Traducere neutorizată

INSTRUCŢIUNI PRACTICE CU CARACTER NERESTRICTIV

PRIVIND
PROTECŢIA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR
ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE PREZENŢA AGENŢILOR
CHIMICI LA LOCUL DE MUNCĂ

(Articolele 3, 4, 5, 6 şi punctul I al Anexei II din Directiva 98/24/CE)

Comisia Europeană
Direcţia Generală pentru Angajare, Afaceri sociale
şi Egalitate de Şanse
Unitatea D.4

Manuscris terminat în iunie 2005

1
INTRODUCERE
1. OBIECTIVUL ŞI IMPORTANŢA INSTRUCŢIUNILOR PRACTICE

Directiva 98/24/CE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva

riscurilor legate de expunerea lor la agenţi chimici (HG nr. 1218/2006) are ca bază juridică
articolul 137 din tratatul Uniunii Europeane şi stabileşte, prin urmare, condiţii minime de
securitate şi sănătate în muncă pe care Statele membre trebuie să le aplice, lăsându-le
libertatea de a adopta reglementări mai stricte în acest domeniu.
Prezentul document răspunde cerinţelor articolului 12.2 al Directivei 98/24/CE (art. 43
din HG nr. 1218/2006) referitor la elaborarea, de către Comisia Europeană, a îndrumărilor
practice privind articolele 3, 4, 5 şi 6, precum şi punctul 1.3 din anexa II a acestei directive
(Art. 10, 16, 17 20(4), Anexa 2 pct. 1.3 la HG nr. 1218/2006). Este important, deci, să se
sublinieze că prezentul document nu acoperă totalitatea textului directivei, ci doar aspectele
conţinute în aceste articole, respectiv:
metodele de măsurare şi evaluare ale concentraţiilor atmosferice prezente la locul de
muncă pentru compararea cu valorile limită de expunere profesională stabilite în
Directiva 2000/30/CE (anexa 1 la HG nr. 1218/2006).
evaluarea riscurilor
principiile generale de prevenire
măsurile specifice de prevenire şi protecţie
supravegherea sănătăţii lucrătorilor expuşi la plumb şi la derivaţii ionici ai acestuia.

Obiectivul acestor instrucţiuni practice este de a sprijini Statelor membre la elaborarea

politicilor lor naţionale şi de a facilita aplicarea reglementarilor lor referitoare la protecţia
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Deşi aceste instrucţiuni au un caracter de recomandare şi
sunt nerestrictive, Statele membre vor trebui să ţină cont de acestea, pe cât posibil, conform
prevederilor articolului 12.2 din Directiva 98/24/CE (art. 43 din HG nr. 1218/2006).
Prezentul document stabileşte liniile generale ale acţivităţii de prevenire în cazul
prezenţei agenţlori chimici la locul de muncă şi propune unele instrumente practice care să
permită respectarea acestor aspecte concrete, cum este evaluarea riscurilor. Aceste
instrumente trebuie considerate ca un ajutor pentru Statele membre în vederea implementării
corecte a reglementarilor lor naţionale, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, fără a
considera, totuşi, aceste instrumente ca fiind singurul mijloc care permite facilitarea
implementării.
Este important de menţionat că există unele probleme practice legate de identificarea
periculozităţii agenţilor chimici sau de evaluarea riscurilor care decurg din acestea. Este vorba
de următoarele cazuri:
 substanţe neclasificate ca fiind periculoase (din cauza lipsei de periculozitate sau a
faptului că nu există suficiente informaţii, în special privind efectele pe termen lung,
ceea ce face ca acestea să fie considerate nepericuloase atât timp cât nu sunt
disponibile alte date);
 substanţe pentru care informaţiile sunt suficiente pentru o clasificare corectă conform
Directivei 67/546/CEE (OG nr. 200/2000), dar care ar putea antrena o subestimare sau
o supraestimare a periculozităţii lor;

2
  preparate clasificate conform Directivei 1999/45/CE (HG nr. 92/2003), pentru care
evaluarea proprietăţilor lor periculoase poate fi mai puţin severă decât evaluarea
proprietăţilor fiecăreia din substanţele care le compun.
Acest document nu tratează într-o manieră exhaustivă problematica care rezultă din
aceste cazuri. De aceea este recomandat ca Statele membre să elaboreze instrucţiuni mai
detaliate în acest sens.

2. DEFINIŢII

Pentru interpretarea corectă a acestor instrucţiuni practice se propun în continuare

comentarii la definiţiile conţinute la art.2 al Directivei 98/24/CE (art. 5 HG nr. 1218/2006).

Un agent chimic este orice element sau compus chimic, pur sau în amestec, în stare
naturală sau fabricat, utilizat sau eliberat, mai ales sub formă de deşeu, prin orice activitete
profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este pus pe piaţă sau nu.

Se crede adesea că utilizarea agenţilor chimici şi riscurile asociate se limitează la

industriile chimice şi conexe, cum ar fi industria farmaceutică sau industria petrolului, care, în
mod fundamental, fabrică agenţii chimici. Aceasta opinie este total eronată, căci astăzi
utilizarea agenţilor chimici este practic universală, nu numai în procesul de muncă, dar şi în
activităţile casnice, educative şi recreative (care depăşesc domeniul de aplicare a Directivei
98/24/CE) (HG nr. 1218/2006) sub formă de produse de curăţenie, adezivi, cosmetice etc.
Rezultă de aici că riscurile legate de aceşti agenţi pot ameninţa un mare număr de locuri de
muncă atât în industrie cât şi în agricultură sau servicii.

Printre activităţile care, chiar dacă nu sunt propriu-zis «chimice», au înregistrat în

cursul ultimilor ani o creştere mare în utilizarea agenţilor chimici, se remarcă în special:
 construcţiile şi activităţile complementare (tâmplărie, vopsitorie, instalaţii de apă, de
gaze, de electricitate etc.);
 curăţătoriile profesionale, mai ales în mediile industriale şi cele ale unor servicii cum ar
fi spitalele pentru care calitatea curăţării este critică;
 spitalele, care folosesc numeroşi agenţi chimici cum sunt anestezicele, sterilizantele,
citostaticele etc.;
 industria tratării reziduurilor ale căror reziduuri proprii sunt (sau conţin) adesea agenţi
chimici şi care, în plus, utilizează chiar agenţi chimici incorporându-i în proces pentru a
obţine rezultatele dorite;
 agricultura, în special agricultura intensivă în care este foarte frecventă combinarea
utilizării de incinte de cultură închise sau semi închise (sere) cu utilizarea masivă de
agenţi chimici de diverse tipuri, în special de pesticide.
Se menţionează un ansamblu neexhaustiv de activităţi «nechimice» în care utilizarea
agenţilor chimici este foarte frecventă:
 prelucrările mecanice
 atelierele mecanice
 imprimeriile
3
  farmacii, magazine de cosmetice
 laboratoarele
 restaurarea de opere de artă
 saloanele de coafură, înfrumuseţare etc.

Un agent chimic periculos (ACP) este:

i) orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca substanţă periculoasă
definite la anexa VI la Directiva 67/548/CEE (Anexa 1 la HG nr. 490/2002), fie că acea
substanţă este sau nu clasificată în temeniul directivei menţionate, cu excepţia substanţelor
care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substanţe periculoase pentru mediu;
ii) orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare a preparatelor periculoase în
sensul Directivei 88/379/CEE (1) (HG nr. 92/2003), fie că acel preparat este sau nu clasificat
în temeiul directivei menţionate, cu excepţia preparatelor care întrunesc numai criteriile de
clasificare a substanţelor periculoase pentru mediu;
iii) orice agent chimic care, deşi nu întruneşte criteriile de clasificare ca fiind periculoas
conform punctelor i) şi ii), poate prezenta un risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor
din cauza proprietăţilor sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice şi modului în care acesta
este utilizat sau prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic a cărui valoare limită
de expunere profesională este stabilită în virtutea articolului 3 (art.10 din HG nr. 1218/2006).
(1) Înlocuită de Directiva 1999/45/CE.

Este important să se sublinieze că proprietăţile toxicologice sau fizico-chimice ale

agenţilor chimici nu sunt singurele criterii care le determină periculozitatea conform acestei
directive. În acest sens, temperatura sau presiunea la care agentul este suspus, capacitatea
sa de a înlocui oxigenul într-o incintă sau modul de utilizare sau manipulare constituie
caracteristici de periculozitate în virtutea punctului iii).

Astfel, vaporii de apă pot constitui un risc dacă sunt, de exemplu, la 150 0C iar un solid
inert sub formă de pulbere respirabilă se poate de asemenea dovedi un pericol. (Unele State
membre dispun de o valoare limită de expunere profesională pentru acest caz, ca particule
neclasificate altfel).

Pericolul este proprietatea intrinsecă a unui agent chimic susceptibil de a avea un

efect dăunător.

Conform acestei definiţii şi precedentelor, atât proprietăţile intrinseci ale agentului

chimic (fizico-chimice şi toxicologice) cât şi modul de utilizare sau prezent la locul de muncă
constituie periculozitatea agentului chimic atunci când acestea sunt susceptibile de a avea un
efect dăunător.

Riscul este probabilitatea pe care o atinge potenţialul de dăunare în condiţiile de

utilizare şi/sau de expunere.

Pentru a evalua riscul, intervin deci două variabile: vătămarea şi probabilitatea ca

aceasta să se producă. Prin urmare, trebuie cunoscute la fel de bine atât periculozitatea

4
intrinsecă a agentului chimic cât şi condiţiile de utilizare şi de manipulare, inclusiv măsurile de
prevenire şi protecţie existente.

Astfel, se poate spune că, în cazul prezenţei acidului sulfuric într-o întreprindere, va
exista întotdeauna un pericol. Cu toate acestea, se poate vorbi de un nivel de risc aproape
inexistent dacă acidul sulfuric este păstrat în recipiente etanşe cu sisteme de securitate, dacă
procesul se desfăşoară în vase închise etc.

Prezentul document menţionează şi alte concepte a căror definiţie nu apare în

Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006). În continuare sunt definite aceste concepte în sensul
în care sunt utilizate în prezentele instrucţiuni practice.

O expunere la agenţii chimici este orice situaţie legată de procesul de muncă

desfăşurat în condiţii normale, în care se constată prezenţa unui agent chimic care vine în
contact cu lucrătorul prin piele sau prin inhalare.

Un accident cauzat de agenţii chimici este un eveniment anormal care se produce în

timpul procesului de muncă, instantaneu şi neaşteptat, şi care provoacă o expunere bruscă a
lucrătorilor la agenţii chimici periculoşi sau la energia pe care aceştia din urmă o degajă.

3. MECANISME CARE STAU LA ORIGINEA EFECTELOR DĂUNĂTOARE CAUZATE

DE AGENŢII CHIMICI

Agenţii chimici pot avea efecte dăunătoare asupra organismului uman, fie direct fie prin
generarea unei forme de energie care se poate dovedi dăunătoare pentru sănătatea umană.

În primul caz, pentru ca un agent chimic să poată dăuna direct asupra organismului,
este absolut necesar (dar nu suficient) că moleculele acestui agent să intre în contact cu un
punct al acestui organism.

Vătămarea se poate manifesta rapid, respectiv imediat, după contact (efect acut) sau
se poate manifesta după o perioadă lungă de expuneri repetate (efect cronic).

Din alt punct de vedere, vătămarea se poate manifesta în punctul de contact dintre
agentul chimic şi organism (piele, aparatul respirator, aparatul digestiv), caz în care se
vorbeşte despre efect local, sau se poate manifesta, după un proces de absorbţie şi de
distribuţie în organism, în mai multe puncte ale acestuia, indiferent de locul unde s-a produs
contactul (efect sistemic). Efectele locale pot fi, de exemplu, iritaţia căilor respiratorii cauzată
de inhalarea de amoniac sau arderea pielii ca urmare a unui contact cu acid sulfuric. Dintre
exemplele de efecte sistemice, se pot menţiona leziunile hepatice cauzate de inhalarea unor
solvenţi sau leziunile neurologice cauzate de inhalarea vaporilor de mercur.

In cel de-al doilea caz, efectul dăunător este provocat de energia degajată ca urmare a
combustiei sau exploziei agenţilor chimici susceptibili să antreneze acest tip de fenomene.

Incendiile la locul de muncă pot sta la originea unor arsuri grave pentru lucrători, în
special dacă nu s-au luat măsurile în caz de urgenţă corespunzătoare; aproape invariabil,
acestea aduc daune grave patrimoniului întreprinderii.

5
 Exploziile se produc în urma unei reacţii bruşte de oxidare sau de descompunere
cauzată de creşteri de temperatură, de presiune sau de creşteri ale celor doi parametri în
acelaşi timp. Din cauza caracterului lor practic instantaneu, exploziile au în general efecte
foarte grave atât asupra persoanelor cât şi asupra bunurilor.

Având în vedere potenţialului distructiv al exploziilor, Uniunea Europeană a publicat

Directiva 94/9/CE (HG nr. 752/2004) privind aparatele şi sistemele de protecţie destinate
utilizării în atmosfere potenţial explozive şi Directiva 1999/92/CE (ATEX) (HG nr. 1058/2006)
privind lucrul în atmosfere explozive. Comisia Europeană a publicat ghid de bune practici
referitor la celel două directive.

4. STRUCTURA GHIDULUI ŞI RAPORTAREA LA DIRECTIVA 98/24/CE

Tabelul 1 - Concordanţa conţinutul ghidului cu textul directivei 98/24/CE

Art.din Art.din
PARTEA CAPITOL TITLU Directiva HG 1218/06
98/24/CE
Partea I Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor
1. Identificarea şi evaluarea riscurilor legate de Art. 4.6 Cap.II,
prezenta ACP Secţiunea 1,
art. 12-16
2. Principii de prevenire pentru eliminarea sau Art. 5.2 Cap.II,
reducerea maximă a riscurilor Secţiunea 2,
art. 17
3. Masuri specifice de protecţie şi prevenire pentru Art. 6.2 Cap.II,
controlul riscurilor Secţiunea 3,
art. 20
Partea II Controlul biologic şi supravegherea stării de Secţiune Secţiunea
sănătate a lucrătorilor expuşi la plumb şi la a 1.3 1.3
derivaţi săi ionici Anexa II Anexa 2
Partea III Bibliografie
ANEXE
Anexa 1 Fraze de risc (R) şi de securitate (S) şi
combinaţiile lor *
Anexa 2 Metode simplificate de evaluare a riscurilor
Anexa 3 Exemple de aplicare a principiilor de prevenire şi
a măsurilor specifice în două procese industriale
Anexa 4 Evaluarea cantitativă a expunerii la agenţi
chimici
Anexa 5 Metode standardizate de măsurare a Art. 3.10 Cap. I,
concentraţiilor de ACP în aerul de la locul de Secţiunea 3,
muncă în vederea comparări cu valorile limită de art. 10
expunere profesională
Anexa 6 Fişe de metode de analiză a plumbului şi a
derivaţilor săi ionici în aer şi în sânge
* Anexele 5 şi 6 la HG 490/2002

6
 5. LEGISLAŢIE COMPLEMENTARĂ DIRECTIVEI 98/24/CE

În continuare este prezentată o listă neexhaustivă a reglementărilor aplicabile în

Uniunea Europeană care completează Directiva 98/24/CE. Acestea pot fi împărţite în patru
grupuri:

a) Identificarea ACP

 Directiva Consiliului 67/548/CEE şi modificările şi adaptările sale la progresul tehnic

privind alinierea dispoziţiilor legislative, reglementare şi administrative privind
clasificarea, ambalajul şi etichetarea substanţelor periculoase (OG nr. 200/2000).
 Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi adaptările sale la
progresul tehnic privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase
(OG nr. 200/2000).
 Directiva 91/155/CEE a Comisiei, modificată prin directiva 2001/58/CE, care stabileşte
modalităţile sistemului de informare specifică privind preparatele periculoase (fişe
tehnice de securitate) (OG nr. 200/2000).

b) Securitate chimică

 Directiva 96/82/CE a Consiliului privind controlul activităţilor care prezintă pericole de

accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. Decizii ulterioare ale
Comisiei privind aplicarea sa (HG nr. 95/2003).
 Directiva 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la echipamentele
şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere explozive (HG nr. 752/2004).
 Directiva 1999/92/CE privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor
explozive (HG nr. 1058/2006).

c) Lucrări cu anumiţi ACP

 Directiva 2003/18/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 27 martie 2003

care modifică Directiva 83/477/CEE a Consiliului privind protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest (HG nr. 1875/2005).
 Directiva 2004/37/CE a Consiliului privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi
sănătate pentru protecţia muncitorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni în muncă (HG nr. 1093/2006).

d) Transportul mărfurilor periculoase

 Instrucţiuni tehnice pentru transportul de materiale periculoase pe cale aeriană

[OACI (1)].
 Codul maritim internaţional de mărfuri periculoase [IMDG ( 2)].

1
Organizaţia aviaţiei civile internaţionale
2
Codul maritim internaţional de mărfuri periculoase
7
  97/C 267/16. Propunere de directivă a Consiliului referitoare la alinierea legislaţiilor
Statelor membre în domeniul transportului de materii periculoase pe cale navigabilă (şi
modificări)
 Transportul materialelor periculoase pe cale fluvială [ADN( 3)]
 Acord european privind transportul internaţional de materiale periculoase pe cale
rutieră [ADR (4)]. (HG nr. 1374/2000).
 Regulament privind transportul internaţional de materiale periculoase pe cale ferată
[RID (5) - Directiva 96/49/CE (până la Directiva 2004/89/CE) privind armonizarea
legislaţiilor Statelor membre în domeniul transportului mărfurilor periculoase pe calea
ferată (Ordin nr. 224/2004).
Este obligatoriu, bineînţeles, să nu se ia în considerare caracteristicile specifice ale
lucrătorilor deosebit de sensibili în perioada aplicării Directivei 98/24/CE, în special a
Directivei 94/33/CE privind protecţia tinerilor în muncă (Ordin nr. 753/2006) şi a Directivei
92/85/CEE privind protecţia maternităţii la locurile de muncă (OUG nr. 96/2003).
Partea a III a acestui document, care prezintă bibliografia, conţine alte directive şi
reglementari care completează Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006).

3
Recomandarea privind transportul internaţional de mărfuri periculoase pe cale navigabilă
4
Acord european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase
5
Regulament internaţional de transport feroviar al mărfurilor periculoase
8
PARTEA I
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTROLUL RISCURILOR PE
CARE LE IMPLICĂ PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI PERICULOŞI
LA LOCUL DE MUNCĂ
1. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCULUI LEGAT DE PREZENŢA AGENŢILOR
CHIMICI LA LOCURILE DE MUNCĂ

1.1. SURSE DE INFORMARE ASUPRA PERICULOZITĂŢII AGENŢILOR CHIMICI

Agenţii chimici prezenţi la locurile de muncă pot sta la baza riscurilor pentru sănătatea
sau securitatea lucrătorilor din cauza:
 proprietăţilor lor periculoase (fizico-chimice sau toxicologice) (de exemplu produs
exploziv sau sensibilizant)
 temperaturii sau presiunii la care sunt folosite la locurile de muncă (de exemplu vapori
de apă la 1500C)
 capacităţii lor de a înlocui oxigenul din atmosferă la locurile de muncă (de exemplu gaz
inert sub presiune)
 formei sub care se găsesc la locurile de muncă (de exemplu solid inert sub formă de
pulbere respirabilă).
Pentru a determina riscurile posibile legate de prezenţa agenţilor chimici la locurile de
muncă, este deci absolut necesar să se cunoască proprietăţile periculoase ale agenţilor
chimici şi forma sub care sunt utilizaţi sau prezenţi.

