind ataat de arztor, el va elimina fumul in mod continuu n timpul traversrii arztorului peste zona sudat. Un mic ajutaj de extragere e montat pe ajutajul de gaz protector, situat n arztor. Acesta poate fi reglat la orice loc, n aa fel ca unghiul vizual s nu fie blocat. In operaia sa, extractorul suge fumul prin joasa presiune ce s-a format ntre ajutajul gazului protector i cel al extraciei, fr a influena debitul de gaz de deasupra arcului. Ajutajul nsi e cromat, astfel evitnd aderena. Sistemul de extragere a fumului e pe baz de motor i e capabil de a deplasa 4500 lit/minut. Gazele extrase pot fi descrcate ntr-un sistem de canalizare existent n atelier, sau n aerul de afar, printr-o gaur n perete. In mod alternativ aerul extras, poate fi filtrat prin filtrul
37
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 prevzut n aceast main, caz in care aerul va putea fi recirculat n atelierul respectiv, filtrnd toate particulele nocive din fumul extras. Acest filtru va putea filtra cantiti mari de fum. Masca de sudare cu aer condiionat Mtile de sudare covenionale apr ochii i faa contra efectului razelor arcului i stropirilor. Masca "Starcrest Airchief" n afar de aceste meniri, protejaz sntatea sudorului prin aprovizionarea cu aer proaspt i curat, pe care sudorul l respir in timpul sudrii. i totui mtile "Starcrest Airchief" de fa sau de min se prezint la fel cu cele convenionale. Trebue examinate de aproape pentru a descoperi construcia de dublu perete, cu cel interior prevzut cu sute de mici orificii prin care un curent uor de aer e pompat spre obrazul sudorului. Masca "Starcrest Airchief" menine capul i faa n aer rcoros, izolnd sudorul de atmosfera ambiant n care el lucreaz.

Fig.10.1.Masca de sudare

38
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

11.SUDAREA CU PLASMA
11.1.SCHEMA DE PRINCIPIU

11.1.1.Schema de principiu

11.2. CARACTERISTICILE PLASMEI TERMICE

Plasma este un ansamblu de particule pozitive, negative, neutre si fotoni avnd proprietatea de neutralitate electric la scar macroscopic. Particulele pozitive sunt bionii atomici si moleculari iar cele negative sunt electronii. Particulele neutre sunt atomii sau moleculele aflate n stare cuantic fundamental sau excitat. Prin dezexcitarea acestora iau nastere fotonii. Starea ionizat gazoas reprezint cea de-a patra stare de agregare a materiei. Nu orice gaz ionizat este plasm. Din punct de vedere energetic, plasma se afl pe cel mai nalt nivel. Trecerea de la starea de gaz la plasm necesit un aport energetic n medie de 1...3 0eV / p a rt icu la . Dac trecerea la plasm se face prin ionizri termice la temperaturi 104 ...105 K , se obtin plasme slab ionizate, iar la temperaturi de 107 K se obtin plasme total ionizate, fr particule neutre. ntre particulele plasmei au loc ciocniri elastice si ciocniri neelastice, ca n orice gaz. Cele din urm constituie factorul principal de transformare a gazului neutru n plasm. De exemplu, ciocnirea unui electron rapid cu un atom neutru poate produce fenomenul de ionizare, deci aparitia unui ion pozitiv si a unui electron.

39
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Deasemenea, acest tip de interactie produce fenomenul de excitare, fenomen care populeaz plasma cu atomi excitati pe diferite nivele; prin dezexcitare, acesti atomi emit fotoni, ce populeaz plasma cu radiatie electromagnetic.

11.3.PROCEDEE DE GENERARE A PLASMEI

n general, starea de plasm poate fi obinut pe una dintre urmtoarele ci: strpungerea electric a gazelor la tensiune nalt; bombardarea tintelor solide, lichide sau gazoase cu particule ncrcate cu energie cinetic mare ( fascicule accelerate de electroni sau ioni n cmpuri foarte intense). bombardarea tintelor solide lichide sau gazoase cu radiatie electromagnetic de mare densitate de energie. Fasciculele laser de mare intensitate pot transfera substantei suficient energie pentru a o transforma n plasm; reactii chimice exoterme; unde de soc sau prin transferul de energie a unui mediu elastic supus unei puternice unde de soc elastic ctre mediul de interes;

11.4. CONSTRUCTII DE PRINCIPIU ALE PLASMATROANELOR

Plasmatroanele numite si instalatii de arc suflat, pot fi: plasmatroane cu arc direct sau cu arc transferat, la care coloana arcului ce se formeaz ntre electrod si pies de lucru este suflat printr-o duz de gazul plasmagen introdus longitudinal sau paralel cu electrodul. plasmatron cu arc indirect sau cu arc netransferat, la care arculeste amorsat ntre electrod si duz, si este suflat prin duz de gazul plasmagen introdus transversal pe coloan;

40
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

Fig.11.4.1.Plasmatroane

11.5. GENERATOARE DE PLASM

Generatoarele de plasm depind de gradul de ionizareal plasmei si de sursele de energie necesare. Criteriile de clasificare a generatoarelor de plasm sunt: A. Dup felul curentului: Generatoare de plasm alimentate in curent continuu . Plasma are aplicatii la presiuni comparabile cu presiunea atmosferic, temperaturi n intervalul 6000...15000K si puteri sub cteva sute de kW.

