\genţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în

nuncă (EU-OSHA) contribuie la transformarea Europei

ntr-un loc mai 5îgur, mai sănătos şi mai productiv pentru
nuncă. Înfiinţată de Uniunea Europeană În 1994 Şî având
ediul în Spania, la Bilbao, agenţia cercetează, elaborează Şi
llfuzează informaţii de Încredere, echilîbrate Şi imparţiale
)rlvind sănătatea Şi securitatea, cc>laborând în reţea cu
)rganizaţii din întreaga Europă În vederea îmbunătăţîrii
:ondiţiilor de muncă.

;U-OSHA desfăşoară, de asemenea, campaniî pentru

ocuri de muncă sigure şi sănătoase, cu durata de doi ani,
prljinite de instituţîile Uniunîi Europene şi de partenerii
ioclali europeni şi coordonate la nivel naţional de reţeaua
le puncte focale a agenţiei. Campania 2018-2019, Locuri
1® muncă sănătoase prin managementul substanţelor
}®rlculoase, vizează creşterea gradului de conştientizare
n ceea ce priveşte riscurile prezentate de substanţele
)erlculoase la locul de muncă, precum Şi promovarea unei
:ulturl a prevenirîi riscurilc>r.

\genţla Europeană pentru Securitate şi

;ănătate În Muncă

:/Santlago de Compostela 12
18003 Bllbao, SPANIA

;-mall: lnformation@osha.europa.eu

vww.healthy-workplaces.eu
1. lntroducere

1 1 În (e (ctns(ă or(

12 Ce sunt subsianţele peri(u

13 De (e e5te atât de important mnagementul substanţelor periculoase?

14 De (e des[ăsoară EU-OSHA această

2. Managementul substanţelor periculoase

21 Stabilirea unei (ulturi a prevenirii riscurilor

2 2. Legisla!ia prîvind substaniele periculoase

2 3 Evaluarea ris(uiiloi

2 4 Soluţii practice

2 5, Unele grupuii de lu(rători sunt 5upuse În rnod special ris(urilor .

2 6 Agen!u can(erlgeni şl (ancerul profesior\al

3. (ampania ,,Locuri de muncă sigure şi sănătoase" 2018-2019 ........ 27

3.1. Despre a(easiă campanie

3.2. Cine poate par(i(ipa la (ampan

3,3 Cum vă puteii impli(a

34. Premule pentru bune pra(tici din cadrul (ampaniei „Locun de mun(ă 5igiireşi sănătoase". 30

3.5. Reţeaua noa5tră de partenerî

3 6 In\formaU şi resur5e suplimentare

Referinţe Şi note 33
 Gestionarea eficace a riscurilor în materie de
securitate şî sănătate la locul de muncă aduce 1.1. În ce constă problema?
beneficii tuturor celor implicaţi. Aceasta este
în avantajul lucrătorilor, al societăţii în general,
În Europa, lucrătorii din multe locuri de muncă
precum şi în beneficiul companiilor. În special
sunt afectaţi de expunerea la substanţe
În cazul pericolelor mai puţin vizibile, protejarea
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor pc)ate fi periculoase. În ultimele decenii, unele substanţe,
cum ar fi azbestul (care cauzează boli pulmonare
considerată o povară. Acest lucru se aplică mai
ales în cazul întreprinderilor mici Şi mijlocii grave şi, în unele cazuri, fatale) Şi clorura de
vinil (care cauzează cancer hepatic) au fost
(lMM-uri), ale căror resurse sunt limitate. Cu toate
interzise, restricţionate sau supuse unor controale
acestea, c)rganizaţiile care, pentru a-Şi prote/a
de reglementare stricte. Cu toate acestea,
lucrătorii, fac mai mult decât este prevăzu{ prin
substanţele periculoase reprezintă în continuare
legislaţie obţin beneficii. Gestionarea activă şî
o problemă importantă de securitate şi sănătate
participativă a securîtăţii şi sănătăţii, care implică
la locul de muncă. În cea de a doua editie
lucrătorii Şi beneficiază de un angajament
a Sondajului european în rândul întreprinderilor
puternic din partea cc)nducerii face ca o afacere
să fie mai competitivă -de exemplu, prin privind riscurile noi şi emergente (ESENER-2)
realizat de EU-OSHA, 38 °/o din întreprinderi
reducerea absenţelor din motive de boală Şi prin
au raportat prezenţa la locurile de muncă de
îmbunătăţirea productivităţii.
substanţe chimice sau biologice în stare lichidă,
sub formă de vapori sau de pulberî (').
Prezenta broşură este un ghid introductîv al
Campaniei pentru locuri de muncă sigure Şi
Conform Sondajului european privind condiţiile
sănătoase 2018-2019, intitulată „Locuri de muncă
de muncă, în 2015,18 0/o din lucrătorii inteMevaţi
sănătoase prin managementul substanţelor
din UE au raportat că au fost expuşj la produse
periculoase", c)rganizată de Agenţia Europeană
sau substanţe chîmice timp de cel puţîn un
pentru Securitate şi Sănătate În Muncă (EU-
sfert din timpul de lucru (2). Aceste cifre nu s-au
OSHA). Obiectivul campaniei constă în creşterea
modifîcat aproape deloc din 2000.
gradului de conştientizare a riscurilor prezentate
de substanţele periculoase la locul de muncă Şi
Marile întreprinderi folosesc adesea peste 1 000
promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor în
vederea eliminării Şi, acolo unde nu este posibil, de tipuri diferite de produse chimice, cum ar fi
a ge5tionării eficace a acestor riscuri. vopsele, cerneluri, adezivi şi produse de curăţare.
Produsele constau, de regulă, într-un amestec
format din mai multe substanţe chimice. Chiar Şi
întreprinderile mici, precum atelierele de reparat
maşini, pot utiliza un număr similar de produse
chimice. În cazul anumitor sectoare, cum ar fi
industria de construcţii, zeci de mii de produse

Sh;:tcâ|:i,fge:'tdees#,da',Si:::i,bni'feu::,Rjaj:şaer::::
de muncă, un singur lucrător poate intra În
contact chiar şi cu sute de substanţe chimice
diferlte.

4 | EU-OSHA -Agenţia Europeană pentru Securitate si Sănă{ate În Mun(ă

EU-OSHA -Agenţia Europeană pentru Securitate si Sănăta{e

Potrivit agenţiei suedeze pentru
produse chimice, 3 tone de
substanţe periculoase (fără
a include petrolul) au fost
utilizate pe cap de locuitor În
Suedia, în 1996; in 2014, cifra era
de 3,7 tone (4).
1.2. Ce sunt substanţele periculoase?
În contextul acestei campanii, o substanţă
periculoasă la locul de muncă este orice
substanţă în stare gazoasă, lichidă sau solidă,
inclusiv aerosolii, fumul Şi vaporii, care prezintă
un risc pentru sănătatea sau securitatea
lucrătc)rilor (5). (Agenţii biologici nu sunt însă
incluşi în domeniul de aplicare al subiectuluî
campaniei.) Sunt incluse produsele chimice
prelucrate, substanţele generate În timpul
procesului, cum ar fl gazele de eşapament diesel
sau praful de silîce, precum Şi substanţele de
origine naturală utlllzate în procesele de muncă,
cum ar fi petrolul brut sau praful de făină.
[
Substanţele periculoase pot avea numeroase
diferite tipuri de efecte nocive, unele fiind,
potenţial, foarte grave. Efectele nocive cauzate
de substanţele periculoase pot apărea ca urmare
a unei singure expuneri sciirte, a expunerii de
lungă durată sau a acumulării pe termen lung
a substanţelor În organism. Acestea includ:
• efecte asupra sănătăţii pe termen lung, de
exemplu boli respîratorii (cum ar fi astm,
rinită, azbestoză Şi silicoză), efecte nocive
asupra organelor interne, inclusiv asupra
creierului Şi sistemului nervos, precum şi
cancere profesic)nale (de exemplu, leucemie,
:::Î::;jp::Ţaî:):r.me,Zotellomşicancerai
• efecte asupra sănătăţii care pot fi acute
sau pe termen lung, cum ar fi otrăvirea,
bolile de piele, probleme ale sistemului de
reproducere şi malformaţiî congenitale,
precum şi alergîi.
Unele substanţe periculoase pot pre2
în materie de siguranţă, cum ar fi risc
foc, explozie sau sufocare. În plus, su
periculoase prezintă, de regulă, mai r
aceste proprietăţi.
Mai mult, există diferite „căi" prin cari
pot fi expuşi unor substanţe periculo
substanţe pot fi inspirate sau „inhala(
timp ce altele pot să fie absorbite şi F
Lucrătorii care efectuează ,,muncă în
umede" (cum ar fi utilizarea apei sau
care pot afecta bariera naturală de aF
a pielii) sunt supuşi În special riscului
apare pe această cale de expunere. Si
periculoase pot, de asemenea, să păt
organism prin ingerare, de exemplu €
lucrătorii mănâncă sau beau la locul (
deşi acest lucru este interzis, atunci c.
lor de muncă este contaminat sau ati
aceştia inhalează particule de pulber€
Munca fizică solicitantă sau căldura p
asemenea, să sporească riscurile prez
substanţele periculoase, putând creşt
acestc)ra.
Printre substanţele care pot avea efec
pe termen lung asupra sănătăţii lucră
numără agenţii cancerigeni, care se r€
în numeroase situaţii de muncă. Abor
riscurilor prezentate de aceste substai
o prioritate pentru Uniunea European
temeiul Cadrului său strategic prMnd
şi sănătatea în muncă (SSM) 2014-202(
1.3. De (e e5{e atât de important managementul substanţelor peri(uloase?

