SUDAREA 

CU ARC ELECTRIC  IN MEDIU DE GAZE PROTECTOARE

 
PRINCIPII GENERALE

Sudarea cu arc electric in mediu de gaze protectoare, prin toate variantele cunoscute isi gaseste o
aplicatie extinsa in domeniul particular al operatiilor de incarcare intrucat asigura in primul rand o
protectie a arcului electric si a baii metalice fata de actiunea mediului inconjurator in mod special a
aerului prin componentele sale cele mai periculoase: oxigenul, hidrogenul, azotul, etc. Procedeele
de sudare care fac parte din aceasta categorie sunt prezentate sintetic in fig.

SAEMGP-sudarea cu arc electric in mediu de gaze protectoare.

SAEENF-sudarea cu arc electric cu

electrod nefuzibil.

SAEEF-sudarea cu arc electric cu

electrod fuzibil.

SHA-sudarea cu hidrogen atomic

(arc-atom).

SGI-sudarea in gaze inerte.

SGI-MIG-sudarea in gaze inerte-

metal activ gaz.

SGA-MAG-sudarea in gaze active-

metal activ gaz.

SAGIA-sudarea in medii de gaze inerte si active.

Gazele inerte protejeaza baia de metal topit, nu intra in combinatii chimice cu alte el 434b19e emente si
nu raman in cordonul depus.

Gazele active se dizolva si formeaza cu metalul lichid compusi chimici, ele influentand procesele
metalurgice din spatiul arcului.

Electrodul nefuzibil are rolul de a forma arcul electric cu suprafata de incarcare, el neconsumandu-se fiind
confectionat de regula din Wolfram sau thoriu, materialul de adaos introducandu-se din exterior in baia
metalica, fiind formati din sarme, baghete, vergele tubulare etc. Pentru cazul de fata se poate aplica
numai sudarea in medii de gaze inerte.

PROCEDEUL WIG

Sudarea WIG este un procedeu de sudare manual, sau poate fi mecaniat mai ales la operatii de
incarcare.

Arcul electric se amorseaza intre un electrod nefuzibil (1) din W aliat cu Th, Zr, Ce, La si piesa de
incarcat, ambele fiind conectate la un transformator (sursa) de sudare.
 Contactul electric la electrodul de W se face printr-o piesa de contact din cupru montata in corpul
pistoletului de sudare dand posibilitatea sa se deplaseze electrodul pe masura consumarii acestuia in
timp. Concentric cu electrodul gazul de protectie (Ar, He) este adus da la butelie la duza (2) care
asigura un debit constant de gaz protector necesar pentru protectia arcului de sudare si zona de
sudare.

Schema de principiu a incarcarii prin procedeul de sudare W.I.G:

1-electrod de wolfram;2-duza insuflare argon; 3-vergea material de adaos; 4-arc electric; 5-depunere.

Se formeaza astfel o baie metalica provenita din topirea superficiala a suprafetei de incarcat si care
se completeaza cu materialul de adaos provenit din vergeaua (3) introdusa in baia metalica (4) si
mentinut permanent in jetul de gaz protector de catre operator. Acesta urmareste (prin masca de
sudura) si regleaza in permanenta volumul de material de adaos necesar mai ales la operatii de
incarcare, precum si adancimea de patrundere, implicit dilutia.

Electrodul din W este racit cu jetul de gaz sau apa, pentru a evita supraincalzirea sau deteriorarea
sa.

Arcul se poate alimenta in c.a si c.c. in curent continuu exista doua modalitati de alimentare:

-polaritate directa c.c-, electrodul la catod si piesa la anod

-polaritate inversa c.c.+, electrodul la anod si piesa la catod.

La operatiile de incarcare prin procedeul WIG se lucreaza de obicei cu c.c.+, unde bilantul termic
pe piesa e mai redus; ca rezultat baia metalica este larga si mai putin adanca.

