Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE

1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector.

Porcedee de sudare in mediu de gaz protector. Fenomene fizice

In categoria procesedeelor de sudare cu arcul electric in mediu de gaz protector rocedeele de

sudare WIG si MIG/MAG.

Sudarea WIG

Sudarea WIG este un procedeu de sudare cu arcul electric în mediu de gaz protector inert cu
electrod nefuzibil. Principiul procedeului este ilustrat în figura 1.

Figura 1

Arcul electric este amorsat între un electrod nefuzibil şi piesa de sudat. Simbolizarea procedeului
rezultă din iniţialele denumirii engleze Wolfram-lnert-Gas.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 1/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Sudarea WIG se efectuează cu sau fără material de adaos introdus sub formă de sârmă, în
curent continuu sau alternativ, sursa de sudare având caracteristică externă căzătoare. Procedeul
poate fi aplicat în varianta manuală, semimecanizată. mecanizată sau automatizată.

Sudarea WIG are un grad înalt de universalitate, putând fi aplicată pentru îmbinarea practic a
oricăror materiale metalice. Este posibilă efectuarea sudării în orice poziţie, grosimea minimă
sudabilâ fiind de cea. 0,5 mm.
Sudurile WIG se caracterizează printr-o calitate excelentă, datorată în bună măsură protecţiei
oferite de gazul inert. Trecerea materialului de adaos prin arcul electric se face practic fără
stropi. Materialul de adaos nefiind conectat în circuitul electric de sudare, el nu este transferat
prin spaţiul arcului, ci doar topit de acesta. Astfel, există posibilitatea controlului independent al
sursei termice şi al introducerii de material de adaos. Sudura nu este acoperită cu zgură şi, ca
atare, nu este necesară o curăţare a îmbinării sudate. Procedeul permite un control excelent
asupra modului de formare a rădăcinii sudurii. Sudarea WIG prezintă însă o serie de
inconveniente şi anume coeficient de depunere mic şi, ca urmare, productivitate redusă, pretenţii
mai înalte privind pregătirea operatorului şi dificultăţi de asigurare a protecţiei gazoase în spaţii
deschise.
în tabelul1 se indică domenii uzuale de valori ale parametrilor de sudare WIG.
Tabelul 1

Parametru Domeniu de valori

Diametrul electrodului nefuzibil 0,5 – 6,3 mm

Curentul de sudare 10 – 300 A

Tensiunea arcului electric 10 – 30 V

Debitul gazului 5 – 15 l/min

Viteza de sudare 10 – 30 (80) cm/min

Diametrul materialului adaos 2 – 5 mm

In figura 2 si figura 3 se prezinta un echipament de sudare WIG, respectiv un pistolet de sudare (b)
.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 2/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Figura 2

Figura 3

Rata depunerii la suarea WIG are valori reduse (0,5- 1.5 g/s).
Domeniile consacrate de aplicare ale sudării WIG sunt:
- sudarea tablelor subţiri;
- sudarea aluminiului, oţelurilor aliate, cuprului şi a materialelor reactive;
- sudarea straturilor de rădăcină la sudarea în mai multe straturi, în cazul îmbinării cap la
cap a ţevilor şi, în general, în situaţia accesului dintr-o singură parte, în condiţii de calitate
severe.

Sudarea MIG/MAG

Principiul sudării în mediu de gaz protector cu electrod fuzibil este ilustrat în figura 4.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 3/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Figura 4

Arcul electric este amorsat între un electrod fuzibil, sub forma unei sârme de sudare, şi piesă.
Sudarea se desfăşoară într-un mediu de gaz protector. în funcţie de caracterul gazului de
protecţie se disting două variante ale procedeului:

- sudarea MIG (Metal-lnert-Gas) în cazul unui gaz inert;

- sudarea MAG (Metal-Active-Gas) în cazul unui gaz activ.
Procedeul MIG/MAG se poate utiliza în variantă semimecanizată, mecanizată, automatizată sau
robotizată.