În întreaga UE, există o legislaţie în vigoare nu se cunosc la momentul actual (cum ar fi

prMnd substanţele periculoase la locul de muncă. imprîmarea 3D) şi de substanţe recunoscute ca
Cu toate acestea, cea mai recentă campanie fîind perturbatori endocrini (care influenţează
de inspecţie privind substanţele periculoase Întregul sistem endocrîn Şi dăunează sănătăţii
a Comitetului inspectorilor de muncă prîncipali reproducerii, cauzează malformaţii congenitale Şî
(SLIC) a arătat că întreprinderile încă se confruntă cc)ntribuie la apariţia obezităţîi şi a diabetului).
cu dificultăţi serioase în ceea ce priveşte
combaterea rîscurilor prezentate de aceste
substanţe (9). Chiar Şi substanţele interzise, cum ar
fi azbestul, prezintă în continuare un risc pentru
lucrători în unele sectoare, întrucât azbestul
este Încorporat în numeroase clădiri, aparate Şi 0 proporţie ridjcată de boli
materiale.
profesionale incluse În anexele
la lista europeană de boli
În plus, apar noi provocări pentru managementul
substanţelor periculoase la locul de muncă, cum profesionale este cauzată
ar fi în domeniul locurilor de muncă ecolc)gice de expunerea la substanţe
(producţia de bioenergîe, noi tipuri de stocare pericuioase (io).
a energieî), Şî în ceea ce priveşte utilizarea de
materiale înovatoare (de exemplu, nanomateriale),
de tehnologii cu riscuri pentru 5ănătate care
1.4. De ce desfăşoară EU-OSHA
această campanie?
Substanţele perîculoase se află de decenii întregî
pe agenda politică privind SSM în UE şi în statele
membre. Cu toate acestea, ele reprezîntă un
domenîu de securitate şi sănătate în muncă în
care conştientizarea varietăţii riscurilor posibile şi
a modalităţîlor de a le aborda este încă scăzută.
0 neînţelegere comună este aceea că doar
substanţele chimice prelucrate -sau chiar
substanţele chimice care au un miros puternic sau
efecte periculoase care se manifestă imediat -
sunt substanţe periculoase. Multe substanţe
periculoase la care sunt expuşi lucrătoril, cum ar
fi emisiile de gaze de eşapament diesel, vaporii şi
pulberile de sudură, sunt generate de procesele
de muncă. Altele, ciim ar fi azbestul, petrc)lul brut
Şi praful de cereale, provin din surse naturale.
În egală măsură, unele compc>nente alimenl:are
sau produse farmaceutice pot, de asemenea, să
prezinte riscuri pentru lucrătorl.
Este posibil ca aceste substanţe periculoase să
nu prezinte etichete cu slmboluri de pericol şi
ca informaţîile de pe flşele cu date de securitate
prevăzute de leglslaţla prMnd substanţele
chimice să nu fle dlsponlbile. Prîn urmare,
în astfel de cazurl, angajatorii vor trebuî să
caute alte surse de lnformaţii, cum ar fi ghiduri
sectoriale sau lnstrucţluni în materie de securitate
şi sănătate de la furnizori. De asemenea,
conştlentlzarea rlscurilc)r prezentate de aceste
substanţe s-ar putea să fie scăzută.
De fapt, lucrătorii dintr-o gamă largă de locuri
de muncă pot fi expuşi unei varietăţi imense
Î:nszlpei:a::easp,::i.c,:'3â:;,'-:n',guc,uăi:e,g;Fouonâ:
substanţe au fost clasificate În conformitate cu
Regulamentul privind clasifîcarea, etichetarea
şi ambalarea (CLP) (T3). Tot în 2017, În luna mai,
peste 10 000 de substanţe au fost înregistrate
în Spaţiul Economic European în temeiul REACH
[Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea,
autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice ('4)|, dintre care aproape 40 % erau
produse sau importate în volume de peste 100 de
tone ('5). În plus, aproximativ 5 000 de substanţe
au fost notificate În temeiul legislaţieî anterioare
prMnd substanţele chimice ('6). Cu toate acestea,
trebuie avut în vedere faptul că REACH nu
cuprinde substanţele periculoase care sunt
generate În timpul operaţiunilor de lucru, cum ar
fi pulberile sau produşii de combustie.
Concepţiile greşîte despre natura şi prevalenţa
expunerîlor la locul de muncă la substanţele
periculoase Îi pot determina pe angajatori şi
pe lucrători să creadă în mod eronat că, pentru
întreprinderile lor, combaterea expunerilor nocive
nu este relevantă.

0 altă concepţie larg răspândită, dar greşită, Prîn urmare, există o nevoîe clară de a spori
este că utllizarea substanţelor periculoase gradul de conştientizare cu privire la prevalenţa
a scăzut. Este adevărat că multe expuneri nocîve substanţelor periculoase, importanţa
blne-cunoscute (de exemplu, la policlorbifenil, managementului lor corespunzător şi cele mai
azbest şi mercur) au fost reduse semnificativ bune metode pentru a face acest lucru. Campania
datorită inîţiativelor politîce, legislaţiei, presiunii „Locuri de muncă sigure şi sănătoase" 2018-2019
publice Şi măsurilor din partea întreprinderilor urmăreşte să răspundă acestei necesităţi.
şi a partenerilor sociali. Cu toate acestea,
există multe substanţe periculoase mai puţin Mai mult, efectuarea de evaluări efective ale
cunoscute (i2). riscurilor de expuneri profesionale la substanţe
periculoase poate părea o sarcină complicată,
fîind considerată un subiect relativ complex.
Există o mare varietate de ghiduri disponibile
pentru a sprijini Întreprinderile În man
substanţelor periculoase. Cu toate ace
volumul de materiale şi gama largă de
pot genera o anume nesiguranţă în râi
responsabili de gestîonarea riscurilor îi
ce priveşte sursele de informare. Prin i
această campanie urmăreşte să îmbun
conştîentizarea şi accesul la soluţiile pr
ghidurile cele mai relevante şi aplicabi
largă, precum şi diseminarea exemplel
practici.

2.1. Stabilirea unei culturi a prevenirii
riscurilor
Gestionarea eficace a expunerilor profesionale
la substanţe periculoase este pc)sibilă doar dacă
toate persoanele de la locul de muncă sunt bine
înformate cu prîvire la riscuri şi la măsurile care
pot fi luate pentru a le preveni. Un factor major
de succes în prevenirea accîdentelor şî a stărilor
prc>aste de sănătate la locul de muncă este
crearea unei culturi a prevenirii riscurilor, în care
toată lumea înţelege că securîtatea Şi sănătatea
sunt importante pentru întreaga organizaţie.
Acest lucru înseamnă că angajatorii trebuie să
ia măsuri pentru a-i implica activ pe lucrătorî în
procesele de gestionare a SSM. Legislaţia UE le
impune angajatorilor (") să îi implice pe lucrătorî
în procesul de evaluare a riscurilor, să le furnizeze
informaţîi cu prMre la substanţele la care ar
putea fi expuşi Şi la rezultatele supravegherii
sănătăţii Şi ale măsurătorilor de la locul de muncă
şî să le ofere înstructaj cu privire la aspectele
legate de securitate şi sănătate. De asemenea,
angajatorii trebuîe să Îi încurajeze pe lucrători să
se protejeze, să discute despre experienţele lor şi
să abordeze problemele comune ('8).
Atunci când la locul de muncă există o cultură
a prevenirii, managementul substanţelor
periculoase este integrat în gestionarea
sistematică, raţională şi participativă a SSM.
Obligaţiile legale sunt, bineînţeles, îndeplînite,
dar, în plus, prevenirea efectelor nocive asupra
lucrătorîlor este un aspect intrînsec al modului în
care întreprinderea îşi organizează actMtatea şi al
proceselor care sunt utilizate pentru a desfăşura
activitatea.
În următoarele secţiuni, vom analiza legislaţia
relevantă, precum şi unele măsuri-cheie şi soluţîi
practice care sunt disponîbile pentru prevenirea
riscurilor prezentate de substanţele periculoase.