Informaţiile despre proprietăţile periculoase ale agenţilor chimici prezenţi la locurile de

muncă, prima etapă a evaluării acestor riscuri, pot fi obţinute din sursele indicate în cele ce
urmează.
1.1.1. Eticheta
Potrivit legislaţiei care decurge din directivele europene privind clasificarea, ambalarea,
etichetarea şi sistemul de informare specific substanţelor şi preparatelor chimice (denumite
„produse chimice”), toate recipientele care conţin produse chimice periculoase trebuie să fie
etichetate conform unui model definit. Excepţie face cazul distribuţiei în vrac. Totuşi, dacă
produsul este transportat, acesta va face obiectul unei etichetări specifice pentru transport.

Conţinutul etichetei (a se vedea fig. I.1) furnizează informaţii privind:

a) natura produsului chimic;
b) producătorul sau furnizorul;
c) periculozitatea intrinsecă a produsului legată de proprietăţile sau de efectele sale, care
include următoarele date:
 Clasificarea produsului potrivit categoriilor de periculozitate definite. Această
clasificare este prezentată printr-o combinaţie de simboluri şi indicaţii de pericol

9
 (a se vedea cadrul I.1). Simbolurile permit atragerea atenţiei cu uşurinţă asupra
caracteristicilor generale ale periculozităţii produsului.
 Frazele de risc R atribuite produsului, alese din lista prezentată în anexa nr. 1
(anexa III la Directiva 67/548/CEE) (Anexa 5 la HG nr. 490/2002). Aceste fraze
descriu efectele concrete ale produsului asupra sănătăţii omului şi asupra
mediului sau riscurile pentru securitate; constituie o informaţie fundamentală
care trebuie să fie luată în considerare la evaluarea riscurilor.
 Frazele de securitate S atribuite produsului din cele prezentate în anexa nr. 1
(anexa IV a directiva 67/548/CEE) (Anexa 6 la HG nr. 490/2002). Acestea sunt
recomandări de prudenţă de care trebuie ţinut cont în momentul manipulării sau
utilizării produsului.
Informaţiile conţinute de etichetă se găsesc şi în fişele tehnice de securitate împreună
cu alte date importante.

Informaţii despre periculozitatea agenţilor chimici

Eticheta
Pictograme, frazele R şi S
Fişele tehnice de securitate
Ghiduri practice Recomandări ale Comisiei Europene
Legislaţie Valori limită de expunere profesională
Alte surse (baze de date, internet…)

Figura I.1 – Etichetarea produselor chimice

Identificarea pericolelor (potrivit anexei II aa Directiva 67/548/CEE) (anexa 1 la HG 490/2002)

T (Toxic) X n (Nociv) C (Corosiv) F (Foarte inflamabil) O (Oxidant) E (Exploziv) N (Periculos

T+(Foarte toxic X i (Iritant) F+ (Extrem de pentru mediu)
inflamabil)

Identificarea produsului
Remarcă: Simbolurile „toxic”, „nociv” şi „iritant” se
pot aplica produselor sensibilizante, cancerigene,
(Substanţă sau preparat)
mutagene sau toxice pentru reproducere, aceste
produse fiind identificate printr-o frază R
caracteristică

Compoziţia
(Lista substanţelor
T F periculoase pe care le
conţine preparatul, după
Descrierea riscului ABCD – 33 concentraţie şi
toxicitate)
(Frazele R) Toxic Foarte inflamabil Conţine …..

R 11-23/25: XXX S.A.

Toxic prin inhalare si prin înghiţire Str. DCA…
Foarte inflamabil Tel ….

S 7-16-24-45:
A se păstra containerul/recipientul închis ermetic.
Măsuri preventive Numele responsabilului
A se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei. Fumatul
(Frazele S) pentru comercializare
interzis. (nume, adresă şi
A se evita contactul cu pielea. telefon)
În caz de accident sau boală, a se consulta imediat medicul (Dacă este
posibil, a i se arăta eticheta).

10
1.1.2. Fişele Tehnice de Securitate
Fişa Tehnică de Securitate (FTS) completează eticheta, furnizând informaţii pe care
aceasta din urmă ar putea să nu le conţină.
Potrivit dispoziţiilor legislative citate mai sus, furnizorul unui agent chimic periculos,
ambalat sau în vrac, trebuie să dea utilizatorului profesional o FTS a produsului livrat.
Furnizorul unui preparat trebuie, de asemenea, la cererea utilizatorului profesional, să îi dea
acestuia din urmă o FTS atunci când preparatul, deşi neclasificat ca periculos, conţine cel
puţin o substanţă clasificată periculoasă pentru sănătate sau mediu sau o substanţă pentru
care există valori limite de expunere profesionale, la o concentraţie ≥ 1% (greutate) pentru
preparatele negazoase şi ≥ 0,2% (volum) pentru preparatele gazoase.
Scopul FTS este de a informa eficient şi suficient utilizatorul profesional despre
periculozitatea unui produs pentru sănătate, securitate şi mediu şi pentru a-i permite să
evalueze riscurile legate de utilizarea acestuia de către lucrători precum şi să evalueze
periculozitatea altor agenţi chimici în caz de înlocuire.
Aceste fişe trebuie redactate în limba ţării unde produsul va fi livrat; trebuie de
asemenea, să fie datate iar conţinutul trebuie actualizat în funcţie de informaţiile noi
disponibile; modificările trebuie comunicate destinatarului.

Informaţiile conţinute de FTS sunt împărţite în 16 capitole, potrivit modelului definit în

directiva 91/155/CEE, modificată de Directiva 2001/58/CE (Anexa 5 la HG nr. 92/2003), şi
anume:
1. Identificarea substanţei/ preparatului chimic
periculos şi a firmei sau întreprinderii
2. Compoziţia/informaţii despre ingresiente
3. Identificarea pericolelor substanţei/
preparatului chimic periculos
4. Măsuri de prim ajutor
5. Măsuri de combatere a incendiilor
6. Măsuri împotriva pierderilor accidentale
7. Manipulare şi depozitare
8. Controlul expunerii/protecţiei individuale
9. Proprietăţi fizice-chimice ale substanţei/
preparatului chimic periculos
10. Stabilitate şi reactivitate
11. Informaţii toxicologice
12. Informaţii ecologice
13. Măsuri privind evacuarea substanţei/
preparatului chimic periculos
14. Informaţii privind transportul
15. Informaţii privind reglementările specifice
aplicabile
16. Alte informaţii

11
Cadrul I.1 – Clasificarea, simbolurile şi categoriile de pericol (Anexa 4 la HG 490/2002)
Proprietăţi Categoriile Identificare Proprietăţi Categoriile Identificare
sau efecte de pericol sau efecte de pericol
R45 sau R49

Cat. 1
Explozivi
E şi 2
T

Cancerigeni
Exploziv
Toxic

R40

Oxidanţi Cat. 3
O
Oxidant Xn
Nociv
Fizico-chimice

R46

Efecte specifice asupra sănătăţii

Extrem de Cat. 1
F+
inflamabili Extrem de
şi 2 T
Toxic
inflamabil

Mutageni
R68
Foarte
inflamabili
F
Foarte Cat. 3 Xn
inflamabil Nociv

Inflamabili R10
R60, R61
Toxici pentru reproducere

Cat. 1
Foarte toxici T+ şi 2 T
Foarte toxic Toxic

R62 sau R63

Toxici T
Cat. 3
Toxic Xn
Toxicologice

Nociv

R52, R53, R59(1)

Periculoşi pentru mediu
Efecte asupra mediului

Xn
Nociv
Nocivi N
Periculos
pentru mediu

Corosivi

C
Corosiv

12
 (1)
În acest caz, se pot utiliza în mod alternativ frazele
R sau pictograma
Iritanţi
Xi Informaţiilor conţinute într-o FTS sunt
Iritant
esenţiale pentru o analiză a pericolelor
legate de un produs. Din acest motiv, FTS
Prin inha-
este o sursă de informaţii de bază pentru
lare evaluarea riscurilor legate de prezenţa
Xi
Iritant agenţilor chimici la locurile de muncă. Cadrul
Sensibilizanţi I.2 prezintă o schemă a utilizării datelor
conţinute în diverse paragrafe ale fişei.
Prin
contact
cutanat
Xi
Iritant

Importanţa FTS justifică organizarea, la nivelul întreprinderii, a unui serviciu specific

care să asigure utilizarea şi valoarificarea acestora.
Cadrul I.2 – Aplicabilitatea fişei tehnice de securitate ( *)

Informaţii generale Paragraful

- Numele producătorului şi furnizorului 1
- Compoziţia chimică 2
- Proprietăţi fizice şi chimice 9

Utilizare Paragraful
- Utilizări recomandate şi restricţii 16
- Manipularea şi depozitarea 7 şi 15
- Protecţia utilizatorului 8
- Valori limită de expunere 8 şi 15
- Limitări la comercializare şi la expunerea lucrătorilor 15

Transport Paragraful
- Precauţii şi recomandări 14
- Periculozitate pentru transport 14

Pericole Paragraful
- Securitate: inflamabil, exploziv, reactiv 3,9 şi 10
- Sănătate: toxic 3 şi 11
- Mediul înconjurător: ecotoxicitate 3 şi 12

Eliminare Paragraful
- Reziduuri/deşeuri, reciclare 13

În caz de urgenţă Paragraful

- Primul ajutor 4
- Incendiu 5
13
 - Vărsare/scurgere 6

(*) Sursa: Uniunea Industriilor Chimice/DT 62.

Cadrul I.3 rezumă acţiunile unei bune gestionări a FTS. Aceste acţiuni au mai multe
obiective:
 Crearea şi menţinerea unui registru actualizat cu FTS care corespunde produselor
chimice utilizate în întreprindere, ţinând legătura cu furnizorii, ceea ce permite de
asemenea, primirea de informaţii necesare asupra produselor, informaţii care nu se
regăsesc în FTS.
 Compararea informaţiilor conţinute de FTS cu eticheta produselor chimice şi condiţiile
de utilizare în întreprindere; această comparaţie este obligatorie când apare o nouă
FTS sau o nouă versiune a acesteia.
 Utilizarea informaţiilor conţinute în FTS la evaluarea riscurilor la locul de muncă şi în
cadrul altor acţiuni precum:
- la elaborarea instrucţiunilor de securitate;
- la formarea lucrătorilor;
- la informarea lucrătorilor;
- în caz de urgenţă (incluzând şi informarea adecvată destinată serviciilor
exterioare care intervin în caz de urgenţă).
 Punerea la dispoziţia serviciilor de medicină a muncii a FTS pentru a fi utilizate la
evaluarea riscurilor şiCONDUCEREA ÎNTRPRINDERII
în cadrul supravegherii sănătăţii, ţinând cont de eventualul sfat
(Serviciul de prevenire)
al acestor servicii la elaborarea procedurilor în caz de urgenţă.
Ultima formă
 Punerea
a FTSFTS la dispoziţia lucrătorilor sau a reprezentaţilor acestora.
Supravegherea Medicul de
Furnizorul
Cadrul I.3 – Gestionarea şi utilizarea fişei tehnice de securitate ( *) sănătăţii medicina muncii
produsului

Clasificarea şi Verificarea coerenţei între

gestionarea FTS FTS şi eticheta produsului

Analiză încrucişată:
proprietăţile produsului ↔ condiţii de utilizare Servicii
externe de
prevenire

EVALUAREA RISCURILOR LA LOCURILE DE MUNCĂ

Organizarea protecţiei şi prevenirii

(locuri de muncă, mediu înconjurător)

Formarea Instrucţiuni de Informarea Proceduri în caz

lucrătorilor securitate lucrătorilor de urgenţă

14
Acţiune
Rapoarte
 (*) Sursa: Uniunea Industriilor Chimice/DT 62.
1.1.3. Valori limită de expunere profesională şi valori limită biologice
Valorile limită de expunere profesională şi valorile limită biologice sunt parametri de
referinţă specifici, utilizaţi pentru evaluarea riscurilor de expunere la agenţii chimici la locul de
muncă.
Valorile limită pot fi de două tipuri, după cum au fost stabilite ţinând cont exclusiv de
criterii de sănătate sau ţinând cont, în plus, de criterii de prevenire. În primul, caz aceste
valori constituie referinţe pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor. În cel de al doilea caz,
care include limitele agenţilor genotoxici (cancerigeni şi mutageni) (Anexa 3 la HG nr.
1093/2006), valorile limită sunt referinţe de nivel de risc care nu trebuie niciodată depăşite.
Listele valorilor limită trebuie să evidenţieze, de o manieră neechivocă, cele două tipuri de
valori.
Conform Directivei 98/24/CE, toate ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să
dispună de propriile lor liste naţionale de limite de expunere (Anexa 1 la HG nr. 1218/2006) şi
de limite biologice (Anexa 2.2 la HG nr. 1218/2006). Valorile limită ce trebuie utilizate în
fiecare ţară pentru evaluarea riscurilor sunt cele care figurează în aceaste liste şi care sunt
aplicate conform naturii lor.
Se menţionează că, în conformitate cu legislaţia comunitară (98/24/CE), orice
substanţă care are o limită de expunere profesională trebuie să fie considerată ca o
substanţă periculoasă. Este cazul particulelor de materii insolubile care nu au putut fi
clasificate ca fiind periculoase pentru sănătate. La fel este cazul substanţelor produse prin
descompunere sau în cursul tratamentului termic al unor materiale cum ar fi plasticul, diverse
metale (sudură şi alte aplicaţii), gudron de huilă etc.
1.1.4. Recomandările Comisiei Europene referitoare la rezultatele evaluării riscului şi la
strategia de limitare a riscului legat de substanţe
Este vorba de recomandările făcute în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr.
793/93/CEE din 23 martie 1993, privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente
(HG nr. 2427/2004) şi acestea se referă la substanţele identificate ca prioritare pentru
evaluarea lor.
Aceste recomandări sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, secţia L, şi
trebuie să figureze în FTS ale acestor produse precum şi în actualizări.
1.1.5. Alte surse
Atunci când nu este obligatorie furnizarea unei FTS, pentru că informaţia conţinută
în FTS a unui produs este insuficientă pentru a permite o evaluare corectă a riscurilor
15
antrenate de prezenţa sa la locul de muncă, sau pentru că este vorba de un agent care nu
este supus dispoziţiilor privind comercializarea produselor periculoase, utilizatorul profesional
poate cere furnizorului sau producătorului informaţia necesară în virtutea articolului 8.3 din
directiva 98/24/CE (art. 32 din HG nr. 1218/2006).
În toate cazurile se pot obţine informaţii interesante din alte surse cum ar fi:

 Norme referitoare la transportul mărfurilor periculoase pe cale rutieră [ADR ( 6)], pe cale
ferată [RID (7)], pe cale aeriană [ICAO-TI ( 8)] şi pe cale maritimă [cod IMDG ( 9)] sau
fluvială [AND (10)]; aici se găsesc clasificările de periculozitate a produselor chimice şi
simbolurilor lor (pictograme) precum şi indicaţii.
 Monografiile şi fisele de date pentru substanţe chimice, elaborate de diverse instituţii
pe baza informaţiilor ştiinţifice şi tehnice existente, aşa cum sunt fişele internaţionale
de securitate chimică întocmite sub auspiciile ONU ( 11), OIM (12)şi OMS (13)cu
colaborarea Comisiei UE şi care conţin, între alte date importante pentru domeniul
prevenirii riscurilor, pe cele referitoare la toxicitatea substanţelor şi la limitele de
concentraţie acceptabile;
 Băncile de date care pot fi accesate prin CD-ROM sau prin conexiune online;
 Bazele de date bibliografice care oferă rezultate ale lucrărilor publicate în reviste
specializate.
1.2. PROCESUL DE EVALUARE A RISCURILOR
Pentru a garanta că riscurile care ameninţă sănătatea persoanelor sunt în totalitate sub
control, Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006) stabileşte pentru angajator obligaţia de a
identifica prezenţa ACP la locul de muncă, de a îi elimina şi, atunci când nu este posibil, de a
evalua riscul pe care aceştia îl implică.
Tabelul I.1 – Riscuri legate de prezenţa ACP

Risc Unii factori de risc

Riscuri de incendiu 
Stare fizica (gaz,vapori,pulbere fină etc.)
şi/sau de explozie 
Presiune / temperatură

Inflamabilitatea ACP

Puterea calorifica a materialelor

Concentraţia în mediu (limite de inflamabilitate)

Surse de aprindere (fum, operaţii cu flacăra, instrumente,
încălţăminte, sarcini electrostatice, reacţii chimice exoterme)
Riscuri legate de reacţii
 Reactivitate şi instabilitate chimică a ACP
chimice periculoase  Sisteme de răcire insuficiente
 Sisteme de control a variabilelor cheie ale reacţiei puţin fiabile
(reglarea presiunii, a temperaturii şi a debitului)

6
Organizaţia aviaţiei civile internaţionale
7
Codul maritim internaţional de mărfuri periculoase
8
Recomandarea privind transportul internaţional de mărfuri periculoase pe cale navigabilă
9
Acord european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase
10
Regulament internaţional de transport feroviar al mărfurilor periculoase
11
Organizaţia Naţiunilor Unite
12
Organizaţia Internaţională a Muncii
13
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
16
Riscuri legate inhalarea  Toxicitatea ACP
agentului  Concentraţia în mediu
 Timpul de expunere
 Lucrători sensibili, vulnerabili
Riscuri legate de  Localizarea şi întinderea ariei de contact a agentului chimic cu
absorbţia prin piele pielea
 Toxicitatea ACP pe cale cutanată
 Durata şi frecventa contactului
 Lucrători sensibili, vulnerabili
Riscuri legate de  Toxicitatea ACP
absorbţia pe cale  Deteriorarea pielii
parenterală  Lucrători sensibili, vulnerabili
Riscuri legate de  Toxicitatea ACP
ingestie  Obiceiuri greşite de igienă personală
 Posibilitatea de a mânca, a bea sau de a fuma la locul de muncă
 Lucrători sensibili, vulnerabili
Riscuri legate de  Gestiunea incorecta a echipamentelor de protecţie individuala
contactul pielii sau al  Procedură de lucru inadecvată
ochilor cu agentul chimic Sistem de transvazare incorect
Riscuri chimice legate  Coroziunea materialelor şi instalaţiilor
de instalaţii care pot  Inexistenta mijloacelor de control a scăpărilor şi a deversărilor
avea consecinţe asupra (cuve de retenţie, protecţie împotriva impacturilor mecanice)
securităţii şi sănătăţii  Neexecutarea mentenanţei preventive
muncitorilor

Obiectivul iniţial al evaluării este de a cunoaşte riscurile pentru a le elimina. Eliminarea

riscurilor este, de fapt, primul principiu de prevenire aşa cum specifică Directiva cadru
89/391/CEE în articolul 6.2, punct a) (art. 7 (3), lit. a) din Legea securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006). Din păcate, nu este întotdeauna posibilă eliminarea riscurilor şi de
aceea evaluarea serveşte ca bază pentru reducerea lor deoarece permite stabilirea de
priorităţi, determinarea măsurilor de prevenire necesare şi cunoaşterea eficienţei măsurilor
existente.
Evaluarea riscurilor este în esenţă un proces de informare şi de studiu al proprietăţilor
periculoase ale agenţilor chimici prezenţi precum şi a condiţiilor în care aceştia sunt utilizaţi
pentru determinarea riscurilor existente, persoanelor expuse şi eventualelor afectări (ceea ce
include o eventuală sensibilitate individuală) evaluând în final posibilitatea daunei.
S-a afirmat mai sus că riscurile prezentate de ACP se manifestă fie prin contact direct
între ACP şi corpul uman, fie prin acţiunea pe care o poate exercita asupra acestuia din urma
energia generată atunci când ACP intervine printr-o reacţie chimică cum ar fi un incendiu sau
o explozie.