Electrodul fiind bombardat de electroni, care-i cedeaza energia, se incalzeste puternic motiv pentru
care se utilizeaza diametre mai mari ale electrodului de W sau obligatoriu racirea cu apa a acestuia.
Ionii de Ar, fiind grei la impactul lor cu piesa, ei sparg pelicula de oxizi de pe suprafata piesei, iar
jetul de gaz o inlatura, producandu-se o sablare electrica a piesei, fenomen deosebit de favorabil la
piese acoperite cu oxizi greu fuzibili (Al, Hg).

Alimentarea in c.a. (utilizata mai ales la piese din Al) favorizeaza o situatie intermediara,
fenomenele se amelioreaza in conditiile de curatire superficiala a suprafetelor.

Se mai utilizeaza si curent pulsat, in polaritate directa, situatie in care deformatiile sunt reduse.

Materialele pentru sudare constau din:

-electrodul de W aliat cu 2%Th, Zr, Ce, pentru imbunatatirea conditiilor de emisie, amorsare mai usoara a
arcului, stabilitate mai buna a acestuia, incarcare mai mare de curent. Are lw=175 mm si
dw=0,8;1,2;1,6;2;3;4;5;6 mm.

-gazul de protectie poate fi argonul sau heliul.

Este preferat argonul (puritate 99,9%, umiditate ≤ 0,03%) datorita avantajelor pe care le prezinta:
ardere mai limitata a arcului; amorsare mai usoara, tensiune de ionizare mai scazuta la aceiasi
lungime a arcului si curent de sudare, curatire mai eficienta a oxizilor din cauza greutatii mai mari
a ionilor; pret de cost mai scazut mai accesibil.

-materialele de adaos sunt constituite de cele mai multe ori din vergele metalice de lungime 1000 mm,
diametre 0,8; 1,2; 1,6; 2; 2,5;3,2;4mm din aliaje de tip CuNiAl .

Se utilizeaza pentru operatii speciale de incarcare vergele tubulare, benzi striate sau paste
continand elementele de aliere necesare depunerii. Alierea in acest caz se face cu preponderenta
din fluxul (pulberea) continuta in vergele. Alierea este posibila si din materialul metalic a vergelei
(benzii). In aceste cazuri operatia de sudare WIG fiind un procedeu manual (oarecum similar cu
sudarea cu flacara de gaze), arcul si baia metalica sunt vizibile sudorul are posibilitatea controlului
procesului de incarcare. Se practica o pendularea electrodului de W, pentru obtinerea unor
depuneri mai late.

Procedeul poate fi automatizat in cazul unor operatii speciale de incarcare, utilizandu-se materiale
de adaos sub forma de sarma rece sau calda introdusa direct in spatiul arcului-baia metalica,
urmand traiectoria pistoletului de sudare WIG.

In aceste situatii capul de sudare (pistoletul) WIG se pozitioneaza intr-un dispozitiv specializat care
asigura deplasarea mecanizata (robotizata) a acestuia, concomitent cu alimentarea cu materiale de
adaos-sarma (rece sau calda), piesa de incarcat fiind fixa sau deplasandu-se si aceasta intr-un
sistem sincronizat cu pistoletul.

Forma, dimensiunile si configuratiile geometrice ale pieselor (subansamblelor)  care se pot incarca

(reconditiona) prin procedeul WIG sunt foarte diversificate. Incepand de la piese din domeniul
mecanicii fine (aparatura medicala), scule aschietoare, scule pentru prelucrari la cald(stante,
matrite, poansoane, etc), supape, vane, pana la piese de dimensiuni considerabile procedeul este
folosit cu mare succes.

In unele situatii procedeul WIG de sudare este folosit pentru realizarea straturilor tampon (de
legatura) in combinatie cu incarcarea prin sudare cu electrozi inveliti sau alte procedee.

PROCEDEUL SE SUDARE MIG

Stabilirea tehnologiei de incarcare prin procedeul MIG urmareste doua aspecte si anume:

- aspectul calitativ, asigurarea calitatii impuse incarcarii la cel mai inalt grad;

- aspectul economic, pretul de cost cat mai redus;

Aceasta presupune cunoasterea in primul rand a comportarii materialului de baza la incarcare,

cunoasterea performantelor procedeului de incarcare utilizat, a parametrilor tehnologici si
recomandarilor tehnologice specifice, cunosterea performantelor echipamentelor de sudare
(incarcare) si exploatarea acestora.