2.2. Legislaţia privind substanţele
periculoase
Toate persoanele implicate în managementul
substanţelor periculoase la locurile de muncă
trebuie să cunoască cadrul legislativ cu prMre la
substanţele periculoase în UE (2°).
Cea mai relevantă legislaţie dintre toate este
legislaţia privind SSM care vizează În mod precis
protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor de
securitate şi sănătate în general, precum şi
împotriva substanţelor periculoase la locul de
muncă (de exemplu, Directiva-cadru privind
SSM, care stabileşte principiîle de bază, Directiva
agenţilor chimici, Directiva agenţilor cancerigeni
şi directivele privind valorile-limită). Aceasta
stabileşte responsabilitatea angajatorilc>r
de a asigura securitatea şi sănătatea la locul
de muncă. Prin transpunerea sa în legislaţia
naţională, legislaţia UE privind SSM le impune
angajatorilor să efectueze evaluări ale riscurilor în
cazul tuturor riscurilor de securitate şi sănătate,
inclusiv pentru riscurile prezentate de substanţele
periculoase (vezi secţiunea 2.3).
[...] angajatorul stabileşte mai
intâi dacă la locul de muncă
este prezent vreun agent chimic
periculos. În caz afirmativ,
angajatorul evaluează riscul
pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, care decurge din
prezenţa agenţilor chimici
respectivi."
Articolul 4 din Directiva agenţilor
chimici
Alte regulamente şi c)rientări cuprind aspecte • informaţii noiîn fişele cu date de
Legislaţia prevede, de asemenea, c) ierarhie
specifice precum producţia, furnizarea, (date din rapoarte de securitate (
specifică a măsurîlor de prevenire, pe
transportul şi etichetarea substanţelor scenarii de expunere, utilizările p
care angajatorii sunt obligaţi prin lege să
periculoase, acestea fiind adesea relevante, de • restricţionarea şi necesitatea de €
o respecte. Eliminarea riscurilor se află în vârful
asemenea, pentru locul de muncă. De exemplu, a utilizării anumitor substanţe;
ierarhiei. Aceasta este urmată de substituirea
legislaţia REACH şi F(egulamentul CLP au drept • noicerinţe declasificareşi etiche
substanţelor periculoase cu substanţe mai
scop asigurarea disponibilităţii informaţiilor care inclusiv simboluri şi etichete de [
puţin periculoase sau cu materiale mai sigure sunt vitale pentru evaluarea riscurilor la locul
sau substituirea unui proces cu unul care nu
de muncă. Acestea le impun producătorilor şi
este periculos sau este mai puţin periculos. Ca parte a campaniei „Locuri de mun
furnizorilor de produse chimice să se asigure
Urmează măsurile tehnice, apoi măsurile de şi sănătoase" 2018-2019, EU-OSHA urr
că sunt furnizate etichete de siguranţă,
organizare şi, în cele din urmă, măsurile de promoveze conştientizarea acestor m
pictograme de pericol şi fişe cu date de securitate
protecţie individuală (inclusiv utilizarea de Şi a implicaţiilor lcir pentru managemi
standardizate. Acestea furnizează informaţii
echipament individual de protecţie -EIP). substanţelor periculoase la locul de n
privind proprietăţjle substanţelor Şi pericolele Aceasta se va realiza prin difuzarea in
asocjate acestora, precum Şi indicaţii privind
Această ierarhie este adesea numîtă principiul privind instrumentele şi ghidurile car(
depozitarea, manjpularea şi prevenirea riscurilor.
STOP:
evaluarea şi managementul riscurilor
materie de SSM, precum şi substituire
Regulamentele REACH şi CLP au introdus unele Îmbunătăţirea accesului la resurse car
• Substituire
modificări care au legături semnificative cu informaţii privind substanţele pericult
• măsuri Tehnice
legislaţia privind SSM, de exemplu:
• măsuri deorganizare
• măsuri de protecţie individua|ă (21).
Scopul este acela de a se asigura că riscurile
sunt abordate la sursă şi de a face ca măsurile
colective -şi anume, măsurile care protejează
un grup de lucrători într-un mod sistematic -
să fie principala prioritate. Este important ca
angajatorii să conştientizeze faptul că, în cazul
agenţilor cancerigeni, se aplică măsuri mult
mai stricte (vezi secţîunea 2.6). Statele membre
au dreptul să aplice reglementări suplimentare
sau mai detaliate sau mai stricte decât cele
care sunt prevăzute în principîile generale ale
directivelor UE privind SSM. În consecinţă, este
esenţial ca angajatorii să consulte legislaţia
naţională relevantă privind SSM.
Valorile-limită de expunere profesic>nală
cu caracter obligatoriu (care trebuie să fie
respectate) Şi indicativ (care indică ceea
ce trebuie realizat) pentru substanţele
periculoase sunt prevăzute, de asemenea, în
directivele europene privind SSM. Limitele de
expunere profesională (LEP) pentru substanţe
periculoase constituie informaţîi importante
pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor.
Ma/oritatea statelor membre ale UE Îşi stabilesc
propriile LEP, care includ, de regulă, mai multe
substanţe decât directivele UE. Cu toate
acestea, LEP au fost stabilite doar pentru un
număr limitat de substanţe care sunt utilizate
la momentul actual la locul de muncă.
 3.
2.3. Evaluarea riscurilor
Astfel, după cum prevede în mod clar legislaţia
atât la nivelul UE, cât şi la nivelul statelor
membre, evaluarea riscurilor la lctcul de muncă
reprezintă o cc)ndiţie prealabilă esenţială pentru
prevenîrea cu succes a acestora.
4.
În desfăşurarea evaluării oricăror riscuri generate
de substanţele periculoase prezente la locul de
muncă, angajatorii trebuie să ia în considerare:
evaluarea expunerii la substanţel€
periculoase identificate, analizânc
intensitatea, durata, frecvenţa şi c
în care s-a produs expunerea lucr.
inclusiv efectele combinate ale su
periculoase utilizate împreună, pr
riscul aferent;
elaborarea unui plan de acţiune. /
trebuie să cuprindă etapele de uri
c)rdinea priorităţii lor, pentru a re(
riscurile la care sunt expuşi lucrăt(
trebuie să specifice cine, cum Şi p

• proprietăţile lor periculoase;

dată trebuie să realizeze fiecare e.

• posibilitatea elîminării sau a substituirii

acestora;
• informaţiile privind securitatea şi sănătatea
care trebuie să fie puse la dispoziţie de
către furnizor (de exemplu, fişele cu date de
securitate relevante);
• nivelul, tipul şi durata expunerii şi numărul
de lucrători expuşi;
• circumstanţele activităţii care implică aceste
substanţe, inclusiv cantitatea;
• orice valori-limită de expunere profesională
sau valorî-limită biologice,.
• efectele măsurîlor de prevenireî şi
• concluziile rezultateîn urma oricărui proces
de supraveghere a sănătăţii deja întreprins.
Pentru lMM-uri în special, este utîl ca procesul de
evaluare a riscurilor să fie segmentat pe etape,
ceea ce Îl fac:e mai uşor de gestionat. 0 evaluare
a riscurilor în cazul substanţelor periculoase
unele ţări, pentru operaţiunile sta
lucru precum şpăcluirea, pompar€
polizarea sau sudarea, sunt dispoi
infc)rmaţii practîce privind tehnici
testate (indicaţii directe sau fişe d
pentru cC)ntroi) (22);
5. luarea în considerare a tuturor luc
care ar putea fi expuşi în mod de(
risc şi specificarea măsurilor care i
luate pentru protejarea acestora, i
a oricăror nevoi suplimentare în rT
instruire Şi infc)rmaţii;
6. luarea în considerare a lucrătoriloi
ar putea fi expuşi atunci când des
lucrări de mentenanţă sau de rep€
în mod accidental, de exemplu la
intermediare într-un proces de pr(
chimică care este, de regulă, Închi

trebuie să includă:
trebuie să ştie cu cine să ia legătu
lucrurile iau o Întorsătură nefericit

1. întocmirea unui inventar al substantelor

şi cum să se protejeze în cazul un\

periculoase la locul de muncă şi al c'elor

7. evaluarea riscurilor trebuie să fie r
generate de procesele de muncă;
actualizată periodic.