Este important să se menţioneze că riscurile ce trebuie evaluate în cadrul aplicării

Directivei 94/28/CE (HG nr. 1218/2006) legate de existenţa agenţilor chimici periculoşi pot fi
unul sau mai multe din următoarele riscuri:

 Risc de incendiu şi/sau de explozie

17
  Riscuri ocazionate de reacţii chimice periculoase sau care pot afecta sănătatea şi
securitatea lucrătorilor
 Riscul în caz de inhalare
 Risc legat de absorbţia prin piele
 Risc în caz de contact cu pielea sau cu ochii
 Risc legat de ingestie
 Risc legat de pătrunderea pe cale parenterală
Un factor de risc ce trebuie luat în seamă, independent de periculozitatea intrinsecă a
agentului, este cel reprezentat de slaba calitate, deteriorarea etc. echipamentelor, care poate
avea consecinţe pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor. Este important deci să se ţină
cont de riscurile chimice legate de astfel de defecţiuni. Tabelul I.1 prezintă în mod schematic
riscurile posibile legate de agenţii chimici periculoşi, precum şi o listă neexhaustivă a
circumstanţelor (condiţii, proprietăţi, factori etc.) care însoţesc aceste riscuri.
Pe de altă parte, manifestarea bolii poate avea nevoie de un timp de contact
îndelungat (de la câteva minute la mai mulţi ani) cu ACP sau în timp relativ scurt sau chiar să
fie instantanee. În primul caz, se vorbeşte despre riscul de expunere şi în cel de al doilea, de
riscul de accident. Diferenţele intrinseci ale acestor două categorii interzic utilizarea unei
abordări unice pentru evaluarea riscurilor; acestea trebuie deci să facă obiectul unui abrdări
separate.
Cadrul I.4 – Metodologii de evaluare a riscului legat de prezenţa ACP la locul de muncă
Evaluări simplificate Evaluări complexe
Risc de expunere A se vedea metodologia Măsuri de mediu conform EN 689/1995
(a) propusă la anexa 2.A (a se vedea anexele 4 şi 5) (SR EN
689/2003)
Risc de accident A se vedea metodologia  HAZOP (14)
(b) propusă la anexa 2.B  Arbori de defectare, deteriorarea
etc. (15)
 Arbori de evenimente (16)

Evaluarea riscurilor se poate face la diverse niveluri de detaliu. În acest sens, şi ca o

alternativă a evaluărilor detaliate şi complexe, se pot alege în unele cazuri metode

14
HAZOP este o metodă care constă într-un examen critic, formal şi sistematic al unui proces sau unui proiect
de execuţie al unei noi instalaţii, pentru evaluarea riscului potenţial al exploatării sau funcţionării incorecte a
componentelor individuale ale instalaţiei şi efectele acestei disfuncţionalităţi asupra ansamblului instalaţiei.
Aceasta metodă a fost elaborată de ICI (Imperial Chemical Industries) din Regatul Unit, pentru aplicarea
concepţiei de uzine de pesticide.
15
Metoda de analiză a arborelui de defectare, făcută ca urmare a selecţiei prealabile a “evenimentului nedorit
sau a evenimentului care se doreşte a fi evitat” (top event). Diferitele combinaţii de situaţii care pot da loc acestui
eveniment sunt reprezentate în mod sistematic. Fiecare eveniment este generat plecând de la evenimentele
unui nivel inferior, operatori sau părţi logice “Y” sau “O” care stabilesc legătura dintre niveluri. Arborele de
defectare, care se bazează pe algebra lui Boole, permite cunoaşterea “ansamblului minimal de defectare” care
poate duce la “evenimentul nedorit”.
16
Arborele de evenimente este o metodă inductivă care pleacă de la un eveniment iniţiator şi, în funcţie de
răspunsurile diferitelor elemente de securitate incorporate în instalaţie, arborele descrie secvenţele accidentale
care pot duce la diferite evenimente.
18
simplificate de evaluare a riscurilor legate de agenţii chimici. Cadul I.4 prezintă diversele
posibilităţi de evaluare a riscurilor legate de agenţii chimici.
a) Evaluarea riscurilor de expunere la ACD se face aplicând criteriile utilizate în mod
obişnuit pentru igiena industrială ţinând cont de următoarele variabile:
 Proprietăţile periculoase ale agenţilor chimici, mai ales informaţia conţinută în FTS
care trebuie să fie transmisă de furnizori şi valorile limită de expunere profesională sau
biologică definite prin lege
 Tipul de expunere (cutanată, prin inhalare etc.)
 Durata expunerii
 Condiţiile în care se lucrează cu aceşti agenţi, inclusiv cantităţile acestor agenţi
 Atunci când sunt disponibile, concluziile trase din studiile de supraveghere a sănătăţii.
În general, examinarea condiţiilor de muncă trebuie să includă rezultatele măsurătorilor
de mediu pentru compararea cu valorile limită de expunere profesională; atunci când o
valoare limită de expunere profesională în vigoare pe teritoriul unui Stat membru este
depăşită, angajatorul va trebui să adopte imediat măsuri de prevenire şi de protecţiepentru a
remedia situaţia.
Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 6.4 al Directivei 98/24/CE (art. 22 din HG
nr. 1218/2006), este posibil să nu se procedeze la măsurători de mediu cu condiţia ca
“angajatorul să demonstreze clar prin alte mijloace de evaluare că au fost luate măsurile
adecvate de prevenire şi protecţie”. Se pot astfel utiliza, la început sisteme de evaluare
simplificate aşa cum cele prezentate în continuare (anexa 2, partea A). Aceste tipuri de
metodologii simplificate au de asemenea avantajul că permit o abordare semicantitativă a
importanţei riscului în lipsa valorii limită de expunere.
În toate cazurile, pentru evaluarea expunerii la produse chimice periculoase prin
inhalare, se poate aplica standardul SR EN 689/2003. Anexa 5 conţine instrucţiuni practice
bazate pe aceast standard.
b) Evaluarea riscurilor legate de capacitatea pe care o au ACP de a provoca accidente, în
special incendii, explozii sau alte reacţii chimice periculoase, are în vedere:

 Pericolele legate de natura fizico-chimică a agenţilor chimici

 Factorii de risc în activităţile de depozitare, transport şi utilizare
 Consecinţele estimate dacă se produce un accident
Pentru evaluarea acestui tip de riscuri există metode complexe cum ar fi HAZOP,
analiza arborilor de defectare, arborii de evenimente etc., care nu sunt dezvoltate aici
deoarece sunt cunoscute. Aceste metode au următoarele caracteristici:
 Sunt utilizate atunci când consecinţele riscului pot fi foarte grave, atât în pierderi
umane cât şi materiale sau de poluare a mediului, fie în cadrul întreprinderii fie în afara
acesteia
 Cer o cunoaştere aprofundată a instalaţiilor
 Aplicarea lor cere în general participarea unei echipe de lucru care să cunoască în
mod aprofundat diversele sectoare (procese, instrumentare, mentenanţă, prevenire,
inginerie etc.)
 Ţinând cont de gravitatea eventuală a consecinţelor, analiza este în mod obişnuit
axată pe pagubele maxime pe care accidentul le poate provoca (top event)

19
 Pe de alta parte, evaluările simplificate (cum este cea propusă în anexa 2, partea B)
pot fi utilizate atunci când nu este rezonabil să se prevadă că accidentul va avea consecinţe
catastrofale. Acestea au ca obiectiv nu calcularea riscului absolut ci, pentru simplificare, de a
da o aproximaţie a amplorii riscului care va fi adesea suficient pentru ierarhizarea riscurilor şi,
prin urmare, pentru stabilirea priorităţilor acţiunilor preventive.
Cadrul I.5 prezintă, în mod schematic şi secvenţial, diferitele etape ale prevenirii
riscurilor atunci când se utilizează agenţi chimici periculoşi. Toate aceste etape sunt abordate
în partea I a prezentelor instrucţiuni practice. În primul capitol al părţii I s-au prezentat
identificarea şi aspectele generale ale evaluării riscurilor. Anexa 2 din prezentele instrucţiuni
expune două metodologii simplificate pentru clasificarea riscului (etapă recomandabilă înainte
de a se trece la evaluarea detaliata a riscurilor). Capitolele următoare – 2 şi 3 – dezvoltă
principiile de prevenire (care se aplică în orice situaţie de lucru unde se utilizează agenţi
chimici periculoşi) şi respectiv, măsurile de prevenire şi de protecţie; capitolul 3 conţine 16
fişe descriptive ale acestor tipuri de măsuri. Circuitul prezentat în diagramă este repetitiv, căci
evaluarea riscurilor şi a eficienţei măsurilor preventive existente trebuie să facă obiectul unei
revizuiri periodice. Aceasta este obligatorie în cazul oricărei schimbări a agenţilor chimici sau
a condiţiilor de muncă.

Cadrul I.5 – Diagrama ce trebuie urmărită pentru evaluarea riscurilor şi acţiunilor ce decurg din aceasta

Identificarea
agenţilor chimici

Periculozitate Condiţii de muncă

Clasificarea riscurilor
(metodologii simplificate)

icate)
Evaluare detaliată

Măsuri preventive: prioritizare-planificare-aplicare

Revizuire

20
2. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR LEGATE DE AGENŢII CHIMICI
PERICULOŞI
Aceste principii trebuie privite ca o extindere a principiilor menţionate în articolul 6,
aliniatele 1 şi 2, din Directiva 89/391/CEE (Legea securitătii si sănătătii în munca nr. 319/2006
art. ) pentru activităţile ce implică utilizarea de ACP. Aceste principii sunt menţionate în
articolul 5 din Directiva 98/24/CE (art. 17 din HG.1218/2006), după fraza următoare:
„Angajatorul este obligat să ia măsuri de eliminare sau de reducere la minimum a riscurilor
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor în procesele de muncă în care sunt implicaţi agenţi
chimici periculoşi...”
Eliminarea riscului legat de lucrul cu un ACP presupune dispariţia acestui agent şi se
recomandă, prin urmare, înlocuirea cu un alt agent sau cu un proces care permite eliminarea
sau reducerea riscului. În cazul în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic,
riscul trebuie redus prin aplicarea de măsuri de prevenire şi/sau de protecţie. În mod normal,
rezultatul evaluării de risc şi informarea care se face cu acestă ocazie permit determinarea
măsurilor preventive ce trebuie luate.
Este absolut necesar să se aplice principiile generale de prevenire ori de câte ori o
muncă implică utilizarea de agenţi chimici periculoşi, independent de faptul că, pe de altă
parte, evaluarea riscurilor indică necesitatea aplicării de măsuri specifice de prevenire. Pentru
a aplica aceste măsuri este necesară integrarea aspectelor fundamentale ale prevenirii în
organizarea muncii. În general, este vorba de aplicarea regulilor logicii şi ale bunului simţ în
activităţile executate cu ACP.

PRINCIPII DE ELIMINARE SAU REDUCERE A RISCURILOR

 Conceperea şi organizarea proceselor de muncă de la locul de muncă
 Asigurarea de echipamente adecvate lucrului cu agenţi chimici şi a unei activităţi de
întreţinere care să garanteze sănătatea şi securitatea lucrătorilor
 Reducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi expuşi
 Reducerea la minimum a duratei şi a intensităţii expunerii
 Măsuri de igienă adecvate
 Reducerea cantităţilor de agenţi chimici prezenţi la locurile de muncă la minimum necesar
pentru activitatea/munca avută în vedere
 Procese de lucru adecvate care să includă măsuri pentru manipulare, depozitare şi
transfer la locul de muncă, în bune condiţii de securitate, a ACP şi a reziduurilor care
conţin astfel de agenţi
Conceperea şi organizarea proceselor de muncă
Integrarea prevenirii în activitatea întreprinderii începe odată cu conceperea,
proiectarea proceselor de producţie. Se poate opta pentru: vopsirea prin imersie sau prin
pulverizare, utilizarea unui proces chimic la presiune înaltă sau joasă, folosirea unui produs
de degresare de un tip sau de altul, de exemplu. O alegere trebuie făcută luându-se în
considerare nu numai aspectele tehnologice şi economice, ci, în acelaşi timp, şi riscurile
pentru sănătatea lucrătorilor care decurg din fiecare dintre opţiunile posibile.
Cu toate că tehnologia poate impune resticţionări şi că, de fapt, aceasta condiţionează
adeseori, în parte, organizarea muncii, condiţionarea este departe de a fi una absolută; de
regulă, rămâne o marjă semnificativă de opţiuni de organizare pentru care, în momentul
alegerii, vor trebui avute în vedere aspectele preventive.

21
 Furnizarea de echipamente adecvate lucrului cu agenţi chimici şi a unei activităţi
de întreţinere care să garanteze sănătatea şi securitatea lucrătorilor
Echipamentele vor trebui alese şi instalate luându-se în considerare gradul de
periculozitate şi caracteristicile agentului care urmează să fie utilizat sau fabricat, precum şi
mediul în care acestea vor fi instalate (de exemplu, pe echipamentele destinate atmosferelor
explozive ar trebui instalate sisteme de comandă şi mecanisme de acţionare în totalitate
automatizate, pneumatice sau hidraulice; dacă sistemele de comandă şi mecanismele de
acţionare sunt electrice, aceste trebuie să fie cu incapsulare antideflagrantă). Alegerea şi
achiziţionarea echipamentelor de lucru se vor subordona cerinţelor directivelor de securitate
aplicabile (98/37/CE, 94/9/CE etc.) (HG nr. 1146/2006, HG nr. 752/2004 etc.) iar
echipamentele fără marcaj CE vor fi adaptare şi modificate astfel încât utilizarea lor să
răspundă condiţiilor stipulate în Directiva 89/655/CEE (HG nr. 1146/2006).
Echipamentele şi instalaţiile de adaptare şi de asigurare a unei stări de bine de care
depind securitatea procesului trebuie supuse unui program strict de reparaţii şi de întreţinere
a cărui execuţie va face obiectul unor rapoarte scrise.
Reducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi expuşi
În cazul în care riscul nu dispare, se poate materializa şi poate provoca pagube
(consecinţe). O manieră evidentă prin care se pot diminua consecinţele este aceea de a
reduce cât mai mult posibil numărul persoanelor expuse riscului. Măsura nu reduce riscul
individual, dar diminuează riscul global legat de lucrul cu ACP. În practică, rezultate se obţin
prin organizarea sarcinilor astfel încât să fie executate de numărul minim indispensabil de
lucrători, prin separarea zonelor de lucru în care se găsesc ACP de restul activităţilor
întreprinderii şi prin limitarea accesului în zonele de risc.
Reducerea la minimum a duratei şi a intensităţii expunerii
Expunerea la un agent chimic prin inhalare poate fi foarte simplu cuantificată, făcându-
se produsul aritmetic al concentraţiilor în mediu cu timpul de expunere. Reducerea uneia
dintre cele două variabile duce la reducerea expunerii. Se recomandă organizarea muncii
astfel încât timpul de expunere să fie cât mai scăzut posibil şi reducându-l la ceea ce este
absolut indispensabil.
Valoarea concentraţiei din mediul de muncă depinde de numeroşi factori, printre care:
nivelul de generare al agentului chimic şi ventilaţia de la locul de muncă.
Concentraţia din mediul de muncă a unui agent chimic generat în timpul lucrului creşte
continuu într-un spaţiu neventilat. Toate locurile de muncă (şi mai ales acelea în care se
găsesc ACP) trebuie să respecte condiţiile minime de ventilare prevăzute în Directiva
89/654/CE (HG nr. 1091/2006).
Generarea de agent chimic depinde de anumite caracteristici ale procesului, cum ar fi
temperatura, presiunea şi energia. Se întâmplă adeseori ca aducerea acestor parametri la
valorile care sunt realmente necesare pentru proces sau, pur şi simplu, executarea cu
meticulozitate a anumitor operaţiuni manuale să îmbunătăţescă în mod considerabil condiţiile.
Iată câteva exemple din aceste acţiuni:
 adecvarea (diminuarea) presiunii aerului utilizat în operaţiunile de pulverizare a
vopselei, solvenţilor, nisipului etc.
 eliminarea suprafeţelor de evaporare deschise (băi, rezervoare, recipiente)
 ajustarea temperaturii sau a densităţii curentului electric în reacţiile electrolitice, a
băilor deschise, pentru diminuarea evaporării şi antrenarea aerosolilor (ceaţă/condens)

22
  acţionarea cu atenţie în decursul anumitor operaţiuni manuale simple care pot
contamina cu uşurinţă (vidarea de saci, transportul de saci, platouri deschise,
curăţarea echipamentelor prin vibraţii sau cu aer comprimat etc.).
Măsuri de igienă adecvate
Expunerea la un agent chimic se poate face prin contactul cu pielea. În general, se va
evita contactul direct al agentului chimic cu pielea şi, în caz de contact accidental, se va spăla
imediat zona afectată. Îmbrăcămintea impregnată se va înlocui imediat, deoarece oferă o
suprafaţă de contact şi, prin urmare, de absorbţie cutanată. Pe de altă parte, îmbrăcămintea
murdară constituie un focar suplimentar de contaminare.
Obiceiurile contrare igienei elementare, cum ar fi acela de a fuma, bea sau mânca la
locul de muncă, trebuie eradicate, mai cu seamă atunci când se lucrează cu ACP, deoarece
aceste obişnuinţe favorizează ingerarea involuntară şi sistematică de astfel de agenţi. Din
aceste motive, se recomandă implementarea de bune practici de igienă personală prin acţiuni
de tipul celor enumerate mai jos:
• interdicţia de a mânca, de a bea sau de a fuma în zonele în care pot fi prezenţi agenţi
chimici periculoşi
• curăţenia minimă a îmbrăcămintei de lucru şi utilizarea acesteia întotdeauna în locul
celei de oraş
• asigurarea de instalaţii pentru igiena personală şi utilizarea acestora înainte de a lua
masa şi la sfârşitul zilei de muncă
• utilizarea de produse neagresive de curăţare şi îngrijire a pielii
• satisfacerea nevoilor specifice lucrătoarelor însărcinate sau care alăptează.

Se recomandă extinderea măsurilor de igienă la spaţii şi instalaţii, asigurându-se că

operaţiunile de curăţare nu constituie un risc suplimentar pentru lucrători. Substanţele solide
sub formă de pulbere sau fibre depuse pe sol şi pe alte suprafeţe pot fi transportate în
atmosfera locurilor de muncă de curenţi de aer naturali sau generaţi de trecerea persoanelor
sau a vehiculelor care pot, de asemenea, să le dezagregheze în particule mici şi să
înlesnească dispersarea lor în aer determinând astfel o creştere a concentraţiei acestora în
mediu.
Deversările de substanţe lichide pe sol şi pe uneltele de lucru, precum şi ţesăturile şi
hârtiile impregnate devin focare secundare de agenţi chimici. Prin urmare, lucrătorii trebuie
încurajaţi să vegheze la starea de curăţenie a locului lor de muncă şi să evite acumularea de
materiale conţinând agenţi chimici periculoşi.
Se recomandă curăţarea prin aspirare a locurilor de lucru cu o frecvenţă care să fie
adaptată amplorii problemei şi care trebuie determinată pe baza evaluării riscurilor. În mod
obişnuit, curăţarea pavimentului trebuie să se efectueze zilnic şi să fie completată cu
operaţiuni de curăţare mai profunde, extinse la ziduri, plafoane şi locurile unde accesul este
dificil.
Eliminarea sau curăţarea deversărilor se va face, după caz, cu agenţi absorbanţi sau
neutralizanţi care, după utilizare, vor fi depuşi în recipiente pentru reziduuri, retrase apoi din
spaţiile de muncă şi eventual tratate.
Reducerea cantităţilor de agenţi chimici prezenţi la locurile de muncă la
minimum necesar pentru activitatea/munca avută în vedere
Amploarea şi consecinţele unei explozii sau ale unui incendiu pot depinde de
23
cantitatea de agent chimic prezentă la locul de muncă. Riscul de inhalare sau contact cu
agenţi chimici este, de asemenea, legat de cantitate. Într-adevăr, chiar în cazul în care
concentraţia în aer depinde de proprietăţile şi condiţiile agentului chimic, cum ar fi volatilitatea
şi temperatura, în general există o legătură între concentraţia în aer şi cantitatea utilizată la
locul de muncă. Deoarece cantitatea este un factor care determină nivelul riscului, aceasta
trebuie limitată la minimum în cadrul oricărei operaţii, astfel încât să se reducă în mod eficient
intensitatea expunerii. Cantitatea minimă recomandată de agent chimic la locurile de muncă
nu este una absolută; depinde de proprietăţile periculoase ale agentului, care dobândesc o
importanţă specială în cazul substanţelor inflamabile, sensibilizante sau cancerigene, de
exemplu (a se vedea tabelele A 2.4 şi A 2.5 din Anexa 2).
O regulă de prevenire este aceea de a utiliza recipiente cu capacitate mică la locurile
de muncă şi a stoca recipientele cu mare capacitate în locuri special destinate. În acest caz,
nu trebuie subestimat riscul legat de depozitarea şi transferul produselor chimice (a se vedea
recomandările din fişele nr. 11 şi nr. 7, partea I, capitolul 3 din aceste instrucţiuni).
Tabelul I.2 prezintă câteva măsuri concrete de aplicare a principiilor generale de
prevenire.
Tabelul I.2 — Aplicarea principiilor de prevenire

Principii generale de prevenire Aplicare

Reducerea la minimum a numărului
de lucrători expuşi
Reducerea la minimum a duratei şi
a intensităţii expunerii
Măsuri de igienă adecvate
Reducerea cantităţilor de agenţi
chimici
Asigurarea de echipamente
adecvate şi de proceduri sigure de
întreţinere
Conceperea şi organizarea
proceselor de lucru
Proceduri adecvate de lucru
• Limitarea accesului în anumite zone pentru a împiedica
expunerea inutilă a lucrătorilor de la alte posturi de lucru
• Separarea fizică a zonelor în care se realizează anumite
operaţiuni
• Ventilarea suficientă a spaţiilor de muncă
• Adaptarea parametrilor procesului fără scăderea
randamentului
• Amenajarea zonelor de odihnă şi a celor pentru fumat
• Punerea la dispoziţie, la locul de muncă, a cantităţilor de
agenţi chimici strict indispensabili sarcinii de executat
• Definirea, înainte de achiziţionare, a condiţiilor pe care
trebuie să le îndeplinească echipamentele de lucru şi
implementarea operaţiilor de întreţinere
• Eliminarea sau adaptarea operaţiilor care presupun
contacte inutile cu agenţii chimici
• Instrucţiuni scrise privind realizarea în detaliu a sarcinilor
legate de condiţiile de securitate care trebuie luate în
considerare
• Controlul aplicării corecte a acestor instrucţiuni scrise

Procese de muncă adecvate şi măsuri pentru manipulare, stocare şi transfer la

locurile de muncă şi în condiţii sigure, a ACP şi a reziduurilor ce conţin aceşti agenţi
O bună concepere a proceselor, care permite evitarea expunerilor inutile, este
indispensabilă în cazurile următoare:
• operaţii cu risc ridicat; de exemplu, orice operaţie sporadică ce poate da naştere unei
importante contaminări a mediului trebuie realizată atunci când atelierul nu este ocupat,
pentru a evita expunerea lucrătorilor neimplicaţi în executarea acesteia;
• situaţii în care riscul nu este cunoscut; de exemplu, realizarea pentru prima dată a unui
proces a cărui evaluare de risc este pur teoretică; în aceste cazuri, se va recurge la
permise de muncă, astfel încât executarea anumitor sarcini să includă numai lucrători
24
 calificaţi;
• operaţii pentru care sunt insuficiente măsurile de prevenire sau pentru care este posibilă
reducerea sau eliminarea riscului prin reglementări prestabilite; de exemplu, punerea în
funcţiune a sistemului de extragere, exhaustare locală înaintea începerii unei operaţiuni
care necesită acest tip de ventilare.
Aplicarea acestor principii, asociată cu acţiunile de formare şi informare prevăzute în
Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006), poate reduce suficient de mult riscurile importante
dar, în general, atunci când riscul nu va fi eliminat, se vor pune în practică, în plus, măsuri
specifice adaptate fiecărei situaţii.
Cadrele A 3.1 şi A 3.2 din Anexa 3 a acestui ghid oferă exemple din care reiese
diferenţa dintre aplicarea de reglementări generale ce influenţează în mod fundamental
organizarea şi măsurile specifice de prevenire care se aplică în cele două cazuri.

25
3. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI DE PROTECŢIE PENTRU CONTROLUL
RISCULUI CHIMIC

3.1. Măsuri de prevenire şi protecţie şi prioritatea lor relativă

În cazul în care strategia globală de prevenire prin aplicarea principiilor generale
expuse la articolul 5 din Directiva 98/24/CE (art. 17 şi 18 din HG nr. 1218/2006) se dovedeşte
a fi insuficientă pentru reducerea riscurilor legate de prezenţa de ACP, angajatorul va trebui
să pună în aplicare măsurile specifice menţionate la articolele 6, 7 şi 10 (art. 19-29 şi art. 38-
42 din HG nr. 1218/2006). În vederea aplicării acestor măsuri, angajatorul poate lua în
considerare instrucţiunile menţionate în tabelul I.3. Măsurile se pot referi la:
• agentul chimic respectiv
• proces
• spaţiul de muncă şi/sau
• metoda de lucru.
În anumite cazuri, aceste măsuri vor permite eliminarea riscului, iar în altele, numai
reducerea lui; pot, de asemenea, avea ca obiect protecţia lucrătorului. Tabelul I.3 sintetizează
principalele măsuri specifice aplicabile, acordând prioritate celor care elimină riscul în
detrimentul celor care doar reduc riscul şi acestora din urmă în detrimentul celor care nu sunt
decât un paleativ pentru a proteja lucrătorul. Prin urmare, prioritatea se stabileşte pe niveluri,
iar pe fiecare nivel de la stânga la dreapta.
În continuare, sunt prezentate sintetic indicaţii privind utilizarea fiecărei măsuri, sub
forma unor fişe rezumat însoţite, în anumite cazuri, de ilustraţii. Unele dintre soluţiile propuse
în aceste fişe corespund strategiilor de control COSHH Essentials( *). De exemplu, fişa nr. 6
privind exhaustarea locală corespunde nivelului 2 din strategiile de control ale COSHH
Essentials, iar fişa nr. 5 privind izolarea corespunde nivelului 3.
(*) – Control of Substances Hazardous of Health Regulation, http://www.coshh-essentials.org.uk/

Tabelul I.3 – Măsuri specifice de prevenire şi prioritatea lor relativă

Prioritate Obiectiv Domeniu de aplicare

Agent chimic Procesul sau Locul/incinta de lucru Metoda de lucru

instalaţia
1 Eliminarea  Eliminarea  Modificarea  Automatizare
riscului agentului chimic procesului
 Utilizarea de
echipamente cu
securitate
intrinsecă (1)
2 Reducerea –  Înlocuirea  Procesul în vas  Stocarea sigură  Manipulare
controlul agentului chimic închis  Separarea de serviciile sigură
riscului  Modificare a  Exhaustare locală “murdare”  Transport intern
formei sau a stării  Ventilarea prin diluare sigur
fizice(2)  Prevenirea incendiilor
3 Protecţia  Spălătoare de ochi şi  Echipament
lucrătorului duşuri individual
 Apărarea împotriva pentru protecţia
incendiilor respiratorie,
 Prevenirea şi protecţia cutanată sau
împotriva exploziilor oculară
(1) Pentru a elimina riscul de incendiu sau de explozie.
(2) De exemplu, manipularea unui material solid într-o formă umedă (sub formă de pastă sau de gel) sau încapsularea pot reduce riscul de
inhalare.

26
 1. ELIMINAREA SAU ÎNLOCUIREA AGENTULUI CHIMIC

Descriere
În conformitate cu prevederile articolului 6.2 din Directiva 98/24/CE (art. 20 din HG
1218/2006), înlocuirea ACP constituie măsura specifică preferabilă pentru eliminarea sau
reducerea riscului chimic. Procedura de înlocuire prezintă, totuşi, două probleme principale
care uneori îngreunează aplicarea ei:
1) nu este uşor de găsit agenţi chimici de substituţie acceptabili din punct de vedere
tehnic
2) produsele de substituţie viabile din punct de vedere tehnic pot avea, ele însele, grade
de periculozitate de care trebuie ţinut cont.

Rezolvarea primului tip de dificultate depinde de caracteristicile tehnice ale procesului;

cea de-a doua dificultate poate fi rezolvată printr-una din metodele de înlocuire de substanţe
chimice, cum ar fi, de ex., metoda elaborată de BIA (Berufsgenossenschattliches Institut für
Arbeitssicherheit), care este descrisă în continuare.

Domeniu de aplicare
 Atunci când există un produs de substituţie viabil din punct de vedere tehnic.
 Atunci când periculozitatea produsului de substituţie este mai mică decât cea a
ACP utilizat.

Recomandări tehnice
BIA a elaborat o metodă de evaluare a produselor de substituţie a cărei utilizare este
recomandată tuturor celor care nu dispun de informaţii specifice securităţii şi sănătăţii în
muncă despre produsul de substituţie recomandat.
Metoda are la bază analiza periculozităţii agentului chimic de substituţie cu ajutorul
marcajelor cu R (tabelul I.4). Agentul chimic utilizat iniţial şi produsul de înlocuire sunt plasate,
fiecare, într-una din căsuţele de pe cele 5 coloane ale tabelului de mai jos, în funcţie de
aceste marcaje. Produsul de substituţie este cel potrivit dacă prezintă un risc mai mic decât
agentul chimic pe care îl înlocuieşte în fiecare dintre coloane.
Exemplu de aplicare: într-un proces, se urmăreşte înlocuirea benzenului cu toluen;
procesul este în vas închis, dar există posibilităţi de expunere în timpul prelevării probelor.

Frazele R aplicabile benzenului sunt: R11, R45, R48/23/24/25.

Frazele R aplicabile toluenului sunt: R11, R20.

Toluenul este aşadar un produs potrivit pentru înlocuirea benzenului, deoarece în toate
coloanele el se află la acelaşi nivel sau mai jos decât benzenul, după cum se prezintă în
tabelul următor.

27
 Exemple de înlocuire de substanţe
Istoria igienei industriale este plină de înlocuiri realizate cu succes. Una dintre cele
devenite clasice este cea a înlocuirii fosforului alb cu fosfor roşu la fabricarea chibriturilor, cu
toate că această înlocuire s-a datorat unei probleme financiare şi nu propunerii de diminuare
a riscului, lucru la care s-a ajuns totuşi cu această ocazie. În domeniul degresării, există o
serie de înlocuiri binecunoscute: ţiţei brut prin tetraclorură de carbon, la rândul ei înlocuită cu
alte hidrocarburi halogenate, iar acestea mai departe de hidrocarburi fluorurate.
Alte înlocuiri au fost realizate cu succes în domeniul abrazivilor, unde silicea cristalină
a fost înlocuită cu compuşi sintetici cum ar fi carborundum, al cărui nivel de periculozitate este
foarte scăzut. Acelaşi lucru se poate spune despre vopsea, unde, în numeroase aplicaţii,
solvenţii au fost treptat înlocuiţi cu apă, care este mai puţin toxică, dar şi mult mai ieftină.

Nivel de Risc ridicat Risc cronic Risc de Expunere Pericole

risc pentru pentru incendiu şi potenţială asociate
sănătate sănătate explozie procesului
Foarte Benzen (R45)
ridicat
Ridicat Benzen (R25) Benzen, toluen Benzen
(R11) (presiune de
vapori: 100 hPa)
Mediu Toluen (R20) Toluen Benzen,
(presiune de toluen
vapori: 29 hPa)
Scăzut
Neglijabil

28
Tabelul I.4 – Model pe coloane (*)

Nivel de risc Risc ridicat la Risc cronic la Risc de incendiu Expunere Pericole asociate
adresa sănătăţii adresa şi de explozie posibilă procesului
sănătăţii
Foarte ridicat  R26, R27, R28,  R45, R46, R49  R2, R3, R12, R17  Gaz  Proces deschis
R32  (*) Preparate  Lichide cu  Posibilitatea de
care conţin > presiune de contact direct cu
0,1% vapori > 250 hPa pielea
substanţe  Solide care  Aplicarea pe un
cancerigene generează praf sector vast
din categoriile  Aerosoli
1 sau 2
Ridicat  R23, R24, R25,  R40, R60, R61,  R1, R4, R5, R6,  Lichide cu
R29, R31, R68 R7, R8, R9, R11, presiune de
R35, R42, R43  Preparate R14, R15, R16, vapori între 50 şi
 Sensibilizanţi ai conţinând R18, R19, R30, 250 hPa
pielii sau ai substanţe R44
căilor toxice pentru
respiratorii reproducere
 Preparate care din categoriile
conţin 1 sau 2 cu o
sensibilizanţi concentraţie
dermici sau de > 0,5% (în
respiratorii într- cazul gazului,
o concentraţie cu 0,2%)
≥ cu 1% (în  Preparate
cazul gazului, conţinând >
cu 0,2%) 1% substanţe
toxice pentru
reproducere
din categoria 3
Mediu  R20, R21, R22,  R62, R63  R10  Lichide cu  (*) Proces în
R34, R41, R64  Preparate presiune de vas închis, dar
 Asfixianţi simpli conţinând > vapori între 10 şi cu posibilitate de
5% (în cazul 50 hPa (cu expunere în
gazului, cu excepţia apei) timpul umplerii,
1%) al eşantionării
substanţe sau curăţării
toxice pentru
reproducere
din categoria
3
Slab  R36, R37, R38,  Substanţe uşor  Lichide cu
R65, R66, R67 inflamabile presiune de
 Probleme (punctul de vapori cuprinsă
cutanate în inflamabilitate între 2 şi 10 hPa
cazul lucrului este între 55 şi
în atmosferă 100°C)
umedă
Neglijabil  Agenţi chimici  Substanţe  Lichide cu  Echipament
nepericuloşi neinflamabile sau presiune de etanş
cu inflamabilitate vapori < 2 hPa  Echipament cu
foarte scăzută  Solide extracţie locală
(punctul de nepulverulente în punctele de
inflamabilitate emisie
este > 100°C)

(*) Tabelul nu conţine coloana corespunzătoare periculozităţii pentru mediul înconjurător, de vreme ce evaluarea acesteia
trebuie făcută luând în considerare reglementările naţionale ale statelor membre.

29
 2. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR INTRINSEC SIGURE

Descriere

 Achiziţionarea de echipamente concepute şi construite cu respectarea criteriilor de

securitate intrinsecă, pe care fabricantul le-a proiectat să fie utilizate la procesarea sau
transvazarea de produse cu proprietăţi fizico-chimice date (corozivitate, inflamabilitate)
sau în condiţii deosebit de agresive (de ex. în atmosferă corozivă sau foarte umedă)
ori periculoase (de ex. în atmosferă inflamabilă sau explozivă). Marcarea cu «CE» a
echipamentului garantează aceste prestaţii. 
 Aceleaşi criterii vor trebui să fie aplicate atunci când rezultatul evaluării riscurilor
demonstrează că este necesar să se adapteze echipamentele deja instalate şi
utilizate.

Domeniu de aplicare
 Atunci când se prevede că produsele manipulate sau procesate cu ajutorul acestor
echipamente, din cauza periculozităţii intrinseci (inflamabilitate, explozivitate) sau din
cauza caracteristicilor deosebit de agresive ale mediului (coroziv, potenţial inflamabil
sau exploziv) pot:

- să deterioreze echipamentul sau una din componentele sale diminuându-i

securitatea şi punându-i în pericol pe lucrători
- să genereze deflagraţii sau explozii susceptibile să pună în pericol viaţa
lucrătorilor.

 În cazul substanţelor inflamabile şi explozive, când nu se garantează prin alte acţiuni

tehnice preventive (de ex. ventilaţia) că atmosfera de lucru este în mod clar sub limita
inferioară de inflamabilitate (LII) sau sub limita inferioară de explozivitate (LIE).

Recomandări tehnice
 Echipamentele utilizate pentru manipularea şi procesarea lichidelor periculoase trebuie
să aibă rezistenţă fizică şi chimică adecvate exigenţelor şi condiţiilor de muncă impuse.
Concepţia reactoarelor trebuie să faciliteze operaţiile de prelevare de probe
(eşantionare), citirea instrumentelor de măsurare şi operaţiile manuale şi sigure de
schimbare şi de golire a produselor. Se vor întrebuinţa pe cât posibil sisteme închise.
Pentru eventuale incidente (întreruperea curentului, defectarea elementelor de reglare
şi de control al echipamentelor), se vor prevedea măsurile de securitate necesare
identificării şi corectării acestor deficienţe şi executării procesului în condiţii de
securitate.
Echipamentele la care se pot produce deversări trebuie să fie dotate cu sisteme de
captare şi drenaj către un loc sigur, facilitând astfel curăţarea lor.

30
  Maşinile destinate utilizării în atmosfere cu potenţial inflamabil sau exploziv trebuie să
fie alimentate de o manieră sigură (sisteme şi organe de comandă total hidraulice sau
pneumatice). Echipamentele electrice vor fi cu capsulare antideflagrantă [(Ex) sau
EEx]. Vor fi, de asemenea, adaptate astfel încât să îndeplinească cerinţele directivelor
94/9/CE şi 98/37/CE (HG nr. 752/2004 şi HG nr. 1146 /2006).
Întreţinere
Este necesar să se stabilească un program de întreţinere preventivă care, în măsura
posibilului, să garanteze menţinerea condiţiilor iniţiale ale echipamentului în ceea ce priveşte
fiabilitatea şi securitatea. Pentru aceasta se vor urma instrucţiunile fabricantului cuprinse în
manualul de instrucţiuni şi, în absenţa acestuia (sau complementar) bunele practici
profesionale.
Controlul eficacităţii

 Executarea operaţiilor de întreţinere necesare şi prevăzute va fi controlată; aceste

operaţiuni vor fi înregistrate, specificându-se rezultatele, îmbunătăţirile necesare,
întârzierile, persoanele responsabile cu execuţia şi cele responsabile cu controlul
eficacităţii intervenţiei.

 Trebuie să se stabilească un program de inspecţii de securitate care să completeze

activităţile de întreţinere cu scopul clar de a detecta eventuale anomalii sau disfuncţii
ale echipamentului susceptibile de a pune în pericol viaţa lucrătorilor.

3. AUTOMATIZARE

Descriere
Automatizarea constă în înlocuirea, în cadrul unui proces, a operatorului uman cu
dispozitive mecanice sau electronice. În acest fel, lucrătorii nu mai sunt în contact cu ACP
(expunerea încetează) sau sunt în contact mai puţin timp (diminuarea expunerii) ori locurile
sunt depărtate (diminuarea intensităţii). Automatizarea presupune schimbări în proces şi
poate fi parţială sau totală. Automatizarea totală permite dispensarea de prezenţa umană cu
excepţia activităţilor de întreţinere sau a intervenţiilor punctuale.
Exemple

 Utilizarea sistemelor robotizate în operaţiile de vopsire prin pulverizare în locul

vopsitorilor elimină expunerea umană într-o incintă de muncă foarte contaminată atât
de solvenţii organici din vopsea cât şi de oxizii metalici care constituie pigmenţii.
 Procesul de cromare electrolitică, care presupune, în mod obişnuit, expunerea la crom
VI poate fi automatizată parţial (utilizarea palanului pentru încărcarea şi descărcarea
cuvelor, fapt care pune o distanţă mai mare între lucrători şi locurile de contaminare)
sau total, situaţie ce evită această expunere.

31
 4. SCHIMBAREA FORMEI SAU STĂRII FIZICE

Descriere

Când se folosesc pulberile, se poate reduce apreciabil tendinţa lor de disipare în

atmosfera ambiantă (şi deci riscul asociat folosirii lor) prin modificarea formei fizice în granule,
cristale sau sub în altă formă similară mai compactă.
Exemple

 Încapsularea enzimelor sau produselor fitosanitare

 Pelete şi granule în locul produselor pulverizate

5. PROCESE ÎN VAS ÎNCHIS SAU IZOLAT

Descriere

 A izola ansamblul unui proces sau a unor operaţii deosebit de contaminante constituie
o soluţie bună când gradul de periculozitate a agenţilor chimici este mediu sau ridicat.
 A izola procesul constă în utilizarea unui înveliş fizic etanş sau cât mai etanş, în
interiorul căruia se desfăşoară, fără participarea directă a omului, operaţii specifice
procesului.
Domeniu de aplicare

 Procesee continuue sau nu de tipul celor din industria chimică, farmaceutică sau
alimentară.
 Operaţiile foarte contaminante care fac parte dintr-un proces puţin contaminant.
Recomandări tehnice
Procesele în vas închis au o concepţie cu o anumită complexitate deoarece o mare
parte a elementelor care trebuie instalate pentru a face posibilă pornirea sau oprirea
procesului nu joacă niciun rol în funcţionarea normală. Constituie un bun exemplu vasele de
expansiune şi vanele, care nu se utilizează decât pentru umplerea şi golirea circuitelor sau
elementelor, a căror singură funcţiune este aceea de a facilita realizarea reparaţiilor.
Izolarea operaţiilor specifice trebuie să respecte aceleaşi principii ca acelea care se
aplică în cazul conceperii hotelor de extracţie locală:

 Hote care împrejmuiesc la maximum locul

 Hote cât mai apropiate posibil de locul respectiv fără a constitui un obstacol pentru
activităţile profesionale
 Viteza în conductă trebuie să fie adecvată astfel încât să se evite acumularea
particulor sau prafurilor extrase.
32
 În conceperea izolării, e de dorit să se acorde concomitent o atenţie deosebită
problemelor de electricitate statică care pot apărea la trasvazarea lichidelor inflamabile şi
posibilităţii de formare a atmosfererelor explozive în punctele procesului în care pot fi
generate.
Întreţinere şi control
În procesele în vas închis, două aspecte trebuie să facă obiectul unei atenţii speciale:

 pierderile de etanşeitate: scurgeri care se pot produce la nivelul întreruperilor

sistemului, în special la nivelul vanelor, bridelor, articulaţiilor, închiderilor de pompe,
punctelor de prelevare a probelor etc.
 controlul existenţei atmosferelor inflamabile (care pot da naştere unor explozii
devastatoare) cu: instrumente capabile să detecteze existenţa lor (explozimetre) şi
elemente protectoare (a se vedea ghidul ATEX).
Exemple de aplicare
Izolarea procesului este forma cea mai obişnuită de lucru în industria chimică,
alimentară, farmaceutică care utilizează mari cantităţi de agenţi chimici dintre care unii au un
nivel de periculozitate apreciabil. În aceste cazuri, agenţii chimici se păstrează în permanenţă
în recipiente închise (reactoare, schimbătoare de căldură etc.) şi sunt transportaţi de la un
recipient la altul cu ajutorul unui sistem de ţevi etanşe.
Izolarea anumitor operaţii este o măsură obişnuită, folosită la nivelul intrărilor şi ieşirilor
proceselor (alimentarea cu materii prime, extragerea produselor etc.) şi când operaţia este
foarte contaminantă dar face parte dintr-un proces ale cărui operaţii nu sunt contaminante.
Dozajul produselor farmaceutice citostatice într-un spital sau vopsirea caroseriilor
automobilelor pe banda de producţie sunt exemple de astfel de operaţii. În general, izolarea
acestui tip de operaţii trebuie completat cu extracţia (exhaustarea locală).

33
 Fişa nr. 5 (Izolare sau proces în mediu închis)

Fig. I.2 – Proces chimic închis (17) Fig. I. 3 - Tunel de vopsire (*)

Fig. I.4 – Cabină de vopsire electrostatică (*) Fig. I.5 – Sistem de vidare a sacilor(*)

Fig. I.6 – Cutie cu mănuşi (*) Fig. I.7 – Cuvă de degresare în fază de vapori (*)

(17) După COSHH Essentials al Health and Safety Executive, 1999.

(*) A se vedea nota 17 din partea de jos a paginii.

34
 6. EXHAUSTARE LOCALĂ

Descriere

 Extracţia locală creează, prin aspirare, un curent de aer care captează contaminatorii
din mediul înconjurător din vecinătatea imediată a locului în care sunt generaţi.
 Aspirarea se face cât mai aproape de locul de emisie.
 Aceasta împiedică dispersarea contaminanţilor în aerul ambiant şi evită astfel
concentraţiile periculoase pentru inhalare sau cele apropiate de limita inferioară de
inflamabilitate (LII) sau de explozivitate (LIE) ale substanţei sub formă de vapori sau
pulbere.
 Atunci când această opţiune este disponibilă, se recomandă ca extracţia locală să fie
asigurată de către producătorul echipamentului aşa cum se obişnuieşte pentru anumite
tipuri de maşini, ca acelea din industria lemnului, de exemplu. Recomandarea s-ar
putea extinde la anumite utilaje portabile care pot produce pulbere, aşa cum sunt
şlefuitoarele, fierăstraiele de mână etc.
Domeniu de aplicare

 Pentru orice nivel de toxicitate a substanţelor

 Când sunt puţine locurile de emisie a noxelor iar amplasarea lor este cunoscută
 Când lucrătorii se află aproape de locurile de emisie a noxelor
 Când dispersia contaminantului este uniformă
Recomandări tehnice

 Un sistem de extracţie localizată cuprinde hota, conductele, sistememele de epurare şi

ventilatoarele (fig. I.8).
 Trebuie conceput şi instalat de către un specialist. Iată câteva condiţii generale cerute:
- hotele trebuie să acopere locul emisiei cât mai mult posibil
- hotele trebuie să fie cât mai aproape cu putinţă de locul emisiei, fără a constitui însă
un obstacol în muncă
- viteza aerului în jurul locului va fi aleasă în funcţie de caracteristicile contaminantului
şi de mişcarea aerului din zonă
- curentul de aspirare nu trebuie să deplaseze contaminantul către zona de respiraţie
a lucrătorului
- viteza în conductă trebuie să fie adecvată, astfel încât să evite acumularea de
particule sau pulberi extrase
- ventilatorul va fi ales în funcţie de debitul care va trebui să circule şi de pierderea de
sarcină din sistem
 Incinta trebuie să dispună de o aprovizionare cu aer cu tiraj forţat sau de guri de aer
exterior ce pot să furnizeze un debit de aer exterior mai mare sau egal celui pe care îl
va extrage sistemul de extracţie locală.
35
 Întreţinere şi verificări

 Verificarea vitezelor de captare în punctele de generare a contaminanţilor. Această

verificare poate fi cantitativă (anemometre, velometre) sau calitativă (tuburi de fumuri
sau similare).
 Verificarea debitului aspirat de fiecare hotă (în mod normal cu ajutorul măsurării
presiunii statice la nivelul capacului sau viteza în conductă după hotă).
 Verificarea integrităţii fizice a hotelor şi conductelor. Pe acestea nu trebuie să existe
fante, spărturi, tuburi deconectate, bride desfăcute, acumulări de murdărie în conducte
sau în filtre etc.
 Controlul presiunilor în punctele semnificative ale circuitului (conectarea hotelor la
conducte, intrarea şi ieşirea epuratorului, dacă acesta există, intrarea ventilatorului).
 Verificarea ventilatorului şi a elementelor sale mecanice (carcasă, palete, motor,
rulmenţi, curele de transmisie etc.)
 Utilizatorul NU ARE VOIE să modifice sistemul fără autorizarea celui ce l-a conceput.
În special nu are voie să adauge noi ramuri cu ocazia instalării unei noi maşini.

Exemple de aplicare

Nişa de laborator (fig. I. 9), sudură (fig. I. 10), cuve de tratare a metalelor (fig. I 11), mese de
lucru pentru diverse operaţiuni cum ar fi debavurarea pieselor (fig. I. 12), cabine de vopsire
(fig. I. 13) etc.

36
Fişa nr. 6 (Extracţia localizată)

Fig. I.8 – Elementele unui sistem de Fig. I.9 – Nişă de labor

exhaustare localizată

Fig. I.10 – Sudare - Hotă cu braţ Fig. I.11 – Cuvă de tratare electrolitică
mobil(*) cu aspirare bilaterală

Fig. I.12 – Masă de lucru cu extracţie Fig. I.13 – Cabină de vopsire (*)
localizată
(*) A se vedea nota de picior 17.

37
 7. DEPOZITAREA SIGURĂ A AGENŢILOR CHIMICI PERICULOŞI

Descriere

 Angajatorul are responsabilitatea de a garanta depozitarea în condiţii de siguranţă a

ACP care există în întreprindere într-o incintă destinată exclusiv depozitării lor sau la
locurile de muncă atunci când procesul o impune.
 Magazionerul sau responsabilul secţiei unde sunt depozitaţi ACP trebuie să dispună
de informaţii furnizate de producător sau distribuitor (FDS, etichete) sau provenind
dintr-o altă sursă, informaţii referitoare la proprietăţile ACP şi trebuie să le transmită
clar şi precis lucrătorilor expuşi la aceşti ACP. Pornind de la aceste informaţii, el
trebuie să stabilească proceduri de lucru şi să controleze respectarea lor; să verifice
starea ambalajelor şi a recipientelor conţinând aceşti ACP; să stabilească şi să ţină
evidenţa la zi a planului de depozitare; să elaboreze şi să ţină la zi planul de urgenţă al
depozitului.
 Muncitorii trebuie să aplice cu stricteţe procedurile de lucru stabilite, să informeze
imediat lucrătorul desemnat în legătură cu orice incident survenit în timpul lucrului.

Gestiunea stocurilor şi organizarea depozitului

 Planul de depozitare trebuie să permită cunoaşterea în orice moment a naturii ACP

stocaţi, cantitatea lor şi amplasarea lor în depozit, astfel încât să se poată interveni cu
rapiditate şi eficacitate în caz de incident (scurgere, deversare, incendiu etc.). Acest
plan trebuie ţinut la zi cu ajutorul unui registru de intrări şi ieşiri.
 Din punctul de vedere al prevenirii, principala măsură este menţinerea stocurilor de
ACP la nivelul cel mai scăzut posibil. Acest principiu odată acceptat şi adoptat,
securitatea depozitului va impune aplicarea unor măsuri fundamentale, printre care:
- alegerea unui amplasament sigur pentru depozite care trebuie să se afle
departe de zonele de lucru sau de alte dependinţe ale companiei care comportă
riscuri (transformatoare, centrale electrice, termice etc.) şi protejate de ingerinţe
externe (inundaţii, sabotaje etc.);
- gruparea produselor pe tipuri de risc, evitându-se stocarea împreună a ACP
incompatibili (cadrul I.6) sau foarte reactivi. Diversele clase de ACP vor fi
stocate în locuri independente sau în acelaşi local dar separate prin intermediul
unei bariere rezistente la foc sau depărtate unele de altele (fig.I.14);
- fixarea şi respectarea cantităţilor maxime ale produselor chimice stocate şi a
înălţimi maxime de depozitare;
- utilizarea recipientelor sigure (rezistenţă fizică suficientă, închidere automată
etc.) şi adecvate (rezistenţă chimică suficientă); aceste recipiente vor fi eventual
omologate sau certificate potrivit reglementărilor în vigoare;
- instalarea de mijloace care să garanteze captarea, reţinerea şi, în caz de
nevoie, dirijarea spre recipiente de rezervă a scurgerilor sau deversărilor ACP
stocaţi (cuve de retenţie, acoperirea adecvată a solului şi părţii de jos a
împrejmuirilor sau pereţilor incintei astfel încât să se asigure etanşeitatea lor şi a
drenajelor şi conductelor ce conduc la recipientele de rezervă etc.). Aspectele
expuse mai sus vor trebui eventual avute în vedere la captarea, reţinerea sau
38
 controlul recuperării apelor reziduale provenite din acţiuni de stingere a
incendiilor;
- semnalarea căilor de acces care trebuie să fie libere, a celor de tranzit şi a
suprafeţelor de depozitare;
- controlul accesului persoanelor şi vehiculelor străine în instalaţie;
- semnalizarea căilor de evacuare şi a ieşirilor de urgenţă care trebuie să fie
lasate libere;
- etichetarea strictă a produselor şi refacerea etichetelor dacă e necesar;
- instrucţiuni de lucru precise pentru operaţiile de depozitare propriu-zise şi pentru
orice altă operaţie obişnuită, realizată în interiorul depozitului (deschiderea şi
închiderea recipientelor, umplerea recipientelor, transvazarea, conectarea şi
retragerea conductelor de umplere a recipientelor, prelevarea probelor etc.);
- descrierea scrisă a procedurii ce trebuie urmată în caz de incident (scurgeri,
deversări, emisii).
Proceduri pentru cazurile de urgenţă
 Atunci când, pentru nevoile procesului, sunt necesare anumite cantităţi de ACP la
locurile de muncă, se va limita cantitatea acestor produse la cea strict necesară
pentru lucrul imediat (nu se vor depozita niciodată cantităţi mai mari decât
necesarul pentru o tură sau o zi de lucru) şi produsele vor fi puse în recipiente
adecvate, în dulapuri protejate sau incinte speciale (fig.I.15). În general, se vor
respecta dispoziţiile aplicabile descrise mai sus.

Fişa nr. 7 (Depozitare sigură)

Cadre. I. 6 - Rezumat al incompatibilităţilor la depozitarea ACP.

+ Pot fi depozitate împreună

○ Pot fi depozitate împreună numai dacă sunt
luate anumite măsuri specifice de prevenire
- Nu trebuie să fie depozitate împreună

39
 Exemple de agenţi chimici incompatibili:
 Oxidanţi cu: carburi, nitruri, hidruri, sulfuri, metale-alcaline
 Reducători/dezoxidanţi cu: nitraţi, cloraţi, bromaţi, oxizi, peroxizi, fluor
 Acizi tari cu baze tari
 Acid sulfuric cu: celuloză, acid percloric, permanganat de potasiu, cloraţi
Exemple de substanţe instabile:
 Produse a căror stocare prelungită poate antrena o descompunere: amiduri alcaline,
anumite săruri de diazoniu
 Substanţe uşor peroxidabile: compuşi alilici, compuşi vinilinici, stiren
 Compuşi care reacţionează violent la contactul cu aerul: fosfuri, hidruri
 Monomeri care polimerizează rapid: acetat de vinil, stiren, acrilonitril
Exemple de substanţe care reacţionează periculos cu:
 Apa: metale alcaline, peroxizi anorganici, carburi, fosfuri
 Acidul clorhidric: sulfuri, hipocloriţi, cianuri
 Acidul azotic: câteva metale
 Acidul sulfuric: acidul formic, acidul oxalic, alcoolul etilic

Fig. I. 14 – Separare prin îndepărtare Fig. I. 15 – Dulap protejat pentru stocarea

sau împrejmuire produselor inflamabile

40
 8. SEPARAREA FIZICĂ A SERVICIILOR “MURDARE”

Descriere

 Anumite operaţiuni sau procese care, prin natura lor sau ca urmare a acţiunii lor
mecanice violente asupra materialelor, sunt în mod special contaminante pentru că
generează o mare cantitate de materie sub formă de particule.
 Astfel în locuri în care se derulează operaţiuni ca lustruirea metalelor, tăierea
materialelor plastice, a metalului sau a lemnului, sudarea pieselor metalice,
concasarea solidelor, perforarea metalelor sau a lemnului se produc şi difuzează
particule în mediul ambiental.
 Suprafeţele de lucru, mesele, pavimentul şi maşinile se acoperă astfel cu praf sau fibre
care amestecate cu uleiuri de lubrifiere, cu pastă de lustruire, cu răşini etc. generează
continuu murdărie.
Recomandări tehnice
Este practic să se delimiteze acest tip de operaţii în zone separate de restul procesului de
fabricare. Se evită astfel dispersia aerului contaminat şi murdăriei în alte zone şi se pot
concentra mijloacele de ventilare şi de curăţenie pe zone mai reduse, ceea ce le sporeşte
eficacitatea şi diminuează costurile companiilor.

41
 9. VENTILAŢIE GENERALĂ PRIN DILUARE

Descriere

 Constă în reînnoirea aerului dintr-o încăpere prin aducerea unei cantităţi suficiente de
aer curat din afară şi prin extragerea din respectiva încăpere a unei cantităţi similare
de aer contaminat.
 Aerul poate intra în mod natural (uşi, ferestre etc.) (fig. I.16) sau forţat (ventilator) (fig.
I.17).
 În orice caz, ventilaţia generală este mai curând un principiu de prevenire (art. 5 din
Directiva 98/24/CE) (art. 11 al HG nr. 1218/2006) decât o măsură specifică. De aceea,
la locurile de muncă trebuie în permanenţă garantată o ventilaţie generală, în
conformitate cu prevederile Directivei 89/654/CEE privind prescripţiile minime de
securitate şi sănătate la locurile de muncă (HG nr. 1091/2006). Totuşi, în anumite
cazuri care vor fi detaliate ulterior, această ventilaţie poate fi la fel de bine considerată
o măsură specifică pentru controlul riscului şi, din această cauză, face obiectul unei
fişe.
Domeniu de aplicare

 Ca măsură specifică pentru controlul riscului legat de expunere, în cazul în care este
vorba de substanţe cu o toxicitate slabă sau medie prin inhalare (VLE>100 ppm dacă
este vorba de vapori sau 5 mg/m 3 în cazul pulberilor).
 Controlul riscului de incendiu şi de explozie în recipiente şi echipamente, prin
coborârea concentraţiei substanţei contaminatoare sub limita inferioară de
inflamabilitate (LII) şi de explozivitare (LIE) pentru vapori şi pulberi explozive.
 Controlul mirosurilor şi al substanţelor jenante/supărătoare, prin reducerea nivelului lor
sub limitele recomandate de confort.
Recomandări tehnice

 Prevederea cu sisteme de înlocuire a aerului extras

 Dimensionarea sistemului de încălzire sau de răcire a încăperii, ţinând cont de debitul
aerului necesar pentru ventilarea acesteia
 Calcularea debitului necesar pentru ventilaţie în funcţie de viteza de generare a
substanţei contaminatoare şi de concentraţia dorită în mediul de muncă
 În cazul în care există sisteme de extracţie locală, calcularea debitului de ventilaţie a
încăperii ţinând cont de caracteristicile acestor sisteme
 Se va evita întoarcerea în incintă a aerului extras prin separarea punctelor de
evacuare de cele de intrare a aerului
 Situarea intrărilor şi ieşirilor aerului astfel încât circulaţia aerului să străbată întreaga
incintă, evitând formarea de zone moarte unde este ventilaţie slabă (fig. I.18, I.19, I.20)
 Considerarea ca aer de ventilaţie numai a debitului efectiv introdus în incintă dinspre
exterior şi nu şi pe cel recirculat.
42
Întreţinere şi controale

 Trebuie urmate instrucţiunile producătorului şi/sau instalatorului (ventilaţie forţată)

 Trebuie solicitate producătorului şi/sau instalatorului maximum de informaţii în legătură
cu instalaţia
 Intrările de aer din exterior nu trebuie închise sau astupate în timpul sezonului rece
 Eventuale deteriorări ale sistemului trebuie inspectate vizual: deteriorarea unor
conducte, a unor palete de ventilator etc.
 Concentraţia substanţelor contaminatoare din mediu va fi măsurată după punerea în
funcţiune a sistemului.
Recomandări de utilizare

 Este indicată pentru ventilarea birourilor şi a încăperilor cu destinaţie neindustrială sau

pentru utilizări industriale cum ar fi:

- ventilarea atelierelor de prelucrare a metalelor, a lemnului

- ventilarea etuvelor, cuptoarelor de uscare, a camerelor pompelor sau
compresoarelor etc.

 Utilizarea numai ca măsură complementară, alături de alte măsuri, în cazul controlului

riscului de incendiu şi de explozie în incinte/încăperi.
 Utilizare nerecomandată:

- atunci când cantitatea de substanţă contaminatoare generată este ridicată

- când lucrătorii se găsesc aproape de focare
- când dispersia de substanţă contaminatoare nu este uniformă.

43
Fişa nr. 9 (Ventilaţie prin diluare)

Fig. I.16 – Ventilaţie naturală Fig. I.17 – Ventilaţie forţată

Fig. I.18 – Situaţie corectă Fig. I.19 – Situaţie incorectă

- Distribuţia aerului în încăpere este uniformă – Aerul curat atrage aerul contaminat
- Ieşirea este situată în apropierea zonei în dreptul zonei de respiraţie a lucrătorului
de emisie şi mişcarea aerului îndepărtează
contaminanţii din zona de respiraţie a lucrătorului

Fig. I.20 – Situaţie incorectă

- Există sau pot exista zone moarte insuficient ventilate
sau neventilate
- Aerul curat atrage contaminanţii în zona de
respiraţie a lucrătorului

44
 10. PREVENIREA INCENDIILOR

Obiectiv

 Identificarea, în vederea eliminării sau controlului combustibililor care, ca urmare a

stării lor fizice (gaze, vapori, solide cu granulaţie fină) sau a formei în care sunt
depozitaţi, pot intra cu uşurinţă în combustie, precum şi a focarelor de incendiu
capabile să furnizeze energia necesară pentru declanşarea reacţiei. În mod
excepţional, obiectivul se poate extinde şi la comburant (% din O 2 din mediul ambiant)
(fig. I.21).
Măsuri de control al combustibililor

 Evitarea prezenţei, la locul de muncă, a cantităţilor importante de substanţe inflamabile

prin reducerea lor la cantitatea minimă indispensabilă acoperirii nevoilor procesului sau
operaţiei care trebuie realizată în timpul unei zile sau a unui schimb de muncă.
 Lichidele inflamabile care trebuie stocate la locul de muncă ar trebui pătrate în dulapuri
protejate, semnalizate prin menţionare şi prin pictograma „inflamabil” (fig. I.15).
 Lichidele inflamabile prezente la locul de muncă şi reziduurile acestora ar trebui
depozitate în recipiente cu sisteme de securitate, ermetice şi cu închidere automată
(fig. I.22).
 Operaţiunile care implică utilizarea de gaze sau lichide inflamabile şi în cursul cărora
se produce o degajare de vapori (transvazare, aplicare cu aerograf etc.) vor fi
controlate cu ajutorul sistemelor de extragere locală (a se vedea măsura specifică nr.
6: exhaustare locală) şi al unei ventilaţii generale adecvate a aerului de la locul de
muncă (a se vedea măsura specifică nr. 9: ventilaţia prin diluare), pentru a garanta o
concentraţie în mediul înconjurător a acestor produse în mod clar inferioară LII.
 Se vor controla, cu ajutorul explozimetrelor, concentraţiile periculoase ale gazelor sau
ale vaporilor care ar putea fi generaţi.
 Transvazările şi alte operaţiuni susceptibile de a provoca împroşcări sau deversări vor
fi executate în locuri şi cu mijloace specifice adecvate pentru evitarea acestor
împroşcări şi a deversărilor şi asigurând, dacă este nevoie, colectarea şi drenarea lor
spre un loc sigur şi în condiţii adecvate de ventilaţie (0,3 m 3/min.m2; niciodată sub 4
m3/min); ansamblul va fi dotat cu un sistem de alarmă care se va activa în caz de
avarie.
 Înainte de realizarea operaţiilor de întreţinere sau de reparare la cald, vor fi curăţate
resturile din echipamentele care au conţinut lichide inflamabile sau combustibili solizi
cu granulaţie fină; la fel se va face şi în împrejurimi.
Măsuri de control al focarelor de incendiu
 Utilizarea de echipamente de muncă sigure în mod intrinsec. Aceste echipamente vor
respecta, în general, prevederile Directivei 98/37/CE şi mai ales pe cele ale Directivei
94/9/CE (HG nr. /2006 şi HG 752/2004).

 Operaţiile de încărcare, descărcare sau transvazare se vor realiza evitându-se

45
 generarea de sarcini electrostatice (controlul vitezei de transvazare, umplerea
recipientelor prin tub scufundat etc.) şi facilitând eliminarea lor printr-o punte de
echipotenţial şi prin împământarea tuturor echipamentelor şi recipientelor (fig. I.23).

 Instalaţia şi echipamentele electrice vor fi protejate împotriva riscului de incendiu şi de

explozie (Ex sau Eex), conform dispoziţiilor naţionale în vigoare privind securitatea
electrică. O atenţie specială va fi acordată utilizării echipamentelor mobile şi a
accesoriilor care se folosesc împreună cu sau se ataşază acestor echipamente.

 Se va pune la punct un control exhaustiv al celorlalte focare de incendiu care ar putea

fi:
- termice (fumatul, operaţiuni cu flacără sau cu scântei, cărucior industrial de întreţinere
sau echipamente similare)
- maşini/mecanisme (utilizarea de unelte antiscântei în operaţiunile de deschidere şi de
închidere a recipientelor şi în mediile în cadrul cărora pot exista concentraţii sau
acumulări periculoase de produse inflamabile; utilizarea de încălţăminte fără părţi
metalice etc.)
- agenţi chimici (căldura generată de reacţiile exoterme, existenţa în acelaşi loc a unor
produse chimice instabile sau reactive etc.)
Măsuri de control al comburanţilor
Acestea pot fi necesare în cazul în care sunt prezente produse inflamabile în stare
lichidă sau combustibili solizi pulverulenţi ori resturi din aceste produse şi atunci când este
imposibil de acţionat asupra lor.
Inertizarea acestora este indispensabilă ori de câte ori este necesar să se procedeze
la operaţiuni de întreţinere sau reparaţii la cald ale echipamentelor care au conţinut agenţi
chimici inflamabili sau combustibili, solide cu granulaţie fină şi a căror eliminare completă este
imposibil de garantat.

46
Fişa nr. 10 (Prevenirea incendiilor)

Fig. I.21 – Cauzele unui incendiu şi mijloace Fig. I.22 – Recipient cu dispozitiv de securitate
de prevenire şi protecţie pentru lichide inflamabile

Fig. I.23 – Punte echipotenţială şi

legarea la pământ la transvazarea
lichidelor inflamabile

47
 11. MANIPULAREA ÎN SIGURANŢĂ A ACP

Descriere
 Se referă la manipularea, transformarea, încărcarea sau descărcarea ACP în secţiile
de producţie.
 Echipamentele de transvazare fixe şi nedeformabile (conducte fixe) vor fi preferate
echipamentelor mobile (recipiente, conducte mobile etc.).
 Echipamentele mobile de transvazare, manuale sau mecanice, trebuie să fie
compatibile cu riscurile pe care le prezintă mediul lor (incendiu, explozie şi/sau coroziune)
şi materialele din care construie aceste echipamente trebuie să fie compatibile cu ACP
manipulate.
 Alte fişe privind măsuri specifice, cum ar fi fişele I.3 sau I.6, prezintă diverse scheme de
manipulare în siguranţă a ACP.
Domeniu de aplicare
 Transvazarea frecventă de ACP pornind de la rezervoare mari, containere sau recipiente
în altele de o capacitate mai mică, în vederea utilizării lor directe în procesul de producţie.
 Utilizarea de recipiente mobile pentru încăcarea/descărcarea echipamentelor dintr-o
instalaţie.
 Transvazarea de ACP din rezervoare mari sau containere către procesele de producţie
prin intermediul conductelor fixe sau mobile cu conexiuni care, în general, nu sunt
permanente.
Recomandări tehnice
 Nu se vor utiliza decât containere, recipiente sau ambalaje din materiale compatibile cu
produsele care trebuie transportate şi care satisfac exigenţele privind transportul rutier de
materiale periculoase a căror stabilitate şi rezistenţă vor fi garantate împotriva agresiunilor
ce s-ar putea produce în timpul utilizării lor.
 Transvazările se vor face, de preferinţă, utilizând pompe de absorbţie manuale sau
mecanice. Se va evita transvazarea prin intermediul gravităţii între recipiente în cazul în
care se poate produce o expunere la sau un contact cu ACP. Dacă, totuşi, trebuie să se
recurgă la acest tip de transvazare, bidonul care trebuie golit va fi plasat orizontal, pe un
dispozitiv sau pe un cadru fix ori mobil echipat cu roţi care se pot bloca.
 Pentru descărcarea produselor inflamabile, toate elementele metalice vor face obiectul
unei legături de echipotenţial şi al împământării. În cazul în care este vorba despre lichide,
bidonul ce urmează să fie golit va fi prevăzut cu o vană de descărcare cu închidere
automată.
 Pentru transvazarea prin intermediul gravităţii a lichidelor inflamabile, se vor utiliza pâlnii al
căror gât va ajunge la cel mult 1 cm de fundul recipientului de umplut.
 În toate operaţiunile de transvazare, se vor amplasa tăvi de colectare dedesubtul
punctelor unde este posibil să se producă deversări.
 În timpul transvazării de produse solide, se va evita formarea de pulbere şi intrarea

48
 necontrolată de aer în recipiente. În acest scop, se va evita transvazarea manuală şi se
vor utiliza de preferinţă echipamente ce garantează etanşeitatea sau izolarea procesului
(de exemplu, dozatoare cu valve rotative, vană dublă, transportoare cu şurub elicoidal
etc.).
 Stabilitatea, rezistenţa şi fiabilitatea sistemelor de canalizare fixe sau mobile trebuie
garantate în privinţa agresiunilor mecanice sau induse de ACP.
 Racordurile şi conductele fixe şi mobile trebuie să fie specifice şi diferenţiate pentru
fiecare tip de ACP. Legăturile şi asamblările trebuie să fie etanşe, rezistente la produs şi
în bună stare.
 Pentru conducte, se preferă asamblările sudate, evitându-se bridele şi sistemele pe baza
pasului şurubului, în special în spaţii închise.
 Racordurile în care ar putea rămâne un ACP sub presiune sau care ar putea genera
presiune, vor fi protejate cu vane de siguranţă prevăzute cu o ieşire dirijată spre un loc
sigur (turn de absorbţie, incinerator, staţie de tratare etc.).
 Racordurile trebuie să fie dotate cu elemente de colectare a deversărilor sau a scăpărilor
ori de câte ori acest lucru va fi necesar.
 Racordurile mobile trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită golirea lor
înainte de deconectare.
 Nu se va efectua transvazarea unui ACP cu echipamente sau elemente ce prezintă
scăpări sau defecte (deformări, pori, fisuri, bride defectuoase etc.).
 În apropierea zonelor de transvazare va exista un duş de securitate şi spălătoare pentru
ochi.
 Efluenţii, deversările şi produsele de tratare vor fi depozitate temporar în zone special
destinate, în containere certificate, semnalizate corespunzător, separate fizic şi clasificate
în funcţie de compatibilitatea sau reactivitatea lor.

Întreţinere şi control
 Trebuie să se realizeze întreţinerea şi reviziile periodice ale tuturor elementelor de
transvazare internă cu înregistrarea incidentelor.
 Reparaţiile echipamentelor de transvazare vor fi efectuate de personalul autorizat de către
utilizator sau de către fabricant.
 Se va verifica absenţa deversărilor sau a scăpărilor la conductele fixe sau mobile înainte
de a stabili o conexiune pentru încărcarea şi/sau descărcarea produsului. În acest scop,
se va utiliza un sistem de detecţie compatibil cu ACP conţinut.
 Echipamentele de transvazare internă vor fi întotdeauna curate, în bună stare, iar
utilizarea lor specifică va fi semnalizată în mod adecvat; atunci când nu sunt utilizate, vor fi
depozitate temporar în mod corect.
 Echipamentele casate sau în stare proastă vor fi imediat retrase şi înlocuite sau reparate.
 Absenţa scurgerilor sau a deversărilor va fi controlată periodic cu ajutorul echipamentelor
specifice de detectare.
 Sistemele şi echipamentele de tratare a efluenţilor vor avea revizii periodice şi ori de câte
ori este necesar; se va proceda atunci la reparaţiile cuvenite şi la înlocuirea reactivilor.
49
 12. TRANSPORTUL INTERN ÎN SIGURANŢĂ

Descriere

 Mijloacele utilizate, manuale sau mecanice, trebuie să fie sigure pentru lucrători şi
adaptate produselor manipulate.
 Echipamentele fixe şi nedeformabile (conducte fixe) trebuie să fie utilizate de preferinţă în
locul echipamentelor mobile (recipiente, conducte mobile etc.).

Domeniu de aplicare

 Transvazarea de ACP între diferite secţii sau procese ale companiei, în special în timpul
transportului de produse extrem de inflamabile, corozive sau foarte toxice.
Recomandări tehnice

 Se vor utiliza numai containere, recipiente sau ambalaje din materiale adecvate pentru
produsele transportate şi care satisfac cerinţele privind transportul rutier de materiale
periculoase şi a căror stabilitate şi rezistenţă vor fi garantate împotriva agresiunilor care s-
ar putea produce în timpul utilizării lor.
 Pentru transportul cu echipamente mobile al containerelor, recipientelor sau ambalajelor,
se vor utiliza mijloace care oferă o rezistenţă suficientă, dotate cu elemente care permit
fixarea încărcăturilor.
 Stabilitatea, rezistenţa şi fiabilitatea sistemelor de canalizare fixe sau mobile trebuie să fie
garantate împotriva agresiunilor mecanice sau induse de ACP.
 Racordurile şi conductele fixe şi mobile trebuie să fie specifice şi diferenţiate pentru
fiecare tip de ACP. Legăturile şi conexiunile trebuie să fie etanşe, rezistente la produs şi în
bună stare.
 Pentru conducte, se vor prefera îmbinările sudate, evitându-se bridele şi sistemele cu pas
de şurub, în special în interior.
 Pentru fluidele inflamabile, toxice sau corozive, vor fi evitate conducte îngropate, cu
excepţia cazului în care conductele sunt prevăzute cu înveliş dublu şi un control al
scăpărilor.
 Racordurile în care ar putea rămâne un ACP sub presiune, sau care ar putea genera o
presiune, vor fi protejate cu vane de securitate cu o ieşire dirijată spre un loc sigur (turn de
absorbţie, incinerator, staţie de tratament etc.).
 Racordurile vor fi dotate cu elemente de colectare a deversărilor sau scăpărilor ori de câte
ori acest lucru va fi necesar.
 Nu se va efectua transvazarea de ACP cu echipamente sau elemente care prezintă
scurgeri sau defecte (deformări, pori, fisuri, bride defecte etc.).
 Echipamentele mobile de transport vor dispune de sisteme de protecţie adaptate tipului de
50
 zonă de risc în care sunt utilizate (incendiu, explozie sau coroziune) şi ACP transportate.

Întreţinere şi control

 Se vor efectua întreţinerea şi reviziile periodice ale tuturor elementelor de transvazare

internă cu înregistrarea incidentelor.
 Reparaţiile echipamentelor de transport mecanizat se vor efectua de către personalul
autorizat de fabricant.
 Se va verifica absenţa deversărilor sau a scăpărilor la canalizările fixe sau mobile; în acest
scop se va utiliza un sistem de detecţie compatibil cu ACP conţinut atunci când se va
stabili o conexiune pentru încărcarea sau descărcarea produsului.
 Dispozitivele de transport şi de control al ACP vor trebui să aibă înscris pe ele, într-o
manieră vizibilă, lizibilă şi care nu se poate şterge, data efectuării ultimei lor revizii.
 Echipamentele aflate într-o stare proastă vor fi retrase imediat şi înlocuite sau reparate.
 Absenţa scăpărilor sau a deversărilor va fi controlată periodic cu ajutorul echipamentelor
specifice de detectare.
 Sistemele şi echipamentele de tratare a efluenţilor vor fi periodic în revizie şi ori de câte ori
acest lucru va fi necesar; ele vor fi eventual reparate, iar reactivii necesari funcţionării lor
vor fi înlocuiţi.

51
 13. SPĂLĂTOARE DE OCHI ŞI DUŞURI

Descriere

 Duşurile de securitate (fig. I.24) constituie sistemul de urgenţă cel mai uzitat pentru
cazurile de stropiri/ pulverizări cu risc de arsuri chimice şi chiar şi pentru cazurile în
care îmbrăcămintea ia foc.
 Spălătoarele pentru ochi de tip fântână (fig. I.25) permit o decontaminare rapidă şi
eficace a ochilor; constau în principal în două aspersoare plasate la distanţă de 10
până la 20 cm, capabile să proiecteze un jet de apă potabilă pentru spălarea ochilor şi
feţei, un bazin de 25-35 cm prevăzut cu scurgere, un sistem de fixare la sol sau la
perete şi un robinet cu pedală sau manetă.