Fig.11.5.1.Generator de plasma
41
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 Arcul electric arde fie ntre un electrod, de obicei din wolfram, legat la polul negativ al sursei si un ajutaj din cupru legat la polul pozitiv, fie ntre electrod si piesa metalic supus prelucrrii.

11.6. TIEREA METALELOR CU PLASM

Prin tierea unei piese metalice se produce distrugerea local a legturilor coezionale n zona unde se face tierea. Calitatea unei tieturi se apreciaz dup rugozitatea suprafetelor tieturii si dup extinderea zonei influentat termic de procesul de tiere, unde pot s apar dilatri, contractii, transformri structurale, absorbtii de gaze, oxidri, reduceri, nitrurri, formri si descompuneri de faze intermetalice. Tierea termic ale pieselor metalice se poate realiza prin: tierea termic prin arderea metalului, de exemplu tierea cu oxigen, cu aplicabilitate limitat de conditia ca temperatura de aprindere n oxigen a metalului sau aliajului metalic s fie mai mic dect temperatura de topire; tierea termic prin topirea metalului- tierea metalelor cu plasm; nu se impun limitri de temperaturi si deci se poate aplica la orice metal sau aliaj. Tierea cu plasm este mai performant pentru c plasma, fiind mai concentrat, are o temperatur mult mai mare, ceea ce face posibil tierea metalelor si aliajelor metalice conductoare electric, ce nu pot fi tiate cu oxigen: oteluri nalt aliate refractare si inoxidabile, aluminiu, cupru, titan. Datorit concentrrii energiei, se obtin viteze mari de tiere, fr nclzire prealabil sau prelucrri ulterioare.