2. colectarea de informaţii (pentru produsele

chimice din fişele cu date de securitate, de
exemplu) privind efectele nocive pe care
aceste substanţe le pot cauza Şi măsurile
de prevenire recomandate de furnizori
Şi de producători sau în ghiduri. Aceste
informaţii trebuie utilizate, de asemenea,
pentru a-i informa şi instrui pe lucrători şi
pentru a elabora instrucţiuni la locul de
muncă pentru procese şi pentru manipularea
substanţelor;
Evaluarea eficace a riscurilor şi preven
acestora impun angajatorilor să fie, at{
cât Şi lucrătorii lor, permanent bine inf
şi instruîţi. Lucrătorii trebuie, de asem€
fie consultaţi cu privire la evaluarea ris
precum şi în cazul în care există modif
în ceea ce priveşte substanţele, produ.
procesele de muncă implicate in slujb{
plus, mai multe instrumente au fost el.
statele membre Şi de alţi actori pentru
întreprinderile să efectueze evaluările
lnstrumente utile pentru efectuarea evaluărilor ris(urilor şi pentru identificarea de re{omandări recomanda soluţii pentru sarcinile (
2.4. Solu[ii practice sau pentru o ocupaţie sau un secto
privind măsurile de prevenire

lnstrumentuletectronic
=r,,.- 0 mare varietate de ghiduri şi numeroase Ca parte a Campaniei ,,Locuri de m`
sănătoase" 2018-2019, EU-OSHA a sl
• lnstrument pra(tic pentru a contribui la gestionarea rls(urllor prezen(ate de substanţele periculoase la instrumente practice sunt disponibile pentru
al [U-OSIIA„Locuri
a contribui la abordarea substanţelor periculoâse. o serie de astfel de instrumente, m
locul de mun(ă
de mun(ă sănătoase orientare şi exemple de bune pract
La nivelul UE • lnteractivşi uşorde utilizat lnstituţiile Şi autorităţile publice, asociaţiile
prin managementul industriale şi sindicatele au elaborat diverse materiale audiovizuale, pe site-ul w
• Oferă măsuri pra(tice pentru a elimiiia şi a reduce la minimum /i5curile
substanţelor
instrumente Şi materiale de orientare cu carnpan.ie-i(ht€ps://healthy-workpl
httpsJyeguides.oslia.europa.eu/dangerous-Substances/
peri(uloase" obiectivele specifice de a susţine întreprinderile Acestea includ resurse pentru sprijii
• Platfomă web care oferă a(ces gratuit la instrumente intera(tive Şi secioriale de evaliiare a riscurilor în acest domeniu Şi de a sprijini autorităţile în inspectoratelor de muncă, a lMM-ui
• Unele instrumente OiRA vizează ri5(urile prezentate de sub5tanţele peri(uloa5e, În fun(|ie de sectorul vederea aplicării legislaţiei relevante. Acestea a reprezentanţilor lucrătorilor, print
Platfoma OiRA
în (auză variază de la indicaţii generale la cele mai altele, astfel încât se recomandă act
a EU-OSHA
• Multe dintre d(e5te instrumente sunt disponibile în diverse limbi specifîce. De exemplu, acestea pot viza luarea site-ului pentru a afla mai multe de'
hftpsj!/oiraproje{t.eii/ro deciziilor cu privire la substituire sau pot materiale puse la dispoziţie.

• 0 abordare simplă, pe etape, a evaluării ris(u]ilor şi a fa(torilor (are conmbuie la o abordare de comrol

Regatul Unit adecvată

(OSHH Esmntials
al Marii Brita- • Utilizează matri[e de ris( pentru a identifica (ontroalele ade{vate
((ontrolulsubstanţelor
nii, di5eminat • Oferă abordări de control generale şi ghiduri 5pe(ifi(e sar(inilor
peri(uloasepentru
însă la scară httpy}ywww.h5eqowk/c®shMec5entialslcoshli-tool.I.tn.
sănătate)şie.(O§11H
la'gă Fişedeincli(aţiidjre((e:

http../ywww.hseSw.uk/coshh/essentials/diiecţadvicenndex.htm
• Pentru industria (onstruc!îilor, a 5ubstanţelor chimi(e, a metalelor şi pentru alte industrii

• Bază de date (omple`ată de (oduri de produs penlru grupe de 5ubstanţe utilizate in (omun

GISBAU şi GIS(11" Germania • Link (ătre o plaffomă pentru s(himbul de fişe (u date de securi[ate

httpyywingisonlinejle/
httw/www.gischem.de/index.htm
• Pentru djver5e tipuri deîntreprinderi

• Structurează {unoştinţele şi informaţiile releva nte

• lnteractiv
Stoffenmanager Ţările de Jos
• Di§ponibil în şase limbi

• lncliide un model de expiinere (anmativă larg ac(eptat

littp5tiystoffenmanager.nl/
ENIMZ|Easy-to-Use

Worl(pkicecontrol
• Orien(ări pra((î(e pentru gestlonarea ri5curîlor
Schemeforllazardous
• A5istenţă pentru lMM-iiri
Substanm - Sd\emâ
Germanid • Transpune informaţiile din fişele (u date de se(uritate şi de la lo(urile de mun(ă în măsuri pra(ti(e de
de control la loail de
red ucere a ris(urilor
munduşordeutilizat
http:MNww.baua.de/enlropics-from-A-to-Z/Ilazardous-Sut)5tances/EMWEMKG_content.html
pentmsubstanţele
peri(uloa#)

• Pentru firme mi(i

• lnştrument interactiv

KemiGuideii Suedia • Oferă sfaturi personalizate privind evaluarea şi (ontrolul risturilor, pe baza răspumurilor la întrebări

privind Situaţia so(ietăţii

www.kemiguiden.se
• lnstrument in{era(tiv

• Permite o abordare personalizată, ţinănd seama de diferite niveluri de experienţă şi de (omplexitate

SEIRl(H franţa • Oferă 5faturi pe]sonalizd(e privind evaluarea şi (ontrolul riş(urilor, pe baza răspunsurilor la întrebări