Sudarea se efectuează în curent continuu, polaritate inversă, sursa de sudare având o

caracteristică externă rigidă. Controlul arcului electric la sudare se realizează prin mecanismul
de autoreglare {reglare internă), viteza de introducere a sârmei în baia topită fiind constantă.

Procedeul are un grad înalt de universalitate atât sub aspectul materialelor de bază sudabile. cât
şi al poziţiilor de sudare. Astfel, la utilizarea unui gaz inert pot fi sudate practic toate materialele
metalice. Este posibilă, de asemenea, efectuarea sudării în orice poziţie.

Procedeul de sudare MIG/MAG se remarcă prin rata mare a depunerii. în funcţie de diametrul
sârmei folosite, rata depunerii poate ajunge la cea. 10 kg/h, figura 5, la o calitate suficientă a
îmbinării sudate.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 4/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Figura 5

Procesul de sudare se caracterizează printr-un grad înalt de utilizare a materialului de adaos şi

cantitate redusă de fum. Sudura nu este acoperită cu zgură.

Procedeul ridică cerinţe relativ scăzute pentru pregătirea sudorului (la sudarea oţelurilor nealiate
şi slab aliate) şi prezintă posibilităţi de mecanizare bune.

Procedeul oferă însă o flexibilitate mai redusă decât sudarea cu electrozi înveliţi, pentru efectuarea
sudării fiind necesar un spaţiu de acces mai mare. în acelaşi timp, distanţa dintre pistoletul de
sudare şi sursă este limitată la valori de cca.4 m, ea putând fi mărită prin utilizarea unor sisteme
speciale de antrenare a sârmei până la cea.16 m.

Utilajul de sudare este mai complicat şi, ca atare, mai scump. în fine. efectuarea sudării în aer
liber în condiţii de curenţi de aer (vânt) este îngreunată de deteriorarea nivelului de proiecţie al
materialului topit.

Procedeul prezintă o sensibilitate la defecte de legătură la începutul sudării, ca urmare a faptului

că avansul sârmei demarează simultan cu începerea procesului de degajare a energiei.în
anumite condiţii tehnologice, în timpul sudării se pot produce împroşcări de material topit (stropiri).

Sudarea MIG/MAG reprezintă, în prezent, procedeul cu cel mai mare volum de aplicare
industrială. în majoritatea cazurilor este avantajoasă, din punct de vedere economic. înlocuirea
sudării cu electrod învelit prin sudare MIG/MAG.

Procedeul se poate utiliza la sudarea unor piese cu grosimea peste 1 mm. în varianta MIG.
procedeul se foloseşte pentru sudarea otelurilor aliate şi a metalelor neferoase, iar în variantă
MAG pentru îmbinarea oţelurilor carbon şi slab aliate.

în tabelul 2 se indică domeniile de valori ale parametrilor de sudare MIG/MAG.

Tabelul2

In figura 6 se prezinta un echipament de sudare MAG (a), un pistolet de sudare (b) si un sistem de
antrenare a sarmei (c) .

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 5/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

a b

Figura 6

Sudarea MAG cu sarma tubulara

La acest procedeu de sudare în locul sârmei pline se utilizează o sârmă tubulara în interiorul
căreia se introduce o pulbere ce conţine elemente dezoxidante, de aliere şi zgurifiante. Din acest
motiv, din punct de vedere al posibilităţii de aplicare, sudarea cu sârmă tubulara constituie o
alternativă faţă de sudarea cu electrozi înveliţi.

în funcţie de tipul constructiv, sârmele tubulare pot fi, figura 7:

- cu profil de închidere simplu sudat, a;

- cu profil de închidere simplu, cap la cap, b;
- cu profil de închidere simplu cu marginile suprapuse, c;
- cu profil de închidere simplu, cu îndoirea unei margini, d;
- cu profil de închidere simplu, cu îndoirea ambelor margini, e;
- cu profil de închidere dublu, f.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 6/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Figura 7

Fiecare dintre aceste tipuri de sârmă se caracterizează printr-un anumit grad de umplere Gn
definit ca raportul dintre masa miezului şi masa totală.