Caracteristici ale duşurilor

 Duşurile trebuie să furnizeze un debit de apă suficient pentru a uda complet şi imediat
subiectul. Apa va fi potabilă, cu temperatura cuprinsă, de preferinţă, între 20 şi 35 0C,
pentru a evita răcirea persoanei arse în stare de şoc, dar şi pentru că disconfortul pe
care îl provoacă apa rece poate îndemna la scurtarea duratei duşului şi, implicit, la
eliminarea insuficientă a substanţei contaminante. Se recomandă, de asemenea,
dotarea cu scurgere care uşurează la maximum întreţinerea.
 Sita duşului trebuie să aibă un diametru suficient de mare pentru a impregna complet
subiectul, cu orificii a căror dimensiune să împiedice depunerea (depozitelor) de
calcar. Distanţa de la sol la sita duşului trebuie să permită unei persoane să se aşeze
sub ea în picioare (de ex. de 2-2,3 m). Între sită şi perete trebuie să fie o distanţă
suficientă pentru ca două persoane să poată sta sub duş (de ex. 60 cm). Se
recomandă totodată ca distanţa dintre sol şi butonul de comandă să nu depăşească 2
m.
 Vana de deschidere trebuie să se poată manevra rapid, deci nu trebuie să se utilizeze
robinete convenţionale. Butonul de comandă trebuie să fie la îndemână. Modelele cele
mai adecvate sunt cele dotate cu dispozitiv de comandă triunghiular legat de sistem
printr-o bară fixă (preferabil cu lanţ). Dispozitivele de comandă acţionate cu piciorul nu
sunt, în general, folosite din cauza probabilităţii mari de acţionare a sistemului prin
împiedicare sau călcare involuntară pe ele; există o excepţie şi anume aceea a
sistemelor care sunt acţionate pe o platformă.
 Vanele de oprire a alimentării cu apă trebuie să fie amplasate în locuri inaccesibile
personalului pentru a se evita uitarea apei închise în cazul apariţiei unei defecţiuni.
Vanele vor fi închise exclusiv în momentul executării reparaţiilor. Pe de altă parte,
defecţiunile trebuie imediat semnalate şi remediate.
 Este util ca sistemul să fie dotat cu o alarmă sonoră sau vizuală care să se declanşeze
când echipamentul este folosit, astfel ca ceilalţi lucrătorii să fie informaţi că există o
problemă şi să poată acţiona pentru acordarea primului ajutor. Duşurile amplasate în
vestiare sau grupuri sanitare îşi pot îndeplini funcţia auxiliară de duşuri de securitate în
special în laboratoarele cu suprafaţă redusă şi pentru arsuri mici sau stropiri ale
52
 îmbrăcămintei, căci, aflându-se la adăpost de priviri străine, persoana afectată care le
utilizează se poate debarasa de îmbrăcăminte fără complexe.
Caracteristici ale spălătoarelor de ochi
 Jetul de apă eliberat prin tuburi va trebui să aibă o presiune scăzută, pentru a nu
cauza vătămare sau durere inutilă. Ca şi în cazul duşului, apa trebuie să fie potabilă şi,
de preferinţă, călduţă. Vanele de oprire a alimentării cu apă vor avea aceleaşi
caracteristici ca cele ale duşurilor de securitate.
 Echipamentele aflate într-o stare proastă vor fi imediat retrase şi înlocuite sau
reparate.
 Absenţa scăpărilor sau a deversărilor va fi controlată periodic cu ajutorul
echipamentelor specifice de detectare.
 Sistele şi echipamentele de tratare a efluenţilor vor fi verificate periodic şi ori de câte
ori acest lucru este necesar; vor fi eventual reparate, iar reactivii necesari funcţionării
lor vor fi înlocuiţi.

Fig. I.24 – Duş de securitate Fig. I.25 – Spălător de ochi

53
 14. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Obiectiv

• Măsurile de prevenire descrise în fişa 10 sunt indispensabile dar nu suficiente întrucât

nu garantează niciodată un control complet al riscului; acestea trebuie completate cu
măsuri complementare care să vizeze minimizarea consecinţelor unui eveniment
(figura I.21)
Măsuri de protecţie care trebuie luate în consideraţie

• Trebuie să se facă diferenţa între:

– măsurile de protecţie pasivă (protecţia structurală a elementelor portante pentru a
garanta o anumită stabilitate la foc, sectorizare şi compartimentarea suprafeţelor cu
diverse niveluri de risc garantând rezistenţa la foc determinată şi utilizarea
materialelor de construcţii şi de acoperire al căror comportament la foc este
cunoscut);
– măsurile propriu-zise de protecţia împotriva incendiilor (detectare umană sau
instalarea unei instalaţii automate; mijloace flexibile şi fiabile de transmitere a
alarmei; echipamente potante sau fixe de protecţie împotriva incendiilor cu acţionare
manuală sau descărcare automată şi căi de evacuare în număr suficient, corect
dimensionate şi distribuite corespunzător).
• Ansamblul de măsuri de protecţie împotriva incendiilor prevăzute pentru domeniul de
aplicare al Directivei 98/24/CE (HG nr. 1218/2006) va trebui să fie adaptat cadrului de
prevederi legale al fiecărei ţări în ceea ce priveşte protecţia împotriva incendiilor.
• Independent de ceea ce a fost expus sunt prezentate mai jos câteva măsuri specifice:
– verificarea că protecţia structurală a elementelor portante asigură o stabilitate la foc
(SF) determinată de încăpere sau clădire;
– se controlează propagarea pe verticală sau pe orizontală a efectelor incendiului şi,
pentru aceasta, se separă spaţiile de muncă care prezintă un risc de incendiu pentru
celelalte instalaţii prin constituirea unui sector de incendii cu rezistenţă la foc (RF)
adaptat la sarcina termică existentă. Sectorizarea se va face prin îndepărtarea sau
compartimentarea cu ajutorul zidurilor şi a pereţilor ignifugaţi (figura I.26);
– se asigură detectarea eficace, umană sau automatizată, şi instalaţii capabile să
asigure o transmisie rapidă şi fiabilă a avertizării;
– se dispun instalaţii adecvate şi suficiente de protecţie împotriva incendiilor, fixe sau
portabile, care sunt acţionate manual sau automat; agenţii extinctori trebuie să fie
corespunzători şi să garanteze stingerea eficientă în funcţie ACP estimat (de
exemplu utilizarea tipului B pentru lichidele inflamabile) şi de zona de aplicare (de
exemplu să se evite utilizarea de CO2 în spaţii exterioare); nu se vor utiliza agenţi
extinctori necompatibili cu ACP (de exemplu nu se utilizează apa pentru a stinge
metalele alcaline);
– se asigură căi de evacuare ale căror număr şi stare vor permite evacuarea rapidă şi
sigură a lucrătorilor;

54
 – dacă este necesar, mijloacele de protecţie împotriva incendiilor şi accesul spre căile
de evacuare vor fi semnalizate conform Directivei 92/58/CEE (HG nr. 971/2006);
– se garantează eliminarea fumului generat de incendiu cu ajutorul exhaustoarelor sau
alte mijloace de extragere (figura I.27).

Fişa nr. 14 (Apărarea împotriva incendiilor)

Fig. I.26 - Sectorizarea cu ajutorul Fig. I.27 - Exhaustoare de fum

pereţilor ignifugaţi

55
 15. PREVENIREA ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIILOR

Măsurile de prevenire şi protecţie prevăzute pentru îmbunătăţirea protecţiei securităţii

şi sănătăţii lucrătorilor expuşi la riscuri legate de atmosferele explozive nu sunt tratate în
acest ghid întrucât acest risc este reglementat de Directiva 1999/92/CE şi face obiectul unui
ghid specific la care se poate apela la nevoie (a se vedea ghidul corespunzător).
Cerinţele esenţiale în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea pentru aparatele şi
sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere explozive sunt prezentate în Directiva
94/9/CE (HG nr. 752/2004).

16. ECHIPAMENTELE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

Domeniu de aplicare

Echipamentele de protecţie individuală (EIP) constituie ultima barieră între ACP şi

lucrător; utilizarea lor se limitează la următoarele cazuri:
 Când măsurile de prevenire şi protecţie colective sau organizatorice aplicate
sunt insuficiente sau nu sunt viabile tehnic.
 Când măsurile de prevenire şi protecţie colective nu pot fi imediat adoptate şi
este necesar să se recurgă provizoriu la această protecţie individuală.
 În timpul operaţiilor punctuale şi rare care nu justifică punerea în practică a
măsurilor permanente, dar cu condiţia ca EIP să garanteze un nivel de protecţie
echivalent cu cel al măsurilor pe care le înlocuieşte.
 În situaţii de urgenţă, salvare sau de autoprotecţie.

Tipuri de echipamente de protecţie

 Respiratorie (a se vedea măsura specifică 16.1)

 Oculară (a se vedea măsura specifică 16.2)
 Cutanată (mănuşi şi îmbrăcăminte de protecţie contra riscurilor chimice) (a se
vedea măsura specifică 16.3).

56
16.1. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE RESPIRATORIE INDIVIDUALĂ

Tipuri

• Echipamente de filtrare
– măşti autofiltrante (figura I.28)
– semi-mască + filtru (acoperă fosele nazale şi gura (figura I.29)
– mască + filtru (protejează faţa şi ochii) (figura I.30)
– mască bucală + filtru (figura I.31)

• Echipamente izolante
– autonome (figura I.32)
– neautonome sau semi-autonome (figura I.33)

Utilizare

• Este indicată utilizarea echipamentelor de filtrare numai atunci când concentraţia de

oxigen în aerul ambiant al mediului de muncă este mai mare de 17-18 %.
• Alegerea echipamentului de filtrare depinde de concentraţia de oxigen din aerul
ambiant şi de necesitatea de a proteja sau nu, faţa şi ochii.
• Masca bucală este utilizată pentru situaţii de urgenţă.
• Când concentraţia de oxigen în aerul ambiant al locului de muncă este sub 17 %,
trebuie să se utilizeze echipamente izolante.
• Aceste echipamente izolante trebuie să fie utilizate în egală măsură când
concentraţia de agent chimic în aerul ambiant este foarte ridicată: de 100 valoarea
limită de expunere sau 1000 ppm sau superioară indicelui periculos pentru viaţă şi
sănătate (IPVS).
Capacitatea filtrelor anti-gaz

• Clasa 1 – Filtre de capacitate mică (de 10 ori valoarea limită fără a depăşi 100 ppm)
• Clasa 2 – Filtre de capacitate medie (de 100 ori valoarea limită fără a depăşi 5.000
ppm)
• Clasa 3 – Filtre de capacitate mare (de 100 de ori valoarea limită fără a depăşi
10.000 ppm)

FILTRE ANTIPARTICULE Cod Culoare

57
Reţin 80 % P1 Alb
Reţin 94 % P2 Alb
Reţin 99,95 % P3 Alb
FILTRE ANTI-GAZ ŞI COMBINATE

Gaze şi vapori organici; punct de fierbere >

A CAFENIU
65 °C
Gaze şi vapori organici; punct de fierbere <
AX CAFENIU
65 °C
Gaze şi vapori anorganici B GRI
SO2 şi alţi vapori şi gaze acide E GALBEN
NH3 şi derivaţi organici ai NH3; conform
K VERDE
specificaţiilor fabricantului
Oxizi de azot NO-P3 BLEU
Mercur HG-P3 ROŞU
* Există, de asemenea, echipamente filtrante în care aerul este forţat să traverseze sistemul de filtrare printr-un mic ventilator
alimentat de pile. Acesta permite diminuarea efortului pe care utilizatorul trebuie să-l facă pentru a compensa pierderea
capacităţii filtrului.

58
Fişa nr. 16.1 (Echipamente de protecţie respiratorie)

Fig. I.28 Mască autofiltrantă Fig. I.29 Semi-mască

Fig. I.30 Mască cu ocular Fig. I.31 Mască respiratorie

Fig. I.32 Echipament respirator autonom Fig. I.33 Echipament respirator

semiautonom
16.2 Echipamente individuale de protecţie oculară

Utilizare
Echipamentele de protecţie oculară permit evitarea contactului ochilor cu agenţii chimici
lichizi, solizi şi gazoşi care pot să rănească sau să fie absorbiţi de conjunctivă. Aceste
circumstanţe pot apărea când se produc:
• Stropi sau particule pulverizate lichide sau solide;
• Scăpări de gaze;
• În caz de concentraţii ridicate de aerosoli solizi, lichizi sau de gaze sau vapori în aerul
ambiant al locului de muncă. În mod normal, va fi necesar să se utilizeze şi
echipament individual de protecţie respiratorie. În această situaţie caz, se va utiliza o
mască sau un capişon sau ochelari însoţind masca dacă este necesar.
A se vedea figurile I.34 şi I.35.
Marcajul de pe montură
Cod Aplicare
Fără cod În caz de riscuri mecanice nespecifice şi de radiaţii cu UV, IR şi din spectrul vizibil
3 Împotriva stropilor şi a particulelor de lichid pulverizat
4 Împotriva pulberilor cu mărimea particulelor mai mare de 5 µm
5 Împotriva gazului, vaporilor, ceţii, fumurilor şi a pulberii cu mărimea particulelor mai mică
de 5 µm
8 Împotriva arcului electric produs în timpul unui scurt circuit electric
9 Împotriva stropilor de metale şi scurgerii de solide incandescente

Observaţii
• Echipamentul trebuie să prezinte certificarea şi marcajul CE şi, în ceea ce priveşte
protecţia contra riscului chimic, trebuie să fie scrise pe montură indicele de protecţie
“3” sau “5”, după caz.
• Este indicat să se consulte pliantul informativ în care fabricantul indică caracteristicile
echipamentului, tipuri, indici de protecţie şi substanţele pentru care este recomandat ,
precum şi condiţiile de stocare, curăţare, dimensiuni etc.
• Este obligatoriu să se prevadă înlocuirea acestui tip de echipament atunci când este
necesar.

Fişa 16.2 Echipamente de protecţie oculară

Fig. I.34 Ecran facial Fig. I.35 Ochelari de securitate

16.3. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE CUTANATĂ (MĂNUŞI ŞI ÎMBRĂCĂMINTE DE
PROTECŢIE ÎMPOTRIVA RISCURILOR CHIMICE)

Utilizare

Este recomandabil să se utilizeze mănuşi (figura I.36) şi îmbrăcăminte de protecţie a

pielii, cum ar fi şorţuri, cizme sau combinezoane, când se urmăreşte evitarea contactului pielii
sau a îmbrăcămintei de lucru cu substanţele chimice, fie din cauza absorbţiei acestor
substanţe prin piele, fie pentru că acestea pot murdări.
Mănuşile şi îmbrăcămintea de protecţie împotriva riscului chimic trebuie să asigure
protecţie împotriva pătrunderii ACP prin îmbinări, cusături etc. (confecţionare ermetică) şi să
împiedice pătrunderea substanţelor prin materialul din care sunt făcute mănuşile sau
îmbrăcămintea (impermeabilitate). Această impermeabilitate depinde de substanţa împotriva
căreia se asigură protecţia şi este eficientă pe o durată de timp limitată.
Astfel, fiecare asociere dintre materialul de fabricare a îmbrăcămintei şi agentul chimic
împotriva căruia se asigură protecţia prezintă un anumit nivel de protecţie. Există 6 niveluri de
protecţie:

Indice de
Durata protecţiei
protecţie (*)
1 > 10 minute
Tipuri de 2 > 30 minute
permeabilitate 3 > 60 minute
4 > 120 minute
5 > 240 minute
6 > 480 minute
(*) Se referă la o anumită substanţă (de exemplu etanolul etc.)

Tipuri de combinezoane
În plus, combinezoanele care acoperă întreg corpul, se clasifică în modul următor:
Tip de
Caracteristici
combinezon
Tip 1 Echipamentul de protecţie respiratorie în Etanşe faţă de agenţii
interiorul combinezonului chimici sub formă de gaze
Tip 1b Echipamentul de protecţie respiratorie în sau vapori.
exteriorul combinezonului Acoperă întreg corpul,
Tip 1c Legate de conducta de aer respirabil incluzând mănuşi, cizme şi
Tip 2 Similare tipului 1c dar cusăturile sunt mai puţin echipament de protecţie
etanşe respiratorie
Tip 3 Ermetice faţă de agenţii chimici în stare lichidă (jet sau sub presiune)
Tip 4 Ermetice faţă de agenţii chimici pulverizaţi (vapori)
Tip 5 Ermetice faţă de agenţii chimici sub formă de particule solide (pulbere)
Tip 6 Ermetice faţă de agenţii chimici sub formă de stropi
 Observaţii
Îmbrăcămintea trebuie să prezinte certificarea şi marcajul CE şi indicele de protecţie
împotriva riscului chimic ca în ecemplul de mai jos mai jos.
Este indicat să se consulte Pliantul informativ în care fabricantul indică proprietăţile
tipurilor de îmbrăcăminte, indicii de protecţie şi substanţele la care se referă, precum şi
condiţiile de stocare, modul de curăţare, dimensiunile etc. Este obligatoriu să se prevadă
înlocuirea acestui tip de echipament atunci când se consideră necesar.