privind situaţia so(ietăţii

httpwwww.seiridi.fr/seirich.weblindex.xhtml

2.5. Unele grupuri de lu(rători sunt
supuse în mod special ris(urHor
Toţi lucrătorii trebuie să fie protejaţi în mod egal
de riscurile cauzate de substanţele periculoase.
Cu toate acestea, sensibilitatea deosebită sau
condiţii.le speciale unor grupuri de lucrătorj
ar putea fi trecute cu vederea şi aceştia pot,
prjn urmare, să fie mai expuşi riscului. Riscul
poate fi mai ridicat deoarece lucrătorii sunt
lipsiţi de experienţă, nu poartă uniforme sau
sunt mai vulnerabili din punct de vedere fizic,
sau pentru că Îşi schjmbă frecvent locurile de
muncă, sau lucrează În sectoare unde gradul
de conştientizare a problemei este scăzut, sau
datorită unei sensibllităţi fizic)logice mai mari, sau
diferite (de exemplu, în cazul tinerilor ucenici sau
al diferenţelor dintre bărbaţi şi femei).
Grupurile expuse unor riscuri deosebite pot
include femei, tineri lucrători, lucrătc)ri migranţi
şi lucrători care este mai puţin probabil să fi
primit instructaj şi informaţii (de exemplu,
lucrători subcontractaţi sau temporari şi cei care
lucrează în economia informală). Sectoarele în
care aceste grupuri de lucrători sunt expuse
adesea la substanţe periculoase includ sectorul
agricol şi horticol, al construcţiilor, al gestionării
deşeurilor, al transpc)rturilor, al coafurii, al
Cifrele naţionale indică faptul că
lucrătoi.ii cu vârste sub 25 de ani
sunt expuşi la substanţe cancerigene
mai mult decât orice altă grupă de
vârstă (2s).
serviciilor de curăţare profesională,
aşistenţei sociale, precum Şi sectoru
restaurantelor Şi al alimentaţiei pub
expunerile lucrătorilor cu anumîte c
exemplu curăţare şi mentenanţă, g€
deşeurilor şi a apelor reziduale sau !
de urgenţă şi salvare variază şi sunt
imprevizibile.
Nevoile specifice ale acestor lucrăto
luate în considerare atunci când se €
riscurile prezentate de substanţele [
la un loc de muncă (23), precum şi at
stabilesc măsurile de prevenire. De €
important ca lucrătorii să aibă acces
evaluărilor riscurilor, să li se ofere im
se asigure participarea la deciziile pi
de gestionare a ri.scurllor.
Este esenţial ca riscurile la care sunt
lucrători să nu fie subestimate Şi, de
la fel ca în cazul altor lucrători, princ
evaluării riscurilor, 5ubstituirii Şi elim
aplicate, iar ierarhia măsurjlor de pr€
fie respectată. Sunt disponibile ghid
întreprinderi care angajează membri
vulnerabile, de exemplu Setul de ins
Autorităţii pentru sănătate Şi securit€
din Regatul Unit pentru gestic)narea
sănătăţii iucrătoriior migranţi (24).
LUCRĂTOARELE -GH!D PENTRU ASIGURAREA CARACTERULUI
CORESPUNZĂŢOR AL E€HIPAMENŢULU! lND!VIDUAL DE
PROŢEC"E
Adaptarea limitată a EIP la unele grupuri,
în special femei, reprezintă c) problemă
critică în materie de securitate Şi sănătate în
muncă (26) (27) (28).
Echipamentul individual de protecţie, cum ar fi
aparatele de respirat, cablurile pentru prevenirea
căderilor, încălţămintea de protecţie, mănuşile,
căştile Şi ochelarii de protecţîe, poate fj prea
mare pentru multe femei. Acest fapt prezintă atât
pericole pentru sănătate atunci când aparatele
de respirat nu protejează în mod corespunzător
împotriva substanţelor chimice, cât şi pericole
pentru siguranţă În cazul în care îmbrăcămintea
şi mănuşile largi se agaţă în utilaje. Multe femei
pot găsi incomod echipamentul care nu le vîne
bine şi nu îl poartă, expunându-se pericolelor cle
accidentare.
Pentru a aborda ac:eastă problemă specifică, sunt
disponibile o serie de documente orientative:
Asociaţia pentru prevenîrea accidentelor
lndustrial e (Industrial Accident Prevention
Ajsoct.cŢft.on) Şi Direcţia pentru femei din Ontario
(Ontario Women's Directorate) au elaborat un
repertoriu, Centrul canadian pentru cercetare
şi formare În domeniul construcţiilor (Cc7nad/.c7n
Centre for Construction Research cind Training)
a elaborat o serie de liste de control (pentru
echipamentele pentru cap Şi ochi, mănuşi EIP cu
senzori, protecţii pentru picioare Şi corp) care ar
putea fi utilizate de lucrătoare pentru a evalua
dacă EIP este pe măsura lor (29), iar Centrul
naţional al sindicatelor britanice a publîcat
ghiduri pentru reprezentanţii lucrători|or (30).
ŢINERll LUCRĂTORl -0 BAZĂ DE E)ATE !NŢERACT!VĂ P
STUDENŢll LA CH]ME 0RGANi€Ă
NOP-online f') este un exemplu al modului în
care o bază de date interactivă poate sprijini
educaţia şi formarea SSM în materie de siguranţă
În laborator (32). Aceasta este destinată studenţilor
care urmează cursuri de laborator de chime
organică, obligatorii în planul de Învăţământ al
universităţilor din domeniul ştîinţific, medical
şi pentru unele studii de înginerie. De obicei,
în cadrul unor astfel de cursuri, studenţii învaţă
tehnici de laborator de bază, de sinteză Şi de
analiză. Procedurile pentru evitarea substanţelor
toxice nu sunt predate într-o manieră explicită.
NOP-online este o colecţie de descrieri
ale experimentelor de chimie organică.
Experimeni:ele pot fi consultate în funcţie de titlu,
număr, tehnica de lucru şi clasa de substanţă şi
tipul de reacţîe. Studenţii pot obţine o descriere
detaliată a substanţelor utîlizate într-un
experiment şi a substanţelor produse în urma
unei reacţii chimice. Aceasta include informaţii
prMnd riscurile În materie de securîtate şi
sănătate şi disponibHitatea datelor tc)xicologice
referitoare la aceste substanţe. Culorile dîferite
indică toxicitatea şi ecotoxicitatea
substanţe, precum şi dacă o subs
a fost sau nu a fost testată în ama
efecte nocive` Fiecare descriere a
este însoţită de instrucţiuni de la
de sugestii cu prMre la procedur
şi analiză, precum şi informaţiî su
privind aspectele legate de durab
0 evaluare finală le permite stude
compare reacţiile şi substanţele c
din acestea, Înţelegând astfel risc
fiecărui experiment, precum Şi m
sa energetică.
Site-ul este actualizat constant, utiliz
invitaţi să adauge comentarii şi să p
la consolidarea resurselor. Toate info
sunt disponibile în limbile germană,
italiană, iar unele informaţii sunt dis
Î:,r;;:şEşw2â;;i!âa:r::,ăi'ktuuic:;:;:::;.l

2.6. Agenţii cancerigeni şi (ancerul
profesional
Aproximativ 1,6 milioane de persoane active în
muncă sunt diagnc)sticate anual cu cancer în
Europa. Numărul tc)tal estimat de persoane din
UE care dezvoltă cancer ca urmare a expunerii
profesionale la agenţi cancerigeni este de peste
120 000 în fiecare an, având drept rezultat
aproape 80 000 de decese anual (33) (34). În fapt,
potrivit Organizaţiei lnternaţionale a Muncii (OIM)
şi estimărilor UE, agenţii cancerigeni sunt cauza
majorităţii bolilor profesionale fatale din UE (35).
Multe cazuri de cancer profesional pot fi
prevenite: de exemplu, în Marea Brîtanie se
estimează că 8 000 de lucrători mor din cauza
cancerului profesional în fiecare an dîn cauza
expunerilor la agenţi cancerigeni la locul
de muncă. Cu toate acestea, pe viitor, multe
dintre cazuri pot fi prevenite prin utilizarea
unei abordări de intervenţie combinate pentru
a îmbunătăţi respectarea limitelor actuale de
expunere profesiona|ă (36).
Există sute de substanţe periculoase clasificate ca
fiind agenţî cancerigeni la care ar putea fi expuşi
lucrătorii (37); de fapt, unele dintre substanţele la
care sunt expuşi cel mai frecvent lucrătorii sunt
cancerigene. Studii specifice indică expuneri
crescute la agenţi cancerigeni: de exemplu,
Studiul australian privind expunerile la locul
de muncă (Australian Work Exposures Study)
a descc)perit că, În 2011/2012, în jur de 37 % din
participanţi au fost expuşi la cel puţin un agent
Cancerigen profesional la locul de muncă (38).
În plus, unii dintre agenţii cancerigeni identificaţi
la locurile de muncă sunt generaţi chiar de
către procesele de muncă şi, prin urmare, nu
sunt incluşi În legislaţia REACH şi în procesele
sale bazate pe fişele cu date de securitate şi
comunicarea în ambele sensuri ale lanţului de
aprc)vizîc)nare. În cazul acestor agenţî cancerigeni,
trebuie identificate alte modalităţi de promovare
a prevenirii şi de creştere a gradului de
conştientizare. Succesul recent în ceea ce priveşte
lîmitarea expunerii la fumul de tutun la locul de
muncă este un bun exemplu al moduluî în care
eforturile combinate pot reduce considerabil
expunerile.
Un studiu din Franţa (39) a relevat faptul că tinerii
lucrători şi lucrătorii din domeniul mentenanţei
sunt mai expuşi Şî mai probabil să fie expuşi
mai multor cancerigeni în acelaşi timp. Studiul
a descoperit, de asemenea, că substanţele la
care lucrătorii sunt expuşi semnificativ sunt cele
pentru care măsurile de control sunt greu de
pus în aplicare. Aceasta deoarece substanţele
respective sunt generate în urma procesului,
de exemplu produşii de combustie precum
emisiile de eşapament diesel, vaporii de sudură,
funinginea Şi smoala, bitumul Şi siliciul cristalin
aiveoiar (4o).
Lucrătorii cu anumite ocupaţii pot, de asemenea,
să prezinte risc sporit de expunere la agenţi
cancerigeni, de exemplu sudorii, zugravii, coaforii
şi asistentele medicale.
Este important ca angajatorii să fie conştienţi de
faptul că, în temeiul legîslaţiei UE, trebuie luate
măsuri deosebit de stricte în vederea prevenirii
efectelor nocive cauzate prin expunerea la
agenţi cancerigeni la locul de muncă. Acestea se
adaugă măsurilor impuse pentru alte substanţe
periculoase. Măsurile suplimentare includ
cerinţe stricte în materie de substituire, lucrul
într-un sistem Închis, consemnarea expunerilor
şi informaţii mai 5tricte, precum şi cerinţe mai
stricte în materie de documentatie.
Costurile directe ale expunerii
a agenţi cancerigeni la locul de
muncă în Europa siint estimate
a 2,4 miliarde EUR anua| (41).
-. `Ulllr,Ull[U ,,LVIul] Ul lllulllu ,lyull ?1.UlluIv