După caracteristicile zgurifiante, sârmele tubulare se clasifică în:

- sârme tubulare cu componente zgurifiante bazice;

- sârme tubulare cu componente zgurifiante rutilice;
- sârme tubulare fără componente zgurifiante, conţinând numai pulberi metalice.
De cele mai multe ori, sudarea cu sârmă tubulară are loc în mediu de gaz protector (MIG-MAG).
Este posibilă însă şi sudarea cu autoprotecţie, caz în care miezul sârmei tubulare conţine
materialele necesare generării mediului de protecţie.Se remarcă însă emisia mai accentuată de
fum caracteristică acestei variante. Se menţionează, de asemenea, posibilitatea sudării cu
sârmă tubulară sub strat de flux sau în baie de zgură.

Avantajul principal pe care îl oferă sudarea cu sârmă tubulară este de natură economică,
procedeul caracterizându-se printr-o rată a depunerii sensibil mai mare decât cea specifică
sudării MIG-MAG clasice. în figura 8 se prezintă comparativ ratele de depunere
corespunzătoare sudării cu electrozi înveliţi, sudării MIG-MAG clasice şi cu sârmă tubulară. [

Figura 8

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 7/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Comparativ cu sudarea MIG-MAG. sudarea cu sârmă tubulară se distinge prin următoarele

particularităţi:

- posibilitate de aliere suplimentară a metalului depus prin intermediul miezului;

- îmbunătăţirea stabilităţii arcului electric, reducerea pierderilor prin stropi;

- sensibilitate mai redusă faţă de curenţii de aer, în special în varianta de sudare cu autoprotecţie;

- pericol redus de producerea porilor, fisurilor, defectelor de legătură;

- viteză mai mică de răcire a sudurii;

- obţinerea unor suduri cu o supraînălţare mai puţin bombată (mai netedă);

- posibilitate de fabricare în cantităţi mici şi în timp scurt a unui material de sudare cu caracteristici
dorite ale metalului depus.

In general, se utilizează sârme tubulare cu diametrul 1,0-1,6 (2.4) mm. Sârmele tubulare cu
diametru redus au profilul închis prin sudare.

La sudarea MAG cu sarma tubiulara in locul unei sarme pline se utilizeaza o sarma

Gaze pentru sudare in mediu de gaz protector si influenta lor asupra caracteristicilor arcului
electric

La sudarea in mediu de gaz protector se utilizeaza dferite gaze, inerte sau active.

Producerea gazelor

Cele sase tipuri de baza de gaze de protectie se produc sau se extrag in diferite moduri.

- Argonul, azotul si oxigenul se obtin industrial prin lichefierea aerului, obtinandu-se aproximativ
78% N2, 21 % O2 si 1 % gaze inerte, in instalatii de separare a gazelor.

Pentru separarea prin lichefiere a aerului in aceste componente, se folosesc punctele critice ale
oxigenului, azotului si argonului.

- Heliul este de asemenea continut de aer, dar este mai economic sa se extraga din gazul
natural din America de Nord si Europa de Est.

- Bioxidul de carbon (CO2, numit si acid carbonic) lansat pe piata in Germania in cantitati mari, se
extrage din surse naturale. O parte provine din indistria chimica.

- Hidrogenul (H2) este in mod natural continut in apa si poate fi extras prin electroliza cu un
consum mare de energie..In cantitati mari pe piata, H2 se obtine prin electroliza cloro-alcalilor
dintr-o solutie apoasa de sare.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 8/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Caracteristicile gazelor

Tipul gazului de protectie influenteaza procesul de sudare, fiind semnificative sub acest aspect
carcateristicile ficie, respectiv chimice ale gazelor.