Schema de principiu a procedeului de incarcare MIG este prezentata in figura.

 Principiul instalatiei de
sudare MIG

1 – pistoletul pentru
incarcare ;2 – dispozitivul
de avans al sarmei ;3 –
rola de sarma ; 4 – butelia
pentru gazul deprotectie ;5
– piesa ;6 – sursa ;7 –
contactor ; 8 – dispozitivul
de control pentru avansul
sarmei,curentul de sudare,
gazulde protectie si lichidul
de racire al pistoletului.

Forma si
dimensiunile
picaturii de metal
topit cat si tipul
transferului, este
determinat de o serie de factori:

- tipul curentului de sudare

- densitatea curentului de sudare

- compozitia chimica a sarmei electrod

- lungimea libera a sarmei electrod

- gazul de protectie

- caracteristicile sursei de sudare

Variatia volumului si a ratei de transfer a picaturii in functie de curentul de sudare este ilustrata in
figura
 Variatia

volumului si a ratei
de transfer a
picaturii in functie
de curentul de
sudare.

Principiul de
functionare al
pistoletului pentru
incarcare MIG :

- pistoletul este prevazut

cu un tub electric de
contact ce are rolul de a
transmite curentul de
sudare la sarma electrod.

- de asemenea asigura
directionarea gazului de
protectie prin intermediul
conductei de gaz si a duzei

- la actionarea butonului de
comanda se actioneaza
curentul de sudare, sarma
electrod si gazul de
protectie asigurand astfel o productivitate mai ridicata.

Schema de principiu a pistoletului de incarcare cu arc dublu este prezentat in figura.

Principiul instalatiei de sudare MIG

1 – pistoletul pentru incarcare ;2 – dispozitivul de avans al sarmei ;3 – rola de sarma ; 4 – butelia pentru
gazul deprotectie ;5 – piesa ;6 – sursa ;7 – contactor ; 8 – dispozitivul de control pentru avansul
sarmei,curentul de sudare, gazulde protectie si lichidul de racire al pistoletului.
 Procedeul prezinta o productivitate ridicata, o buna stabilitate a arcului electric si o participare
redusa a metalului de baza la sudura.

Elaborarea tehnologiei de incarcare presupune parcurgerea unor etape cum ar fi:

• Stabilirea cuplului sarma – gaz de protectie pe baza criteriilor de alegere a sarmei, respectiv a gazului de
protectie. Se precizeaza marca sarmei electrod si a gazului de protectie utilizate.

• Stabilirea diametrului sarmei electrod. Diametru sarmei electrod poate fi dS = 0,6; 0,8;1,0; 1,2; 1,6;2;
(2,4) mm. Alegerea diametrului se face in fuctie de grosimea metalului de baza, valoarea curentului de
sudare, pozitia de incarcare, forma rostului.

Diametrul de sarma cel mai utilizat si care acopera o plaja mare de necesitati tehnologice la
incarcare este 1,2 mm.

• Stabilirea numarului de treceri. Depinde in principal de natura materialului de baza (sensibil sau
insensibil la supraincalzire), de pozitia de incarcare. Pe baza acestor factori se stabileste aria trecerilor
care poate lua valori cuprinse in domeniul 5 … 40 mm2.

nt = At/Atu unde:

At – aria trecerii;

Atu – aria trecerilor de umplere ale rostului;

nt – numarul de treceri;

►Gazul de protectie

Gazul de protectie are in principal rolul de a asigura protectia baii metalice si a picaturii de metal
topit din varful sarmei electrod sau la trecerea acesteia prin coloana arcului impotriva interactiunii
cu gazele din atmosfera, oxigen, hidrogen, azot, etc. In acelasi timp insa gazul de protectie are o
mare influenta asupra desfasurarii procesului de sudare in ansamblul lui, actionand supra stabilitatii
arcului, parametrilor tehnologici de sudare, transferul picaturii de metal topit prin coloana arcului,
reactiilor metalurgice la nivelul baii si picaturii de metal, transformarilor structurale, proprietatilor
mecanice si de tenacitate ale imbinarii, formei si geometriei cusaturii sudate, stropilor,
productivitatii la sudare, etc.

Aceste influente complexe sunt determinate de proprietatile termo-fizice si de activitatea chimica a

gazelor de protectie, care difera mult de la un gaz la altul. Prin urmare pentru alegerea corecta a
gazului de protectie este necesara cunoasterea acestor proprietati si efecte pe care acestea le au in
procesul de sudare.

►Stabilirea principalilor parametrii pentru realizarea operatiei de incarcare

a) diametrul sarmei electrod

b) calculul Is

c) calculul Ua

d) felul si polaritatea curentului

e) energia liniara

f) alegerea gazului de protectie

a) Diametrul sarmei electrod (de).

Diametrul electrodului se stabileste in functie de scopul urmarit, de grosimea depunerii si de

accesibilitatea in zona de incarcat.

La sudarea in mediu de gaze protectoare MIG diametrele standardizate sunt: 0,8 ; 1 ; 1,2 ; 1,4 ;
1,6 .

Tinand cont de configuratia depunerii se poate folosi pentru MIG o sarma cu de = 1,2 mm.

Sarmele trebuie sa aiba suprafata neteda si curata, fara tunder, rugina si ulei. Pentru o mai buna
conservare ea se acopera cu un strat de cupru lucios.

b)Calculul Is.

Ismin = 200 [A]

Ismax = 400 [A]

de =1,2 mm

c)Calculul Ua.

Ua = 14 + 0,05 ⋅ Is = 14 + 0,05 ⋅ 300 = 29[V ]

d)Felul si polaritatea curentului.

Se va folosi sudarea in curent continuu, polaritatea directa (polul negativ la electrod) cc-.

e) Alegerea gazului de protectie

Se alege din tabele sau din recomandarile producatorilor de gaze protectoare.

CONCLUZII

Cercetarile efectuate au evidentiat posibilitatile de depunere a aliajelor de tip CuNiAl prin sudare
preferential prin procedeele :

♦ Sudare electrica manuala cu electrozi inveliti constituiti din vergea plina si invelis compozit sau din
vergea de tip tubular cu autoprotectie sau cu protectie de invelis. In situatiile aratate alierea depunerilor
se poate realiza din vergea sau mixt din vergea si invelis.

♦ Sudarea electrica in mediu de gaz protector, inactiv, cu sirma tubulara, cu camasa din Cu trefilabil si
miez pulverulent constituit din pulberi de tip CuNiAl sau amestecuri de pulberi specifice aliajului si
componenti de protectie fata de oxidare de tip criolitic si/sau fluoroborici.

♦ Tehnicile de incarcare si parametri tehnologici de sudare sunt specifici operatiilor de realizat (fabricare
de piese noi; reconditionare; realizare de imbinari; etc.) .

PROCEDEUL MAG
ECHIPAMENT
DE SUDARE

11 Gatul
de
labada
(indoit
Ia 50
grade).
13.Gatul
de
lebada
drept.
 14.Gatul de lebada (indoit Ia 45 grade).
10.Corpul pistoletului cu intrerupator.
18. Intrerupator.
38. Corpul pistoletului fara intrerupator
40.Cablul de putere (3m,4m,5m).
40.1 .Piulita hexagonala M 10*1 mm.
44. Cablurile cu conectori ale intrerupatorului.
45 Izolator plastic conector,
46. Cablurile cu conectori ale intrerupatorului.
54.Cablu suport arcuit.
56.Suport cablu.
57.Surub M4*6 mm.
58.Adaptor.
5Bloc adaptor central.
60.Surub M 10*1mm.
61.O-ring 4*1 mm.
62.Cablurile cu conectori ale intrerupatorului.
71.Difuzor de gaz.
82.Suportul duzei de contact M 6 28 mm (scurta).
83.Suportul duzei de contact M6 28 nm (lunga).
90.Duza de contact M 6 Ø 1.2 mm E-Cu (CuCrZr).
104.Duza de gaz cilindrica,ND Ø 19 mm.
105.Duza de gaz conica,ND Ø 16 mm.
106.Duza de gaz ND Ø 12 mm.

108.Duza de gaz, sudura in puncte, ND Ø 20 mm.

120.Ghidaj de sarma albastru,diametre sarma Ø 0.6.. .0.8 mm. Ghidaj de sarma rosu,diametre
sanna Ø 1 1.2 mm.

130.Ghidaj sarma din teflon albastru Ø  o.61.0 mm.

Ghidaj sauna din teflon rosu Ø 1 1.2 mm.

Ghidaj sarma din carbon teflon Ø 0.6 1 mm.

Ghidaj sauna din carbon teflon Ø 1 1.2 mm.

INTRETINEREA PISTOLETULUI BE SUDARE:

Inainte de conectarea ansamblului de cabluri ale pistoletului verificati daca ghidajul sarmei corespunde
diametrului si tipului sarmei utilizate.

Suflati prin ghidajul sarmei cu aer comprimat de fiecare data cand schimbati rola de sarma.

Verificati daca duza de contact montata sau cea inlocuita corespunde cu tipul si diametrul sarmei.

Inlocuiti componentele deformate sau uzate.

Capatul sarmei care se introduce spre pistolet trebuie sa nu aiba muchii ce formeaza unghiuri ascutite.

Curatati de stropi de cate ori este necesar, in interiorul si exteriorul duzei de gaz si a celorlalte componente (duza de contact, suportul
duzei de contact). Utilizati pasta sau spray antistropi.

Probleme intalnite la utilizarea pistoletelor:

Lipsa arcului electric Intreruperea circuitului curentului de sudare la pistolet sau la piesa de lucru
Aparitia arcului electric intre duza de gaz si piesa Stropi de metal in interiorul duzei de gaz
Corpul pistoletului sau cablului incalzite puternic Curent de sudare prea mare

Duza de contact nu este stransa corect

Legatura la piesa nu are contact perfect

Sarma de sudura topita in duza de contact Sarma de sudura porneste cu intarziere (butonul 'burn back')

Sarma de sudura aluneca greu prin ghidajul de sarma datorita impuritatilor acumulate
cablul este curbat prea mult

Viteza de avans a sarmei este prea mica

Duza de contact este mentinuta prea departe de piesa

'Burn-back' este pozitionat la o valoare prea mare

Viteza inconstanta a sarmei de sudura Rolele de antrenare a sarmei sunt presate prea putin sau prea tare

Depuneri in ghidajul sarmei

Defecte in unitatea de avans sarma

Tipul rolelor de antrenare a sarmei ales necorespunzator cu tipul si marimea sarmei

Rolele de antrenare a sarmei uzate

MATERIALE UTILIZATE

Sarma plina sau tubulara.

Gazul de protectie.

Bioxidul de carbon utilizat la sudarea MAG trebuie sa aiba puritatea de min. 99 %.

El se livreaza in butelii de malta presiune (sau baterii de butelii) sau inmagazinat in stocatoare si distribuit catre locurile de munca prin
reteaua de distributie.

Bioxidul de carbon este un gaz mai greu decat aerul depunandu-se Ia partea inferioara a spatiilor inchise. Acest fàpt impune ventilarea
spatiilor inchise.

Placutele de ceramica.

POZITII DE SUDARE

Sudarea in pozitie orizontala

 sudura
in
pozitie

orizontala pe perete vertical

sudura in pozitie verticala

sudarea in pozitie peste cap

TEHNICA PENDULARII

Pendularea poate fi utilizata dar incalzirea Ia o temperatura prea ridicata (straturi groase) este insotita de o scadere a rezistentei
sudurii. Zgura, daca se raceste rapid, formeaza suportul baii de metal topit si permite coeficienti ridicati de depunere.
REGULI DE LUCRU GENERALE

La racordarea buteliei de gaz protector, deschideti pentru scurt timp ventilul buteliei pentru purjare, inainte de a racorda la
reductorul de presiune.
Curatati sursa de curent la intervale regulate de timp conform instructiunilor de utilizare, prin suflare cu aer
comprimat uscat si fara urme de ulei; inainte de deschiderea sursei se scoate fisa din priza de alimentare