2018-2019

cunoştinţelor de ordin ştiinţific şi prac

3.1. Despre această campanie
În pofida eforturilor depuse la nivelul UE, la
nivel naţional şi la nîvel sectorial pentru a limita
expunerile profesionale la substanţe periculoase,
lucrătorii din Europa se confruntă în continuare
cu expuneri, ceea ce poate cauza şi contribui la
probleme de sănătate, boli Şi decese.
Campania „Locuri de muncă sigure şi sănătoase"
2018-2019 urmăreşte să contribuie la abordarea
acestei probleme prin realizarea a cinci obiective
transpunerea acestora în soluţii practi
gestionarea riscurilor prezentate de si
periculoase la locul de muncă.
Campania „Locuri de muncă sigure şi
2018-2019 urmăreşte să îşi realîzeze ol
ajutorul intermediarilor care pot spriji
astfel încât aceasta să aibă un impact
beneficîarilor campaniei la locurile de
din întreaga UE. EU-OSHA va elabora i
de resurse care pot fi utilizate Şi adapi
statele membre, organizaţiile şi întrep

strategice: partenere, şi va organiza, de asemene

de activităţi şi evenimente-cheie. Ace!
include premiile pentru bune practici
1. Îmbunătăţirea conştîentizării importanţeî Şi
campaniei „Locuri de muncă sigure şi
a relevanţei managementului substanţelor
(vezi secţiunea 3.4).
periculoase la locurîle de muncă din Europa
prin furnizarea de date şi cifre privind
expunerile la substanţe periculoase şi EU-OSHA va găzdui, de asemenea, evt
final al campaniei, summitul „Locuri d
impactul acestora asupra lucrătorilor
sigure şi sănătoase", care le oferă reţel

2. Promovarea evaluării riscurilor, a eliminăriî Şi

partenerilor care au contribuit la cami
de a reflecta şi de a consolida realizări
a substituirii, precum Şi a ierarhiei măsurilor
din cei doi ani anteriori.
de prevenire prin furnizarea de informaţii
privind instrumentele practice şi de exemple
de bune practici

3. Sporirea gradului de conştîentizare cu privire

la riscurile legate de expunerea la agenţii
cancerigeni la locul de muncă prin sprijinirea
schimbului de bune practici, în calitate
de semnatară a convenţîei care prevede
angajamentul la Foaia de parcurs privind
agenţii cancerigenî

4. Vizarea grupurilor de lucrători cu nevoi

specifice şi cu niveluri mai ridicate de risc, de
exemplu ca urmare a cunoştinţelor limitate
cu prMre la substanţele periculoase, prin
furnizarea de date Şi cifre Şi de informaţiî
privînd bunele practici

5. Sporirea conştientizării cu prMre la evc>luţiile

de politică Şi ale cadrului legislativ prin
furnizarea unei imagini de ansamblu asupra
cadrului şi ghidurilor existente

0 campanie condusă de EU-OSHA poate avea

o contribuţie semnificativă în multe dintre aceste
domenll. Mal presus de toate însă, aceasta va
construl partenerlate pentru a aslgura îmblnareâ

', ,,\
3.2. Cine poate participa la (ampanie?
Încurajăm tc>ate organizaţiile Şi persoanele
interesate să ni se alăture în cadrul campaniei,
Însă aceasta urmăreşte, în special, să lucreze
cu următoarele grupuri de intermediari pentru
a disemina informaţiile:
punctele focale EU-OSHA şi reţelele lor;
partenerii sociali (europeni Şi naţionali),.
comitetele de dialog social sectorial;
factorii de decizie (europeni Şi naţionali),.
marile întreprinderi, federaţiile sectoriale şi
asociaţiile de lMM-uri;
• instituţiile europene şi reţelele acestora
(Reţeaua întreprinderilc]r europene);
• organizaţiile europene neguvernamentale,.
• devenind partener oficial al camp
3.3. Cum vă pute[i implica
(opţiune deschisă organizaţiilor p
sau intemaţionale);
• devenind partener naţîonalal car
Există mai multe modurî practice de a vă implica
(opţiune deschisă organizaţiîlor c;
şi de a sprijini această campanie:
desfăşoară activitatea la nivel naţ
• devenind partener media al camF
• Îmbunătăţirea conştientizării prin
(opţiune de5chisă organelc)r de pi
diseminarea şi popularîzarea materialelor
naţic>nale sau europene);
campaniei,' • păstrarea contactului şi menţiner€
• organizarea de evenimente şi activităţi, de
curent prin intermediul site-ului c
exemplu ateliere Şi seminare, cursuri de
formare, competiţii;
|https://healthy-workplaces.eu/)
• promovarea principiului substituirii şi conturile noastre de pe platfome
comunicare socială ~ căutaţi-ne p
a ierarhiei mă5urilor de prevenire;
• utilizarea şi promovarea instrumentelor Twitter Şi Linkedln.
practîce Şi a altor resurse pentru
managementul substanţelor periculoase la
locul de muncă;
1]
• schimbul de bune practiciîn vederea
prevenirii riscurilor prezentate de substanţele
periculoase la locul de muncă;
• participarea la premiile pentru bune practici
din cadrul campanîei ,,Locuri de muncă
sigure Şi sănătoase'',.
• implicarea în săptămânile europene pentru
securitate Şi sănătate în muncă, în octombrie
2018 şi În octombrie 2019;
specialîştii SSM şi asociaţiile acestora,.
comunitatea de cercetare în domeniul SSM;
inspectoratele de muncă Şi asociaţiile
acestora;
mass-media.
 3.4. Premjile pentru bune practici din
cadrul campaniei ,,Locuri de muncă
sigure şi sănătoase"
Premiile pentru bune practici din cadrul
campaniei ,,Locuri de muncă sigure şi sănătoase''
recunosc practicile extraordinare Şj inovatoare
în materie de securitate şi sănătate în muncă.
Astfel, acestea demonstrează beneficii.le aduse
întreprinderilor prin adoptarea de bune practici
în materie de SSM.
Sunt invitate să se Înscrie toate organizaţiile
:,j;::€:j#aenmdî:şt:,:Îţf;Î;:r#ee:a:rdeîîî:e
Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS).
3o , EL,.OSHA _ Am`ntj,` F,,r^no,nă ,`an .,.. c^,„.;.`.^ .: ,]_r._.
Cazurile prezentate trebuie să demonstreze:
• că angajatorii şi lucrătorii colaborează în
vederea gestionării riscurilor prezentate de
substanţele periculoase la locul de muncă şi
a promovării unei culturi solide de prevenire
a riscurilor;
• punerea în aplicare cu succes a intervenţiilor;
• îmbunătăţiri cuantificabile în materie de
securitate şi sănătate în muncă;
• durabilitatea intervenţiilor în timp;
• i.ntervenţii ti.ansferabile altor organizaţii în
sectoare sau ţări diferite.
Reţeaua de puncte focale a EU-OSHA
Înregi.strează înscrierile şi nominalizează
câş{igătorii naţionali care intră în concursul
paneuropean. Concursul pentru premiile
pentru bune practici începe odată cu lansarea
campaniei. Câştigătorii sunt anunţaţi în cadrul
unei ceremc)nii, desfăşurată în al dojlea an al
campaniei, în vederea celebrării realizărilor
participanţilor.
.
3.5. Reţeaua noastră de parteneri
Parteneriatele noastre cu principalele părţi
interesate sunt esenţiale pentru succesul
campaniilor noastre. Ne bazăm pe sprijinul mai
multor reţele de parteneriate:
• Punctele focale naţionale: toate
campaniile pentru „Locuri de muncă sigure şi
sănătoase" sunt coordonate la nivel naţional
de reţeaua de puncte focale a EU-OSHA.
• Parteneri sociali europeni: partenerii
sociali reprezintă interesele lucrătorilor şi ale
angajatorjlor la nivelul UE.
• Partenerii oficiali ai campaniei: 100 de
Întreprjnderi şi organizaţii paneuropene şi
internaţionale sprijină campania „Locuri de
muncă sigure Şi sănătoase" în calitate cle
parteneri ai campaniei.
• Parteneri mass-media: campania ,,Locuri
de muncă sigure şi sănătoase" este
sprijinită de un grup exclusiv de jurnalişti
Şi redactori din întreaga Europă, care sunt
dedicaţi promovării securităţii şi sănătăţii
în muncă. Publicaţii de top în materie de
ÎascMaLmpbaunîeăt;Îţoespcrâomnoş,,eeanzt::i:esacirm%;v,re
oferta de parteneriat mass-media sporeşte
vizibilitatea publicaţiilor Şi le permi.te
partenerilor să realizeze legături cu reţelele
EU-OSHA şi cu părţile interesate din Europa.
• Reţeaua întreprinderilor eur{
reţeaua oferă consultanţă Şi sp
lMM-urile din UE pentru ca ace
beneficjeze de oportunităţile d
şi de noile pieţe. Ca rezultat al ,
sale îndelungate cu EU-OSHA,1
întreprinderilor europene are,1
o reţea de ambasadori SSM la r
în 30 de ţări europene, aceştia i
activ în promovarea campanieî
muncă sjgure şi sănătoase".
• lnstituţiile uEşi reţelele aces
îndeosebi Preşedinţia în exerciţ
a Consiliului Uniunii Europene.
• AlteorganismeuEcu un intei
în ceea ce priveşte subiectul (
Agenţia Europeană pentru Prod
(ECHA), Agenţia Europeană de h
Autorjtatea Europeană pentru S
Alimentară (EFSA), Agenţia Exec
pentru Întreprinderi Mici şi Mijl(
lnstitutul European pentru Egali
Şanse Între Femei şi Bărbaţi (EIC
şi Centrul Comun de Cercetare (
Aflaţj mai multe despre partenerii n.
site-u1campaniei(htrps..//hea/fhy"
eu/).

3.6. lnforma{ii şi resurse suplimentare
Accesaţi site-ul campaniei (htrps..//hea/[hy-
workp/ace5.eu/) pentru a consulta o gamă largă
de materiale de campanie concepute pentru
a vă sprijini să promovaţi şi să sprijiniţi campania.
Acestea includ:
• broşura cu informaţii desprecampanieşi un
pliant privind premiile pentru bune practici
din cadrul campaniei ,,Locuri de muncă sigure
şi sănătoase",.
• prezentări powerpoint, postere, pliante şi alte
materiale,.
• setul de i.nstrumenteal campaniei -
consultanţă cu privire la desfăşurarea propriei
dumneavoastră campanii şi resursele necesare
pentru a vă sprijini;
• cele mai recente animaţii video cu Napo şi
colegii săi, care cresc gradul de conştientizare
a problemelor legate de substanţele
periculc)ase, inclusiv clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor chimice, a fumului de
tutun şi a pulberilor;
Referinţe Şi no[e
(') Rezumat-Aldoilea sondai european in rândul întrep/inderilor privind nscunle nol şi emergente(ESENER-2). EU-OSHA, 2015, p. 5. Dis
httpsJ/Oshaeuropa.eu/sitesldefault/files/publications/documents/eserw.irsummary-enpDF
(') Al şaselea sonda/` european privind condiţiile de muncă, Raport ger`eral, Eurofound, 2016, p 43. Disponibil la adresa.
h((psWww`euroloundj3uropoj:u/5ite5/dehaul[/filesler_pubhcation/nten_ef_doci)meni/erl634enpdl
(1) ESENER-2 -Raportgeneral:Gestionarea securităţii şi sănătăţii în muncă, EU-OSHA, 2016, p l8. Disponibil laidre5a'
httpsJ/oshaeuropa.eu/sites/default/files/ESENER2-Ch/erview_reponpd[
(') hitpj{/www.miljomal.5e/MiliomolertiAlla-indika.orer/lndikatorsido/Dataunderlag-lorindikator/?Nd=69&pl-_l&t--Land&l-_SE
(1) Vezwe asemenea, pagina EU-OSHA „Sub5ţanţele periculoaşe". htrp5//o5^ci europo eu//o/rhemef/dar)geroL/5-fubj.once5
() leglslaţia uE u{ilizea2ă termenul.agenti chimici' pentru a cuprinde substanţe simple. ame5tecuri şuubs(anţe generate îrnimpul pro
(') Regulamentul CLP: Regulamentul (CE) r`r 1272/2008 al Parlamentului European şi al Con5iliului din 16 decembrie 2008 privind cla5ific
şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, vezi, de asemer`ea, h[rps//echa.eu/opa eu/ro/regu/ot/on5/c/pyunde~ior)d/ng-c/p
(U) ht[p!yec.europa eu/social/main.)5p?catid--1518langld=ro
C) SLIC, Raportfinal alcampaniei de inspecţiea sLIC.Evaluarea riscurilorin utilizarea substanţelorpenculoase, 2010-2011. (nepublicat)
• un instrument electrc)nic pentru
('°) Recomandarea 2003/670/CE a Comsiei din 19 5eptembrie 2003 pwind lis`a eu/opeană de boli profesionale. Disponibnă la adre5a.
managementul substanţelor periculoase la httpMeur-lexeuropa.eu/legal-contenuROMLL/7uri=CELEX.32003H0670
locul de muncă,.
• o bază de date cu studii de caz, instrumente, (") HSE (UK Health and Safety Execuiive), Autorita`ea pentru sănătaie Şi securitate în muncă din Regatul Unit, ,.0 bucătâreasă cle Şcoală a
mearqâ-. httpJ^M^iw.h5e gov.uklcoshh/casestudRs/cook.htm
materiale audiovizuale şj alte materîale privind
bune practici colectate din Întreaga Europă; r]) la momentul actual (iulie 2017), Registrul Cbem/calAbşfrocij5erv/.ce (CAS) din SUA cuprinde peste 130 de "lioane de substanţe orgar
• o serie descurtefişe informative privind anorganice Şi 67 de milioane de secver\ţe proteice şi de ADN Registrul este actualizat cu aproximativ 15 000 de subsianţe noi în fieca
httpsJMwwcasorglabciui-cci5/cas-lact-shee(s
subiecte prioritare legate de substanţele
periculoase; (11) ^Mp""ha europa eu/roMmommon{hem/coWWw€mor4-domoa5€
• linkuri către site-uri utile.
(` VcRi httpj(f teur-lcx europo.eullegal-con[ent/RorrxT/hiri--CELEX%3A02006R1907-20140410
Păstraţi con{actul şi menţineţi-vă lo curent cu ('.) Statisticile de irireg i5trare ECHA, date astfel cum au fost preluate la 15 mai 2017: h.ip§.//ec^o europo eu/ZJo(umenrs/70J62/5039569/reg/5i
activităţile Şi evenimentele noastre prin conturile 5tar/jt/.cs_/L///_en.pd/y/n2018,Înatreiarundădeînregistrări,ECHAvaprimidosarelepentru5ubstanielechimicecuunvolumdeprodi
noastre de pe platformele de comunicare socială - impon Între 1 Si 100 de tone şi preconizează că va înreg istra 25 000 de sitbsta nţe: http5iy€c^c] eu/opo.eu//o/p/e5j/f)/eţj-mat€r/ci//pr-/on
căutaţi-ne pe Facebook, Twitter şi Linkedln.
(16) Substanţele notificate în `emeiul Direc`ivei 67/548/CEE (notificarea substa nţelor noi) înaintea introducerH REACH sunt conside/6te ca f
R E7 H,
(") Directiva 89/391/CEE a Consiliului clin 12 iunie 1989 privind punerea În aplicare de măsuri peniru promovarea Îmbunătăţirii securităţîi
lucrâtorilor 1@ locul de muncă,În special articolele 9, io Şi 11
('') Kim Y„ Park J şi Park M., 2016, Cmot/r)g a Culiure orpreveni/on /n Occupai/.ona/5aftiy and Heolih pracr/ce (Crearea unei culturi a preveniri
securităţii şi sănâtăţii În muncâ), So/eiy onc/ Hea/i^ ai Work (SH@W), 7, pp. 89-96 Dispc.nibil la adtesa. htfp./Ţ(dx.do/.ong/JO IOJ6/jjhow.20i
(1°) https.ţ/osha.europa.eu/ro/emerging-n5ks/green-jobs
(a.) Vezi Keen C„ „Substanţe periculoase (chimice Şi blologice)", OSH wikî.
http5j(yoshwJkieu/wiki/Dangerous_substarKes_(chemical_and_bic)logical)#Hierarchy_of_comrol
('') Vezi articolul 6 din Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privir`d protecţia sănătăţii şi securităţu lucrătorilor impotriva riscui
prezenţ6agenţiloMhimicilaloculdemuncă.Disponibilălaadresa.htţp.//eu/-/ex,eu/opo.eu//ego/-conier)t/fio/7X777un=CELEX`3/998[002
(`]) Accesaţi site-ul Autorităţli pentru sănătate Şi 5ecuritate in muncă dtn Regatul Unit (UK Health and Safety Executive) pemru fişe de
indicaţii directe (hltp+1M^w.h5e govuk/cojM/e55€ni/a/M şi site-ul sAUA (lnstitutul federal pentru 5ecuritate şi săr`ătate În mu ncă)
|liiips:M^iwwbaua.de/EN/Home/Home_node.html,`nsecţluneasubie<`rroFiîc),EMKG.
(' `) Vezl Websier J„ „Groups a` risk" (Grupuri expuse riscurilor), OSH wlki: hifpj.//o5hw/k/.euM/k//G/oupj_aL//5k
('îi liiir)//www hse gov.uk/ic®lbox/workers/mlgran[.htm
(``) 05/ / /n //(/t./ti!,. Yo(//ig wo/ka/5 ---foclf a/trJ //gure5 (SSM in cifre: Tlmru lit(rători -Daie şi cifre), EU-OSHA, 2007. Disponibilă la adresa
lillris./yo5ho.(iiionc)..\ilrn/lools(Niti.i)iil)llcoilons/pijbllcailons/reporw7606S07
 (26)Main5fmam/wgendenmoccupa{iono/ja/eo/andh€aMp/aciice(lntegrareagertuluiinprac`icasecurităwq5ănâtăţu
inmuncă),EuiosHA,2014Dispor`rbilălaadresahrtps,Ţ/ojhaeuropaeu//a^oo/s-and-pub//cot/on5/?ubl/cam~pW
mains(reaming-gender-inio-occupa[ionalĂafeţy-and-heakh-prac(i:eNiew