Exemplu:
Indice de protecţie Agent chimic
3 Amoniac 25%
2 Ciclohexilamină
0 Eter dietilic
6 Acid acetic

Fişa 16.3 (Echipamente de protecţie a mâinilor)

Fig. I.36 – Mănuşi de protecţie

3.2. Măsuri preventive adoptate de-a lungul ciclului de viaţă al produsului chimic

Aşa cum s-a prezentat anterior în acest capitol, riscul chimic este definit de pericolul
intrinsec al agentului chimic (proprietăţi fizico-chimice sau toxicologice şi forma sa fizică) şi de
condiţiile de utilizare. Din această cauză, dacă nu este posibil să se înlocuiască agentul
chimic, măsurile tehnice şi organizatorice, care trebuie luate respectând ierarhia principiilor de
prevenire, vor urmări stabilirea condiţiilor de utilizare pentru care riscul s-a redus la minim.
Aceaste principii trebuie să fie aplicate de-a lungul ciclului de viaţă a produşilor chimici, de la
fabricare până la eliminare şi tratarea ulterioară utilizării, în spiritul a două orientări principale
ale acţiunilor actuale şi viitoare ale Uniunii Europene în domeniu.
Prima orientare, cu un caracter mai general. este descrisă în cartea verde privind
“Politica integrată a produşilor chimici” [COM(2001) 68 final] care susţine elaborarea unui nou
model de creştere şi îmbunătăţire a calităţii vieţii graţie creării bunăstării şi competitivităţii
produselor mai ecologice.
O politică integrată a produşilor chimici este aceea care pretinde reducerea efectelor
asupra mediului ale acestor agenţi chimici de-a lungul ciclului lor de viaţă care porneşte de la
extracţia de materii prime până la gestionarea reziduurilor trecând prin producţie, distribuire şi
utilizare. Este vorba, în definitiv, de promovarea ideii de ciclu de viaţă în toată economia
(inclusiv serviciile a căror utilizare poate reduce consumul de produşi chimici), ca parte a
tuturor deciziilor privind produşii asociate altor criterii cum ar fi: funcţionalitatea, sănătatea şi
securitatea.
Cea de-a doua este definită în cartea albă a strategiei pentru o viitoare politică
comunitară în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice [COM(2001) 88 final]
(Regulamentul 1907/2007) al cărei obiectiv fundamental este dezvoltarea durabilă. În ceea ce
priveşte obiectivul acestui ghid, documentul semnalează că producătorii şi importatorii, ca şi
utilizatorii industriali şi operatorii chimişti care stabilesc conţinutul substanţelor şi preparatelor,
ar trebui să fie responsabili de toate aspectele privind securitatea produselor lor şi ar trebui să
fie obligaţi să evalueze această securitate pentru partea din ciclul de viaţă a produselor în
care intervin, fapt ce include eliminarea şi gestionarea reziduurilor.
Documentul mai semnalează printre priorităţile cercetării, aceea de îmbunătăţire a
metodelor de evaluare a ciclului de viaţă al substanţelor şi preparatelor chimice.
Pentru aceasta şi pentru substanţele “care generează motive serioase de îngrijorare”
va fi necesar ca evaluarea riscului, prezentată autorităţilor pentru a obţine autorizaţia de
comercializare a produsului, să acopere tot ciclul de viaţă a produsului. Aceasta se integrează
într-un nou sistem de control al substanţelor şi preparatelor chimice numit REACH. de la
iniţialele “ÎnRegistrarea, Evaluarea şi Autorizarea Chimicalelor” care se aplică în UE începând
cu iunie 2007.
În ceea ce priveşte domeniul de aplicare al Directivei 98/24/CE (HG nr. 1218/2006),
fazele ciclului de viaţă a produşilor sunt cele enunţate mai jos:

• Conceperea şi punerea la punct a produsului chimic: cuprinde estimarea riscului

chimic înainte de fabricarea noilor produşi şi procese
• Producerea: ar trebui să-şi asume principiile de reducere la minim atât a consumului
de energie şi resurse naturale cât şi a producerii de reziduuri ceea ce cuprinde faza de
utilizare şi eliminare a produsului însuşi în cursul etapei finale a ciclului de viaţă
 • Manipularea: transvazarea produsului în incinta întreprinderii
• Depozitarea: în spaţiile producătorului şi/sau în depozite logistice
• Condiţionarea şi identificarea corectă a produsului şi eliminarea ambalajelor
• Distribuţia şi vânzarea
• Utilizarea produsului de către client, profesională sau particulară, ca produs final sau
ca materie primă pentru un nou proces
• Eliminarea şi tratarea produsului: această fază se situează la sfârşitul ciclului de viaţă
a produsului şi poate include transformările care preced eliminarea sa. Reziduurile vor
trebui eliminate în aşa fel încât să nu genereze un nou risc pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor.

Analiza riscurilor generate de-a lungul fiecărei etape a ciclului de viaţă a produsului
depăşeşte cadrul întreprinderii care îl produce. Produsul final al unei întreprinderi poate fi
materie primă pentru un altul şi poate fi utilizat urmărind indicaţiile date de fabricant; fluxul de
informaţii între cele 2 părţi şi o coordonare strânsă în cazul utilizatorilor profesionali au deci o
mare importanţă.
Faza finală a ciclului implică, de asemenea, riscuri pentru mediu care pot fi legate de
eliminarea produsului şi tratarea lui după utilizare, iar scopul prezentului ghid nu este de a
trata acest subiect.
Trebuie să se menţioneze că principiile de prevenire menţionate la capitolul 2 se aplică
în toate cazurile; în ceea ce priveşte măsurile de prevenire specifice prezentate la capitolul 3,
vor trebui alese pe cei mai indicate în pentru etapa ciclului de viaţă în care se află produsul.
ANEXE
ANEXA 1
FRAZE R, FRAZE S ŞI COMBINAŢII

Fraze de risc R

R1 – Exploziv in stare uscata.

R2 – Risc de explozie la soc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.
R3 – Risc mare de explozie la soc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.
R4 – Formeaza compusi metalici explozivi foarte sensibili.
R5 – Pericol de explozie sub actiunea caldurii.
R6 – Pericol de explozie in contact sau fara contact cu aerul.
R7 – Poate provoca un incendiu.
R8 – Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu
R9 – Poate exploda in amestec cu materiale combustibile.
R 10 – Inflamabil.
R 11 – Foarte inflamabil.
R 12 – Extrem de inflamabil.
R 14 – Reactioneaza violent la contactul cu apa.
R 15 – La contactul cu apa degaja gaze extrem de inflamabile.
R 16 – Poate exploda in amestec cu substante oxidante.
R 17 – Inflamabil in aer, spontan.
R 18 – In timpul folosirii, poate forma amestec vapori – aer inflamabil / exploziv.
R 19 – Poate forma peroxizi explozivi.
R 20 – Nociv prin inhalare.
R 21 – Nociv in contact cu pielea.
R 22 – Nociv in caz de inghitire.
R 23 – Toxic prin inhalare.
R 24 – Toxic in contact cu pielea.
R 25 – Toxic in caz de inghitire .
R 26 – Foarte toxic prin inhalare.
R 27 – Foarte toxic in contact cu pielea.
R 28 – Foarte toxic in caz de inghitire.
R 29 – La contactul cu apa se degaja gaze toxice.
R 30 – Poate deveni foarte inflamabil in timpul utilizarii.
R 31 – La contactul cu acizii se degaja gaze toxice.
R 32 – La contactul cu acizii se degaja gaze foarte toxice.
R 33 – Pericol de efecte cumulative.
R 34 – Provoaca arsuri.
R 35 – Provoaca arsuri grave.
R 36 – Iritant pentru ochi.
R 37 – Iritant pentru sistemul respirator.
R 38 – Iritant pentru piele.
R 39 – Pericol de efecte ireversibile foarte grave.
R 40 – Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente.
R 41 – Risc de leziuni oculare grave.
R 42 – Poate cauza o sensibilizare prin inhalare.
R 43 – Poate cauza o iritare prin contact cu pielea.
 R 44 – Risc de explozie daca este incalzit in spatiu inchis.
R 45 – Poate cauza cancer.
R 46 – Poate provoca afectiuni genetice ereditare.
R 48 – Pericol de efecte grave asupra sanatatii in caz de expunere prelungita.
R 49 – Poate provoca cancer prin inhalare.
R 50 – Foarte toxic pentru organismele acvatice.
R 51 – Toxic pentru organismele acvatice.
R 52 – Nociv pentru organismele acvatice.
R 53 – Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.
R 54 – Toxic pentru flora.
R 55 – Toxic pentru fauna.
R 56 – Toxic pentru organismele din sol.
R 57 – Toxic pentru albine.
R 58 – Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului inconjurator.
R 59 – Periculos pentru stratul de ozon.
R 60 – Poate altera fertilitatea.
R 61 – Poate provoca efecte nefaste asupra copilului(foetus) in timpul sarcinii.
R 62 – Posibil risc de alterare a fertilitatii.
R 63 – Posibil risc de a dauna copilului (foetus) in timpul sarcinii.
R 64 – Risc posibil pentru sugarii hraniti cu lapte matern
R 65 – Nociv: poate provoca afectiuni pulmonare in caz de inghitire.
R 66 – Expunerea repetata poate cauza uscarea sau craparea pielii.
R 67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si ameteala.
R 68 – Risc potential de efecte ireversibile.

Combinatii de fraze R

R 14/15 – Reactioneaza violent cu apa, cu degajare de gaze extrem de inflamabile.

R 15/29 – In contact cu apa se degaja gaze toxice, extrem de inflamabile.
R 20/21 – Nociv prin inhalare si in contact cu pielea.
R 20/22 – Nociv prin inhalare si prin inghitire.
R 20/21/22 – Nociv prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.
R 21/22 – Nociv in contact cu pielea si prin inghitire.
R 23/24 – Toxic prin inhalare si in contact cu pielea.
R 23/25 – Toxic prin inhalare si prin inghitire.
R 23/24/25 – Toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.
R 24/25 – Toxic in contact cu pielea si prin inghitire.
R 26/27 – Foarte toxic prin inhalare si in contact cu pielea.
R 26/28 – Foarte toxic prin inhalare si prin inghitire.
R 26/27/28 – Foarte toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.
R 27/28 – Foarte toxic in contact cu pielea si prin inghitire.
R 36/37 – Iritant pentru ochi si sistemul respirator.
R 36/38 – Iritant pentru ochi si pentru piele
R 36/37/38 – Iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele.
R 37/38 – Iritant pentru sistemul respirator si pentru piele.
R 39/23 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.
R 39/24 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in contact cu pielea.
R 39/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inghitire.
R 39/23/24 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare
si in contact cu piele a.
R 39/23/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare
şi prin inghitire.
R 39/24/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in
contact cu pielea si prin inghiti re.
R 39/23/24/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare,
in contact cu pielea si prin in ghitire.
R 39/26 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.
R 39/27 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in contact
cu pielea.
R 39/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inghitire.
R 39/26/27 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare si
in contact c u pielea.
R 39/26/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare si
prin inghitire.
R 39/27/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in contact cu
pielea si prin inghitire.
R 39/26/27/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, in
contact cu pielea si prin inghitire.
R 42/43 – Poate cauza sensibilizare prin inhalare si in contact cu pielea.
R 48/20 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inhalare.
R 48/21 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita in
contact cu pielea.
R 48/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inghitire.
R 48/20/21 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inhalare si in contact cu pielea.
R 48/20/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inhalare si prin inghitire.
R 48/21/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
in contact cu pielea si prin inghitire.
R 48/20/21/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.
R 48/23 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inhalare.
R 48/24 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere
prelungita in conctact cu pielea.
R 48/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inghitire.
R 48/23/24 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inhalare si in contact cu pielea.
R 48/23/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
prin inhalare si prin inghitire.
R 48/24/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
in contact cu pielea si prin inghitire.
R 48/23/24/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita
 prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.
R 50/53 – Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte
nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.
R 51/53 – Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte
nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.
R 52/53 – Nociv pentru organismele acvatice, poate cauza efecte
nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.
R 68/20 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare.
R 68/21 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile in contact cu pielea.
R 68/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inghitire.
R 68/20/21 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare
si in contact cu pielea.
R 68/20/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare si prin inghitire.
R 68/21/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile in contact cu
pielea prin inghitire.
R 68/20/21/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare, in contact
cu pielea si prin inghitire.
 

Fraze de securitate S

S1 – A se pastra sub cheie.

S2 – A nu se lasa la indemana copiilor.
S3 – A se pastra intr-un loc racoros.
S4 – A se pastra departe de zonele locuite.
S5 – A se pastra sub… (fabricantul va specifica un lichid potrivit).
S6 – A se pastra sub… (fabricantul va specifica un gaz inert).
S7 – A se pastra containerul/recipientul inchis ermetic.
S8 – A se pastra containerul/recipientul la adapost de umiditate.
S9 – A se pastra containerul/recipientul intr-un loc bine ventilat.
S12 – A nu se inchide ermetic containerul/recipientul.
S13 – A se pastra departe de hrana, bauturi si hrana pentru animale.
S14 – A se pastra departe de … (fabricantul va indica materialele incompatibile).
S15 – A se pastra departe de caldura.
S16 – A se pastra departe de orice flacara sau sursa de scantei. – Fumatul interzis.
S17 – A se pastra departe de materiale combustibile.
S18 – A se manipula si a se deschide recipientul cu prudenta.
S20 – A nu manca si bea in timpul utilizarii.
S21 – Fumatul interzis in timpul utilizarii.
S22 – A nu inspira praful.
S23 – A nu inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii[fabricantul va indica termenul(ii)
corespunzator(i)].
S24 – A se evita contactul cu pielea.
S25 – A se evita contactul cu ochii.
S26 – In cazul contactului cu ochii, se spala imediat cu multa apa si se consulta
un specialist.
S27 – A se scoate imediat orice imbracaminte murdara sau stropita.
S28 – Dupa contactul cu pielea, se spala imediat cu multa … (se va indica de
catre fabricant produsul corespunzator).
S29 – A nu se arunca la canalizare.
S30 – A nu turna niciodata apa peste acest produs.
S33 – A se evita acumularea de sarcini electrostatice.
S35 – A nu se arunca acest produs si ambalajul sau decat dupa ce s-au luat
toate precautiile.
S36 – A se purta echipamentul de protectie corespunzator.
S37 – A se purta manusi corespunzatoare.
S38 – In cazul unei ventilatii insuficiente a se purta un echipament respirator
corespunzator.
S39 – A se purta masca de protectie a ochilor /a fetei.
S40 – Pentru curatirea solului sau a obiectelor murdarite de acest produs, folositi …
(va fi precizat de catre fabricant).
S41 – A nu se inspira fumul in caz de incendiu si/sau explozie.
S42 – In timpul fumegarilor/pulverizarilor, a se purta un echipament respirator
corespunzator [fabricatul va indica termenul(ii) corespunzator(i)].
S43 – In caz de incendiu se va utiliza… (Fabricantul va preciza mijloacele de
stingere. Daca apa mareste riscurile, se va adauga “Niciodata nu folositi apa”).
S45 – In caz de accident sau boala, a se consulta imediat medicul (Daca este
posibil, a i se arata eticheta).
S46 – In caz de inghitire, a se consulta imediat medicul si a i se arata ambalajul
sau eticheta.
S47 – A se pastra la o temperatura care nu depaseste… 0C (temperatura va fi
specificata de fabricant).
S48 – A se pastra umed cu… (materialul corespunzator va fi indicat de fabricant).
S49 – A se pastra numai in ambalajul original.
S50 – A nu amesteca cu …(va fi indicat de fabricant).
S51 – A se utiliza numai in locuri bine aerisite.
S52 – A nu se utiliza pe suprafete mari in incaperi locuite.
S53 – A se evita expunerea – a se procura instructiuni speciale inainte de utilizare.
S56 – A se arunca produsul si ambalajul sau la un centru de colectare a deseurilor
periculoase sau speciale.
S57 – A se utiliza un ambalaj corespunzator pentru evitarea oricarei contaminari a
mediului inconjurator.
S59 – Adresati-va fabricantului / furnizorului pentru informatii privind
recuperarea / reciclarea.
S60 – Acest produs si/sau ambalajul sau se vor depozita ca un deseu periculos
S61 – A se evita aruncarea in mediul inconjurator. A se consulta instructiunile
speciale/ fisa de securitate.
S62 – In caz de inghitire, a nu se provoca voma: a se consulta imediat un medic
si a i se arata ambalajul sau eticheta.
S63 – In caz de accident prin inhalare, se transporta victima in afara zonei
contaminare si se lasa in stare de repaus.
S64 – In caz de inghitire, se clateste gura cu apa (numai daca persoana este
constienta).
Combinatii de fraze S

S1/2 – Pastrati incuiat si nu lasati la indemana copiilor.

S3/7 – Pastrati ambalajul inchis ermetic, intr-un loc racoros.
S3/9/14 – Pastrati intr-un loc racoros, bine ventilat departe de … (fabricantul
va indica materialele incompatibile).
S3/9/14/49 – Pastrati numai in ambalajul original, intr-un loc racoros, bine ventilat,
departe de (fabricantul va indica materialele incompatibile).
S3/9/49 – Pastrati numai in ambalajul original, intr-un loc racoros, bine ventilat.
S3/14 – Pastrati intr-un loc racoros, departe de… (fabricantul va indica
materialele incompatibile).
S7/8 – Pastrati ambalajul inchis ermetic si uscat (ferit de umiditate).
S7/9 – Pastrati ambalajul inchis ermetic si intr-un loc bine ventilat.
S7/47 – Pastrati ambalajul inchis ermetic si la o temperatura care sa nu
depaseasca …0C (temperatura va fi specificata de fabricant).
S20/21 – Nu mancati, nu beti si nu fumati in timpul folosirii.
S24/25 – Evitati contactul cu pielea si ochii.
S27/28 – Dupa contactul cu pielea, indepartati hainele contaminate si spalati imediat
cu mult … (va fi specificat de fabricant).
S29/35 – Nu goliti la canalizare, aruncati acest produs si ambalajul sau intr-un loc sigur.
S29/56 – Nu goliti la canalizare, aruncati acest produs si ambalajul sau la punctul de
colectare a deseurilor periculoase sau speciale.
S36/37 – Purtati echipament de protectie si manusi corespunzatoare.
S36/37/39 – Purtati echipament de protectie corespunzator, manusi si masca de protectie
pentru ochi/fata.
S36/39 – Purtati echipament de protectie corespunzator si masca de protectie pentru
ochi/fata.
S37/39 – Purtati manusi corespunzatoare si masca de protectie pentru ochi/fata.
S47/49 – Pastrati numai in ambalajul original la o temperatura ce nu depaseste…
0
C (temperatura va fi specificata de fabricant).
 CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................................2
1. OBIECTIVUL ŞI IMPORTANŢA INSTRUCŢIUNILOR PRACTICE...........................................2
2. DEFINIŢII..........................................................................................................................................3
3. MECANISME CARE STAU LA ORIGINEA EFECTELOR DĂUNĂTOARE CAUZATE DE
AGENŢII CHIMICI...........................................................................................................................5
4. STRUCTURA GHIDULUI ŞI RAPORTAREA LA DIRECTIVA 98/24/CE..................................6
5. LEGISLAŢIE COMPLEMENTARĂ DIRECTIVEI 98/24/CE........................................................7

PARTEA I
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTROLUL RISCURILOR PE CARE LE IMPLICĂ
PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI PERICULOŞI LA LOCUL DE MUNCĂ...........................9
1. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCULUI LEGAT DE PREZENŢA AGENŢILOR
CHIMICI LA LOCURILE DE MUNCĂ...........................................................................................9
1.1. SURSE DE INFORMARE ASUPRA PERICULOZITĂŢII AGENŢILOR CHIMICI.............9
1.1.1. Eticheta.................................................................................................................................9
1.1.2. Fişele Tehnice de Securitate..............................................................................................11
1.1.3. Valori limită de expunere profesională şi valori limită biologice......................................15
1.1.4. Recomandările Comisiei Europene referitoare la rezultatele evaluării riscului şi la
strategia de limitare a riscului legat de substanţe...............................................................15
1.1.5. Alte surse...........................................................................................................................15
1.2. PROCESUL DE EVALUARE A RISCURILOR.....................................................................16
2. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR LEGATE DE AGENŢII CHIMICI
PERICULOŞI...................................................................................................................................20
3. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI DE PROTECŢIE PENTRU CONTROLUL
RISCULUI CHIMIC........................................................................................................................25
3.1. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE ŞI PRIORITATEA LOR RELATIVĂ.............25
3.2. Măsuri preventive adoptate de-a lungul ciclului de viaţă al produsului chimic.......................62

PARTEA II
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR EXPUSI LA PLUMB SI
DERIVAŢI - în curs de traducere

ANEXE
ANEXA 1 - Fraze R, fraze S şi combinaţii.........................................................................................65
ANEXA 2 - Metode simplificate de evaluare a riscurilor - în curs de traducere
ANEXA 3 - Exemple de aplicare a princiipilor de prevenire şi măsurilor specifice la două procese
inductriale - în curs de traducere
ANEXA 4 - Evaluarea cantitativă a expunerii la agenţi chimici- în curs de traducere
ANEXA 5 - Metode de măsurare a agenţilor chimici cuprinşi în lista cu valori limită recomandate
din Directiva 2000/39/CE- în curs de traducere (mai puţin fişele)
ANEXA 6 - Fişe de metode de analiză a plumbului şi a derivaţilor ionici ai acestuia în aer şi în sânge

1
2?2
De inhalare.