In tabelul 3 se prezinta principalele caracteristici fizice ale gazelor utilizate, precum si

comportamentul lor chimic la sudare.

Tabelul 3

Densitate a Punct de
Densitate
fierbere la Comportament
Tipul Simbol (aer = 1,293 relativă a
0,101 MPa chimic în
gazului chimic ) faţă de
timpul sudării
aer °C
kg/m3

1,38
Argon Ar 1,784 185,9 Inert
0

0,13
Heliu He 0,178 268,9 Inert
8

Dioxid de CO 1,52
1,977 78,5 b Oxidant
carbon 2 9

1,10
Oxigen O2 1,429 183,0 Oxidant
5

0,96 Slab
Azot N2 1,251 195,8
8 reactiv c

0,07
Hidrogen H2 0,090 252,8 Reducător
0

a Specificată la 0 oC şi 0,101 MPa (1,013 bar).

b Temperatura de sublimare (temperatura de tranziţie din starea solidă în

starea gazoasă).

c Comportamentul azotului diferă în funcţie de materiale şi aplicaţii. Posibilele

influenţe trebuie luate în considerare de utilizator.

O importanta mare asupra comportarii arcului electric o are potentialul de ionizare al gazelor
si enrgia de disociere a gazelor biatomice. Cu cat potentialul de ionizare este mai mic, cu atat,

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 9/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

tensiunea arcului va fi mai redusa, iar stabilitatea arcului electric mai buna. In tabelul 4 se indica
potentialul de ionizare si energia de disciere pentru gazele utilizate la sudare .

Tabelul 4

Pentru sudarea WIG se utilizează gaze inerte, în primul rând argon. Se pot folosi, de
asemenea, heliu, amestecuri argon-heliu, şi amestecuri argon - hidrogen (1-10% H2). Comparând
proprietăţile celor două gaze inerte se remarcă următoarele:
- potenţialul de ionizare al argonului este mai mic (15,7 V) decât cel al heliului (24,5 V). Ca atare, la
acelaşi curent de sudare şi aceeaşi lungime a arcului, tensiunea arcului în heliu va fi mai mare
decât în argon (figura 9) şi, ca efect, puterea arcului în heliu şi pătrunderea sudurii vor fi mai mari.
La sudarea în heliu se pot utiliza viteze de sudare mai înalte.

Figura 9
- argonul este mai greu decât aerul, în timp ce heliul este mai uşor. De aceea,
pentru a asigura acelaşi nivel al protecţiei gazoase este necesar un debit de heliu mai mare decât
cel de argon. în acelaşi timp, pretenţiile pentru poziţionarea arzătorului faţă de piesă sunt mai
ridicate la sudarea în heliu. Din acest motiv, sudarea în heliu se aplică, mai ales. în varianta
mecanizată;
-amorsarea arcului electric este mai dificilă în hefiu decât în argon. Uneori, la sudarea în heliu se
preferă, de aceea, amorsarea arcului electric în argon şi schimbarea ulterioară a gazului de
protecţie;
-preţul argonului este mai redus decât cel al heliului;
-la sudarea în curent continuu cu polaritate inversă, utilizarea argonului permite obţinerea efectului
de microsablare, figura 10. Datorită bombardării piesei cu ioni grei de argon se produce o curăţire

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 10/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

superficială a piesei de peliculele de oxizi greu fuzibili, situaţie favorabilă în cazul sudării
aluminiului.

Figura 10
Prin adăugarea hidrogenului la argon se produce o creştere a tensiunii arcului şi a căldurii
generate la sudare. Aceste efecte sunt favorabile în cazul sudării unor piese de secţiune mare
sau a unor materiale cu conductibilitate termică înaltă.
Argonul se utilizează, în general, la sudarea oricăror materiale metalice.
Heliul sau amestecuri argon - heliu (cu până la 75% He) sunt recomandate pentru sudarea
aluminiului şi cuprului.
Amestecuri argon - hidrogen sunt folosite la sudarea oţelurilor înalt aliate Cr-Ni, precum şi la
sudarea aliajelor de nichel.
In anumite situaţii, ca de exemplu la sudarea unor materiale sensibile la impurificare, este
necesară o protejare cu gaz a rădăcinii sudurii („formare"). Pentru aceasta se poate utiliza un gaz
de formare (N2 + H2) - la oţeluri slab aliate sau aliate, argon - la oţeluri aliate, aluminiu, nichel sau
materiale reactive - eventual heliu sau amestecuri argon - heliu.
Tipul gazului de protecţie influenţează o serie de caracteristici la sudare, aşa cu se arată în
tabelul 5.
Tabelul 5

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 11/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

La sudarea MIG-MAG se folosesc gaze inerte (sudare MIG) sau gaze active, eventual in
amestec cu gaze inerte (sudarea MAG).

Alegerea gazului de protecţie se efectuează având în vedere influenţa sa asupra procesului de

sudare. Insuşirile fizice ale gazului influenţează transferul de material prin arcul electric, procesul
de umectare al materialului topit, forma sudurii şi mărimea pătrunderii, viteza de sudare utilizabilă,
uşurinţa de amorsare şi stabilitatea arcului electric. Astfel de exemplu, un potenţial de ionizare de
valoare redusă a gazului (argon, în raport cu heliu) uşurează amorsarea şi stabilitatea arcului.
Energia de disociere-recombinare a gazelor biatomice (bioxid de carbon, hidrogen) influenţează în
mod favorabil bilanţul termic în zona sudării. Conductibilitatea termică a gazului are efecte asupra
temperaturii băii topite, formei sudurii, proceselor de degazare, precum şi asupra vitezei de
sudare aplicabile. Se remarcă în acest sens efectul heliului la sudarea aluminiului (material cu
conductibilitate termică înaltă) sau a hidrogenului la sudarea în amestec cu argonul a oţelurilor
inoxidabile.

Variaţia conductibilităţii termice a gazelor cu temperatura este prezentată în figura 11.

Figura 11

Din figură se relevă conductibilitatea termică mare a gazelor biatomice la temperaturi relativ
scăzute. în aceeaşi figură este ilustrat, de asemenea, efectul gazului de protecţie asupra formei
sudurii.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 12/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Insuşirile chimice ale gazului de protecţie influenţează comportarea metalurgică a acestuia,

precum şi suprafaţa sudurii. Astfel, de pildă, prezenţa oxigenului conduce la arderea unor
elemente de aliere şi la mărirea fluidităţii băii prin micşorarea tensiunii superficiale a acesteia. O
atmosferă conţinând bioxid de carbon are ca efect o aliere cu carbon a sudurii şi, în acelaşi timp,
o mărire a supraînălţării sudurii.In tabelul 6 se indică principalele gaze şi amestecuri de gaze
utilizate la sudarea MIG-MAG şi domeniile lor de aplicare.

Tabelul 6

Utilizarea la su d a rea MAG a uno r amestecuri Ar-C02 conduce la o imbunătăţire a

stabilităţii procesului de sudare şi la reducerea împroşcărilor prin stropi, comparativ cu cazul su-
dării în bioxid de carbon.

O comparaţie a efectelor gazului de protecţie asupra unor caracteristici ale procesului de sudare
şi ale sudurii este indicata în tabelul 7.

Aspectul sudurii devine mai puţin estetic cu creşterea conţinuturilor de C0 2 sau 02. Gazele
utilizate la sudare trebuie să prezinte o puritate suficientă. In cazul unei umidităţi a gazului, care
ar conduce la producerea unor defecte de tip sufluri, este necesară uscarea şi încălzirea
acestuia înainte de sudare.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 13/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Tabelul 7

Manipularea si depozitarea gazelor

Livrare gaze:

Livrarea şi utilizarea gazelor de protecţie se face in stare gazoasă sau stare lichidă,

fie din butelii, la o presiune de până la 200 bar. fie prin sisteme de distribuţie centralizate,
aplicabile în cazul unor consumuri mari de gaz.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 14/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Butelii de gaze

Buteliile sunt recipiente cilindrice din otel. In butelii gazelle sunt în stare gazoasă cu excepţia
dioxidului de carbon care este-în stare lichidă.

Volumul de gaz si presiunea in butelii specificate de furnizor. Presiunea reală a gazului in butelie
depinde de temperatura mediului inconjurator . In tabelul 8 se indica dimensiunile buteliilor uzuale
de gaz.

Tabelul 8

Pe butelii se monteaza reductoare de presiune si debitmetre de gaz, figura 12.

Figura 12

Gaze lichefiate

Gazele sunt coninute in stare lichida in rezervoare de gaz . Ele se afla la o temperatură scăzută,
(excetrie CO2 - în butelie de gaze, la temperatura ambiantă).

Pentru utilizarea este necesara transformarea gazului instare gazoasa.

Utilizarea gazelor lichefiate este avantajoase la consumuri mari de gaze

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 15/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

Sistemele de alimentare cu gaz intr-o intreprindere pot fi prin:

-Butelii individuale

-Baterii de butelii

In sistem de distributie centralizata - pe conducte

Transportul gazelor lichefiate se face cu cisterne specializate

Amestecurile de gaze se livrează în mod curent îmbuteliate. Ele pot fi obţinute însă şi prin
amestecarea directă la locul de utilizare. In acest caz, se va avea în vedere că la utilizarea unor
debitmetre etalonate pentru argon pentru dozarea altor gaze este necesară aplicarea unor corecţii.

La schimbarea gazului de protectie cu alt gaz de protectie, presiunea argonului afisata de

debitmetru trebuie corectata cu un factor de corectie datorita diferentei de densitate a celor doua
gaze. Astfel, de exemplui, daca exista un debitmetru de argon si se utilizeaza un amestec de gaz
Argon + 50 % He factorul de corectie este 1,35. La o valoare citita la debitmetru de 12 l/min
corespunde un debit real de gaz de 12 • 1.35 = 16.2 l/min.

Influenta parametrilor de sudare asupra morfologiei sudurii

In principiu efectul parametrior de sudare principial este urmatorul:

- Curentul de sudare – la cresterea sa creste patrunderea sudurii si sectiunea acesteia,

- Tensiunea arcului – la cresterea tensiunii arcului se mareste latimea sudurii si scade
patrunderea
- Viteza de sudare - la cresterea vitezei de sudare scade patrunderea si sectiunea cusaturii
si creste suprainaltarea
- Viteza de avans a sarmei – la cresterea vitezei de avans a sarmei creste rata depunerii
- Lungimea libera - la cresterea lungiemiim libere creste rata depunerii.

Standardizare gaze

SR EN ISO 14175 , inlocuieste SR EN 439.

Gazele si amestecurile de gaze - clasificate prin numărul standardului

urmat de simbolul gazului.

Clasificare bazată pe comportamentul chimic al gazului.

Literele de codificare si cifrele utilizate:

I: gaze inerte si amestecuri de gaze inerte;

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 16/ 17
 Curs de Inginer Sudor Internaţional/European IWE/EWE
1.6 Introducere in sudarea in mediu de gaz protector

M1, M2 si M3: amestecuri de gaze oxidante continand oxigen

si/sau dioxid de carbon;

C: gaze puternic oxidante si amestecuri de gaze puternic oxidante;

R: amestecuri de gaze reducătoare;

N: gaze slab reactive sau amestecuri de gaze reducătoare continand

azot;

O: oxigen;

Z: amestecuri de gaze care contin componente necitate in standard

Exemplu: EN ISO 14175 M6 - corespunde unui amestec de argon cu 15 < CO2 ≤ 25 si

0,5 ≤ O2 ≤ 3.

1.6 / Introducere in sudarea in mediu de gaz protector © 2014 ASR Cap. 1.5 17/ 17