0larmowJFPe`ersJ.,20mWES5oreiycwmar)c/foom@or5weyReww(Rezul{atelesonda/iiluiSocie`ămdeinginermafemeilorprivind
imbrăcăminteaŞiîncălţaminteadeprotecţie),Women'sEngineeringSociety(Societateadeinginerieafemeilor)DisponibH16adresa
hupi/wwwwes.orguk/snes/defaulufiilesrwES%20sa(eq/q62d;urvey%i;r;;ts'#ii;a;i;j;2-îÂ;ifi.";r

(la) https lwww io5hmagazine com/arricle/more-half-women-say ppe-prevenmhem-doing-Meir-iob

"h+t#dyre:C`:nh^°+r,ghlor=N°oroş#h:::eM'98AO"nopdfJMtp.Mdcoshorg/documen{/n98ldoonl0/Personal+Prtieciive+Equpmen[+For+womem
+Addres5ing+ihe+Need.html

UPer5onstprotecweequipmentandwomenGuidanceforworkplacerepresentatives(Echipamentul/nd/vidualdeprote%şifemeileGMpe"u
reprezentanmdelalocudemuncă),TUC,2017Disponibnlaadresahffp5//wwwtijcoiguk/5/.re5^Jeftu/Vfi/e5/Ppfc}ndwomengt//dancepdf

(î`) htti) /Nww.oc-praktikum de/nop/en-entry

(`') h.(p5jl/roodmaporicarcinogens.eu/about/the.fac(s

|31| h(tpsjyroadmaponcarcinogen5 eu/about/(he-fac{s

0JongeneelWP,EysinkPED,TheodmD,Hamberg-vanReenenHHşiVerhoevenJK,2016,Wori-/e/oiedconcerinWEtiropeanUnionS/ze,/mpaa
andopi/on5/o//u/(h€rp/evem(CarwMprofesiona'înUniuneaEuropeană.Oimensiiine,impac(şiopiiuniînvedereapievemnsupltmentare),RIVM
Letter Report (Raport-tip scnsoare), 2016-0010

(HNenonenN,HamabmP.,TakahJ,SaarelaK.1.,LmSL,LimGK,Mani(k6mK9YongE,2014,Globo/€5i/mate5o/occupaiiono/acc/denkond
/"work-/e/oieddiţeasesM20H(EstimăriglobabaleaccidentelorprofesionaleŞialebolilorfa`aleprofe5ionale),WorkplaceSafety&Healthlns(itute
(Ins(i(utul pentru securitate şi sănăiate în muncă), Singapore.

0HiitchingsS,CherrieJW,VmTongerenMşiRushtonL,2012,/ni€wen/r)g(oreduce(h€fttu/eburdenofoccupafiono/cancer/nBr/io/.n.whorcoW
woti7(In(ervenţminvedereareduce"poven.iviitoareacanceruluprofesionalÎnMareasritanieceărputeafuncţiona7),CancerPreven.ionResearch
(Cercetare pentru prevenirea cancerului), 5(10), pp 12i31222.

0Legi5Ia%UEcuprindepeste270desubstaniecancerigene,mutagenesautoxicepenţrureproducereMînca{egom1(A&8)Şipes(e150În
categorn2,hmceAgenţ®In`ernaţionalapenmjCerce"inDc>meniulCanceruliiiclasificăpeste460deagenţi(nucloarchimici)încategoM1
u2(A&8),veziStepaRA,Schmtz-FeltenEşiBrerttzelS,Carcinogenic,mutag€r)ic,reproioxic/CMfl)jubsfdnce5[Substantecancengene,mutagene,
`oxicepentiureproducere(CMR)|,OSHwikih.ip5.Â/o5hww€u/wik//Carmogen/c,_mutagenic,_repmrcw/c+CMJ_5ub5ronce5

(J9Carey,R,DnscowTR,PeterîSM,Glass,DC,Reid,A,Benke,GnFritschi,L,2014,f5timaiedpwc)/er)ceofexpofureboccupot/ono/carc/nogenj/n
Ausirah]"7-2012J[PrevalenBes!imatăaexpunerhlaagentncancengeniprofe5ionahinAiistralia(2011-2012)],OccupationalandEnvironmental
Medicine (Medicina profesională şi a mediului), 71, pp 55-62

f9)CavetMşiL6onardM,20i}L«expos//ror)jaurp/odmcchimrqu«conc€rog6nesen20m(Expunerri?laprodu5echimicecancengenein2010),Dares
Analyses nr. 054

r') fxposum .o cc)/c/nogen5 and work-re/afed car)cer A review ofo5se55meni methodj (Expunerea la substante
cancerigene Şi cancerul profesional: 0 ar`aliză a rnăsurilc)r de evalua re), EU-OSHA 2014 Disponibilă la a'dresa`
hnpsJlosha.europa.eu/ro/k)ols-and-publications/publicaiion5/reporis/;:;t:ăr-j;;rk-.;J;:*:;U;e,;v::.

(`') Site-ul FOH de parcurs prMnd agenţn cancerigeni htrp5;(/n3admapor)cancinogenj.eu/about/Me=/oclf/

(a)„Siliciulcristalin"sere"lamgrupdemineraledeoriginena`uralăc6resegăsescmpiatră,roci,ni5ipurişiargile,acesieasuntcomponentecomune
inmateria'ehcleconstritcţu.Tăierea,spargerea,5fărâmarea,forarea,rnăcinareasauexplodareaabrazivăamaterialelorcareconţmsihciuproduc
pulbeflînaercamconţmparticuhdesW"cristalindemărimivariabile,uneledintieace5teaputândfiinhalateCelemaifir*pariiculepotpatrunde
hregiuneapulmon@răundeamlocschimbuldegaze,avândposibmiefectenociveAcestepar`iculesun(s"cns`almalveolai(RCS)şi5unt
invizibne in condiţu norrrtale de luminozita{e.

r.'şnu::aec=oen:#ta:=an,:'dLea==::nâs:r=:°nrri5::nard^d.',ebs.SIT,"S.k,S~f.r?~=:.0.r.k.e`r_exp05Ure[Orespirable.crfttalhnesNKamcs)onconsnuctmsne5[Ghiduperm
inspect"rtaţionalidemuncăprMnd6bordareariscurft"rezutiftinurmaexpuneriiliicrătorilorla5iliciulcristalinalveolar"peşantierelede
cons`rucţii],SLIC2016DisponibUlaadresahripf//o5haeijropaeu/en/guidance-nat/ono/-/abou/-/nspecton-onc)ddre55/ng-njk5-/rom-vm/ke/-expo5ure-
to-re5pjrable-crystalline-5ilica

(.C) ht(psli/oshwiki eu^^iiki/Respjrable_Cry5talline_Slico

341 EU-OSHA -^oentl,i Eiimnpmă npntrn Cnriiritm .j Cănătm îh `^ ..., x