Verificati de mai multe ori pe zi ca legatura de masa la piesa sa fie facuta corect astfel incat sa nu existe
caderi de tensiune prin contacte imperfecte
Verificati de mai multe ori pe zi daca indicatia debitului de gaz protector este corespunzatoare cu cea din instructiunea de lucru;
verificarea se va face la reductorul de presiune si cu debitmetru manual la pistolet

Dupa stingerea arcului, mentineti pistoletul inca putin timp, in directia cusaturii in curs de racire, astfel
incat curentul gazos sa actioneze inca asupra capatului metalului depus
Inainte de a incepe sudarea cu gaz protector, indepartati cu grija resturile de zgura de la prinderile provizorii, sudate manual
De la rolele de avans ale unitatii de avans sarma si pana la duza de contact, sarma de sudura este condusa printr-un dispozitiv
(furtun de teflon sau spirala din otel); la montarea lui, de mai multe ori, este necesara scurtarea acestuia la dimensiunea potrivita
iar muchia interioara trebuie debavurata dupa taiere
Purjati la intervale regulate de timp (dupa fiecare rola de sarma consumata) spirala din otel sau furtunul de teflon, cu aer
comprimat uscat, in scopul eliminarii particulelor acumulate in interior
 Stropiti in mod regulat duza de gaz cu o substanta de separare care
impiedica aderarea pe ea a stropilor metalici, fara a ineca orificiul de
iesire a gazelor din pistolet; se pot utiliza spray-uri antistropi sau pasta
antistropi (in acest caz, capul duzei se afunda 2…3mm in pasta)
Indepartati, ori de cate ori este cazul, stropii metalici care s-au lipit in
interiorul duzei de gaz; nu este permisa formarea de punti de stropi
metalici in interiorul duzei de gaz
Reglati in asa fel timpul de ardere al arcului electric incat dupa stingerea arcului, sarma sa nu se lipeasca de baia de sudura
solidificata, dar arcul sa nu arda pana la iesire sarmei din duza de contact  
Reglarea gresita a parametrilor de sudare au drept rezultat un arc instabil si improscarea de stropi metalici care pe langa faptul ca
reclama o prelucrare ulterioara pentru indepartarea lor mai perturba si formarea corecta a perdelei de gaz protector; se vor
respecta parametrii de sudare din instructiunile de lucru si WPS

Respectati distanta dintre piesa de sudat si capatul duzei de contact (lungmea libera a sarmei electrod); in cazul arcului cu
pulverizare (spray arc) ea trebuie sa fie de 18…20mm; in cazul arcului scurt (short arc) de aprox. 14mm

Luati in considerare efectul de 'cos' la sudarea in pozitie verticala si ascensiunea perdelei de gaz ca urmare
a efectului termic provocat de o baie de dimensiuni mari
Nu lasati distanta prea mare intre duza de gaz si suprafata pieselor de sudat; daca distanta este prea mare, atmosfera de gaz
protector nu mai este asigurata corespunzator in spatiul arcului si la suprafata baii de sudare; o marire a debitului de gaz doar
partial eficienta in acest caz si duce la marirea costurlor
Pozitia pistoletului de sudare are o importanta influenta asupra patrunderii
Arcul electric trebuie sa topeasca flancurile rostului si stratul de radacina si nu are voie sa rada pe baia de sudare care se
formeaza; in caz contrar se produce lipsa de topire laterala; acesta se poate intampla si daca unghiul rostului este prea mic; nu este
permisa curgerea in avans a baii de sudura

La executia sudurilor de colt din table de grosimi diferite, trebuie modificata in asa fel inclinatia pistoletului
astfel incat acesta sa fie indreptat mai mult spre tabla mai groasa (sarma fiind indreptata spre punctul de
radacina) sau se va mentine unghiul de inclinare de 450 dar sarma se va indrepta cu 2…3mm spre tabla
mai groasa
La sudurile realizate intr-un singur strat si la sudurile de radacina, o pozitionare simetrica a pistoletului fata de marginile rostului
asigura o patrundere suficienta a flancurilor fara producerea defectelor cum ar fi lipsa de topire; la sudurile de umplere si de
acoperire trebuie luate in considerare si cusaturile deja depuse
O suprainaltare prea mare a cusaturii se produce atunci cand: viteza de sudare este prea mica, respectiv randamentul de topire este
prea mare, inclinatia pistoletului este prea mare, tensiunea arcului de sudare este prea mica si/sau avansul sarmei este prea mare
 Polizarea suprainaltarii excesive duce la cresterea costurilor
Adancitura in stratul de acoperire apara atunci cand:
la pendulare se asteapta prea mult la marginile rostului
stratul realizat printr-o singura trecere este prea lat
sectiunea stratului de acoperire este prea mare
Crestaturile marginale iau nastere atunci cand:
s-a asteptat prea mult la marginile rostului
tensiunea arcului este prea mare
cusaturile de colt realizate dintr-o singura trecere sunt prea groase
s-a adoptat o pozitie incorecta a pistoletului de sudare 
Craterul final apare atunci cand arcul electric este indepartat prea devreme sau prea rapid, in momentul cand baia de sudare este
inca prea mare; evitarea formarii craterului final:
prin umplerea craterului cu o miscare de dute-vino a pistoletului de sudare
utilizarea unei placute de capat
Incluziunile de zgura pot apar cand:
zgura (tunderul, arsura de laminare) este antrenata in baia de sudare
zgura produsa in cursul taierii termice nu a fost indepartata din rost
zgura ramasa de la straturile anterioare nu a fost indepartata total
Desprinderea zgurei se face mai usor daca suprafata cordonului de sudura este concava 

RECOMANDARI PRIVIND SUDAREA

Pentru a asigura patrunderea corespunzatoare si pentru a evita incluziunile de zgura si lipsa de topire - sudati intotdeauna
spre dreapta (metalul topit ramane mereu in urma).

In felul scesta este mai usor sa se asigure o buna patrundere si sa se previna intinderea zgurei pe directia de avans pe directia
de avans a baii de metal topit.

Sudarea spre stanga poate sa aiba ca rezultat o zona de legatura cu aspect rezonabil, dar patrunderea este deseori superficiala.
Exista si riscul ca zgura sa se deplaseze inaintea frontului baii de metal topit, dand nastere unor incluziuni de zgura si a lipsei
de topire.

Unghiul corect de inclinare este de 70-900. Daca unghiul este mai mic exista riscul patrunderii insuficiente si a lipsei de
topire.

Important: Un defect care poate sa para la orice sarma tubulara rutilica, este incluziunea de zgura, la pozitia PC.

In acest caz, unghiurile inguste ale rostului stimuleaza formarea unor dare de zgura pe marginea superioara a placii, acestea
fiind deseori asociate cu lipsa de topire. Sarmele rutilice au o predispozitie catre acest fenomen deoarece, datorita naturii lor,
arcul electric are o putere mai mica. De asemenea,

sudura are tendinta de a curge, in special la pozitia PC, astfel incat apar cu usurinta incarcari convexe. Pentru prevenirea
acestui fenomen, se poate mari unghiul rostului iar sudorul trebuie sa respecte distanta corecta dintre duza de contact si piesa
de lucru si sa mentina un arc electric scurt pentru ca forta de penetrare sa fie optima.

DEFECTE

DEFECTE DE PROCES CAUZE PROBABILE

Imersarea sarmei in metalul topit Parametri de sudare gresiti
Arderea sarmei spre interior Dispozitivul de presare a sarmei este prea tensionat

Parametri gresiti

Duza de contact deteriorata / uzata

Improscare cu metal topit Parametri de sudare gresit selectati

Gaz protector neadecvat / debitul de gaz prea scazut

Alimentare neuniforma cu srama a capului de sudare

Duza de contact uzata

Vopsea, rugina sau muradarie pe suprafata rostului

Alimentare neuniforma cu sarma / arc electric Tensionarea prea mica a rolei
instabil / incurcarea sarmei
Duza de contact uzata / deteriorata

Duza de contact de dimensiuni nepotrivite

Invelis deteriorat / uzat / indoit

Sarma murdara sau ruginita / bucle in sarma

Nealinierea rolelor si tuburilor de conducere a sarmei / role uzate

Bobina de sarma este franata

Debit neeuniform de gaz