Fig.11.6.1.Taierea cu plasma

42
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

11.7. SUDAREA CU PLASM

Sudarea cu plasm face parte din categoria procedeelor de sudare prin topire pe cale electric, n mediu de gaz. Procedeul cel mai apropiat de sudarea cu plasm este sudarea cu arc electric n mediu de argon, cu electrod nefuzibil. Caracteristicile procedeului de sudur cu plasm sunt: sursa termic este mai concentrat, zona afectat termic este ngust, iar consumul de energie pe unitatea de lungime cordon sudur va fi mai redus; cordonul de sudur are o sectiune mai mic; sudura cu plasm se face cu sau far material de adaos; Arcul electric de sudur se deosebeste de plasm prin: arcul electric de sudur are ca mediu ionizat aerul la parametri atmosferici, iar plasma se dezvolt ntr-un gaz sub presiune, introdus n spatiul arcului; plasm ionizat curge cu viteze mai mari, datorit presiunii gazelor; plasma este puternic strangulat mecanic, datorit contactului dintre jetul fierbinte de gaz si ajutajul rcit intens si electromagnetic datorit atractiei curentilor paraleli; coloana arcului electric nu sufer nici o contractie; reducerea setctiunii plasmei determin cresterea densittii de curent cu influente pozitive asupra cresterii de temperatur; plasma are o sectiune cilindric, pe cnd arcul electric de sudur are o coloan tronconic. oscilatiile plasmei depind de natura gazului plasmagen, debitul gazului si curentul din plasm si determin variatii de tensiune. Restrictii tehnologice La sudarea cu plasm, reducerea componentei axiale a fortelor din plasm diminueaz efectul bii de metal topit, si se realizeaz prin: minimizarea debitului jetului de gaz; mrirea sectiunii ajutajului; evitarea formrii arcului electric secundar. Prin reducerea debitului de gaz, energia cinetic a particulelor din plasm si energia cinetic a gazului neionizat scad. n acelasi timp, o cantitate mare de energie nepreluat de gazul plasmagen, produce uzura ajutajului fiind necesar intensificarea rcirii acestuia. n scopul protejrii bii de metal topit se foloseste un gaz neutru de protectie . Eliminarea arcului electric secundar se realizeaz prin rcirea suplimentar a prtii frontale a ajutajului cu ajutorul unui curent de gaz cu pronuntat caracter de focalizare, numit gaz de focalizare. Exist generatoare la care o parte din gazul plasmagen neionizat este folosit pen43
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 tru focalizare si protectie. Amestecul de argon si hidrogen mbuntteste calitatea mbinrilor si reduce posibilitatea aparitiei arcului electric secundar, datorit tensiunii ridicate a arcului si efectului de rcire provocat de hidrogen . S-au fcut cercetri asupra calittii cordonului de sudur, folosind argon sau amestecuri gazoase: argon si CO2, argon si H2. Aspectulsudurilor cu amestecgazos de focalizare este mai neted dect cu argon. Sudarea cu plasm se poate aplica la orice tip de metal sau aliaj metalic. Eficienta economic a sudurii cu plasm se apreciaz prin: mrimea vitezei de sudare si prelucrarea ulterioar redus a custurii de sudur, datorate concentrrii termice mari a plasmei. Pentru a mri eficienta economic s-au eliminat gazele scumpe ca argonul si heliul si sau nlocuit cu azot, cu rezultate foarte bune la sudarea cuprului. Sudarea cu plasma este un procedeu de sudare prin topire la care coalescenta se produce prin incalzirea cu un arc electric constrans, care se arde intre electrod si piesa de sudat sau intre un electrod si si o duza de constrangere. Protectia la sudare se asigura cu un gaz inert sau un amestec de gaze. Sudarea sepoate face cu sau fara material de adaos. Procedeul se aseamana cu sudarea WIG, cu deosebirea ca arcul de plasma este constrans, printr-o strangulare mecanica sau electromagnetica. Pin aceasta temperatura coloanei arcului de plasma este mult maimare decat a arcului WIG. Sudarea cu lasma se aplica, de obicei, in varianta cu arc de plasma (transferat).Sudarea se efectueaza in curent continuu, foarte rar in curent alternatv, sursa avand o caracteristica externa abrupt cazatoare. Comparativ cu sudarea WIG sudarea cu plasma are urmatoarele particularitati; sursa termica este considerabil mai concentrata, puterea specifica fiind de 5x10.000 W/cmxcm, ca atare patrunderea sudurii este mai mare, putandu-se suda dintr-o trecere piese cu grosimea de 10 18 mm, respectiv utilizand viteze de sudare mai mari. In acelasi timp, sectiunea cusaturii este mai mica; arcul electric de plasma are un aspect columnar, ceea ce il face putin sensibil la variatii ale lungimii sale. Ca urmare se admit tolerante mai mari la pozitionarea pe verticala a pistoletului de sudare, marimea zonei topite neschimbandu-se ptractic la variatii ale lungimii arcului. In acelasi timp, pozitionarea pe orizontala a pistoletului este mai pretentioasa; arcul electric de plasma are o stabilitate foarte buna, ceea ce ii permite sudarea cu curenti mult mai mici decat cei de la sudarea WIG. In domeniul curentilor mici (sub 15 A) procedeul se utilizeaza sub denumirea de sudarea cu microplasma; generatorul de sudare este mai complicat si ca atare si mai scump. Sudarea cu plasma permite imbinarea a oricaror metale, in orice pozitie, folosinsd varianta manuala, mecanizata sau automatizata.
44
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013 In cazul sudarii prin topire progresiva, cusatura se obtine prin avansul progresiv al baii de metal topit in sensul grosimii piesei. Intensitatea de curent si debitul de gaze au valori reduse. Se utilizeaza la sudarea tablelor subtiri. La sudarea cu jet penetrant sau in gaura de cheie parametriii sunt alesi astfel incat sa se obtina un jet de plasma suficient de puternic pentru a patrunde complet prin grosimea materialului. Tensiunea superficiala forteaza baia de metal topit sa curga in jurul orificiului pentru a forma cusatura.

11.8. ASPECTE PRIVIND POLUAREA AMBIENTULUI DE LUCRU

Prelucrarea cu plasm a materialelor metalice (oteluri inoxidabile, metale si aliaje neferoase) se caracterizeaz prin emanarea de noxe (substante nocive, zgomot si radiatii luminoase), periculoase pentru sntatea operatorului. n consecint, sunt necesare msuri pentru diminuarea polurii mediului, cum ar fi: echiparea instalatiei cu sisteme de ventilatie; procesarea cu plasm sub o perdea de ap cu ajutorul unui dus aer-ap sau sub un clopot de protectie din ap ; procesarea cu plasm deasupra unui jet de ap, care are rolul de a rci sI transporta rapid masa de metal topit si zgura din rostul de tiere; procesarea cu plasm prin imersie a piesei la o adncime 60...80mm de la suprafata apei cu consecinte negative asupra propriettilor metalului dup tiere; n compensatie se obtin deformatii termice mici, iar zona influentat termic este redus.

45
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor:

EXAMEN ATESTAT
2013

12.BIBLIOGRAFIE
1.Sudarea metalelor si aliajelor 2.Sudarea MIG/MAG 3.Imagini 4.British Oxygen Company www.scribd.com www.cmmetal.ro www.google.com Carte tehnica 1990

46
Sudarea in mediu protector de gaze

Autor: