Managementul Substantelor Periculoase

Inspectoratul Teritorial de Muncă Brașov
Universitatea Transilvania din Brașov
Săptămâna Europeană pentru

Securitate și Sănătate în Muncă
Managementul
substanțelor periculoase
LOCURI DE MUNCĂ
SIGURE ȘI SĂNĂTOASE
Book of Abstracts
Brașov, 15-17 octombrie 2018
Editori
Lica UNGUREANU Bogdan ANDREESCU
Comitet științific
Președinte
Prof. dr. ing. Teodor PISU-MACHEDON
Decan al Facultății de Știința și Ingineria Materialelor
Membrii:
Jurist Adrian-Nicolae Reit
Dr.ing. Dorin Senchetru

Ing. Lica Ungureanu

Ing. Vali Nica

Prof. dr. ing. Mircea Horia Țierean

Prof. dr. ing. Ioan Miloșan

Șef lucr. Dr. ing. Bogdan Andreescu

LOCURI DE MUNCĂ SIGURE ȘI SĂNĂTOASE
Managementul substanțelor periculoase
Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă
CUPRINS
Grupuri vulnerabile la substanțele periculoase

M. Mitraşca
Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor în activitatea de acoperiri galvanice

(nichelare, cromare, cuprare)
A. Cucuian
Înlocuirea unei substanțe chimice periculoase cu o substanță chimică mai puțin periculoasă, bine
pentru om, bine pentru mediu
A. Coman
Impactul substanțelor periculoase asupra lucrătorilor în activitatea de fabricarea articolelor

de feronerie
L. Dudaș
Prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni

I.G. Voica
Depozitarea agenților chimici periculoși – element important în gestionarea substanțelor

chimice la locul de muncă
V. Nica
Securitatea produsului - fișe cu date de securitate și scenarii de expunere

I. Holerga, C. Bălănoiu, S. Măraru
Managementul substanțelor periculoase la White Impex s.r.l.

A. Răguşilă, E. Murgu
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase în cadrul Magna

Exteriors Craiova
R. Dumitru, A. Băsăndică
Managementul substanțelor periculoase în industria de petrol și gaze

M. Antonescu, M.A. Guță, S.C. Dimulescu
Instalații de desulfurare gaze arse

G.O. Romanescu, D. Curcă, S.C. Dimulescu
Studiul componentelor de logistică a mărfurilor periculoase (A.D.R.)

R.D. Savu, E. Vlăduți
Experimentul și securitatea muncii în laboratorul școlar de chimie la utilizarea substanțelor

periculoase
E. Vlăduți, S.M. Marinescu, L. Marinescu
Protejarea împotriva noxelor la sudare

M. Ciornei, G.F. Simcea
Poluanți chimici pe platformele siderurgice

V. Petroesc
Substanțe chimice periculoase în industria de hoteluri, restaurante, catering (HORECA)

C.M. Ribu, Fl.I. Burdea
Elemente de caracterizare a expunerii la agenți chimici, în toxicologia ocupațională

A.F. Szasz, D.E. Popeț, C. Misca, L. Misca
Cercetări asupra managementului performant privind substanțele periculoase bazat pe

programe educaționale adecvate
D. Mnerie, A.F. Szasz, G.V. Mnerie, O. Suciu
Fisa tehnică de securitate – instrument de lucru în evaluarea de risc

M. Păunescu, C. Novac, M. Săbău
Aplicație software privind optimizarea sistemelor de securitate și sănătate în muncă

specifice domeniului industrial
P. Mureșan, I. Miloșan
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase. Managementul

substanțelor periculoase în laboratorul fizico-chimic din industria farmaceutică
A. Macovei
GRUPURI VULNERABILE LA SUBSTANŢELE PERICULOASE
M. Mitraşca
Inspecţia Muncii, str. Matei voievod nr. 14, Bucureşti, sect. 2, marinel.mitrasca@inspectiamuncii.ro
Cuvinte cheie: substanţe periculoase, lucrători, grupuri sensibile
Rezumat: Prezenta comunicare reprezintă o sinteză a informaţiilor de pe site-ul Agenţiei Europene pentru
securitate si sănătate în muncă (SSM) pe acest subiect. Sunt examinate motivele pentru care anumite
grupuri de lucrători pot prezenta un risc mai mare de expunere la substanțe periculoase la locul de muncă.
Comunicarea se referă la lucrători nou angajaţi, la tinerii lucrători, la lucrătorii migranți și la lucrătorii cu
anumite afecțiuni medicale. Cuprinde informații despre măsurile de prevenire şi protecţie suplimentare
necesare pentru a asigura un control adecvat al expunerii acestor grupuri. Informațiile se referă şi la
riscurile suplimentare asociate activității de întreținere, la riscurile pentru reproducere și la potențialul de
expunere secundară a persoanelor aflate în afara locului de muncă.
1. Introducere
Unul dintre scopurile Campaniei Săptămâna Europeaneă pentru SSM 2018-2019 - „Locuri de
muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase”, este atragerea atenţiei asupra
nevoilor speciale ale lucrătorilor vulnerabili expuşi la substanţe chimice periculoase.
Multe substanțe folosite la locul de muncă pot afecta lucrătorii și este important să se controleze
(prevină) în mod adecvat expunerile. Legislația europeană (Directiva 98/24 / CE a Consiliului
transpusă în H.G. nr. 1218/2006) stabilește cerințele de bază pentru realizarea unui control
adecvat al expunerii.
Anumite măsuri de control al expunerii sunt mai eficiente decât altele; aceasta situaţie este
adesea menționată ca ierarhia măsurilor de prevenire şi protecţie (control). Valorile limită de
expunere (VLE) definesc doar pentru unele substanţe o concentratie maximă admisă în aerul
respirat de lucrătorii. În plus, pentru multe substanțe, inclusiv substanțe cancerigene, mutagene,
toxice pentru reproducere și astmageni, adesea nu este posibilă identificarea unui nivel de
"siguranță" la expunere. Expunerea la aceste substanțe trebuie redusă la cel mai mic nivel posibil,
iar VLE-urile, dacă sunt stabilite, pot reprezenta ceea ce este posibil în mod rezonabil.
Substanțele periculoase pot fi găsite în multe situații diferite și pot să nu fie imediat evidente
pentru ochiul neinstruit. Acestea se găsesc în vopsele și cleiuri, în lichide de curățare și chiar în
alimente (de exemplu, praful de făină poate cauza astm). Produsele chimice sunt furnizate adesea
însoţite de fișe cu date de securitate. Acestea descriu potențialele efecte dăunătoare ale
substanței și oferă unele informații despre modul de control eficient al expunerii.
Cu toate acestea, multe substanțe nocive sunt materiale generate de proces. De exemplu, praful
de piatră conține silice cristalină respirabilă, care poate provoca efecte ireversibile asupra
plămânilor lucrătorilor, în timp ce praful de lemn poate provoca astm. Ambele tipuri de praf pot
provoca, de asemenea, cancer.
Produsele chimice pot intra în corpurile lucrătorilor prin respirație (inhalare), prin piele (dermică)
sau prin înghițire neintenționată (ingerare). Controlul expunerii la substanțe periculoase necesită
adesea abilitățile unui igienist ocupațional. Multe întreprinderi, în special întreprinderile mici și
mijlocii (IMM-uri), nu au această expertiză internă și pot fi nevoite să angajeze un serviciu extern
competent în igienă ocupațională.
În unele cazuri, trebuie aplicate condiții speciale pentru protejarea persoanelor sau grupurilor
vulnerabile. Acestea includ lucrătorii migranți, tinerii lucrători, femeile însărcinate și care alăptează
și cei cu anumite afecțiuni medicale. Alți lucrători pot fi, de asemenea, vulnerabili în anumite
momente şi din diferite motive, ca de exemplu:
 au dificultăți de comunicare
 condițiile de muncă sunt necorespunzătoare
 desfășoară activități cu risc și non-rutină (întreţienre, curăţenie etc.)
 lucrează în spațiile clienților cu condiții în schimbare
 nu au experiență (asociat cu o supraveghere inadecvată)
 nu sunt instruiţi suficient
 nu au acces la servicii de prevenire
2. Grupuri vulnerabile
Lucrătorii migranți
În continuare sunt enumerate câteva aspecte relevante pentru lucrătorii migranți, în opinia OIM
[2]:
Tendința de a lucra în sectoare cu risc sporit, cum ar fi agricultura și construcțiile. Prin natura lor,
locurile de muncă din aceste sectoare vor implica de multe ori lucrul cu substanțe periculoase,
cum ar fi pesticide sau praful de siliciu, și, prin urmare, există un potențial crescut de expunere.
Problemele pentru lucrătorii migranți din aceste industrii sunt exacerbate de natura tranzitorie a
muncii, adică contractele de muncă pe termen scurt și fără o reprezentare sindicală.
Barierele lingvistice, care pot împiedica în mod semnificativ comunicarea informațiilor scrise și
verbale privind SSM. Lucrătorii migranți din țările în care limba nu este limba lor maternă pot să nu
înțeleagă detaliile despre utilizarea eficientă şi întreţinerea măsurilor tehnice de prevenire și a
echipamentului individual de protecție (EIP), prin urmare, sunt susceptibili de a suferi o expunere
mai mare la substanțe periculoase. Mesajele ilustrate pot ajuta la comunicarea eficientă. În mod
similar, poate fi necesară traducerea instrucțiunilor și a informațiilor scrise în limba maternă
pentru a asigura înțelegerea mesajelor critice de siguranță. Indiferent de modul în care
comunicarea informațiilor despre SSM este efectuată, este important să se verifice dacă lucrătorii
relevanți înțeleg mesajele. Acest lucru se poate realiza fie prin discuții neoficiale, fie printr-un
sistem mai structurat de testare. Ca în toate cazurile, este necesară supravegherea adecvată
pentru a se asigura că informațiile sunt utilizate corect la locul de muncă.
Probleme culturale. Lucrătorii care se deplasează în țări mai dezvoltate pot fi obișnuiți cu
standarde de SSM diferite și/sau mai puțin structurate față de cele aplicate în țara în care au
migrat. Este important ca acești lucrători să adopte standardele mai înalte, deoarece
nerespectarea acestora poate duce la o expunere mai mare la substanțe periculoase pentru ei
înșiși și pentru alți lucrători cu care lucrează.
O perioadă mai lungă de lucru și tendința de a lucra în mod regulat ore suplimentare. Atunci când
se lucrează cu substanțe periculoase, creșterea timpului de expunere crește expunerea totală,
adică "doza" de substanță primită. Limitele de expunere stabilite se bazează pe zile de lucru de 8
ore. Limitele trebuie ajustate în jos în mod proporțional atunci când se efectuează schimburi mai
lungi. De exemplu, pentru a se asigura că o expunere medie ponderată pe oră de 8 ore este sub 3
mg/m3, este necesară o expunere mai mică de 2 mg/m3 dacă se lucrează 12 ore/zi.
Tinerii
Statisticile arată că tinerii lucrători (cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani) au o probabilitate mai
mare să fie implicați în accidente de muncă. Situația este mai puțin clară în cazul bolilor
profesionale și acest lucru este complicat de faptul că multe probleme grave de sănătate cauzate
de muncă rezultă din expunerea pe termen lung în decursul multor ani sau chiar a deceniilor.
Există diverse motive pentru care tinerii pot prezenta un risc crescut atunci când lucrează cu
substanțe periculoase, cum ar fi:
 Sensibilitate crescută - datele indică faptul că prevalența reacțiilor alergice (cum ar fi
astmul) și afecțiunilor cutanate legate de locul de muncă este mai mare în rândul tinerilor
lucrători [3]. Din cauza efectelor asupra dezvoltării sistemului nervos, se recunoaște că
expunerea la plumb poate fi deosebit de dăunătoare pentru tineri.
 Ocuparea forței de muncă în sectoarele cu risc înalt - lucrătorii tineri sunt adesea angajați
în ferme, unde pot fi expuși la substanțe periculoase, inclusiv la pericole microbiologice și
pesticide. Există, de asemenea, tendința ca lucrătorii tineri să fie angajați în posturi de
producție slab calificate sau în sectorul construcțiilor, unde există potențial de expunere
la o serie de substanțe periculoase.
 Lipsa de conștientizare a aspectelor legate de sănătate și securitate - tinerii nu dispun de
experiență practică și, în termeni generali, sunt recunoscuți că îsi asumă mai multe riscuri
decât persoanele mature. Acest lucru este exacerbat în situațiile în care angajatorii nu își
îndeplinesc obligația de a furniza tinerilor lucrători informații și instruire adecvate. Prin
urmare, este deosebit de important ca tinerii să beneficieze de o formare adecvată
pentru a le permite să înțeleagă riscurile asociate activității lor și cum să utilizeze măsurile
de prevenire şi protecţie furnizate de angajator. Este posibil să fie necesar ca mesajele
cheie să fie repetate de mai multe ori, iar o combinație de metode de formare va crește
șansele ca informațiile să fie primite și înțelese. O bună cultură SSM în cadrul organizației,
prin care lucrătorii mai în vârstă și mai experimentați oferă exemple bune, va sprijini
foarte mult tinerii să recunoască și să adopte practicile sigure de lucru. Este posibil ca
supravegherea sporită a tinerilor să fie necesară pentru a asigura punerea efectivă în
practică a informațiilor primite [4].
Lucrătorii cu afecțiuni medicale
Anumite condiții medicale, deși nu sunt cauzate de locul de muncă, determină o sensibilitate
crescută a indivizilor cu aceste afecțiuni la efectele negative asupra sănătății cauzate de expunerea
la substanțe periculoase. Principalii factori care trebuie luați în considerare includ:
 Condiții medicale preexistente - anumite afecțiuni medicale fac ca persoana să fie mai
susceptibilă la efectele expunerii la substanțe periculoase. De exemplu, persoanele care
au dermatite atopice au mai multe șanse să dezvolte simptome respiratorii ca urmare a

inhalării de materialele iritante sau sensibilizante. Supravegherea sănătăţii poate juca un
rol util în identificarea persoanelor sensibile și în monitorizarea faptului că anumite
condiții medicale sunt agravate prin expunerea la locul de muncă. Atunci când examenele
medicale detectează că o afecțiune medicală se înrăutățeşte, este necesar să se
revizuiască modelele de expunere profesională ale individului și să se decidă asupra
necesității unei măsuri de micşorare a expunerii și/sau a necesității de a schimba locul de
muncă al persoanei.
 Condiții medicale care rezultă din expunerea profesională - multe substanțe au
potențialul de a provoca sensibilizarea persoanelor expuse. Cel mai frecvent sunt afectate
de astfel de substanțe pielea sau sistemul respirator. Afecţiunile relevante includ
dermatita alergică de contact, astmul și alveolita alergică. Multe substanțe prezente în
mod natural, care conțin proteine sau agenți microbiologici, sunt sensibilizatori.
Sensibilizarea, care poate fi ireversibilă, are ca rezultat un răspuns alergic, ceea ce
înseamnă că persoanele afectate suferă o reacție adversă când sunt expuse chiar la
cantități mici de substanță sensibilizantă. În cazuri extreme, sensibilizarea respiratorie
poate fi fatală. Diagnosticarea corectă a sensibilizării necesită expertiză medicală.
Controlul serios al expunerii poate să prevină sensibilizarea lucrătorilor. Cu toate acestea,
în situațiile în care lucrătorii au devenit sensibilizați, este necesar să se prevină expunerea
ulterioară prin redistribuirea individului afectat într-un loc de muncă în care nu există
potențialul de a se confrunta cu substanța sensibilizantă.
 Condiții medicale tranzitorii - unele afecțiuni medicale tranzitorii, ce nu sunt cauzate de
muncă, pot expune pe lucrătorii afectați unui risc crescut. De exemplu, lucrătorii cu pielea
afectată, inclusiv cu tăieturi deschise, sunt mai sensibili la expunerea cutanată. Produsele
chimice pot intra în corp prin tăieturi deschise mai repede decât pot prin pielea intactă.
Deși este datoria angajatorilor să controleze expunerea la substanțe periculoase, lucrătorii au
responsabilitatea să comunice angajatorilor orice condiții medicale care îi pot face mai sensibili la
efectele adverse care rezultă din expunerea la substanțe periculoase.
Lucrătorii de întreținere
Întreținerea clădirilor, a echipamentelor și a mașinilor este esențială pentru asigurarea unei
funcționări sigure. Cu toate acestea, există riscuri pentru sănătate și securitate asociate cu
activitatea de întreținere și acestea pot include expunerea la substanțe periculoase în diverse
situații, ca de exemplu:
 industria chimică - deteriorarea rezervoarelor de stocare sau a vaselor de reacție și
lucrările asociate cu conductele
 fabricarea generală - lucrul la instalații și mașini contaminate
 agricultura - lucrul la vehicule care pot fi puternic contaminate cu pesticide sau agenți
microbiologici, de exemplu din deșeuri animale sau paie/praf de cereale
 întreținerea clădirii - lucrările pot duce la dislocarea de substanțe periculoase, care pot
include materiale care conțin azbest
Chiar și în locurile de muncă cu un nivel bun de control al expunerii, măsurile tehnice existente
sunt concepute uneori doar pentru a proteja lucrătorii în timpul activității de producție de rutină.
Controlul expunerii lucrătorilor de întreținere se bazează adesea pe sisteme de lucru sigure. Ca
întotdeauna, şi lucrătorii de întreținere trebuie să fie implicați în procesul de evaluare a riscurilor
pentru a se asigura că sistemele sigure de muncă sunt practice și utilizabile. Aceste strategii depind
într-o mare măsură de comunicarea eficientă și de lucrătorii bine instruiți care respectă
îndeaproape procedurile de lucru aprobate. EIP ar trebui considerat ca ultima linie de apărare
pentru orice risc.
În ceea ce privește activitatea de întreținere, trebuie acordată o atenție specială următoarelor
aspecte:
 Lucrătorii de întreținere sunt deseori foarte dependenți de EIP pentru controlul expunerii.
Deși este posibil să se obțină un control adecvat al expunerii prin aceste metode, limitele
EIP trebuie luate în considerare ori de câte ori sunt utilizate. Trebuie să existe politici care
să garanteze faptul că EIP sunt utilizate numai în cadrul parametrilor în care acestea
rămân eficace. Ar trebui să se prevadă instalații pentru decontaminarea EIP după
finalizarea lucrărilor de întreținere. Monitorizarea biologică poate oferi un instrument util
de evaluare a expunerii pentru a verifica eficiența EIP în aceste cazuri.
 Mașinile și echipamentele trebuie să fie decontaminate, pe cât posibil, înainte de
începerea lucrărilor de întreținere. Metodele de decontaminare nu trebuie să crească
potențialul de expunere, de exemplu trebuie utilizate curățarea umedă sau aspiratoarele
filtrate pentru a elimina contaminarea cu praf, în loc să se perie uscat.
 Lucrătorii din domeniul serviciilor care efectuează lucrări în locaţii diferite ale clienților
pot întâlni o serie de substanțe periculoase. În aceste situații, este necesară o abordare
coordonată între angajatorul lucrătorului de întreținere și administratorii locațiilor. O
comunicare adecvată a informațiilor relevante între aceste părți, care include și lucrătorii
înșiși, este de o importanță deosebită. Ar putea fi necesar să se sprijine acest lucru cu
supravegherea activității de întreținere, pentru a se asigura că sunt respectate sistemele
de lucru sigure și că măsurile de prevenire a expunerii sunt utilizate corect.
Lucrători noi
Există diverse probleme care fac ca lucrători nou angajaţi să fie în mod special susceptibili la
riscurile asociate cu expunerea la substanțe periculoase. Acestea includ:
 Lipsa instruirii – lucrătorilor recent angajaţi trebuie să li se furnizeze informații adecvate
cu privire la riscurile pentru sănătate asociate cu substanțele cu care lucrează. Aceste
informații trebuie să se extindă, de asemenea, la instrucțiuni clare cu privire la măsurile
de control al expunerii și trebuie să furnizeze suficiente detalii pentru a se asigura că
elementele de control pot fi utilizate în mod corespunzător. Lucrătorii noi ar trebui să facă
obiectul unei supravegheri atente până când este clar că aceștia înțeleg cerința locului de
muncă, inclusiv necesitatea de a se proteja de expunerea la substanțe periculoase.
 Sensibilitate crescută - există o mare varietate de răspunsuri individuale la expunerea la
substanțe periculoase. Este posibil ca lucrătorii noi să aibă simptome la niveluri de
expunere, care nu dăunează altor muncitori vechi. Supravegherea medicală înainte de
angajare, luând în considerare substanțele la care ar putea fi expus noul lucrător, ar
trebui să reducă potențialul pentru aceasta. În cazul în care, în urma evaluării riscurilor se
stabileşte că este necesaară supravegherea medicală continuă, pot fi necesare teste mai
frecvente pentru începători.
Sarcina, alăptarea și alte riscuri pentru reproducere
 Femeile care sunt însărcinate și/sau alăptează pot fi expuse la substanțe periculoase la
locul de muncă și pentru aceste grupuri este necesară o atenție specială, cum ar fi
necesitatea de a preveni expunerea la anumite tipuri de substanțe. Femeile care lucrează

cu substanțe periculoase ar trebui să ia în considerare informarea angajatorilor cu privire
la sarcina lor într-un stadiu incipient. Există și alte riscuri pentru reproducere, inclusiv
pierderea fertilității și potențialul de afectare genetică, care poate trece la descendenții
lucrătorilor. Unele dintre acestea se aplică bărbaților, ceea ce poate afecta pe orice
lucrător cu capacitate de reproducere. Ca și în cazul altor lucrători vulnerabili, aceste
aspecte trebuie luate în considerare în evaluarea riscurilor pentru muncă.
 Sarcina - unele substanțe prezintă riscuri specifice pentru femeile însărcinate sau pentru
copiii nenăscuți. Acestea pot provoca leziuni ireversibile fatului, ducând la defecte
congenitale sau pot crește riscul de avort spontan. Studiile au arătat că expunerea la
percloretilenă, un solvent frecvent utilizat în curățarea chimică, prezintă un risc crescut de
avort spontan [5]. Alte substanțe întâlnite frecvent, care pot provoca vătămarea copilului
nenăscut, includ toluenul un solvent comun, anumite gaze anestezice utilizate în
domeniul asistenței medicale și compușii de plumb.
 Mamele care alăptează - alte fraze de risc pentru sănătate sunt atribuite substanțelor
chimice care prezintă un risc specific pentru copiii hrăniți cu alimente. Parafinele
clorurate, utilizate ca plastifianți și ignifuge, sunt exemple de astfel de substanțe.
 Alte riscuri pentru reproducere - un număr de substanțe care apar frecvent pot afecta
fertilitatea masculină. Acestea includ cromatul de plumb, care este utilizat ca pigment în
vopsele industriale și ftalatul, care este utilizat pe scară largă ca plastifiant.
Pentru substanțele chimice comercializate, pericolele pentru reproducere trebuie identificate în
fișa cu date de securitate. Cu toate acestea, pentru substanțele naturale și pentru contaminanții
generați de proces, acest lucru nu este neapărat posibil. Se menţionează că este necesară o
evaluare globală a riscului procesului pentru a identifica potențialul de prezență a unor astfel de
substanțe [6].
Expunere secundară
Există situații în care activitățile de la locul muncă determină expunerea la substanțe periculoase a
altor persoane care nu sunt direct angajate. Acest lucru se poate întâmpla prin eliberarea de
poluanţi în atmosferă, intenţionat sau accidental sau prin transferarea accidentală a contaminării
în afara locului de muncă de către lucrătorii înşişi. Acest lucru este nedorit, deoarece crește în mod
inutil numărul persoanelor expuse. Astfel de situații pot provoca expunerea persoanelor
vulnerabile la substanțe periculoase.
Purtarea de EIP și a altor articole de îmbrăcăminte contaminate departe de locul de muncă are
potențialul de a răspândi contaminarea. Dacă îmbrăcămintea de lucru contaminată este luată
acasă pentru spălare, există potențialul de expunere a altor persoane care trăiesc în casă. Acestea
pot include copii mici, femei însărcinate și alte persoane vulnerabile. Această practică ar trebui
interzisă. Angajatorul, folosind un antreprenor profesionist, trebuie să asigure decontaminarea sau
să furnizeze echipament individual de unică folosinţă care trebuie eliminat corespunzător la
sfârșitul zilei de lucru.
Au existat numeroase cazuri de cancer letal cauzat de azbest în rândul soțiilor lucrătorilor care au
intrat în contact periodic cu azbest şi care au adus salopetele contaminate acasă pentru spălare.
Alte cazuri au implicat o boală gravă a membrilor familiei lucrătorilor din cauza expunerii la metale
foarte toxice, inclusiv beriliu și plumb. De asemenea, este documentat faptul că lucrătorii agricoli
transferă regulat contaminarea pesticidelor în casele lor [7] [8].
În zonele rurale, persoanele care locuiesc în sau învecinate cu fermele pot fi expuse la pesticide.
Acest lucru poate apărea printr-un număr de mecanisme, inclusiv scurgerile, suprapresiunea sau
împrăştierea prin pulverizare. Din nou, acest lucru poate duce la expunerea copiilor, a persoanelor
în vârstă și a altor persoane vulnerabile.
Concluzii
Grupurile de muncitori considerate în această comunicare prezintă un risc crescut de a fi afectate
prin expunerea la substanțe periculoase ca urmare a dificultăților de comunicare, a sensibilității
medicale crescute sau a caracterului neobișnuit și rar al muncii pe care o desfășoară. Informaţiile
prezentate ar trebui să permită abordarea de către angajatori şi lucrători a aspectelor importante
și ar trebui să ducă la reducerea riscului pentru lucrătorii din aceste grupuri vulnerabile.
Bibliografie
[1] EU-OSHA - European Agency for Safety and Health at Work, substanţele chimice,
https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances
[2] ILO - International Labour Conference, 92nd Session, Report VI. Towards a fair deal for migrant workers
in the global economy, Geneva, 2004.
http://www.ilo.org/public/portugue/region/eurpro/lisbon/pdf/rep-vi.pdf
[3] EU-OSHA - European Agency for Safety and Health at Work. OSH in figures: Young workers -Facts and
figures, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2007. Available
at: http://osha.europa.eu/en/publications/reports/7606507
[4] EU-OSHA - European Agency for Safety and Health at Work (2012). Why young people. Retrieved 28
May 2012, from: http://osha.europe.eu/en/campaigns/ew2006/whyyoungpeople
[5] Doyle, P., Roman, E., Beral, V. & Brookes, M., ‘Spontaneous abortion in dry cleaning workers potentially
exposed to perchloroethylene’, Journal of Occupational Environmental Medicine, Vol. 54, No 12, 1997,
pp. 848–853
[6] EU-OSHA - European Agency for Safety and Health at Work, Risks and Trends in the Safety and Health of
Women at Work, European Risk Observatory. A summary of an Agency report, 2011. Available
at: http://osha.europa.eu/en/publications/reports/new-risks-trends-osh-women
[7] Knishkowy, B. & Baker, E. L., ‘Transmission of occupational disease to family contacts’, American Journal
of Industrial Medicine, Vol. 9, Issue 6, 1986, pp. 543-550
[8] Thompson, B., Coronado, G. D., Grossman, J. E., Puschel, K., Solomon, C. C., Islas, I., Curl, C. L., Shirai, J.
H., Kissel, J. C. & Fenske, R. A., ‘Pesticide take-home pathway among children of agricultural workers:
Study design, methods, and baseline findings’, Journal of Occupational and Environmental Medicine,
Vol. 45, No 1, 2003, pp. 42-53
Recunoașteri: Prin prezenta, se menționează utilizarea informaţiilor de pe site-ul Agenţiei Europene pentru
SSM, https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances
[Font 14p, spațiere 1 rând, centrat]

[Font 14p, spațiere 1 rând, centrat]
IMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE MUNCĂ ALE LUCRĂTORILOR IN ACTIVITATEA DE
ACOPERIRI GALVANICE (NICHELARE, CROMARE, CUPRARE)
A. Cucuian
Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, Frederik Mistral, nr.7, Alba Iulia, România,
Cuvinte cheie: cromare, nichelare
Rezumat: Activităţile economice care implică substanţe chimice au un impact semnificativ asupra ocupării
forţei de muncă, a comerţului si a creşterii economice, dar în acelaşi timp, substanţele chimice pot avea
efecte adverse asupra sănătăţii umane si a mediului. De aceea, angajatorii trebuie să se asigure ca riscul
pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor in procesul de muncă, indus de substanţe chimice, este eliminat
sau redus la minimum.
Un exemplu de angajator preocupat de îmbunătăţirea condițiilor de munca este SC Parom Impex SRL,
Petrești. Acesta desfăşoară activităţi de acoperiri galvanice (nichelare, cromare, cuprare) a pieselor utilizate
în industria alimentară si industria electromenajeră, prin tehnologia de nichelare/ cromare electrolitica
trivalenta si hexavalenta.
În scopul îmbunătățirii condiţiilor de muncă pentru lucrători, s-a montat o nouă linie tehnologică de
acoperiri galvanice, care permite de asemenea si alinierea la cerințele de mediu din perspectiva aplicării
normelor CE. Instalaţia de nichelare/cromare este amplasată pe două linii paralele, robotizate, care
transportă piesele în instalaţia de acoperire galvanică, conform succesiunii operaţiilor stabilite prin
tehnologie, de la intrarea pieselor brute până la ieşirea pieselor cromate. Fluxul tehnologic începe cu postul
de încărcare a montajelor pe bare, care în primă fază intră in cuva de denichelare, pentru curăţarea
suporţilor pieselor, după care suporţii se încarcă cu piese si începe procesul de pregătire, prin degresări
chimice si electrochimice si spălări, după care se depune un strat de Ni-watt, spălare, activare înainte de
nichelare, depunere de Ni-mat, spălare, depunere de Ni-lucio, spălare, activare înainte de cromare,
cromare, spălare, uscare si piesele ajung la postul de descărcare.
Societatea ţine evidenţa substanţelor si amestecurilor chimice periculoase utilizate în activitatea de

acoperiri metalice. Acestea sunt însoţite de fişele cu date de securitate revizuite.
1. Introducere
Substanțele chimice fac parte integrantă din viața de zi cu zi. Industriile care produc și
utilizează substanțe chimice au un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă, a
comerțului și a creșterii economice la nivel mondial dar, în același timp, substanțele chimice pot
avea efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului. Factori de decizie la nivel internațional
sunt preocupați de gestionarea riscurilor aferente volumului tot mai mare de produse chimice.
Uniunea Europeana a elaborat câteva acte normative complexe al căror obiectiv este asigurarea
sănătății umane și a mediului. Din punctul de vedere al securității și sănătății la locul de muncă
importante sunt Regulamentul nr.1907/2006 (REACH) și Regulamentul nr. 1272/2008 (CLP).
În cazul în care se constată prezența agenților chimici periculoși la locul de muncă,
angajatorul trebuie să evalueze orice risc referitor la securitatea și sănătatea lucrătorilor, care
decurge din prezența acestor agenți chimici, luând în considerare:
a) proprietățile lor periculoase;
b) informațiile puse la dispoziție de furnizor referitoare la securitatea și sănătatea
lucrătorilor, cum ar fi fișele cu date de securitate;
c) nivelul, tipul și durata expunerii;
d) condițiile în care se desfășoară lucrul în prezența unor astfel de agenți, inclusiv cantitățile
acestora;
e) valorile limită de expunere profesională sau valorile limită biologice naționale;
f) efectul măsurilor preventive luate sau care urmează să fie luate;
g) concluziile care rezultă în urma supravegherii stării de sănătate deja efectuate, atunci când sunt
disponibile.
Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului, în conformitate cu art. 12
din Legea nr. 319/2006 și este obligat să ia măsuri de eliminare sau de reducere la minimum a
riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor în procesele de muncă în care sunt implicați
agenți chimici periculoși, în special prin:
a) proiectarea și organizarea sistemelor de lucru la locul de muncă;
b) dotarea cu echipament corespunzător pentru lucrul cu agenții chimici, elaborarea și
implementarea procedurilor de întreținere, care să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în
procesul de muncă;
c) reducerea la minimum a numărului de lucrători expuși sau care pot fi expuși;
d) reducerea la minimum a duratei și intensității de expunere;
e) măsuri corespunzătoare de igienă;
f) reducerea cantității de agenți chimici prezenți la locul de muncă la nivelul minim necesar pentru
tipul de activitate respectivă;
g) proceduri adecvate de lucru care includ în special reglementări tehnice privind manipularea,
depozitarea și transportul în condiții de siguranță la locul de muncă ale agenților chimici periculoși
și ale deșeurilor care conțin asemenea agenți chimici.
2. Îmbunătățirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor in activitatea de acoperiri galvanice la

Parom Impex SRL, Petreşti
2.1 Prezentare Parom Impex SRL Petreşti

Societatea Parom Impex a fost creata în anul 1996. Asociatul unic al societăţii este o
societate franceză Parrot SA.
Societatea efectuează activităţi de acoperiri galvanice(nichelare-cromare), cu ajutorul unei
linii semiautomate de tip Walberg.
Produsele se adresează in general industriei electromenajere, industriei alimentare,
industriei auto, etc. Această acoperire asigură un aspect cromat şi o bună rezistenţă la coroziune.
2.2 Descrierea fluxului tehnologic
Instalaţia de nichelare-cromare este amplasată pe două linii paralele, dotate cu câte doi
roboţi pe fiecare parte, care transportă piesele in instalaţia de acoperire galvanică, conform
succesiunii operaţiilor stabilite prin tehnologie, de la intrarea pieselor brute până la ieşirea
pieselor cromate. Încălzirea apei calde care realizează încălzirea băilor se obţine într-o centrală
termică.
Cele două linii de nichelare-cromare sunt dotate cu 16 hote laterale de aspiraţie aerosoli de
la băile de cromare, nichelare, cuprare şi cuvele de decapare, demetalizare, spălare recuperativă.
Sistemul de exhaustare este prevăzut cu un ventilator care aspiră toate gazele printr-o
tubulatură de diametru de 800 mm şi le evacuează afară. Aerul aspirat de la băile de cromare este
trecut printr-un separator de picături (sistem de reţinere vapori ce conţin Cr). Condensul este
dirijat către staţia de epurare.
Aspiraţia aerosolilor este folosită atunci când băile sunt încălzite, pentru protecţia sănătăţii
lucrătorilor.
Fluxul tehnologic începe cu postul de încărcare a montajelor pe bare, care în prima fază
intră în cuva de denichelare, pentru curăţarea suporţilor pieselor, după care suporţii se încarcă cu
piese şi începe procesul de pregătire prin degresări chimice şi electrochimice şi spălări, după care
se depune un strat de Ni-Watt, spălare, activare înainte de cuprare, cuprare, spălare şi activare
înainte de nichelare, depunere de Ni-mat, spălare, activare înainte de cromare, cromare, spălare,
uscare şi piesele ajung la postul de descărcare.
Uscarea pieselor se face în etuve ventilate la o temperatură de 50-90 grade. După uscare
piesele sunt duse la postul de descărcare unde se scot manual.
De remarcat faptul că toate aceste operaţii tehnologice de pe linia de cromare-nichelare
sunt robotizate, personalul nu intervine pe linie deci nu există riscul să intre în contact cu apele de
spălare din cuve.
Apele uzate tehnologic împreună cu apele de la degresări sunt colectate gravitaţional prin
reţeaua de canalizare tehnologică şi dirijate în staţia de epurare unde sunt tratate, înainte de a fi
evacuate în reţeaua de canalizare a localităţii.
Substanţele şi amestecurile chimice periculoase utilizate în procesul tehnologic sunt
păstrate într-un depozit amplasat într-o incintă îngrădită şi securizată. Angajatorul ţine evidenţa
agenţilor chimici periculoşi deţinuţi care sunt însoțiți de fisele cu date de securitate actualizate.
S-au elaborat proceduri adecvate de lucru care includ în special reglementări tehnice
privind manipularea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a agenţilor chimici periculoşi.
3. Concluzii
Prin această nouă linie tehnologică pusă în funcţiune în cursul anului 2017, angajatorul a
luat măsuri de eliminare sau de reducere la minimum a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor în procesul de muncă în care sunt implicaţi agenţi chimici periculoşi, în special prin
reducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi precum şi a duratei şi intensităţii de
expunere, (linie tehnologică automatizată, eficientizarea sistemului de exhaustare prin dispunerea
gurii de aspiraţie pe lungimea cuvelor de spălare).
Bibliografie :
1. Fişe de prezentare şi Declaraţii necesare obţinerii Autorizaţiei de Mediu

2. Surse proprii de informare, ca urmare a controalelor efectuate la SC Parom Impex SRL Petreşti
3. HG 1218/2006, modificată, privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru
asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici
Recunoașteri: Prin prezenta, se menționează sprijinul acordat de colectivul de la Parom Impex SRL, Petreşti,
pentru furnizarea datelor utilizate în aceasta lucrare.
[Font Calibri 14p, spațiere 1 rând, centrat]

ÎNLOCUIREA UNEI SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE CU O SUBSTANȚA CHIMICĂ
MAI PUȚIN PERICULOASĂ - BINE PENTRU OM, BINE PENTRU MEDIU
A. Coman
Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, Frederic Mistral, nr.7, Alba Iulia, România,
e-mail: coman_anuta@yahoo.com
Cuvinte cheie: white spirit aromatizat, white spirit dearomatizat, pasta de aluminiu pigment
Rezumat: Majoritatea activităților economice implică utilizarea sau generarea de substanțe chimice
periculoase care pot fi dăunătoare omului. Preocuparea permanentă a angajatorilor este să ia măsuri de
eliminare sau reducere la minimum a riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor. O astfel de
preocupare este și cea a colectivului de la Alba Aluminiu SRL, Zlatna, care a înlocuit un agent chimic
periculos cu unul mai puțin periculos. Obținerea pastei de aluminiu pigment constă în măcinarea umedă a
pulberii atomizate de aluminiu în prezența unui solvent. Pană în anul 2014, solventul utilizat la măcinare a
fost white spiritul SOLVESSOTM 100, care are în compoziție hidrocarburi, C9, aromatice, clasificat conform
Regulamentului (CE) nr.1272/2008, ca o substanță periculoasă cu următoarele fraze de pericol: H226: lichid
și vapori inflamabili, H304: poate fi mortal în caz de înghițire și pătrundere în căile respiratorii, H335: poate
provoca iritarea căilor respiratorii, H336: poate provoca somnolență sau amețeală, H411: toxic pentru
mediul acvatic cu efecte pe termen lung. Solventul utilizat în prezent este white spiritul EXXSOLTM D40, care
are în compoziție hidrocarburi, C9-C11, n-alcani, izoalcani, ciclice, <2% aromatice, clasificat conform
Regulamentului (CE) nr.1272/2008, ca o substanță periculoasă cu următoarele fraze de pericol: H226: lichid
și vapori inflamabili, H304: poate fi mortal în caz de înghițire și pătrundere în căile respiratorii, H336: poate
provoca somnolență sau amețeală. Se observă că solventul utilizat nu mai provoacă iritarea căilor
respiratorii și nu mai este toxic pentru mediul acvatic. Deși achiziționarea white spiritului dearomatizat
EXXSOLTM D40 implică costuri mai mari pentru firmă, avantajele utilizării acestuia în procesul de producție
decurg din faptul că lucrătorii nu mai sunt expuși la o substanță iritantă iar faptul că solventul nu este toxic
pentru mediu, unitatea nu se încadrează sub incidența Directivei 2012/18/UE ( SEVESO III) privind controlul
pericolelor de accidente majore care implica substanțe periculoase .
1. Introducere
Substanțele chimice fac parte integrantă din viața de zi cu zi. Industriile care produc și
utilizează substanțe chimice au un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă, a
comerțului și a creșterii economice la nivel mondial dar, în același timp, substanțele chimice pot
avea efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului. Factori de decizie la nivel internațional
sunt preocupați de gestionarea riscurilor aferente volumului tot mai mare de produse chimice.
Uniunea Europeana a elaborat câteva acte normative complexe al căror obiectiv este asigurarea
sănătății umane și a mediului. Din punctul de vedere al securității și sănătății la locul de muncă
importante sunt Regulamentul nr.1907/2006 (REACH) și Regulamentul nr. 1272/2008 (CLP).
În cazul în care se constată prezența agenților chimici periculoși la locul de muncă,

angajatorul trebuie să evalueze orice risc referitor la securitatea și sănătatea lucrătorilor, care
decurge din prezența acestor agenți chimici, luând în considerare:
a) proprietățile lor periculoase;
b) informațiile puse la dispoziție de furnizor referitoare la securitatea și sănătatea
lucrătorilor, cum ar fi fișele cu date de securitate;
c) nivelul, tipul și durata expunerii;
d) condițiile în care se desfășoară lucrul în prezența unor astfel de agenți, inclusiv cantitățile
acestora;
e) valorile limită de expunere profesională sau valorile limită biologice naționale;
f) efectul măsurilor preventive luate sau care urmează să fie luate;
g) concluziile care rezultă în urma supravegherii stării de sănătate deja efectuate, atunci
când sunt disponibile.
Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului, în conformitate cu art. 12
din Legea nr. 319/2006 și este obligat să ia măsuri de eliminare sau de reducere la minimum a
riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor în procesele de muncă în care sunt implicați
agenți chimici periculoși, în special prin:
a) proiectarea și organizarea sistemelor de lucru la locul de muncă;
b) dotarea cu echipament corespunzător pentru lucrul cu agenții chimici, elaborarea și
implementarea procedurilor de întreținere, care să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în
procesul de muncă;
c) reducerea la minimum a numărului de lucrători expuși sau care pot fi expuși;
d) reducerea la minimum a duratei și intensității de expunere;
e) măsuri corespunzătoare de igienă;
f) reducerea cantității de agenți chimici prezenți la locul de muncă la nivelul minim necesar
pentru tipul de activitate respectivă;
g) proceduri adecvate de lucru care includ în special reglementări tehnice privind
manipularea, depozitarea și transportul în condiții de siguranță la locul de muncă ale agenților
chimici periculoși și ale deșeurilor care conțin asemenea agenți chimici.
Dacă rezultatele evaluării riscurilor indică prezența unui risc pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor, se aplică măsurile specifice de protecție, prevenire și supraveghere. Una din
măsurile specifice de prevenire și protecție este înlocuirea unei substanțe chimice periculoase cu o
substanță chimică mai puțin periculoasă. [3]
2. Înlocuirea white spiritului aromatizat cu white spirit dearomatizat în procesul de obținere a

pastei de aluminiu pigment la Alba Aluminiu SRL, Zlatna
2.1 Prezentare Alba Aluminiu SRL Zlatna
Fabrica actuală a fost înființată în anul 1976 pentru a produce pulberi de aluminiu pentru
industria de construcții ușoare din Romania. În anul 1999, vechea companie de stat a fost
privatizată și s-a înființat Alba Aluminiu SRL. A început un lung proces de reconstrucție a
instalațiilor vechi și compania a devenit unul din principalii furnizori de paste de aluminiu și
pulberi ușoare pentru beton din România și Europa de Est. În anul 2001 a început producția pastei
de aluminiu pigment. În acest moment Alba Aluminiu SRL produce aproape 2.500 t/an de paste de
aluminiu pentru BCA și pigmenți de aluminiu pentru lacuri și vopsele, fiind singurul producător din
Europa de Est. [6]
2.2 Descrierea fluxului de fabricație a pastei de aluminiu pigment
Materiile prime utilizate la obținerea pastei de aluminiu pigment sunt: pulberi de aluminiu
atomizate achiziționate din import, depozitate în depozite acoperite, acizi grași și solventul white
spirit dearomatizat, depozitați în parcul de rezervoare.
Etapele fluxului tehnologic sunt:
2.2.1 Măcinarea umedă a pulberii de aluminiu atomizate
Aceasta constă în încărcarea morii cu şarja pregătită anterior de pulbere atomizată, acid
gras şi white spirit pompat direct din parcul de rezervoare conform reţetei de fabricaţie. După
timpul stabilit de măcinare moara se goleşte cu ajutorul unei pompe pneumatice şi pasta brută
rezultată se trimite în vasul de diluţie cu agitator corespunzător sitelor alocate pentru produsul
respectiv. Urmează încă două încărcări doar cu solvent din parcul de rezervoare pentru spălarea
morii şi realizarea în acelaşi timp a diluţiei şlamului iniţial necesară sitării umede.
2.2.2 Sitarea umedă
Din vasele de diluţie şlamul se trimite cu ajutorul pompelor pneumatice la sitele vibratoare
unde se separă fracţiunea utilă care trece prin sită de fracţiunea insuficient măcinată. Fracţia utilă
se colectează în vase cu agitare de 1 mc iar când acestea se umplu la 80% din volum, şlamul se
trimite la filtrare cu ajutorul pompelor pneumatice. Fracţia care nu trece prin site fiind în cantitate
mult mai mică (5-10%) se colectează separat în butoaie sau vase cu agitare după care se trimite la
filtrare.
2.2.3 Filtrarea pastelor de aluminiu
Se realizează prin pomparea cu presiune a şlamului între pînzele filtrante montate pe
ramele filtrului. Pulberea de aluminiu rămâne între rame iar cantitatea de white spirit
dearomatizat care trece prin pânză se colectează sub filtru, în bazine. Aceste bazine sunt
conectate la pompe pneumatice care pompează permanent solventul filtrat înapoi spre parcul de
rezervoare, pentru a putea fi utilizat la următorul ciclu de producţie. Turta de aluminiu colectată
între rame are uzual o umiditate de 20-24 % dar poate fi uscată (cu injecţie de aer sub presiune)
până la 10%, în cazuri speciale unde se cere alt solvent la omogenizare.
A fost montat şi un filtru pentru restul de sită de unde rezultă pasta de remăcinare cu un
conţinut controlat de solvent. Astfel pasta poate fi utilizată în condiţii mult mai bune la următorul
proces de măcinare.
Pasta de aluminiu filtrată, după cântărire şi etichetare, se duce la omogenizare în secţia
malaxare sau la instalaţia de schimbare a solventului.
2.2.4 Omogenizarea și ambalarea pastei pigment de aluminiu
Instalaţia de omogenizare este formată din 4 malaxoare cu capacitatea de 1 t, de tipuri
constructive diferite (două conice cu şnec şi două tip ribbon-blender) care au rolul de a amesteca
pasta de aluminiu obţinută în fazele anterioare (măcinare-sitare-filtrare). Scopul este obţinerea
loturilor de pastă omogenă de 1 t, cu acelaşi conţinut de solvent şi aceleaşi proprietăţi optice.
Pentru dozarea solventului la omogenizare s-a montat pe platforma malaxoarelor un vas tampon
cu volum de 1 mc, pentru white spirit dearomatizat. Acesta este alimentat din parcul de
rezervoare.
Etapele de funcţionare constau în încărcarea malaxorului cu pastă rezultată de la filtre,
amestecarea iniţială, oprirea malaxorului şi prelevarea de probe pentru stabilirea cantităţii de
solvent de adaus necesar. Urmează pornirea malaxorului şi adăugarea cantităţii de solvent stabilit
de laborator în urma analizei probei. După scurgerea timpului necesar pentru omogenizarea pastei
se preiau din nou probe din malaxor şi se duc la laborator. Laboratorul confirmă golirea
malaxorului sau corecţia finală de solvent necesară pastei de aluminiu pentru a se încadra în
parametrii tehnici.
După finalizarea omogenizării pasta se descarcă din malaxor direct în găleţi de 25 l sau în
butoaie de 200 l, care se cântăresc, se etichetează se paletizează şi se înfoliază, după care se duc
cu motostivuitorul în clădire depozit pentru stocare până la livrare. [5]
2.3 Analiza comparativă a solvenților utilizați

Dacă până în anul 2014 solventul utilizat în procesul de obținere a pastei de aluminiu
pigment era white spiritul SOLVESSOTM 100, care are în compoziție hidrocarburi, C9, aromatice, în
prezent solventul utilizat este white spiritul EXXSOLTM D40, care are în compoziție hidrocarburi,
C9-C11, n-alcani, izoalcani, ciclice, < 2% aromatice.[5]
2.3.1 Clasificarea hidrocarburilor
Hidrocarburile sunt compuși chimici ale căror molecule sunt formate doar din atomi de
carbon și hidrogen. Acestea conțin un schelet format din atomi de carbon - numit catena, legați
între ei prin legături simple, duble sau triple, legăturile rămase fiind ocupate de atomi de hidrogen.
Hidrocarburile se clasifică în funcție de modul de dispunere a atomilor de carbon în catenă
și de natura legăturilor chimice astfel:
- Hidrocarburi alifatice (nearomatice):
- saturate care conțin doar legaturi simple , covalente de tip carbon-carbon și
carbon-hidrogen (alcani);
- nesaturate care conțin legături multiple (alchene, alchine).
In stare lichidă hidrocarburile alifatice au miros caracteristic de benzină.
- Hidrocarburi aromatice:
- mononucleare care conțin un singur nucleu benzenic;
- polinucleare care conțin două sau mai multe nuclee benzenice.
În stare lichidă hidrocarburile aromatice au miros aromat specific, sunt volatile și
toxice.[4]
2.3.2 Fraze de pericol

Din analiza fișelor cu date de securitate ale celor doi solvenți rezultă:
SOLVESSOTM100 EXXSOLTMD40
Hidrocarburi, C9, aromatice, Hidrocarburi, C9-C11, n-alcani,
Nr.CE:918-668-5 izoalcani, ciclice, < 2% aromatice
Compoziție
Concentrație:100% Nr.CE:919-857-5
Concentrație:100%
H226: lichid și vapori inflamabili H226:lichid și vapori inflamabili
H304: poate fi mortal în caz de înghițire și H304: poate fi mortal în caz de
pătrundere în căile respiratorii înghițire și pătrundere în căile
H335: poate provoca iritarea căilor respiratorii
Fraze de pericol respiratorii H336: poate provoca somnolență
H336: poate provoca somnolență sau sau amețeală
amețeală
H411: toxic pentru mediul acvatic cu
efecte pe termen lung
Poate irita căile respiratorii – efectele Expunerea repetată poate cauza
sunt reversibile. Expunerea repetată uscarea sau crăparea pielii. Iritant
poate cauza uscarea sau crăparea pielii. ușor pentru piele. Poate fi iritant
Pericole pentru sănătate Iritant ușor pentru piele. Poate fi iritant pentru ochi, nas, gat și plămani.
pentru ochi, nas, gat și plămani. Poate Poate cauza depresie la nivelul
cauza depresie la nivelul sistemului nervos sistemului nervos central.
central.
Riscuri pentru mediul Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe Nu este toxic pentru mediul
inconjurător termen lung. acvatic.
3. Concluzii
Se observă că solventul utilizat nu mai provoacă iritarea căilor respiratorii și nu mai este toxic
pentru mediul acvatic. Deși achiziționarea white spiritului dearomatizat EXXSOL TM D40 implică
costuri mai mari pentru firmă, avantajele utilizării acestuia în procesul de producție decurg din
faptul că lucrătorii nu mai sunt expuși la o substanță iritantă iar faptul că solventul nu este toxic
pentru mediu, unitatea nu se încadrează sub incidența Directivei 2012/18/UE ( SEVESO III), privind
controlul pericolelor de accidente majore care implica substante periculoase.
Bibliografie :
1. Fișa cu date de securitate solvent EXXSOLTMD40, 15.03.2017
2. Fișa cu date de securitate solvent SOLVESOTM100, 23.11.2015
3. HG 1218/2006, modificată, privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru
4. Nenițescu C.D., Chimie organică, vol.I, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1980
5. Notificare, Alba Aluminiu SRL Zlatna, către Agenția de Mediu Alba, 14.09.2017
6. w.w.w.albaaluminiu.ro
Recunoașteri: Prin prezenta, se menționează sprijinul acordat de colectivul de la Alba Aluminiu SRL, Zlatna
IMPACTUL SUBSTANȚELOR PERICULOASE ASUPRA LUCRĂTORILOR ÎN ACTIVITATEA

DE FABRICAREA ARTICOLELOR DE FERONERIE
L. Dudaș
Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad, Corp Control Securitate și Sănătate în Muncă, Arad, str. Episcopiei, nr.11-13,
jud. Arad, lavinia.dudas@itmarad.ro
Cuvinte cheie: riscuri, instruirea lucrătorilor, notificare, protecție
Rezumat:
De-a lungul anilor, securitatea chimică a fost unul dintre domeniile în care s-a depus mult efort în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM).
Lucrătorii care sunt direct expuşi la substanţe periculoase ar trebui să aibă dreptul să lucreze în condiţii de
siguranţă și într-un mediu sănătos, să fie informaţi, instruiţi şi protejaţi corespunzător.
Strategia generală pentru realizarea bunei gestionări a substanţelor chimice la locul de muncă şi protejarea
mediului poate fi descrisă după cum urmează:
-identificarea substanţelor prezente; clasificarea pericolelor lor pentru sănătate, securitate şi pentru mediu;
precum şi pregătirea etichetelor şi a fişelor cu date de securitate pentru transmiterea pericolelor şi
măsurilor de protecţie aferente.
-evaluarea modului în care sunt utilizate la locul de muncă substanţele chimice identificate şi clasificate şi ce
expuneri pot rezulta din această utilizare.
-proiectarea unui program de prevenire şi de protecţie adecvat locului de muncă.
Introducere
Substanțele periculoase pot avea numeroase diferite tipuri de efecte nocive, unele fiind, potențial,
foarte grave. Efectele nocive cauzate de substanțele periculoase pot apărea ca urmare a unei
singure expuneri scurte, a expunerii de lungă durată sau a acumulării pe termen lung a
substanțelor în organism. De accea este foarte important ca lucrătorii să primească o instruire
suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, așa cum prevede legislația în
vigoare.
Conținut
În ceea ce privește conștientizarea angajatorilor, producătorii, distribuitorii, utilizatorii,
importatorii și exportatorii au obligația de a notifica inspectoratului teritorial de muncă pe raza
căruia își desfășoară activitatea, înainte de începerea acesteia, lista cu substanțele periculoase pe
care le vor deține, cu precizarea categoriei din care face parte, care pot pune în pericol sănătatea
angajatorilor în mediul de muncă.
O atenție deosebită în procesul tehnologic privind fabricarea aricolelor de feronerie este procesele
de spălarea chimică și lăcuirea , cu riscuri chimice ridicate, datorită utilizării în procesul tehnologic
a percloretilenei (care rovoacă iritarea pielii, reacţie alergică a pielii, iritare gravă a ochilor,
somnolenţă sau ameţeală, susceptibil de a provoca cancer) diluantului (care este Inflamabil, iritant
pentru sistemul respirator, rănirii serioase a ochilor, poate deteriora plămânii dacă este înghițit,
expunerea repetată poate cauza uscarea sau crăparea pielii iar vaporii pot provoca somnolență și
amețeli) și diversilor lacuri cu conținut ridicat de COV.
Spălarea chimică se face cu Percloretilena cu denumirea chimică a substanţei: tetracloretilenă,
care este un solvent folosit la degresare, pentru îndepărtarea uleiurilor de preparaţie, solubile în
solvenţi. Percloretilena are o căldură redusă de vaporizare, este neinflamabilă, puţin volatilă.
De asemenea, spălarea chimică, costă în spălarea reperelor cu un utilaj special dotat cu cuve cu
percloretilenă şi generează curăţarea suprafetei reperelor şi pregătirea acestora pentru lăcuire.
Instalația este dotată cu un distilator pentru purificarea percloretilenei, respectiv un filtru cu
cărbune activ pentru captarea compușilor organici volatili.
Lăcuirea constă în aplicarea pe suprafaţa reperului a unui strat de lac diluat în proporție 2/18, prin
pulverizare cu un pistol de lăcuit sau prin imersie în cuve speciale de lăcuire. Lăcuirea este
succedată de uscare într-un cuptor special
Odată scoase ramele împreună cu reperele, de la spălarea chimică, acestea sunt fixate manual pe
un sistem angrenat prin lanț , în interiorul cabinei de lăcuire, și cu ajutorul unui pistol manual se
trece la aplicarea reperului cu diverse lacuri pe baza de diluanţi.
Preluarea compuşilor organici volatili se face printr-o instalaţie de filtrare pe baza de apă, cu
ajutorul aerului ventilat spre exterior.
În desfășurarea evaluării oricăror riscuri generate de substanțele periculoase prezente la locul de
muncă, angajatorii trebuie să ia în considerare: proprietățile lor periculoase; posibilitatea eliminării
sau a substituirii acestora; informațiile privind securitatea și sănătatea care trebuie să fie puse la
dispoziție de către furnizor (de exemplu, fișele cu date de securitate relevante traduse în limba
română și să respecte prevederile REACH); nivelul, tipul și durata expunerii și numărul de lucrători
expuși; circumstanțele activității care implică aceste substanțe, inclusiv cantitatea; orice valori-
limită de expunere profesională sau valori-limită biologice; efectele măsurilor de prevenire; și

concluziile rezultate în urma oricărui proces de supraveghere a sănătății deja întreprins.
Orice lucrător care riscă accidentări ale corpului sau braţelor sau vătămări ale pielii, în special
cauzate de impacte mecanice, flăcări, umiditate, căldură şi frig, toxicitate, materiale de lucru
caustice sau iritante, trebuie să primească îmbrăcăminte de protecţie potrivită şi practică din
material adecvat, de ex. mănuşi de protecţie etc.
Dacă situaţia substanţei periculoase este neclară, trebuie să se folosească echipament de
respiraţie ce nu depinde de aerul ambiental
Concluzie
Substanţele chimice sunt cheia vieţii moderne şi vor fi produse şi utilizate în continuare la locurile
de muncă. Cu eforturi concertate din partea guvernanţilor, angajatorilor şi lucrătorilor şi
organizaţiilor lor, se poate ajunge la o bună gestionarea substanţelor chimice pentru a obţine un
echilibru adecvat între beneficiile utilizării substanţelor chimice şi între măsurile de prevenire şi
protecţie faţă de potenţialul impact negativ asupra lucrătorilor, locurilor de muncă, comunităţilor
şi mediului.
Bibliografie:
L 319/2006 a securității și sănătății în muncă
Reagulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea
substanțelor chimice (REACH)
L 360/2003 privind regimul substanțelor chimice periculoase- actualizata
HG 1092/2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legale de expunerea la agenți
biologici în muncă
HG 1093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția
lucrătorilor împotriva riscurilor legale de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de
muncă
HG 1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru
Recunoașteri: Contribuția proiectului PRO-DD (POS-CCE, O.2.2.1, ID 123, SMIS 263, NR. 21/2017)
pentru furnizarea datelor utilizate în această lucrare.

PREVENIREA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENȚI CANCERIGENI
[Font Calibri 14, spațiere 1 rând], centrat
I.G. VOICA1*
1*
Inspectoratul Teritorial de Muncă Argeş, bd.Republicii nr. 11, Piteşti, România
gabriel.voica@itmarges.ro
[spaţiu, 9p, centrat, distanţă rânduri 1, capăt rând 0]
[spaţiu, 9p, centrat, distanţă rânduri 1, capăt rând 0]
Cuvinte cheie: chimice, riscuri, substanțe
[spaţiu, 10p, aliniat la stânga, distanţă rânduri 1, capăt rând 0]
Rezumat: Prezenta lucrare are ca scop informarea asupra pericolelor şi furnizarea de sfaturi practice pentru
prevenirea riscurilor de îmbolnăvire a lucrătorilor expuşi la agenţi chimici cancerigeni.
O mare proporţie (80 - 90 %) din toate cancerele depinde direct sau indirect de factorii de mediu, cel puţin 90% din
aceşti factori fiind de natură chimică. Numărul şi cantitatea substanţelor chimice din mediul înconjurător şi în special
din mediul de muncă, a crescut foarte mult şi odată cu aceasta a crescut și numărul substanţelor “chimice
cancerigene”. Substanțele cancerigene nu provoacă automat cancer, însă favorizează dezvoltarea acestei boli grave, în
special atunci când există o expunere constantă și îndelungată la ele.
Statistic, cazurile de cancer profesional sunt relativ puține deoarece diagnosticul cert de boală profesională este dificil
de stabilit, datorită cauzelor multifactoriale a acestei afecţiuni.
Îndepărtarea agenților cancerigeni din mediul de muncă sau o scădere a cantităţii lor, ar duce la o întârziere sau
prevenire a dezvoltării cancerului.
Prezenta lucrare are ca scop informarea asupra pericolelor şi furnizarea de sfaturi practice pentru
prevenirea riscurilor de îmbolnăvire a lucrătorilor expuşi la agenţi chimici cancerigeni.
O mare proporţie (80 - 90 %) din toate cancerele depinde direct sau indirect de factorii de mediu,
cel puţin 90% din aceşti factori fiind de natură chimică. Substanţele chimice se întind de la
structuri organice complexe până la elementele chimice, ele fiind răspândite atât în mediul de
muncă, cât şi în afara acestuia, în viaţa de toate zilele. Numărul şi cantitatea substanţelor chimice
din mediul înconjurător şi în special din mediul de muncă, a crescut foarte mult şi odată cu aceasta
a crescut și numărul substanţelor “chimice cancerigene”. Substanțele cancerigene nu provoacă
automat cancer, însă favorizează dezvoltarea acestei boli grave, în special atunci când există o
expunere constantă și îndelungată la ele.
In urma experimentelor s-a constatat că multe substanțe sunt cancerigene, o parte dintre acestea
fiind utilizate în industrie. Agenţii cancerigeni nu numai că sunt foarte diferiţi dar sunt şi foarte
răspândiţi.
Statistic, cazurile de cancer profesional sunt relativ puține deoarece diagnosticul cert de boală
profesională este dificil de stabilit, datorită cauzelor multifactoriale a acestei afecţiuni. Perioada
lungă de latenţă a bolii face ca persoanele în cauză să nu conştientizeze imediat pericolul. În urma
cercetărilor s-a constatat că, în cea mai mare parte a cazurilor, apariţia cancerului necesită un timp
de expunere la substanțe chimice de 15-20 de ani, cu extreme de până la 50 de ani .
Diagnosticul fiecărui caz de tumoră profesională, considerat izolat, este mai dificil decât în alte boli
profesionale, deoarece cancerul profesional nu se deosebeşte clinic şi anatomohistologic de
tumorile „spontane” cu acelaşi punct de plecare.
Stabilirea riscului profesional la cancer este complicat de o serie de factori: intersectarea factorilor
etiologici profesionali cu cei neprofesionali (fumatul pentru cancerul pulmonar); perioadă lungă de
latenţă în apariţia cancerului; sensibilitatea individuală la cancerigeni, lipsa unei diferenţe între
cancerul profesional şi cel neprofesional.
Din cauza acestor dificultăţi inerente în stabilirea factorului etiologic profesional, diagnosticul de
cancer profesional este redus ca număr faţă de totalul cancerelor din populaţia generală.
Profesiile în care angajații sunt expuși riscului de cancer profesional sunt numeroase. Conform
legislației în vigoare, angajatorii au obligația să identifice și să evalueze riscurile pentru lucrători
asociate cu expunerea la agenți cancerigeni și trebuie să prevină expunerea lor atunci când
riscurile apar. Dacă este posibil, substanța cancerigenă trebuie înlocuită cu o alternativă mai puțin
periculoasă.
În caz contrar, agenții cancerigeni, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic,
trebuie să fie fabricați și utilizați într-un sistem închis pentru a preveni expunerea lucrătorilor.
In cazul în care acest lucru nu este posibil, expunerea lucrătorilor trebuie să fie redusă cât mai
mult posibil printr-o serie de măsuri, cum ar fi: limitarea cantităţilor de agenţi cancerigeni
manipulate la locul de muncă, limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi,
evacuarea acestor agenţi de la sursă prin ventilaţie locală sau generală, măsurarea concentraţiilor
din aer pentru detectarea precoce a expunerilor anormale, aplicarea unor proceduri şi a unor
metode de muncă adecvate, aplicarea de măsuri igienico-sanitare, delimitarea şi semnalizarea
corespunzătoare a zonelor de risc, montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă, depozitarea,
manipularea şi transportul în recipiente etanşe şi etichetate.
Evaluarea riscurilor şi măsurile de prevenire şi protecţie care se pun în practică trebuie să ţină cont
de persoanele vulnerabile existente în companie: tineri , femei gravide sau care alăptează,
lucrători cu afecţiuni cronice pentru care există contraindicaţii medicale.
Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenţi
cancerigeni, să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că lucrătorii nu mănâncă, nu consuma
alimente şi nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanţe
cancerigene şi să le pună la dispoziție grupuri sanitare şi duşuri suficiente.
Pentru unele activităţi este posibilă şi o creştere sensibilă a expunerii. Conform acestei ipoteze şi
plecând de la premisa că toate măsurile tehnice şi de protecţie colectivă au fost deja luate, este
obligatoriu ca lucrătorii care desfăşoară astfel de activităţi să dispună de echipament individual de
protecţie adaptat riscurilor şi să poarte corect acest echipament atât timp cât expunerea persistă.
Angajatorul este cel care pune la dispoziţia lucrătorilor acest echipament, în mod gratuit, asigură
întreţinerea lui şi supraveghează modul în care este utilizat. Trebuie prevăzute locuri special
amenajate pentru depozitarea separată a echipamentului individual de protecție de
îmbrăcămintea de stradă. Trebuie depozitat corect în locuri bine stabilite şi trebuie verificat şi
curăţat dacă este posibil înainte şi obligatoriu după fiecare utilizare.
Este important de menționat că expunerea la substanțe cancerigene în sine nu este, în general,
singurul factor care contribuie la dezvoltarea cancerului profesional. Pentru cele mai multe
substanțe cancerigene, contează modul în care lucrătorul este expus, de exemplu, prin inhalare
sau prin contact cutanat, la ce concentraţii și pentru cât timp.
De asemenea, moştenirea genetică şi biologică a muncitorului şi stilul său de viață pot contribui la
dezvoltarea cancerului. Cu toate acestea, expunerea profesională la substanțe cancerigene este un
factor major de risc cancerigen și, prin urmare, sunt necesare soluții inteligente pentru a reduce
expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă.
În cursul ultimilor ani, legislaţia română în domeniul protecţiei sănătăţii la locul de muncă a
evoluat mult, principiul armonizării cu reglementările europene în materie, fiind principiul de bază
al elaborării noii legislaţii. Pentru cunoaşterea şi aplicarea noii legislaţii în domeniul agenţilor
chimici, au fost elaborate materiale de informare (ghiduri, pliante, broşuri) şi s-au organizat
campanii de informare si sensibilizare a participanţilor la procesul de muncă (pentru azbest,
pentru pulberi de lemn, etc).
În concluzie, îndepărtarea agenților cancerigeni din mediul de muncă sau o scădere a cantităţii lor,
ar duce la o întârziere sau prevenire a dezvoltării cancerului.
Bibliografie
1) https://euramis.ro/agentii-cancerigeni-la-locurile-de-munca/
2) http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/substante-cancerigene-unde-se-
gasesc-si-ce-efecte-au_11731
3) Niculescu T, Toma I, Pavel A. Medicina Muncii. Bucuresti: Editura Medmun; 1999.
4) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/seminars/workshop-on-carcinogens-and-
work-related-cancer
DEPOZITAREA AGENȚILOR CHIMICI PERICULOȘI – ELEMENT IMPORTANT ÎN

GESTIONAREA SUBTANȚELOR CHIMICE LA LOCUL DE MUNCĂ
V.Nica
Inspectoratul Teritorial de Muncă Brașov, Serviciul Control Securitate și Sănătate în Muncă, str Dr. Ion Rațiu, nr
17,Brașov, e-mail: nica.vali@itmbrasov.ro
Cuvinte cheie: depozitare, agenți chimici, fișe cu date de securitate, etichetare
Rezumat: La nivel internaţional factorii de decizie sunt preocupaţi permanent de gestionarea riscurilor
aferente volumului tot mai mare de produse chimice. Convenția nr. 170/1990 privind substanțele chimice,
definește termenul de utilizare a substanțelor chimice în muncă ca fiind orice activitate care ar putea
expune un lucrător la o substanță chimică, inclusiv: producția de substanțe chimice; manipularea
substanțelor chimice; depozitarea substanțelor chimice; transportul substanțelor chimice; eliminarea și
tratarea deșeurilor chimice; eliberarea de substanțe chimice care rezultă din activitățile de muncă;
întreținerea, repararea și curățarea echipamentelor și a containerelor pentru substanțe chimice.
Caracteristicile fizice ale substanțelor chimice sunt adesea legate și de problemele de sănătate Atunci când
nu sunt controlate în mod corespunzător pericolele fizice pe care le prezintă substanțele chimice la locul de
muncă, se poate ajunge la vătămări ale lucrătorilor, la probleme de sănătate care variază de la iritații
minore ale ochilor și ale pielii până la efecte grave, precum malformații congenitale, afecțiuni ale rinichilor,
ficatului, sistemului nervos chiar și cancer. Controlul adecvat al unor astfel de riscuri necesită cunoștințe
legate de efectele potențiale ale substanțelor chimice la locul de muncă și de modul în care astfel de efecte
s-ar putea agrava în cazul în care substanțele chimice nu sunt manipulate sau depozitate corespunzător.
Dacă pericolele fizice nu sunt gestionate corespunzător, pot rezulta evenimente catastrofale care vor
conduce ulterior la riscuri pentru sănătate cauzate de o expunere îndelungată. De exemplu, proprietățile
corozive ale unei substanțe chimice care este depozitată necorespunzător poate cauza scurgerea sau
emisia substanței chimice, care poate, la rândul său, să aibă efecte grave asupra sănătății lucrătorilor,
comunității și mediului în general. Controlul unor astfel de efecte negative necesită cunoștințe extinse
despre condițiile de muncă, substanțele chimice implicate, precum și despre posibilele efecte sinergice ale
substanțelor chimice manipulate sau depozitate în aceleași zone.
1. Introducere
Ce este o substanță chimică periculoasă? Conform prevederilor Regulamentului (CE) 1272/2008
privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor (CLP) „substanţa”
este definită că fiind elementul chimic împreună cu compuşii săi, aflați în stare naturală sau
obţinuţi prin orice proces de producţie, incluzând orice aditiv necesar pentru păstrarea stabilităţii
şi orice impuritate care derivă din procesul utilizat, cu excepţia oricărui solvent care poate fi
separat fără a influenţa stabilitatea substanţei sau fără a-i schimbă compoziţia.
În literatura de specialitate, orice substanță sau preparat care, datorită proprietăților fizico-
chimice, chimice sau toxicologice, a modului de folosire sau prezenței acestora la locul de muncă,
prezintă risc pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, este definită că agent chimic periculos.
2. Conținut, experimente, analize

A. Clasificarea substanțelor periculoase
Sunt considerate periculoase următoarele substanţe şi preparate:
a. substanţele şi preparatele explozive - substanţele solide, lichide, sub formă de pastă sau
gelatinoase şi preparatele care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă,
producând imediat emisii de gaze, şi care, în condiţii de testare determinate, detonează, produc o
deflagraţie rapidă sau care, sub efectul căldurii, explodează, când sunt închise parţial;
b. substanţele şi preparatele oxidante - substanţele şi preparatele care, în contact cu alte
substanţe, în special cu substanţele inflamabile, produc o reacţie puternic exotermă;
c. substanţele şi preparatele extrem de inflamabile - substanţele şi preparatele lichide care au un
punct de aprindere extrem de scăzut şi un punct de fierbere scăzut, precum şi substanţele şi
preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi presiunea mediului
ambiant;
d. substanţele şi preparatele foarte inflamabile:
 substanţele şi preparatele care se pot încălzi şi, în final, se pot aprinde în contact cu aerul la
temperatura ambiantă, fără aport de energie;
 substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o
sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume după îndepărtarea sursei de
aprindere;
 substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut;
 substanţele şi preparatele care, în contact cu apă sau aerul umed, emană gaze foarte
inflamabile, în cantităţi periculoase;
e. substanţele şi preparatele inflamabile - substanţele şi preparatele lichide cu un punct de
aprindere scăzut;
f. substanţele şi preparatele foarte toxice - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire
sau penetrare cutanată, chiar şi în cantităţi foarte mici, pot provoca moartea ori afecţiuni acute
sau cronice ale sănătăţii;
g. substanţele şi preparatele toxice - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau
penetrare cutanată, chiar şi în cantităţi mici, pot provoca moartea ori afecţiuni acute sau cronice
ale sănătăţii;
h. substanţele şi preparatele nocive - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau
penetrare cutanată, pot provoca moartea ori afecţiuni acute sau cronice ale sănătăţii;
i. substanţele şi preparatele corozive - substanţele şi preparatele care, în contact cu ţesuturile vii,
exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă;
j. substanţele şi preparatele iritante - substanţele şi preparatele necorozive care, în contact
imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasa, pot provoca o reacţie inflamatorie;
k. substanţele şi preparatele sensibilizante - substanţele şi preparatele care, prin inhalare sau
penetrare cutanată, pot induce o reacţie de hipersensibilizare, astfel încât, la o expunere
ulterioară la substanţă sau preparat, provoacă efecte adverse caracteristice;
l. substanţele şi preparatele cancerigene - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire

sau penetrare cutanată, pot produce cancer sau pot creşte incidenţa lui;
m. substanţele şi preparatele mutagene - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire
sau penetrare cutanată, pot produce anomalii genetice ereditare sau pot creşte incidenţa lor;
n. substanţele şi preparatele toxice pentru reproducere - substanţele şi preparatele care, prin
inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, pot produce sau creşte incidenţa efectelor adverse
nonereditare asupra urmăşilor şi/sau pot afecta funcţiile ori capacitatea de reproducere masculină
sau feminină;
o. substanţele şi preparatele periculoase pentru mediu - substanţele şi preparatele care, dacă
pătrund în mediu, prezintă sau ar putea prezența un risc imediat sau întârziat pentru una sau mai
multe componente ale mediului.
B. Reguli de bază pentru depozitarea în siguranță a substanțelor chimice periculoase
Angajatorul răspunde pentru desfăşurarea activităţilor legate de depozitarea, manipularea şi
transportul agenţilor chimici, că pentru oricare altă activitate, astfel încât să se asigure securitatea
şi sănătatea în muncă.
Amplasarea depozitelor
La depozitarea în comun, măsurile de siguranţă se iau în funcție de substanţa cea mai periculoasă.
Locul de amplasare a depozitelor trebuie:
 să fie uşor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de
transport, de pompieri, etc);
 să fie, pe cât posibil, situat la depărtare de zonele de lucru şi de cele locuite;
 să fie organizat pe clase de produse distincte, identificabile fără risc de confuzie,
prin utilizarea clasificării de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse
corozive, etc.
Fig 1 - Separarea prin depărtarea locațiilor
Depozitele deschise pentru agenţi chimici care produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o
distanţă de 20m faţă de clădirile industriale şi la 50m faţă de clădirile sociale şi sanitare ale
complexului industrial.
Fig 2 - Separarea prin pereţi rezistenţi la foc
Gestionarea/organizarea depozitelor
Este recomandabil să se stabilească un plan de depozitare care să permită localizarea precisă a
diferitelor clase de produse şi să se ţină o evidenţă clară a stocurilor de produse astfel încât în caz
de incendiu sau de avarii să fie posibilă cunoaşterea rapidă a:
 naturii produselor;
 cantităţilor din fiecare produs;
 locului de depozitare.
Fig 3 - Planul unui depozit oarecare
Depozitarea agenţilor chimici se face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare, incendiu,
explozie. Agenţii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi şi sunt ambalaţi în
lăzi, saci sau baloturi se depozitează în stive cu rânduri întreţesute. Depozitarea agenţilor chimici
pe rafturi şi stelaje se face astfel încât să nu fie posibilă căderea acestora. Se va scrie la loc vizibil
sarcina maximă admisă care nu trebuie depăşită. Pe ambalaje se menţionează masa brută prin
scriere directă, pe ambalaj sau prin etichetare.
Fig 4 - Exemplu de etichetare
Soluţiile de laborator preparate vor fi păstrate în cantităţi minime, în ambalaje etichetate, pe care
este marcat termenul de valabilitate, prevăzute cu elemente de închidere ermetică, pentru a
preveni evaporarea sau degajarea de vapori.
Reactivii toxici de laborator se vor păstra în dulapuri închise cu cheia, prevăzute cu sistem de
avertizare acustică şi luminoasă, marcate cu eticheta de substanţe periculoase, respectând
compatibilitatea acestora.
Fig 5 - Amenajarea depozitelor
Marcare
Depozitele de agenţi chimici trebuie să fie identificabile prin panouri cu indicaţii clare privind
natura produsului depozitat. În cazul rezervoarelor este bine să se marcheze şi capacitatea de
depozitare. Canalizarea ce deserveşte depozitele trebuie să fie şi ea uşor identificabilă. Fiecare
container (butoaie, bidoane, saci) trebuie sa fie identificat cu o etichetă pe care se înscrie numele
substanţei pe care o conţine, precum şi simbolul tipului de risc şi termenul de valabilitate al
substanţei. Ori de câte ori este posibil, se foloseşte eticheta fabricantului.
Se asigură securitatea zonelor de depozitare pentru a preveni accesul necontrolat.
Cuve de retenţie
Pe toata durata aflării în stoc a produsului în magazie sau la locul utilizării se efectuează activităţi
de monitorizare/optimizare a depozitarii. Rezervoarele de depozitare a substanţelor chimice
potenţial periculoase, zonele de încărcare/descărcare, zonele de umplere a rezervoarelor, precum
şi pompele de transfer sunt prevăzute cu un sistem de protecţie împotriva scurgerilor (cuve de

reţinere placate cu materiale anticorozive - acid, sodă, sulfat feric, amoniac, tăvi colectoare, înveliş
secundar, materiale absorbante, agenţi de neutralizare a conţinutului periculos).
Rezervoarele sau cisternele trebuie să fie dotate cu o cuvă de retenţie care:
 să fie executată dintr-un material rezistent la produsul depozitat;
 să aibă o capacitate cel puţin egală cu capacitatea rezervorului;
 să permită evacuarea apelor pluviale.
Rezervoarele noi şi cele de rezervă pentru materialele periculoase se montează suprateran. Se
realizează zilnic inspecţii ale rezervoarelor şi zonelor de încărcare/descărcare substanţe potenţial
periculoase, în scopul depistării eventualelor scurgeri. Fiecare rezervor sau cisternă trebuie să fie
dotat cu un indicator care să permită controlul nivelului de umplere.
Separarea produselor
Unele produse pot reacţiona violent cu substanţe cu care sunt incompatibile. De exemplu,
substanţele combustibile pot reacţiona violent cu produşii oxidanţi existând pericol de incendiu.
Este recomandabil să se depoziteze împreună agenţii chimici aparţinând aceleaşi clase.
Fig 6 - Schemă de depozitare a agenţilor chimci în funcţie de pericolele specifice
Legendă:
- nu trebuie depozitate împreună
0 nu trebuie depozitate împreună decât cu măsuri de precauţie specifice
+ pot fi depozitate împreună
ATENŢIE! Agenţii chimici corozivi pot distruge ambalajele altor substanţe, de aceea ei trebuie
depozitaţi separat.
Exemple de agenţi chimici incompatibili:
 Oxidanţi cu: carburi, nitruri, hidruri, sulfuri, metale alcaline
 Reducători/dezoxidanţi cu: nitraţi, cloraţi, bromaţi, oxizi, peroxizi, fluor
 Acizi tari cu baze tari
 Acid sulfuric cu: celuloză, acid percloric, permanganat de potasiu, cloraţi
Exemple de substanţe instabile:

 Produse a căror stocare prelungită poate antrena o descompunere: amiduri alcaline,
anumite săruri de diazoniu
 Substanţe uşor oxidabile: compuşi alilici, compuşi vinilinici, stiren
 Compuşi care reacţionează violent la contactul cu aerul: fosfuri, hidruri
 Monomeri care polimerizează rapid: acetat de vinil, stiren, acrilonitril
Exemple de substanţe care reacţionează periculos cu:
 Apa: metale alcaline, peroxizi anorganici, carburi, fosfuri
 Acidul clorhidric: sulfuri, hipocloriţi, cianuri
Separarea claselor de agenţi chimici se poate face prin:
o depozitarea la distanţe suficient de mari a agenţilor chimici incompatibili;
o depozitarea în localuri diferite sau în compartimente închise;
o depozitarea în dulapuri speciale pentru produse inflamabile;
o depozitarea în spaţii exterioare ventilate natural.
Legarea la pământ (împământarea)
Toate rezervoarele sau cisternele fixe conţinând substanţe inflamabile trebuie să fie legate la
pământ.
Controlul
Zilnic se realizează curăţenia zonelor de depozitare, eliminându-se rapid şi în regim controlat
materialele periculoase reziduale, expirate, etc. Substanţele chimice cu termen de valabilitate
depăşit (expirate) se stochează separat de celelalte substanţe chimice.
Ventilaţia depozitelor
În cazul depozitelor închise, acestea trebuie să fie ventilate corespunzător. Ideală este o ventilaţie
mecanică, dar în lipsa acesteia, depozitele trebuie să aibă cel puţin o ventilaţie naturală cu intrare
de aer în zona inferioară a încăperii şi ieşire de aer pe partea opusă a încăperii, în zona superioară.
Echipamente de iluminat, de incălzire, de transport şi de mentenanţă
Toate echipamentele utilizate în cadrul depozitelor de agenţi chimici inflamabili trebuie să
respecte reglementările privind zonele cu risc de incendiu şi explozie. Este interzis a se depozita la
un loc substanţe toxice cu materiale diverse şi de întreţinere, pentru fiecare din aceste categorii
fiind prevăzute magazii separate.
Butoaiele de plastic pentru acid, odată folosite, nu se vor folosi în alte scopuri.
Amenajări pentru situaţiile de urgenţă
 mijloacele de stingere a incendiilor şi de acordare a primului ajutor trebuie să fie
disponibile în locuri accesibile, semnalizate corespunzător;
 căile de evacuare trebuie să fie degajate şi semnalizate corespunzător.
C. Surse de informare privind riscurile asociate substanțelor chimice periculoase
Depozitarea ACP trebuie să se facă în condiții de siguranță, conform cu informațiile furnizate de
producător sau distribuitor prin intermediul fiselor cu date de securitate, etichetelor sau din alte
surse, informații care fac referire la proprietățile substanțelor. Toți cei care au acces în spațiul de
depozitare trebuie să primească toate informațiile astfel încât să acționeze în condiții de siguranță.
Este necesară stabilirea procedurilor de lucru, să se implementeze un sistem de supervizare care
să urmărească respectarea lor, să se tină evidența la zi a planului de depozitare, să se elaboreze și
să se actualizeze planul de urgență al spațiului de depozitare.
a.Eticheta
Prima sursă de informare privind riscurile legate de un agent chimic o constituie eticheta.
Informatiile furnizate de etichetă constituie minimum necesar pentru recunoasterea rapidă a
pericolelor si a măsurilor de securitate.
Fig 7 - Exemplu de etichetă
b.Fișele cu date de securitate

Fișele tehnice de securitate oferă informatii mai detaliate decat cele de pe etichetă, referitoare la
riscurile legate de agentii chimici. Conform legislatiei in vigoare,in cuprinsul fiselor tehnice de
securitate la sectiunea 7 sunt mentionate informații despre modul în care trebuie manipulate și
depozitate produsele chimice în condiții de siguranță, pentru a evita incidente potențial
periculoase. Informațiile sunt adecvate pentru utilizările identificate în secțiunea 1.2 și pentru
proprietățile chimice (astfel cum sunt prezentate, în special, în secțiunile 9 și 10).
Recomandările cu privire la practicile de depozitare în condiții de siguranță includ: • gestionarea
riscurilor asociate cu atmosfere explozive, condiții corozive, pericole de inflamabilitate etc.;
 controlul efectelor elementelor înconjurătoare, cum ar fi vremea, umiditatea, vibrațiile
etc.;
 menținerea integrității substanței sau a amestecului;
 alte recomandări, cum ar fi cerințele de ventilație, limitele cantitative etc.
În plus față de informațiile prezentate în această secțiune, informații relevante se găsesc și în
secțiunea 8.
Fig 8 - Exemplu de fișă cu date de securitate
Informaţiile din fişele tehnice de securitate pot fi transpuse în instrucţiuni la locul de muncă, astfel
încât să ofere informaţii practice, în munca de zi cu zi, privind modul în care trebuie depozitate
aceste substanţe.
D. Studiu de caz
Pentru a exemplifica cele mai sus menționate am ales societatea SC BWB Surface Technologies SRL
din Ghimbav reprezentanta în România a BWB Group Germania. Activitatea principală a societății
o constituie tratarea suprafețelor pieselor folosite în industria aerospațială astfel :
 pentru suprafețe din aluminiu: -anodizare/oxidare electrolitică; -anodizare dură; -lăcuire cu
primer și top coat; -etichetare; defectoscopie (AITM6-1001) doar în RO; -cromatizare;
-vopsirea suprafețelor anodizate (electrolitic și prin absorbție); -prelucrarea pieselor din
aluminiu cu ajutorul mașinilor de preluctare și frezare profil
 pentru piese din titan: decapare și anodizare
 pentru componente din metal procese de galvanizare: -decapare(galbenă, neagră,
albastră, galvanizare strat gros); - cadmiere; - acoperire cu nichel; - argintare.
Societatea deține pentru depozitarea substanțelor chimice periculoase un depozit central
ampalasat în exteriorul halei de producție, reguli stricte, acces restricționat doar pe baza listei de
acces, hidrant exterior în imediată apropiere care funcționează ca un mijloc de intervenție în cazul
Situațiilor de Urgență.
Fig 9 - Exteriorul depozitului

În interiorul depozitului există afișate planuri de evacuare, depozitare substanțe chimice în funcție
de compatibilităţiile acestora și prioritizarea la evacuare.
Fig 10 - Plan de evacuare
Din construcție, depozitul a fost prevăzut cu uşi cu protecție ridicată la foc și senzori detecție. De
asemenea, în fiecare cameră de depozitare există amplasate stingătoare și coperte anti-flamă.
Fig 11 - Stingător în interiorul depozitului
Fiecare cameră de depozitare are mediul controlat (temperatură, umiditate), ținându-se cont de
regimul substanței chimice stabilit de producător. Fiecare substanță poartă pictogramele de
pericol și descrierea pe ambalaj. Mai mult, sunt amenajate rafturi speciale de depozitare și cuve de
retenție
Fig 12 - Cuvă de retenție

Fig 13 - Rafturi speciale de depozitare
În camera de depozitare cu pericol „EX” dispozitivele montate prezintă protecție ATEX (ex.
iluminat) pentru evitarea unui scurt circuit, a unei explozii, arc electric sau flamă.
De asemenea, în dotarea depozitului există echipamente de protecție: cizme de protecție cu
proprietăți antiacide, mască de protecție cu filtre speciale, combinezon antiacid, mănuși de
protecție, ochelari de protecție chimică. Mai mult, există în dotarea depozitului trusa de prim-
ajutor în caz de urgență și soluție pentru clătire a ochilor în cazul stropirilor accidentale.
Fig 14 - Echipamente de protecție
În completarea acestui depozit, un depozit intermediar de substanțe chimice se află în interiorul

halei de producție. Necesarul de substanțe pentru producție nu stă mai mult de 24 ore depozitate,
iar temperatura și umiditatea sunt măsurate și controlate. Depozitarea se face conform planurilor
de depozitare întocmite după FDS, în funcție de compatibilitatiile substanțelor chimice, sunt
semnalizări de securitate și restricții.
Concluzii
În activitatea de gestionare în siguranță a substanțelor chimice periculoase angajatorul și implicit
lucrătorii vor fi conștienți de importanţa depozitării corecte a ACP pe lângă celelalte activități
(utilizare, manipulare,transport,etc).
În urma studiului de caz efectuat in cadrul societății SC BWB Surface Technologies SRL, s-a
constatat că această societate respectă regulile impuse de lege, depozitând substanțele chimice
periculoase corespunzător, conform prevederilor.
Bibliografie
[1]. HG 1218/2006 - privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru
asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
(actualizata)
[2]. http://sirdanconsulting.ro/ro/2015/04/revista-lunara-a-societatii-s-c-sirdan-s-r-l-aprilie-2015/
pag.2-3
[3]. http://www.isubuzau.ro/legislatie_insp_prevenire/GHID%20AG%20EC.pdf
[4]. https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances/clp-classification-labelling-and-
packaging-of-substances-and-mixtures
[5]. https://www.inspectiamuncii.ro/materiale-de-informare
[6]. Lege 360/2003-substante si preparate chimice periculoase (actualizata)
Recunoașteri: Prin prezenta, se menționează contribuția lucratorului desemnat din cadrul SC BWB Surface
Technologies SRL pentru furnizarea datelor utilizate în această lucrare.
SECURITATEA PRODUSULUI - FIŞE CU DATE DE SECURITATE ŞI SCENARII DE

EXPUNERE
*I. Holerga1, C. Bălănoiu2, S. Măraru2

TOTAL ROMANIA S.A., Str. Stejarilor nr. 2, 507055, Cristian, Braşov, România, e-mail: isabela.holerga@total.com
1
2 Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea Design de Produs si Mediu, Str. Universității nr.1
500068, Brașov, România
Cuvinte cheie: Produse chimice, Fişa cu Date de Securitate (FDS), Scenariu de Expunere (SE)
Rezumat: În calitate de producător şi de importator de produse chimice, este obligaţia Total Romania să
respecte reguli foarte stricte privind asigurarea conformității, protejarea atât a angajaţilor şi clienților, cât și
a mediul înconjurător.
Una din regulile importante în TOTAL este că fiecare produs trebuie să aibă o FDS (mai mult decât impune
legea) care să ofere informaţii despre produs.
Pentru respectarea întocmai a acestei reguli în cadrul companiei este stabilit un proces strict și există
experți de diferite niveluri pentru a asigura conformitatea cu reglementările privind produsele chimice.
Când un produs chimic este importat sau fabricat în cantitate mai
mare de 10t/an şi este clasificat ca fiind periculoas conform
regulamentului CLP acesta necesită un scenariu de expunere (SE).
Atunci vorbim despre FDS extinsă.
Aceasta identifică toate condiţiile în care o substanţă, ca atare sau
într-un amestec sau articol, poate fi utilizată, fără nici un risc, pe
parcursul ciclului său de viaţă ( de la fabricare, până la eliminarea
sa) Articolul 37, REACH.
În calitate de utilizatori, trebuie să ne asigurăm ca produsele
chimice sunt utilizate corect, în condiţii de siguranţă, în
conformitate cu FDS-urile extinse ale furnizorilor în scopul de a
reduce impactul asupra sănătăţii şi mediului, dar şi să transmitem
clienţilor, informațiile primite de la aceştia în FDS extinse ale
Fig. 1 – Lubrifiant auto lubrifianților.
Introducere
Fabrica din Cristian este astăzi un exemplu de bune practici, devenind o referinţă în regiune în
materie de tehnologie, performanţă, siguranţă, precum şi un model de atitudine responsabilă faţă
de mediu şi de comunitate, respectând misiunea şi valorile TOTAL în Romania.
Securitatea produselor noastre este asigurată de Fişa cu Date de Securitate(FDS), Scenariul de
Expunere(SE) şi de eticheta produsului.
Cuprins
Fişele cu Date de Securitate oferă utilizatorilor de produse chimice informaţii necesare care îi
sprijină în protejarea sănătăţii umane şi a mediului.
Fiecare produs trebuie să aiba o Fişă cu Date de Securitate care să ofere informaţii în legătură cu
acesta.
Utilizatorii de produse chimice sunt companii sau persoane fizice, care utilizează o substanţă, fie ca
atare, fie într-un amestec, în activităţile lor industriale sau profesionale.
FDS are 16 capitole, structura acesteia este prezentată în fig. 2 şi include informaţii despre:
 Denumirea produsului, utilizări identificate şi furnizorul
 Clasificarea şi etichetarea;
 Măsuri pentru protecţia sănătăţii şi securităţii utilizatorilor, a mediului şi mod de acţiune în
caz de situaţie de urgenţă
 Date fizico-chimice, toxicologice şi ecologice;
 Date cu privire la transport şi depozitare
Fig. 2 Structura unei FDS

Fişele cu date de securitate sunt destinate atât lucrătorilor care manipulează produsele chimice,
cât şi celor responsabili de securitate.
O Fişă cu Date de Securitate trebuie să fie furnizată atunci când:
 o substanţă sau un amestec este clasificat drept periculos ;
 o substanţă este persistentă bioacumulativă şi toxică (PBT) sau foarte persistentă şi foarte
bioacumulativă (vPvB);
 o substanţă este inclusă în lista substanţelor candidate la autorizare în conformitate cu
REACH.
Pentru amestecurile care nu sunt clasificate ca periculoase, dar care conţin concentraţii specificate
de anumite substanţe periculoase, se impune, de asemenea, ca o Fişă cu Date de securitate să fie
furnizată la cerere.
Dacă un furnizor actualizează major o FDS, acesta trebuie să transmită versiunea actualizată
tuturor beneficiarilor cărora le-a fost furnizată substanţa sau amestecul în ultimele 12 luni.
Securitatea produselor Total este asigurată de o întreagă echipă, pe diferite nivele:
 Nivel global – echipa de experţi asigură conformitatea chimica la nivel mondial
 Nivel regional – în Europa, conformitatea este asigurată de Stewards
 Nivel local – conformitatea este asigurată de departamentul de Sănătate Securitate în
Muncă Mediu şi Calitate, prin autorii locali de FDS.
La nivel de Grup ,Total are un perimetru de 42 de ţări având în administrare peste 45900 de FDS-
uri în 30 de limbi, repartizare fişelor pe categorii de produse se poate observa în Fig.3
Fig. 3 Repartiţia FDS pe categorii de produse la nivel modial
În România sunt administrate un numar de 970 de FDS-uri dintre care 203 sunt fisele produselor
fabricate la Cristian, repartiţia acestora pe categorii de produse este reprezentată în Fig. 4
Fig. 4 Repartiţia FDS pe categorii de produse în România
Săptămânal, prin intermediul unui mail autorii locali de Fişe cu Date de Securitate sunt informaţi în
legătură cu ultimele fişe actualizate. Aceştia verifică întreaga gamă de produse comercializate
pentru a identifica fişele care necesită actualizare şi republică toate fişele vizate de schimbare cu
ajutorul unui program intern numit „Sepia”.
Pentru ţinerea sub control a acestui proces dinamic este pus la punct un sistem de lucru local
evidenţiat în Fig. 5
Fig. 5 Sarcinile autorului local de Fişe cu Date de Securitate

Un scenariu de expunere (SE) este un document adăugat la FDS ca o anexă, pentru produsele
periculoase. Atunci vorbim despre FDS extinsă. Aceasta identifică toate condiţiile în care o
substanţă, ca atare sau într-un amestec sau articol, poate fi utilizată, fără nici un risc, pe parcursul
ciclului său de viaţă ( de la fabricare, până la eliminarea sa) Articolul 37, REACH.
Conform REACH scenariile de expunere au următoarele funcţii:
 SE este folosit pentru a estima nivelele de expunere ale oamenilor şi mediului şi de a
caracteriza riscurile în evaluarea securităţii chimice realizată de producător/importator;
 Pentru prima evalure este folosit un scenariu de expunere initial realizat pe baza
informaţiilor disponibile;
 estimările privind condiţiile de utilizare sunt ulterior perfectionate până când se poate
demonstra un control adecvat al riscurilor;
 SE care descrie condiţiile de utilizare în care riscurile sunt controlate adecvat se numeşte
Scenariu de Expunere Final;
 Infomaţii relevante pentru a controla riscul sunt comunicate în forma unui SE atasat la FDS,
astfel rezultând e-FDS.
Scenariul de expunere este obligatoriu pentru orice substanţă importata sau fabricată în cantitate
>10t/an şi clasificata ca fiind periculoasă conform regulamentului CLP.
Pentru amestecuri nu este necesară transmiterea de FDS extinsă, ci doar transmiterea
informațiilor privind utilizarea sigură a acestora în lanțul din aval, pentru restul produselor
utilizările sunt acoperite, condițiile operaționale și măsurile de gestionare a riscurilor sunt incluse
în FDS.
Scenariul de expunere este furnizat clienţilor şi în cazul amestecurilor - pentru toate produsele
clasificate ca fiind periculoase, cu excepția pericolului de aspirație, TOTAL merge dincolo de cerința
legislativă pentru a asigura utilizarea în siguranță a produselor sale.
Obiectivul Total Romania este să ne asiguram că substanţa sau amestecul sunt utilizate, în condiţii
de siguranţă, în scopul de a reduce impactul asupra sănătăţii şi a mediului.
Un scenariu de expunere cuprinde, în principal, următoarele informaţii (Structura SE în Fig.6):
 Sectorul de utilizare (SU) - Utilizări (industriale, profesionale)
 Procese Categorii (PROC) - Activități (amestec, prin transfer, mentenanţă, etc.)
 Condiţii de operare (OC) - Ce condiții trebuie aplicate pe amplasamentul dvs. (concentrație,
durată)
 Măsuri de gestionare a riscului (RMM) - Echipamente de protecție necesare (mască
respiratorie, mănuși, ventilație)
 Date referitoare mediu - Ce factori trebuie respectaţi (tonaj, fracțiuni de emisie ...)
În cadrul Total Romania se colectează în permanenţă date din piaţă pentru a ne asigura că
scenariile de expunere acopera toate utilizările clienţilor noştri, acestea pot fi modificate şi
actualizate conform noilor date ori de câte ori este nevoie.
Fig.6 Structura scenariului de expunere
Un alt mod de informare a clienţilor reprezintă însăşi eticheta produsului, dacă aceasta conţine
pictograme şi / sau fraze de pericol, fişa cu date de securitate a produsului trebuie trimisă
clientului. Un model de etichetă este prezentat în Fig. 7 Model de etichetă
Fig.7 Model de etichetă

Fişele cu date de securitate pot fi accesate de ori câte ori este nevoie de către angajaţii şi clienţii
Total utilizând căile de acces prezentate în figura 8.
Fig. 8 Mod de accesare FDS
TOTAL ROMANIA a înregistrat la ECHA 3 săpunuri care intră în compoziţia unsorilor fabricate la
Cristian şi deţine Fişe cu Date de Securitate pentru toate produsele fabricate în cadrul companiei
sau importate dar şi pentru toate materiile prime existente pe amplasament.
Lista materiilor prime este actualizată în timp real ori de câte ori exista o actualizare a fişelor cu
date de securitate a materiilor prime, urmată de o verificare a condiţiilor impuse de furnizori,
pentru a se asigura conformitatea cu acestea.
În anul 2016 s-a realizat harta tuturor proceselor şi li s-a atribuit codul specific scenariilor de
expunere, iar până astăzi au fost recepţionate, analizate şi conforme 13 scenarii de expunere, însă
pe măsură ce legislaţia devine mai restrictivă cu privire la produsele chimice, se asteaptă o
creştere semnificativă a numărului de SE din partea furnizorilor.
Pentru a se asigura conformitatea cu cerintele din SE, se analizează situaţia de pe amplasament şi
recomandarea furnizorului, dacă acestea nu sunt în valorile acceptate se impun măsuri, atât cu
privire la echipamente/ filtre/ sisteme de extracţie cât şi echipament individual de protecţie,
mănuşi de protecţie chimică, măşti de protecţie etc.
La analiza SE se utilizează un tabel care cuprinde o parte generală şi două părţi specifice pentru
protecţia sănătăţii utilizatorilor şi respectiv a mediului, modelul acestuia se regăseşte în figura. 9.
Fig. 9 Tabel de analiză scenarii de expunere

Sunt efectuate verificari periodice pentru pentru a se asigura că sunt respectate toate condiţiile
impuse de FDS şi SE. Pentru a face acest lucru, sunt verificate:
 Modul de depozitare al materiilor prime;
 Modul de depozitare al produselor finite;
 Purtarea echipamentului individual de protecţie;
 Funcţionarea sistemului de extracţie şi ventilare.
Depozitarea produselor chimice se realizeză conform matricei din Fig. 10, ţinându-se cont de
clasificarea şi reactivitatea acestora.
Fig. 10 Matrice depozitare produse chimice

În continuare este prezentat modul de depozitare şi etichetare al reactivilor, precum şi realizarea

semnalizării de protecţie în Laboratorul de analiză şi încercări de lubrifianţi Total Romania Cristian.
Fig. 11 Mod de depozitare reactivi (1)

Concluzii
Înainte de a pune pe piaţă un produs chimic, acesta trebuie să aibă o FDS și o etichetă în formatul și limba
țării în care este vândut. FDS cu Scenarii de Expunere în anexă se realizează pentru produsele clasificate ca
periculoase. Din analiza scenariilor de expunere ale materiilor prime, garantăm conformitatea proceselor
noastre cu cerinţele impuse de furnizori.
Orice solicitare adresată de clienți sau autorități cu privire la FDS, SE sau a altor cerințe, este tratată de
către departamentul SSMMC-DD al Total Romania.
Bibliografie
S. JUBAULT, Total Lubrifianti LUB-ADO-04 -Reguli interne de securitatea produsului
E. PAUMARD, Total Lubrifianti Procedure Generale CR-PROC-LUB-HSEQ-PG83 - Reguli de securitate pentru lubrifianți,
versiunea 2, 15/05/2017
ECHA Ghid privind cerințele de informare și evaluarea securității chimice
MANAGEMENTUL SUBSTANŢELOR PERICULOASE LA S.C. WHITE IMPEX SRL
A. Răguşilă1
E. Murgu1*
Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Craiova, str. N.Bălcescu, nr.51, Romania

1
Cuvinte cheie: managementul substanţelor periculoase, fişe cu date de securitate, evaluare riscuri
1.Introducere
In Europa, lucrătorii din multe locuri de muncă sunt afectaţi de expunerea la substanţe chimice
periculoase. În ultimele decenii, unele substanţe (care cauzează boli pulmonare grave sau cancer)
au fost interzise, restricţionate sau supuse unor controale de reglementare stricte. Cu toate
acestea, substanţele periculoase reprezintă în continuare o problemă importantă de securitate şi
sănătate la locul de muncă.
Conform sondajului european privind condiţiile de muncă, în 2015, 18% din lucrătorii intervievaţi
din UE au raportat că au fost expuşi la produse sau substanţe chimice timp de cel puţin un sfert din
timpul de lucru.
Marile întreprinderi folosesc adesea peste 1000 de tipuri diferite de produse chimice. Produsele
constau, de regulă, într-un amestec format din mai multe substanţe chimice. Chiar şi
întreprinderile mici pot utiliza un număr similar de produse chimice. În cazul anumitor sectoare de
activitate, cum ar fi industria de construcţii, zeci de mii de produse chimice diferite sunt
disponibile pe piaţă pentru o gamă largă de operaţiuni. În funcţie de sarcina de muncă, un singur
lucrător poate intra în contact chiar şi cu sute de substanţe chimice diferite.
O substanţă periculoasă la locul de muncă este orice substanţă în stare gazoasă, lichidă sau solidă,
inclusiv aerosolii, fumul şi vaporii, care prezintă un risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Substanţele periculoase pot avea numeroase diferite tipuri de efecte nocive, unele fiind potenţial,
foarte grave. Efectele nocive cauzate de substanţele periculoase pot apărea ca urmare a unei
singure expuneri scurte, a expunerii de lungă durată sau a acumulării pe termen lung a
substanţelor în organism. Unele substanţe periculoase pot prezenta riscuri în materie de siguranţă,
cum ar fi riscul de foc, explozie sau sufocare.
Există diferite căi prin care lucrătorii pot fi expuşi unor substanţe periculoase. Unele substanţe pot
fi inspirate sau inhalate, în timp ce altele pot fi absorbite şi prin piele. Substanţele periculoase pot
să pătrundă însă în organism şi prin ingerare. Munca fizică solicitantă sau căldura pot, de
asemenea, să sporească riscurile prezentate de substanţele periculoase, putând creşte asimilarea
acestora. Gestionarea eficace a riscurilor în materie de securitate şi sănătate la locul de muncă
aduce beneficii tuturor celor implicaţi.
2. S.C. White Impex S.R.L. – prezentare
S.C. White Impex S.R.L., înfiinţată în anul 1995, cu sediul şi punctul de lucru în comuna Cârcea, str.
Fântâna de Piatră, nr. 1, jud. Dolj, produce şi ambalează antigel, lichid de frână, lichid pentru
spălare parbrize. Este de asemenea distribuitor autorizat pentru lubrefianţi auto şi industriali.
Societatea deţine omologări pentru toate produsele comercializate şi ambalate. Din anul 2006
unitatea a implementat Sistemul de Management al calităţii ISO 9001:2008 şi Sistemul de
Management de Mediu ISO 14001:2005.
Fig.1 Linie îmbuteliere lubrifiant
De-a lungul timpului, societatea a făcut investiţii importante: a construit birouri, hale de producţie
şi depozitare (900 mp) şi a achiziţionat echipamente tehnologice, aparate şi instalaţii de măsurare,
control şi reglare, mijloace de transport (20 de maşini), echipamente colective şi individuale de
protecţie specifice.
Activităţile societăţii se desfăşoară cu 89 de lucrători din care 44 sunt bărbaţi (reprezentând

49,43%) şi 45 sunt femei (reprezentând 50,57%) structuraţi pe limite de vârstă astfel:
 între 18 - 29 ani - 7 bărbaţi şi 7 femei;

 între 30 - 50 ani - 27 bărbaţi şi 27 femei;
 peste 50 ani - 13 bărbaţi şi 8 femei.
3. Managementul substanţelor periculoase
O substanţă periculoasă, aşa cum înţelege s-o definească utilizatorul, este o substanţă, produs,
preparat sau amestec chimic, având una sau mai multe caracteristici periculoase (toxică, corozivă,
iritantă, inflamabilă, explozivă, oxidantă, cancerigenă, mutagenă).
Procesul de identificare a riscurilor generate de substanţele sau amestecurile chimice periculoase,

evaluarea acestor riscuri precum şi dezvoltarea unor strategii pentru gestionarea acestora este
cunoscut ca managementul riscurilor substanţelor periculoase. Protejarea lucrătorilor împotriva
riscurilor asociate substanţelor periculoase, prevenirea accidentelor de muncă și a problemelor de
sănătate generate, pe tot parcursul vieții, de substanţele chimice, este esențială, întrucât starea de
sănătate la bătrânețe este afectată de condițiile de lucru la tinerețe.
Trebuie avut în vedere faptul că lucrătorii vârstnici pot fi mai vulnerabili în fața anumitor pericole
pentru sănătatea și securitatea lor generate de activităţile cu substanţe chimice periculoase.
Etapele managementului substanţelor periculoase includ selecţia, achiziţionarea, utilizarea,

depozitarea, manipularea, transportul şi eliminarea deşeurilor sau reziduurilor rezultate. Pentru a
derula aceste etape este nevoie de un sistem de informare care cuprinde documente şi înregistrări
actualizate periodic (fişe cu date de securitate, evaluarea riscurilor, planul de prevenire şi
protecţie, lista cu substanţele periculoase, inventarul acestora).
4. Măsuri întreprinse
Fişele cu date de securitate sunt disponibile în limba română pentru toţi lucrătorii şi afişate la
locurile de muncă. Aceste fişe nu substitue procedurile operaţionale sau instrucţiunile de lucru
proprii. Furnizorului i se aduce la cunoştinţă că trebuie să pună la dispoziţie, odată cu prima
livrare, fişele cu date de securitate pentru toate substanţele livrate şi să actualizeze, dacă este
nevoie, aceste fişe conform cerinţelor legale. Informaţiile din fişele cu date de securitate sunt
utilizate la evaluarea riscurilor la locurile de muncă, pentru scenariile de expunere şi instruirea
lucrătorilor.
Cunoscând responsabilităţile sale angajatorul a evaluat riscurile care nu pot fi evitate. La evaluarea
riscurilor se ţinut seama de pericolele existente, fişa cu date de securitate, nivelurile de expunere,
cantitatea de substanţă folosită, durata de expunere, starea de sănătate a lucrătorilor
(contraindicaţii), procedurile de lucru utilizate, căile de expunere relevante (inhalare, ingestie,
contact direct cu pielea), etc.
În urma evaluării riscurilor s-a întocmit planul de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice,
organizatorice şi de altă natură, care se aplică corespunzător condiţiilor de muncă specifice
unităţii. S-a urmărit în principal:
 Evitarea/eliminarea substanţelor periculoase;

 Substituţia/înlocuirea substanţelor periculoase cu altele mai puţin periculoase;

 Reducerea cantităţilor de substanţe periculoase;
 Reducerea duratei de expunere a lucrătorilor;
 Reducerea numărului de lucrători expuşi;
 Informarea şi instruirea lucrătorilor;
 Adoptarea măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală;
 Asigurarea echipamentelor de protecţie individuală specifice;
 Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor;
 Furnizarea de instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă corespunzătoare lucrătorilor;
 Adaptarea la progresul tehnic prin înlocuirea echipamentelor de muncă uzate moral şi fizic,
precum şi a tehnologiilor de lucru;
 Colectarea în recipiente speciale a deşeurilor chimice periculoase, transportul în condiţii de
securitate şi depozitarea lor în spaţii special amenajate;
 Etichetarea corectă a produselor şi semnalizarea corespunzătoare a celor periculoase;
 Stabilirea şi respectarea circuitelor substanţelor chimice periculoase la nivelul unităţii;
 Semnalizarea de securitate.
Inventarul substanţelor periculoase cuprinde cantităţile depozitate, categoria din care face parte
substanţa respectivă, incompatibilităţile la depozitare şi utilizare, consumul anual, etc. Utilizatorul
a furnizat inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea lista cu
substanţele şi preparatele chimice periculoase pe care le deţine, cu precizarea categoriei din care
face parte, care pot pune în pericol sănătatea angajaţilor în mediul de muncă.
Inventarul şi lista cu substanţele periculoase se actualizează periodic.
Manipularea, transportul, depozitarea substanţelor chimice, eliminarea deşeurilor şi returnarea

ambalajelor se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi recomandările din
fişele cu date de securitate ale producătorilor.
5. Strategii pentru viitor
Pentru a îmbunătăţii nivelul de securitate şi sănătate în muncă al lucrătorilor conducerea S.C.

White Impex S.R.L şi-a propus, pentru viitor, următoarele obiective:
 Îmbunatăţirea practicilor manageriale ale firmei.

 Înlocuirea tuturor reţetelor ce conţin metanol.
 Achiziţionarea unui nou spaţiu, pentru construirea unei hale de producţie.
 Aplicarea unei politici în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, calităţii şi protecţiei
mediului care are în vedere:
 creşterea continuă a satisfacţiei părţilor interesate;

 îmbunătăţirea imaginii de marcă a firmei prin conformarea cu cerinţele legale şi alte cerinţe
aplicabile tuturor proceselor/ activităţilor din unitate în domeniul sănătăţii şi securităţii în
muncă;
 măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a performanţei în domeniul sănătăţii şi
securităţii în muncă, calităţii şi mediului;
 instruirea şi conştientizarea angajaţilor privind managementul sănătăţii si securităţii în
muncă;
 identificarea preventivă a pericolelor, reevaluarea şi controlul pericolelor care pot afecta
securitatea şi sănătatea în muncă.
 asigurarea resurselor umane, financiare şi materiale necesare realizarii politicii şi
obiectivelor în domeniul sanătăţii şi securităţii în muncă, calităţii şi mediului.
În acest sens activitatea comitetului de securitate şi sănătate în muncă are un rol important în
realizarea măsurilor cuprinse în planul de prevenire şi protecţie stabilit şi implicit la îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă.
6. Concluzii
Realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie şi mai ales eficienţa acestora au condus la creşterea
gradului de securitate şi sănătate în muncă, fapt concretizat prin lipsa evenimentelor la nivelul
unităţii.
O pregătire profesională corespunzătoare, o configurare adecvată a spațiului de lucru, o bună

organizare a muncii şi o informare şi instruire adecvată cu privire la substanţele periculoase şi
legislaţia în domeniu prezintă siguranţă pentru toţi lucrătorii.
Politica de prevenire şi protecţie a unităţii este axată şi în continuare pe îmbunătăţirea condiţiilor

de muncă ale lucrătorilor.
Bibilografie:
Site-ul EU-OSHA – Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanţelor periculoase,
https://www.healthy-workplaces.eu/ro
Pagina EU-OSHA –substanţe periculoase, https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances
Al şaselea sondaj european privind condiţiile de muncă, Raport general, 2016
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanţelor periculoase – ghidul campaniei, 2018
LOCURI DE MUNCĂ SĂNĂTOASE PRIN MANAGEMENTUL SUBSTANȚELOR

PERICULOASE ÎN CADRUL MAGNA EXTERIORS CRAIOVA
R. Dumitru1*
A. Basandică1
Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Craiova, str. N.Bălcescu, nr.51, Romania

1
Cuvinte cheie: substanțe chimice, management, securitate și sănătate în muncă, Magna
Rezumat: Buna practică folosită de către Magna Exteriors Craiova conform regulamentului REACH este ca
toate amestecurile/substanțele care intră în componența materialelor să fie inventariate și corectate
înainte de a fi trimise la client. Daca există substanțe interzise în componența materialelor care trebuie să
fie inlocuite deoarece nu sunt în conformitate cu regulamentul REACH, Magna Exteriors Craiova anunță
furnizorul pentru a gasi o alternativă de a livra produsul fără acea substanță care intră în componența
materialului. Magna deține o bază de date cu toate substanțele care intră în componența materialelor ce
sunt utilizate în procesele de producție. Vopselurile folosite de Magna Exteriors Craiova conțin Xilen-
Toluen, iar compania protejează angajatii prin expunerea cît mai mică la locul de muncă.
1.Introducere
În multe locuri de muncă, datorită naturii activității, pot exista substanțe chimice, materiale în a
căror componență există substanțe periculoase sau mărfuri cu conținut periculos. Este necesar ca
lucrătorii care intră în contact cu aceste substanțe chimice periculoase să fie instruiți cu privire la
orice risc pentru a evita efectele secundare dăunătoare sănătății lor.
O substanță periculoasă este definită ca orice agent care poate avea un efect secundar asupra unei
persoane, a unui animal sau a unui mediu prin contact direct sau prin interacțiunea cu alții. Pentru
a informa personalul și ceilalți participanti cu privire la prezența acestor substanțe este utilizată
instruirea.
“Agent chimic” - orice element sau compus chimic, ca atare sau în amestec, în stare naturală sau
fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deşeu, din orice activitate, indiferent dacă este sau nu
produs intenţionat şi este sau nu plasat pe piaţă.
Pentru a aprecia importanţa expunerii la agenţi chimici este suficient să amintim câteva dintre
caracteristicile acestora:
• sunt utilizaţi pe scară foarte largă, de la activităţi casnice la cele industriale;

• sunt foarte variaţi;
• pot migra, uneori pe distanţe foarte mari de la sursă, în funcţie de curenţi de aer, configuraţia
terenului şi natura agentului chimic, etc;
• se pot acumula:
- în spaţiu (în special în zone închise, neventilate);
- în organism (unele substanţe se acumulează în ţesuturi şi se elimină foarte greu sau nu se
mai elimină);
• au o gamă foarte largă de efecte:
- asupra stării de sănătate (efecte toxicologice);
- asupra mediului (efecte ecotoxicologice, etc);
- alte efecte (incediu, explozii, corozivitate);
• prezintă incompatibilităţi: substanţe a căror prezenţă simultană în mediul de muncă, la
depozitare sau transport trebuie evitată deoarece prin reacţiile dintre ele rezultă compuşi
foarte toxici/inflamabili/explozivi;
• prezintă efect sinergic: efectul mai multor noxe asupra aceluiaşi organ se cumulează.
Enumerarea de mai sus evidenţiază şi complexitatea abordării problematicii asociate agenţilor

chimici privind identificarea pericolului și evaluarea riscului;
2. Stabilirea şi aplicarea măsurilor de prevenire

Agenţii chimici pot fi:
 utilizaţi ca mijloace de producţie în procesul de muncă;
 generaţi în procesul de muncă, intenţionat sau accidental, permanent sau ocazional, sub
formă de:
- produse finite/secundare;
- emisii în mediul de lucru;
- deşeuri.
Agenţii chimici se pot afla sub formă:
 gazoasă: de ex. oxigen, monoxid de carbon, azot, etc.
 lichidă: soluţii acide, bazice, solvenţi, etc.
 solidă: oxid de calciu (var nestins), hidroxid de sodiu (sodă caustică), oxid de siliciu (nisip),
etc.
 materii în suspensie;
 pulberi: suspensie de materii solide în aer rezultată din procese mecanice sau prin
turbionare (variaţie ondulatorie a suspensiilor în funcţie de vectorul de viteză);
 fumuri: suspensie de materii solide în aer, rezultată din procese termice şi/sau chimice;
 ceaţă (aerosoli): suspensie de materii lichide în aer, produsă prin condensare sau dispersie.
Starea în care se află agenţii chimici trebuie avută în vedere la identificarea căilor de pătrundere în
organism şi la stabilirea măsurilor colective şi individuale de protecţie.
Nu doar substantele utilizate ca explozivi (supusi unor reglementări si norme speciale) ci și alte
substanțe gazoase, lichide sau solide pot provoca explozii în amestec cu aerul, în anumite limite de
concentrație. Limitele inferioare și superioare de explozie reprezintă intervalul de concentrații în
care amestecul dintre substanță și aer explodează în prezența unei surse de aprindere. Limitele de
explozie pentru gaze și vapori se exprimă în % volum. De exemplu, benzenul are limitele de
explozie 1,2 - 8% (în acest interval de concentrație amestecul benzen - aer poate exploda în
prezența unei surse de aprindere). Limitele de explozie pentru solide se exprimă în mg/mc.
Solidele inflamabile prezintă pericol de explozie dacă sunt dispersate în aer sub formă de pulbere.
Valorile limitelor de explozie se găsesc în literatura de specialitate din Fișele Tehnice de Securitate.
Tot timpul se analizează dacă este nevoie de aceste substanțe periculoase la locul de muncă. Dacă
avem o substanță periculoasă care trebuie să fie folosită la locul de muncă, se vor impune
controale specifice pentru substanța respectivă în scopul utilizării și evaluării acesteia conform
fișelor tehnice de securitate. Dacă se va identifica vreun risc, gestionați-l folosind ierarhia de
controale:
 eliminarea substanței perriculoase;

 dacă nu este posibil în mod rezonabil eliminarea substanței periculoase care provoacă
riscul, se ia în calcul înlocuirea acesteia cu una mai puțin periculoasă;
 se reduce la minim riscul prin izolarea substanței sau implementarea de controale tehnice
 dacă riscul persistă, se minimizează expunerea prin punerea în aplicare a normelor
administrative;
 dacă riscul inca persistă, se minimizează expunerea folosind echipament individual de
protecție (EIP).
Când evaluăm riscurile privind substanțele chimice periculoase la locul de muncă luăm în
considerare urmatoarele:
 cantitatea de substanțe periculoase pe care o folosim, manipulăm și depozităm;

 orice riscuri fizico-chimice asociate sănătății;
 orice reacții chimice și fizice între substanțe;
 riscurile generate de starea (solidă, lichidă sau gaz) a substanțelor;
 eventualele surse de aprindere (de ex. flăcări, căldură sau scântei);
 echipamentele utilizate la manipularea și depozitarea substanțelor;
 munca pe care lucrătorii o vor face cu substanțele chimice periculoase;
 riscul de expunere la substanțe periculoase;
 gradul probabil al acestei expuneri;
Odată ce au fost identificate riscurile trebuie gestionate si impuse cele mai eficiente
măsuri de control pentru ca activitatea să se desfașoare în bune condiții.
Fig.1 Matrice identificare/evaluare
3. Etapele controlului expunerii la substanțe chimice puse în aplicare la nivelul Magna Exteriors
Craiova S.R.L.
Când folosim ierarhia controalelor pentru a minimiza riscul, primul pas este acela de a întreprinde
una sau mai multe acțiuni, luând în considerare cât de adecvate și eficiente sunt acestea pentru
natura riscului:
 eliminarea riscului;
 înlocuirea pericolului cu o activitate sau substanță cu risc mai scăzut;
 izolarea pericolului / împiedicarea oamenilor de a intra în contact cu acesta;
 aplicarea măsurilor de control tehnic;
 aplicarea măsurilor de control administrativ;
 dotarea cu EIP.
Unele măsuri de control sunt mai eficiente decât altele. Măsurile de control pot fi clasificate de la
cel mai înalt nivel de protecție și fiabilitate la cel mai mic. Măsurile administrative de control și EIP
se bazează pe comportamentul și supravegherea umană și tind să fie cel mai puțin eficiente
metode de minimizare a riscurilor.
a) eliminarea riscului
Aceasta înseamnă înlăturarea pericolului sau a practicii periculoase de la locul de muncă. Aceasta
este măsura cea mai eficientă de control și trebuie să fie întotdeauna luată în considerare înainte
de alt control.
Exemplu: s-a eliminat activitatea de preparare substanțe chimice prin achiziționarea de produse
preamestecate sau diluate, în loc ca amestecarea sau diluarea manuală a substanțelor chimice să
se facă la locul de muncă, evitând astfel o posibilă expunere a lucrătorului la risc.
b) înlocuire
Înlocuirea unui produs chimic periculos cu un produs chimic mai putin periculos care prezintă
riscuri mai scăzute.
Exemple: „înlocuirea unui material cu unul mai puțin volatil pentru a controla un pericol de
emisie vapori periculoși a costat mai puțin decât instalarea și întreținerea unui sistem de ventilație
mecanic”
„Folosirea substanțelor chimice periculoase cu o singură clasă de pericol decât a celor cu clase
multiple de pericol.
„Folosirea mai degrabă a unui produs în formă de pastă sau peleți, decât a unuia sub forma de praf
sau pulbere”.
c) izolare
- Izolarea implică separarea oamenilor de substanțele chimice sau pericole prin distanțe sau
bariere pentru a preveni sau a minimiza expunerea.
Exemplu:„ Utilizarea sistemului de vopsire și lăcuire închis și automatizat, fără utilizator uman”.
- Izolarea substanțelor chimice de alte substanțe chimice.
Fig.2. Depozitarea separată a substanțelor chimice
Exemplu: Substanțele chimice periculoase au fost separate fizic de orice substanțe chimice sau alte
lucruri care pot fi incompatibile. Acest lucru se realizează prin distanțe, stabilire strictă a locurilor
de depozitare sauo combinație a acestora.
Izolarea ca măsură de control este utilizată, de obicei, pentru a controla riscurile fizico-chimice (in
cazul subtantelor chimice periculoase) in scopul evitarii consecințelor mai mari atunci când
materialele incompatibile interacționează. Cu toate acestea, este important să se ia în considerare

și izolarea altor produse chimice periculoase. Tot timpul, daca este posibil, distanțele de separare
ar trebui aplicate într-un mod în care nu ar necesita măsuri suplimentare de control. Dacă acest
lucru nu este posibil trebuie instalate bariere.
La depozitarea substanțelor chimice pe rafturi sau alte sisteme de depozitare, substantele chimice
periculoase nu ar trebui să fie stocate deasupra sau sub alte substanțe chimice sau alte lucruri care
ar putea fi incompatibile. Acestea pot interacționa sau pot contamina.
Substantele chimice periculoase nu ar trebui să fie niciodată depozitate unde ar putea contamina
produsele alimentare, ambalajele alimentare și alte elemente cum ar fi cele personale (produse
cosmetice, țigări, medicamente și articole de toaletă).
d) Masuri tehnice
Măsuri tehnice incluzând dispozitive sau procese mecanice care elimină sau minimizează
generarea de substanțe chimice sau limitează zona de contaminare în caz de scurgeri.
Exemple:"Folosim roboți pentru a minimiza expunerea operatorului, eliminând pulverizarea

manuală în operațiile de acoperire”
" Ventilație de evacuare și sistem automat de aerisire pentru a capta eventualele scăpări din aer”.”
Fig.3. sistem automat de deschidere ferestre în depozitul de substanțe

e) control administrativ
Pentru substanțele chimice periculoase, controalele administrative ar trebui utilizate numai pentru
a asigura o protecție suplimentară.
Controalele administrative sunt, de asemenea, relevante pentru situațiile de urgență atunci când
alte măsuri de control eșuează,cum ar fi gestionarea scurgerilor.
Exemple de controale administrative folosite:
 politici și proceduri de lucru scrise

 reducerea numărului de lucrători expuși la substanța chimică (de exemplu prin limitarea
accesului lucrătorilor la anumite zone);
 reducerea duratei și / sau a frecvenței expunerii lucrătorilor prin activități specifice (de
exemplu, rotația locurilor de muncă);
 reducerea cantităților de substante chimice periculoase prin reducerea stocurilor - acest lucru
se realizează prin comenzi mai dese și în cantități mai mici;
 instructiuni de lucru sigure, inclusiv întreținere bună, inclusiv curățarea regulată a zonelor de
lucru;
 păstrarea containerelor cu substanțe chimice periculoase bine închise când nu sunt utilizate;
 curățarea imediată a scurgerilor;
 furnizarea de facilități de spălare pentru spălarea substanțelor chimice (de exemplu spălarea
mâinilor, dușurile de siguranță, spălarea echipamentelor).
f) Dotarea cu echipament individual de protecție
Echipamentul individual de protectie trebuie să se potrivească în mod corespunzător și să fie

întreținut în mod regulat.
Inainte de a furniza EIP ne asigurăm că este potrivit pentru substanțele periculoase cu care se
confruntă lucrătorii. Informațiile despre tipul de EIP adecvat se găsesc în fișa cu date de securitate
(SDS) pentru substanțele chimice. Tot timpul se verifică că EIP este menținut curat, în stare de
funcționare, întreținut corespunzător și înlocuit dacă este deteriorat. De asemenea are loc o
instruire cu privire la utilizarea, întreținerea, curățarea și depozitarea EIP.
Fig.4 Model mască cu aducțiune de aer

Fig.5 Mănuși de protecție chimică
Fig.6. Ochelari de protecție
4. Bune practici pentru reducerea riscului de expunere în vopsitoria Magna Exteriors Craiova
a) Construirea încăperilor pentru mixarea vopselurilor.
Ventilarea este un mijloc de a menține o atmosferă sigură prin introducere sau recirculare de aer,
prin mijloace naturale, forțate sau mecanice. Sistemele de ventilație sunt adecvate pentru tipurile
de substanțe chimice periculoase care sunt folosite în incinta Magna. Sistemele de evacuare și
conductele sunt rezistente la vapori sau prafuri. Riscul de propagare a unui incendiu este redus
prin instalarea de clapete de incendiu cu închidere automată. Sistemele de evacuare sunt, de
asemenea, echipate cu mijloace pentru a reduce contaminanții din aer care pot fi dăunători
pentru mediu sau oameni înainte de deversarea în atmosferă. Acestea includ filtre, scruber si
arzătoare. Verificările regulate ale acestor sisteme sunt incluse în programele planificate de
întreținere. Ventilația de evacuare este concepută pentru a capta contaminanții din aer aproape
de sursa generatoare. Acest lucru împiedică să contamineze mediul de lucru.
Xilen-Toulen-ul este un amestec care este mai greu ca aerul, iar încăperile din cadrul companiei
au fost construite în așa fel încât să eliminăm/minimizăm conținutul de xilen-toulen din aerul
inspirat prin montarea de tubulaturi de exaustare a aerului contaminat de la baza încăperii și
montarea de tubulaturi cu aer curat care sunt montate în tavan pentru ca angajații să poate avea
tot timpul aer curat.
Fig.7 Introducere aer curat la nivelul superior Fig.8. Exaustare aer contaminat de la nivelul
al incaperii inferior al incaperii
b) Chiuvete speciale pentru curățirea pieselor de la roboti
Sunt construite special pentru a capta contaminanți aproape de sursa generatoare. Ventilația este
construită pentru a preveni intrarea contaminanților în zona de respirație a angajatilor.
Fig.9 Chiuvete cu exaustare la nivelul sursei generatoare
c) Depozitarea substanțelor periculoase în dulapuri special ventilate;
Fig.10 Dulap special pentru substante periculoase

d) Depozitarea substantelor periculoase pe tăvi de retenție pentru a se evita deversarea

necontrolată;
Fig.11 Exemplu de tavi retentie folosite in Magna Craiova
e) Folosirea de kit absorbant în situatia deversării necontrolate.
Fig.12 Exemplu de kit absorbant folosit în Magna Craiova
Concluzii:
Managementul eficient al substanțelor chimice și legislația care reglementează gestionarea lor

include:
 prioritizarea eficientă a folosirii substanțelor chimice în baza evaluării de risc care să ia în

considerare atât datele referitoare la pericolul pe care-l implică utilizarea cât și gradul de expunere
al omului și mediului la acea substanță;
 reducerea gradului de expunere pentru om și mediu până la limitele de siguranță admise;
 comunicarea eficientă, oferindu-le lucrătorilor date relevante și suficiente;
 Identificarea de metode tehnice alternative și viabile din punct de vedere al costului.
Bibilografie:
Regulamentul REACH
Magna Standards

MANAGEMENTUL SUBSTANŢELOR PERICULOASE IN INDUSTRIA DE PETROL SI GAZE
[Font Calibri 14, spațiere 1 rând], centrat
M. ANTONESCU1
M. A. GUȚĂ1*
S. C. DIMULESCU
1
Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj, SSM,Tg Jiu, Str.14 octombrie, nr.154
alin.guta@itmgorj.ro
Cuvinte cheie: substanțe periculoase, management, fișe cu date de securitate
Rezumat: Industria extractivă de petrol și gaze utilizează și produce o varietate de produse chimice pentru
facilitatile sale. Pentru a crea locuri de muncă sănătoase, toți cei implicați trebuie să ridice gradul de
conștientizare a pericolelor specifice prezentate de substanțele chimice în industria de extracție. Dacă
lucrează în aceasta industrie, lucrătorii trebuie să fie conștienți de riscurile chimice, de rolul și
responsabilitatea lor în controlarea acestor riscuri.
1.1. Managementul substanţelor periculoase
Principalele etape ale managementului substanţelor periculoase includ selecţia, achiziţionarea,
utilizarea, depozitarea, manipularea, transportul substanţelor periculoase si eliminarea
reziduurilor sau a deşeurilor rezultate din utilizarea acestora. Pentru a susţine acest proces, se
stabileşte un sistem de informare care cuprinde documente si înregistrări actualizate periodic
[registrul de substanţe periculoase, dosarul cu fişe codate de securitate, inventarul substanţelor
periculoase, evaluarea riscurilor.
Fig.1. Participanţi în fiecare faza a procesului de Management al Substanţelor Periculoase

1.1.1. Registrul substanţelor periculoase

Registrul substanţelor periculoase este o baza de date electronica administrata de Responsabilul
cu substanţele periculoase din Companie. Registrul substanţelor periculoase este o listă cu
denumirile substanţelor chimice periculoase utilizate, manevrate si depozitate în cadrul
Companiei, şi este însoţit de dosarul cu fişe cu date de securitate pentru fiecare produs chimic
periculos din registrul respectiv.
Modelul pentru Registrul substanţelor periculoase este prezentat in tabelul următor.
1.1.2. Fişele cu date de Securitate
Fişele cu date de securitate pentru toate substanţele periculoase trebuie să fie disponibile în limba
româna la locul operaţiunii, pentru toţi angajaţii şi contractorii implicaţi. Fişele cu date de
securitate valabile ale substanţelor utilizate, sunt afişate pe durata utilizării într-un loc vizibil;
aceste documente nu substituie procedurile operaţionale sau instrucţiunile de lucru.
Fişele tehnice de securitate sunt puse la dispoziţia utilizatorilor conform fluxului de informare de
mai jos.
Fig.2. Fluxul de distribuţie al Fiselor cu date de Securitate

1.1.3. Inventarul substanţelor periculoase

Inventarul substanţelor periculoase identifica volumele depozitate si locaţiile, consumul anual,
dimensiunea pachetelor, gama de cantităţi depozitate, zonele de lucru unde se folosesc
substanţele respective, trimiteri la conţinutul aplicabil al fişei cu date de securitate.
1.1.4. Consideraţii privind evaluarea riscurilor
Managementul substanţelor periculoase tine cont de ierarhia masurilor de control:

 Evitare/eliminare↔ eliminarea utilizării substanţelor periculoase ori de câte ori este posibil
 Substituţie↔ înlocuirea substanţelor periculoase cu substanţe mai puţin periculoase când
este posibil
 Reducere↔ procesele sunt proiectate/modificate, astfel încât sa se reducă necesitatea
utilizării de substanţe periculoase
 Separare/izolare prin masuri tehnice de control↔ astfel încât sa se reducă expunerea la
substanţe periculoase şi riscul unor pierderi de conţinut
 Masuri de control administrative ↔ instrucţiuni de lucru, liste de verificare
 Instruire personal
 Echipament individual de protecţie
Ierarhia masurilor de control poate fi schematizata conform Fig 3 :
Fig 3. Ierarhia masurilor de control/eliminare a riscurilor
Evaluarea riscurilor ia în considerare aspecte precum: pericolele existente, fisa cu date de

securitate, nivelurile de expunere, impactul asupra mediului, supravegherea stării de sănătate,
cantitatea de substanţa folosită, utilizarea unor tehnici neadecvate ce duc la o expunere mai mare,
lucrători singuri, căile de expunere relevante (inhalare, ingestie, contact cu pielea).
1.2. Transportul substanţelor periculoase

Transportul substanţelor periculoase care intra sub incidenta ADR se face numai cu personal
certificate profesional si ADR, folosind vehicule certificate corespunzător tipului de marfa
transportata. Echipamentele folosite pentru încărcarea/descărcarea recipientelor/stelajelor (e.g.
motostivuitor, macara articulata) sunt verificate/certificate conform cerinţelor legale
(ISCIR).Vehiculul este dotat cu sistem integrat de monitorizare [IVMS], iar în cazul unui accident
rutier, se activează funcţia de alarmare pentru a obţine sprijin de la Centrul de urgenţă. În cazul
unui accident care implică substanţe periculoase, echipele de intervenţie pot interveni eficient
dacă deţin informaţiile corecte de la conducătorul autocamionului, din documentul de transport,
fisa cu date de securitate, semnalizările transportului [fisele cu date de securitate nu pot fi folosite
daca sunt implicate mai multe substanţe din clase de pericol diferite].
1.3. Manevrarea substanţelor periculoase

La manevrarea substanţelor periculoase se respecta în mod obligatoriu prevederile
procedurilor/instrucţiunilor de lucru. Manevrarea substanţelor periculoase se realizează numai de
către lucrători special instruiţi si apţi din punct de vedere medical. Lucrătorii sunt informaţi
corespunzător cu privire la riscurile asociate substanţei periculoase pe care o manevrează şi au
acces la fişele cu date de securitate ale furnizorului. La locul lucrării, este adusa numai cantitatea
de substanţă periculoasă necesară pentru lucrarea ce trebuie efectuată imediat. Substanţa
periculoasă rămasă, este depozitată în recipiente corespunzătoare şi în locuri special destinate.
1.4. Depozitarea substanţelor periculoase

Locul de amplasare a depozitelor este uşor accesibil pentru vehicule [inclusiv pentru cele cu
gabarit mare de transport, de pompieri], situat departe de zonele de lucru si de cele locuite,
organizat pe clase de produse distincte identificabile fără risc de confuzie, prin utilizarea clasificării
de etichetare, cu acces limitat doar pentru personalul autorizat, prevăzut cu protecţie împotriva
furturilor.
Inventarul, fişele cu date de securitate, procedurile de lucru pentru încărcare/descărcare şi
depozitare sunt permanent disponibile.
La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie sa se tină seama de
comportarea lor specifică în caz de incendiu, atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă, cât şi de
compatibilitate faţă de produsele de stingere. Substanţele periculoase sunt depozitate astfel încât,
cele incompatibile să nu se amestece în caz de deversare [e.g. substanţele inflamabile nu sunt
depozitate împreună cu cele oxidante]
Matricea de segregare este afişată şi personalul din depozit este instruit în legătură cu acest
aspect
Toate echipamentele utilizate în depozite respectă reglementările privind zonele cu risc de
incendiu şi explozie. Mijloacele de stingere a incendiilor şi de acordare a primului ajutor trebuie să
fie disponibile în locuri accesibile, semnalizate corespunzător, căile de evacuare trebuie sa fie
degajate si semnalizate la rândul lor.
Fig.4. Depozitare şi etichetare substanţe chimice
1.5. Monitorizarea expunerii si supravegherea medicala
Noxele profesionale sunt acei factori care caracterizează mediul de lucru si care afectează în mod
negative sănătatea angajaţilor, cauzând sau favorizând boli si/sau reducerea capacităţii de muncă.
Monitorizarea expunerii la substanţe chimice periculoase, este importanta pentru prevenirea

riscului de boli profesionale. Periodicitatea pentru măsurarea noxelor chimice, fizice si biologice la
locurile de muncă este stabilita în Planul de prevenire si protecţie al Companiei rezultat în urma
evaluării riscurilor. Perioada dintre doua determinări succesive nu poate fi mai mare de 1 (un) an.
1.6. Situaţii de urgenţa
Exista Planul de răspuns pentru scenarii privind situaţiile de urgenţă, iar exerciţiile sunt efectuate
cel puţin anual, în conformitate cu cerinţele legale si ADR. Planul de răspuns la situaţii de urgenta
care anticipează situaţiile posibile si defineşte răspunsurile adecvate pentru a reduce efectele
negative asupra angajaţilor, contractorilor, vizitatorilor, mediului si comunităţii face referire cel
puţin la:
Locaţiile unde sunt depozitate cantităţi semnificative de substanţe periculoase
Personalul cu responsabilităţi în situaţii de urgentă
Echipamentul de prim ajutor [staţia de spălare a ochilor, duşurile de urgentă] disponibil ori
de câte ori este necesar
Asigurarea de antidoturi adecvate
Informaţiile privind urgentele medicale, spitalele care se pot ocupa de incidente chimice
1.7. Audit si inspecţii
Audit-urile si inspecţiile sunt efectuate pe baza planului anual aprobat pentru activităţile care
implica substanţe chimice periculoase, de către angajaţii proprii, şi/sau de către contractori. Se
efectuează inspecţii frecvente si un audit anual pentru a asigura practici corecte de utilizare,
depozitare şi transport. Sunt întreprinse acţiuni imediate pentru corectarea deficienţelor
identificate. La efectuarea inspecţiilor sunt utilizate liste de verificare conform Fig.3
Fig 5. Lista de verificare a conformării
2. Concluzie
Obiectivul acestui Proces de Management , este de a stabili si a proteja lucrătorii împotriva

riscurilor asociate substanţelor periculoase [produse chimice], de a preveni şi/sau de a reduce
incidenţa bolilor profesionale şi a leziunilor care rezultă din utilizarea acestor substanţe la locul de
muncă, şi de a ridica nivelul protecţiei reprezentanţilor comunităţii si mediului înconjurător.
Deviza Companiei noastre este
<< Fiecare lucrător , la sfârşitul zilei de lucru, trebuie să se întoarcă sănătos acasă, la familie >>
Bibliografie
 Acordul european privind transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (2013) [ADR4]
(HG 1374/2000)
 HG 937/2010 cu privire la clasificarea, ambalarea si etichetarea substanţelor periculoase
 HG 1218/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor agenţilor chimici
 HG 1408/2008 cu privire la clasificarea, ambalarea si etichetarea mărfurilor periculoase

 HG 1425/2006 privind aplicarea Legii 319/2006 actualizata
 Legea 307/2006 cu privire la stingerea incendiilor
 Legea 319/2006 privind sănătatea si siguranţa angajaţilor
 Regulamentul CLP 1272/2008
 Regulamentul REACH (CE) 1907/2006
 Directiva 2004/37/CE/ HG 1093/2006 referitoare la produsele cancerigene si mutagene
 Directiva 92/58/CEE/ HG 971/2006 referitoare la semnele de siguranţa
 Directiva 67/548/CEE modificată şi adaptata la progresul tehnic privind actele cu putere de
lege
referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substanţelor periculoase (HG 1408/2008)
 Directiva 91/155/CEE modificata prin Directiva 2001/58/CE privind normele detaliate pentru
sistemul de informaţii specific referitor la substanţe periculoase (fişele cu date de securitate)
 Directiva 96/82/CE & deciziile ulterioare privind controlul asupra riscului de accidente majore
care implica substanţe periculoase
 Directiva 94/9/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind legislaţiile statelor membre
referitoare la echipamentele si sistemele de protecţie destinate utilizării în medii potenţial
explozive
 Directiva 1999/92/CE privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţiei
sănătăţii lucrătorilor expuşi unui risc potenţial în medii explozive (HG 1058/2006)
Managementul substan
[Font Calibri 14p, spa

spațiere 1 rând, centrat]
INSTALATII DE DESULFURARE GAZE ARSE
[Font Calibri 14, spa
spațiere 1 rând], centrat
G. O. ROMANESCU1
D. CURCĂ 1*
Sabin Cristinel DIMULESCU
1
Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj, SSM,Tg Jiu, Str.14 octombrie, nr.154
dorin.curca@itmgorj.ro
Cuvinte cheie: instalație,
ție, desulfurare, gaze arse
Rezumat: Pentru reducerea SO2 din gazele de ardere rezultate din arderea lignitului, de la concentra
concentrațiile de
SO2 de la 5600 mg / Nm3 la mai pu puțin de 200 mg / Nm3, se utilizează instalații
ții de desulfurare de tip umed
(calcaros).
În acest proces, SO2 reacționează
ționează cu un absorbant (calcar)
(calcar); din reacție
ție rezultă un nou produs secundar,
adică gips.
Instalațiile
țiile de desulfurare ale termocentralei Turceni sunt instalate în unitățile de alimentare din aval 3, 4, 5
și 6.
Componentele instalației ției de desulfurare a gazelor de gaze
1) Manipularea calcarului (pre-concasor,
concasor, depozitare, concasor, frezare)
2) Absorber
3) Sistem de preparare, transport, depozitare și evacuare a gipsului rezultat din procesul de desulfurare
desulfurar
1. Introducere
PREZENTAREA UNEI INSTALATII DE DESULFURARE GAZE ARSE

Instalaţiile de desulfurare de tip umed (calcar) sunt folosite pentru reducerea SO 2 din gazele arse
rezultate în urma arderii lignitului, de la concentraţii de SO 2 de 5600 mg/Nm3 la mai puţin decât
200 mg/ Nm3.
În acest proces SO2 reacţionează cu un absorbant (calcar); din reacţie rezultă un nou co co-produs
secundar, ş.a. ghips.
Instalaţiile de desulfurare de la Termocentrala Turceni sunt instalate aval de blocurile energetic 3,
4, 5 şi 6.
Una din condiţiile principale pentru funcţionarea blocurilor energetice o reprezintă încadrarea
acestora în condiţiile impuse de Directiva EC 75/CE/2010 pentru prevenirea şi controlul integrat al
poluării.
În conformitate cu HG nr278/2013 (transpunerea Directivei EC 75/CE/2010) instala instalaţiile mari de
ardere de tipul I cu puterea termică > 500 MWt trebuie să respecte valori limită de emisie (VLE),
pentru bioxidul de sulf, de 200 mg/Nm3
Instalaţiile de desulfurare de tip umed, (calcar) sunt instalaţii ce se folosesc pentru reducerea
concentraţiei de SO2 din gazele arse rezultate în urma arderii cărbunelui de la 5600 mg/ Nmc la
sub 200 mg/ Nmc.
În cadrul acestui proces, SO2 reacţionează cu agentul de absorbţie (calcar) în urma reacţiei
rezultând un produs nou, gips.
La Termocentrala Turceni instalaţiile de desulfurare sunt montate în avalul blocurilor energetice
3,4,5 şi 6.
Efectul poluarii cu oxizi de sulf, rezultati din arderea combustibililor fosili (carbunele), poate avea
loc fie direct fie indirect prin degradarea mediului sau a vietii.
Sistemul de desulfurare implementat este de tip umed, utilizând ca substanţă absorbantă calcarul
şi rezultând ca produs secundar din procesul de reţinere a dioxidului de sulf, gipsul ce poate fi
folosit ca materie primă în fabricile de ciment.
Dioxidul de sulf SO₂₂ este anhidrida acidului sulfuros H₂SO₃. El este un gaz incolor, iritant al
mucoaselor, cu un miros înțepător
țepător și gust acrișor. Gazul este toxic, se dizolvă bine în apă, formând
acizi sulfuroși.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALATIE DE DESULFURARE GAZE ARSE

1) Gospodăria de calcar
2) Instalaţia de absorbţie a SO2
3) Instalaţia de preparare, transport, stocare şi evacuare a gipsului rezultat din procesul de
desulfurare
3. Gospodăria de calcar
Calcarul necesar în procesul de desulfurare este transportat cu ajutorul mijloacelor auto, cântărit
şi descărcat în staţia de descarcare.
Staţia de descărcare este dotata cu 2 x 2 posturi de preluare sub care sunt amplasate 2
transportoare cu bandă – unul în funcţiune şi celălalt în rezervă. Sistemul de procesare al pietrei
de calcar este prevazut să fie 100% redundant, respectiv o linie în funcţiune şi alta în rezervă.
Prin intermediul acestor transportoare, calcarul concasat primar în carieră şi adus în staţia de
concasare la o granulaţie de 70 – 150 mm, este introdus în doua pre-concasoare
concasoare cu fălci, care
reduc granulaţia la sub 50 mm, iar apoi stocat într

într-un
un depozit închis, cu o capacitate de 10 zile (2
x 6000t), calculat în condiţiile de funcţionare a 4 blocuri energetice în sarcină.
Din depozit, piatra de calcar este preluată de doua linii: maşina de scos calcar din depozit –
transportorul aferent maşinii de scos – elevator – concasor cu ciocane – elevator-
elevator transportoare de
transfer.
2. Instalaţia de absorbţie a SO2
Gazele de ardere provenite din arderea lignitului în cazan vor fi epurate într într-un absorber de tip
turn prin spalare în contracurent cu soluţie de calcar cu concentraţia masică de 30%.
Debitul de gaze de ardere necesar a fi tratat în ca cazul
zul cazanelor de 1035t/h este de 1 723
000 Nm3/h uscat la 6% O2.
uscat) a fost măsurat, fiind de 5.600 mg/Nm3 uscat la 6%O2, iar
Conţinutul de SO2 (la 6% O2-uscat)
conţinutul de pulberi – max 100mg/Nm3.
Cu toate că generatoarele de abur sunt încadrate la categoria “instalaţii mari de ardere de
tipul I”, iar pentru acestea – conform legii – limita normată este în prezent de 400 mg/Nm 3 SO2
substanţa poluantă în gazele de ardere, totuşi ca tintă a fost fixată o valoare de 200 mg/Nm 3
anticipându-se că legislaţiaia va fi modificată în sensul scăderii valorii limită.
Gazele de ardere desprăfuite prin intermediul electrofiltrelor cu o temperatură de 140 – 150 0C
sunt introduse în absorber deasupra rezervorului de reacţie.
La intrare, gazele sunt prespălate cu apa de proces sau soluţie de calcar. Apoi acestea intră în
interiorul absorberului şi sunt spălate în contracurent de către soluţia de calcar, aceasta fiind mai
apoi colectată la partea inferioară a absorberului şi recirculată.
Recircularea se face cu ajutorull pompelor de recirculare ale absorberului, una pentru fiecare nivel
de pulverizare plus una de rezervă.
Aerul necesar oxidării este injectat în rezervorul de reacţie de 6 suflante, una în funcţiune pentru
fiecare absorber, plus câte una de rezerva pentru doua absorbere.
În rezervorul de reacţie iau naştere cristalele de gips.
Din acest rezervor şlamul de gips este drenat cu ajutorul pompelor de şlam şi transportat fie către
instalaţiile de uscare – în vederea obţinerii de gips vandabil, fie către instalaţ
instalaţiile
iile de evacuare.
Gazele curăţite sunt evacuate pe un nou coş amplasat deasupra absorberului, denumit coş umed,
după ce au fost trecute printr-un un eliminator de picături. Această modalitate de evacuare a gazelor
curate a fost aleasă deoarece este cea care simplifică cel mai mult procesele din punct de vedere
tehnic şi este totodată şi cea mai puţin costisitoare.
Coşul de fum este susţinut de o structură metalică şi are la vârful său cca 120 m de la nivelul
solului, înălţime care asigura o dispersie adecvată a gazelor de ardere.
Pentru cazurile de avarie a fost prevăzut un rezervor de avarie unde să fie deversată întreaga
cantitate de soluţie din absorber. După rezolvarea problemelor, soluţia va fi pompată înapoi în
absorber cu ajutorul unei pompe aferente re rezervorului.
3. Instalaţia de preparare, transport, stocare şi evacuare a gipsului rezultat din procesul de

desulfurare
Aşa cum am arătat mai sus în rezervorul absorberului în urma reacţiilor chimice ia naştere ghipsul
sub formă de cristale.
Şlamul de gipsps extras din rezervorul absorberului are o densitate ce variază în jurul valorii de 15%
şi de aceea trebuie să fie deshidratat în vederea îndeplinirii cerinţelor pentru comercializarea sa ca
şi material brut de înaltă calitate pentru industria gipsului.
Gipsul
ipsul este deshidratat în două etape, prima etapă fiind constituită din baterii de hidrocicloane, iar
a doua din filtre cu banda sub vid. În mod alternativ, există posibilitatea descărcării suspensiei de
gips prin intermediul unor rezervoare de transfer du după
pă prima etapă de deshidratare, într-una
într din
cele două staţii de pompe Bagger sau întrîntr-una
una din cele două staţii de evacuare a zgurii şi cenuşei
rezultate în urma arderii sub formă de şlam dens.
Fig.2. Flux tehnologic

Gipsul este produs în mod continu în bazinul de reacţie al absorberului. Pentru a păstra densitatea
suspensiei în intervalul de lucru dorit (conţinutul de substanţe solide a suspensiei de cca 15 %),
suspensia de gips trebuie să fie drenata din absorber.
Suspensia din absorber este pompată îîn n staţia de hidrocicloane a suspensiei de ghips (trebuie
facuta precizarea ca mai exista o statie de hidrocicloane aferenta morilor umede cu bile pentru
piatra de calcar) unde este deshidratată. Hidrocicloanele sunt proiectate pentru a reduce debitul
de lichid
chid astfel incat concentratia substanţelor solide sa fie de aproximativ 50 %. Debitul de apa
reziduala rezultat conţine aproximativ 3 % particule fine de ghips sub formă solidă.
Debitul hidrociclonului de gips fie, pe de o parte, este transferat înapoi către absorber, în cazul în
care conţinutul de substanţe solide este mai mic decât este necesar, fie, pe de altă parte, este
transferat către filtrele de vid fie către rezervoarele de transfer a suspensiei de gips.
După filtrarea prin filtrul de vid, gip
gipsul
sul cu umiditatea mai mică sau egală cu 10 % este direcţionat
către clădirea de depozitare a gipsului. Filtratul care provine din banda de vid este transferat prin
forţa gravitaţională către rezervorul de recirculare a suspensie de gips.
Componentele principaleipale ale staţiei de drenare a slamului de ghips sunt:
 Pompele de drenare ale absorberului
 Staţia de hidrocicloane pentru slamul de gips
 Filtrul cu banda sub vid
 Rezervoarele de recirculare a slamului de gips
 Pompele de recirculare a slamului de gips
 Rezervoarele pentru transferul slamului de gips

 Pompele de transfer a slamului de gips
Pompele de drenare ale absorberului

Pompele de drenare ale absorberului sunt instalate întrîntr-o
o clădire separate, a pompelor, şi sunt
prevazute cu un grad de rezervare de 100%. Numarul lor total este de 8 bucati, o pompa in
funcţiune şi alta în rezerva pentru fiecare unitate.
Acestea transferă slamul de gips prin conducte de la absorber la staţia de hidrocicloane a slamului
de gips. Pompele
mpele sunt echipate cu site în amonte pe partea de aspiraţie, pentru a putea reţine
substanţele solide (de exemplu, bucăţile de gips) care pot apărea.
Pompele instalate sunt pompe centrifuge cu flux simplu, cu o singură treaptă si pot fi demontate
şi/sau remontate sub formă de unitate individuală, fără a fi necesară separarea conductei de
aspiraţie şi livrare şi/sau a motorului de acţionare.
O măsura de presiune în conducta de aspiraţie a pompelor de drenare a absorberului este
introdusa pentru a proteja pompele împotriva obturării filtrelor. Filtrele sunt montate în bazinul
de decantare al absorberului.
Staţia de hidrocicloane pentru slamul de ghips
Staţiile de hidrocicloane pentru gips sunt amplasate în clădirea pentru uscarea şi depozitarea
gipsului. Hidrocicloanele de gips îndeplinesc două roluri diferite:
1. Pre-deshidratarea
deshidratarea şlamului de gips
2. Clasificarea cristalelor de ghips
În hidrociclon, şlamul de gips este deshidratat la o umiditate reziduală de aproximativ 50 %.

Acest debit concentrat al hidrociclonului,
iclonului, care conţine particule brute de gips, este direcţionat de
forţa gravitaţională şi este, fie transferat către rezervorul de recirculare a suspensiei de gips, iar de
acolo înapoi în absorber, în cazul în care conţinutul de substanţe solide este ma mai mic decât este
necesar, fie către filtrele cu banda sub vid sau rezervoarele de transfer a suspensiei de gips.
Conţinutul de substanţe solide al debitului rezidual este de aproximativ 3 % şi este format, în
principal, din particule fine şi de dimensiuni reduse de ghips, nemăturate, particule inerte, cenuşă
şi praf.
În modul de funcţionare al filtrului cu banda sub vid, marea parte a debitului rezidual este
returnată către absorber prin intermediul rezervorului de recirculare a suspensiei de gips, unde
carbonatul
arbonatul de calciu este dizolvat suplimentar iar cristalele mici de gips se pot mări în continuare.
O parte mai mică curge, datorită gravitaţiei, către rezervorul de transfer 2 sau 3 de unde este
descarcata la una dintre staţiile de pompe Bagger. Această măsură ajută la scăderea concentraţiei
de particule inerte şi, în special, a cenuşii din absorber. În principal, această măsură ajută la
asigurarea eliminării clorinelor introduse de gazele de ardere.
În modul de funcţionare a staţiei de pompe (debitul principal al hidrociclonului este evacuat către
staţia de pompe Bagger, în cazul unei densităţi ridicate în absorber) întregul debit rezidual se
întoarce către absorber prin intermediul rezervorului de recirculare a suspensiei de gips În acest
caz, nu este necesară evacuarea debitului rezidual, deoarece sunt eliminate suficiente clorine şi
particule inerte împreună cu suspensia de debit principal.
Filtrul cu banda sub vid
Două filtre cu banda sub vid sunt montate in instalatia de ghips.

Ambele sunt proiectate pentru o cantitate de slam de gips produsa in cazul functionarii a doua
unitati la sarcina maxima. Dacă funcţionează două absorbere, doar un singur filtru cu banda este
pus în funcţiune. Suspensia de alimentare rezultata de la staţia hidrocicloane este alimentată în
cutia de alimentare şi distribuită egal pe suprafaţa filtrului. Depresiunea produsă de pompele de
vid aspiră componentele lichide şi particulele foarte fine ale suspensiei de gips prin pânza de filtru,
în colectorul de vid)) unde este separat filtratul.
Filtratul curge datorită gravitaţiei către unul dintre rezervoarele de recirculare a suspensiei de gips,
de unde este direcţionat înapoi în absorber. Partea gazoasă este eliberată în atmosferă în urma
separării de către separatorul
ratorul de apă
Obiectivul filtrelor cu banda sub vid este deshidratarea gipsului până la un conţinut de umiditate
reziduală mai mic de 10 %. Stratul deshidratat (turta de ghips), care conţine cloruri datorită
cantităţii reziduale de lichid, trebuie să fie spălat cu ajutorul unei cutii de spălare care distribuie
apa de spălare, alimentata de pompa de spălare a stratului de ghips, în mod egal pe suprafaţa
stratului. Vidul aspiră această apă în stratul de gips, unde înlocuieşte lichidul cu particule de gips şşi,
prin urmare, reduce conţinutul de clorură la valoarea necesară de mai puţin de 100 ppm.
Dispozitivele de măsurare controlează strict funcţionarea pânzei şi a benzii.
Fiecare filtru cu banda este format din:
 1 Pompă de vid
 1 Rezervor de spălare turtaurta gips
 2 Pompe de spălare turta de gips gips– redundanta 100%
 1 Rezervor de spălare a pânzei
 2 Pompe de spălare a pânzei - redundanta 100%
 1 Separator de apă
 1 Colector vacuum
Suprafaţa de filtrare rămasă este ne necesară
cesară pentru deshidratarea stratului de gips la un conţinut de
umiditate mai mic de 10 %. Procesul de deshidratare este controlat de un dispozitiv de măsurare a
grosimii stratului, care presupune păstrarea constantă a grosimii stratului prin modificarea tturaţiei
benzii în conformitate cu sarcina de gips.
Pânza de filtru este o banda rotativă. Pompa de vid creează un vid în partea de sub banda. La
capătul filtrului cu banda, stratul de gips deshidratat este descărcat în depozitul de gips cu ajutorul
transportoarelor cu banda.
Banda mobilă din cauciuc este susţinută de o platformă cu role şi etanşată de cutia cu vid cu
ajutorul benzilor glisante care, de asemenea, sunt etanşate.
Această lubrifiere şi etanşare este alimentată, de asemenea, de pompa de spăla spălare a pânzei către
punctele de conectare de pe cutia de vid. Pentru a îndepărta particulele de gips de pe benzile
glisante, acestea sunt curăţate cu ajutorul unei duze a conductei de spălare, amplasata în partea
de alimentare. Debitul apei de proces, lubrif
lubrifiere,
iere, etanşare şi spălare a pânzei, este controlat de
debitmetre şi manometre. Nivelul apei din rezervorul de spălare a stratului este controlat cu
ajutorul unui comutator de debit conectat la sursa de alimentare a apei de procesare.
Banda este acţionată cu ajutorul unui mecanism de acţionare controlat cu un convertor de
frecvenţă. Pe banda, sunt conectate pânzele de filtrare. Banda este asigurată cu mici caneluri şi
găuri în mijlocul acesteia, pentru a evacua filtratul de gips. Astfel, este posibilă menţi menţinerea
aspiraţiei pe întreaga lăţime a ei. Aspiraţia este creată de pompa de aspiraţie. Apa este colectată în
rezervorul de spălare a pânzei. Această apă este utilizată pentru etanşarea, glisarea şi spălarea
pânzei de filtru. În timpul procesului de deshidr
deshidratare,
atare, particulele fine de gips, cenuşă, etc., pot
pătrunde în pânza de filtru şi pot influenţa negativ procesul de spălare şi de deshidratare. Prin
urmare, pânza de filtru este spălată în mod continuu cu ajutorul pompei de spălare a pânzei care
alimenteazăă duzele şi conductele de spălare ale sistemului de apă pentru spălarea pânzei. După
spălarea pânzei, apa va fi colectată întrîntr-oo tavă pentru captarea picăturilor şi transportată în
rezervorul de spălare a stratului de gips Utilizând o pompă de spălare a st stratului
ratului de ghips, această
apă va fi utilizată pentru spălarea stratului şi transportată deasupra filtrului cu banda.
Caracteristicile gipsului rezultat sunt:
- Puritate (CaSO4 2H2O) > 95 % (dry basis)
- Continut de umiditate < 10 wt%
- Cl- < 0.01wt%
- dimensiune particule > 35 μm
- valoare pH intre 6 to 8
Rezervoarele de recirculare a suspensiei de ghips
La fiecare unitate este montat câte un rezervor de recirculare a suspensiei de gips.

În rezervorul de recirculare al suspensiei de gips, este colecta
colectată
tă suspensia de gips care provine de
la deshidratare şi care trebuie să fie pompată înapoi în absorber. Aceste debite de suspensie au
origini diferite şi pot fi:
- Întregul debit rezidual sau cea mai mare parte din debitul rezidual provenit de la instala
instalatia
de deshidratare,
- Debitul principal al hidrociclonului suspensiei gips, în cazul în care nu este atinsă densitatea
din absorber pentru evacuarea suspensiei de gips
- Filtratul care provine de la filtrul cu banda sub vid.
- Suspensia de gips colectată în rezrezervorul
ervorul ingropat de drenaje din zona gospodariei de gips.
În mod alternativ, suspensia de gips care provine de la rezervorul ingropat de drenaje din zona
gospodariei de gips poate fi direcţionată către staţia de pompe Bagger, prin intermediul
rezervorului de transfer a suspensiei de gips.
Fiecare rezervor de recirculare a suspensiei de gips este echipat cu două pompe de recirculare a
suspensiei de gips, redundanta 100% , care fac transferul suspensiei de gips către absorber.
Rezervoarele pentru transferul suspensiei de ghips
În cadrul instalaţiei FGD Turceni, sunt montate trei rezervoare pentru transferul suspensiei de gips.
Două dintre aceste rezervoare au o funcţie dublă. În cazul în care instalatia de gips funcţionează cu
ajutorul staţiei de pompe Bagger (acest lucru înseamnă că debitul principal al hidrociclonului este
eliminat către una dintre staţiile de pompe Bagger), maxim două rezervoare pentru transferul
suspensiei de gips sunt în funcţiune.
Un rezervor deserveşte două unităţi. Al treitreilea
lea rezervor este rezervorul de stand-by.
stand Operatorul
poate selecta rezervoarele care funcţionează, precum şi rezervorul care rămâne în stand stand-by. În
cazul în care instalaţia FGD funcţionează cu ajutorul filtrului cu banda sub vid (acest lucru
înseamnă că debitul
bitul principal al hidrociclonului este eliminat către filtrul cu banda, unde este
deshidratat), debitul rezidual al hidrociclonului trebuie să fie eliminat sub formă de apă reziduală
către una din staţiile de pompe Bagger. În acest mod de operare, unul di dintre
ntre rezervoarele pentru
transfer a suspensiei de gips 2 sau 3 are rolul de rezervor pentru apa reziduală. O parte din debitul
rezidual al hidrociclonului, din cele patru unităţi, este direcţionată către acest rezervor. Celălalt
rezervor are rolul de rezervor
vor de rezerva (stand
(stand-by).
by). Fiecare rezervor pentru transferul suspensiei
de gips este echipat cu două pompe de transfer a suspensiei de gips redundante 100%, transferul
suspensiei de gips, fie către staţia de pompe Bagger statia 1, fie către pompele Bagger staţia 2.
Rezervorul de evacuare a absorberului

Pentru cazurile de avarie, este prevazut un rezervor de evacuare, unul pentru toate cele patru
absorbere, avand trei agitatoare orizontale.
Acest rezervor este utilizat pentru a înmagazina întreaga suspen
suspensie
sie provenită de la un bazin de
decantare al absorberului, în timpul activităţilor de inspecţie şi întreţinere. Golirea absorberelor
este realizată de pompele respective de drenare iar reumplerea absorberelor este realizată de
pompa de retur pentru evacuarea ea Rezervorul este cilindric, vertical, fabricat din oţel carbon care,
din motive de protecţie împotriva corosiunii, este echipat cu o căptuşire interioară. Pentru a
împiedica sedimentarea conţinutului de substanţe solide din suspensie, ss-au montate trei
agitatoare
gitatoare orizontale . În cazurile în care nu se mai poate transfera soluţia de ghips din rezervorul
de avarie înapoi în absorber, acesta este conectat
conectat- prin conducte - cu staţiile de pompe Bagger,
respectiv cu staţiile de şlam dens.
Descrierea instalatiei de manipulare a gipsului
Scopul principal al acestei instalaţii este acela de a asigura preluarea gipsului deshidratat de la
deversarea benzii filtrului cu banda sub vid şi transportul acestuia la depozitul de ghips.
Schema de benzi transportoare a fost proiectată – la fel ca şi în cazul gospodăriei de calcar – cu un
grad de rezervare de 100%, respectiv doua fluxuri unul în funcţiune, celălalt în rezervă.
Gipsul deversat de la oricare dintre cele doua filtre cu bandă sub vid este preluat de un
transportorr de transfer cu banda. Ambele transportoare cel în functiune si cel in rezerva descarca
gipsul intr-o
o palnie prevazuta la partea inferioara cu un pantalon. Prin intermediul acestei pâlnii
pantalon, oricare transportor de transfer poate deversa pe oricare din cele doua transportoare de
stocare.
Transportoarele de stocare sunt benzi reversibile şi mobile care preiau gipsul de la benzile de
transfer prin intermediul pâlniei de deversare şi îl aranjeaza sub formă de stivă în depozit.
Gipsul rezultat în urma desulfurării
esulfurării gazelor arse are o calitate foarte bună, asemănătoare cu a
gipsului natural.
Un depozit de gips dimensionat pentru 5 zile de funcţionare a tuturor celor 4 unităţi la plină
sarcină (11 000t) va stoca producţia de gips. Cu ajutorul unei maşini de scos tip reclaimer, gipsul va
fi transferat pe un transportor care va deversa în doi buncări; fiecare dintre aceştia va fi prevăzut
cu două jgheaburi de deversare pentru încărcarea a 4 camioane simultan. După încărcare,
camioanele vor fi cântărite.
[Font Calibri 11p, spațiere
iere 1 rând, centrat]
Bibliografie [Font Calibri 12p, bold, spa
spațiere 1 rând, aliniat la stânga, spațiu
iu după paragraf 6 p]
1) - Directiva EC 75/CE/2010 (Legea 278/2013) pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării
2) - Maria-Teresa Calvete, ANPM – JASPERS Ghiduri sectoriale pentru Evaluarea Impactului asupra
Mediului, Proiecte pentru instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere aplicate instalaţiilor mari de ardere
3) -Directiva
Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor de anumiţi polu
poluanţi
anţi în aer din instalaţiile mari de ardere
4) -Kluge,
Kluge, V.: Metode de desulfurare la cazane clasice, Colocvia CAER, Sinaia, 1983
5)- Hristescu, G., s. a., Tehnologii de desulfurare, Energetica, seria A, nr. 4, 1994
6) - Ataman, E., Reducerea emisiilor de de bioxid de sulf prin desulfurarea gazelor de ardere, energetica,
seria A, nr. 2, 1994
7) - Dragos, L., Savu, A., Desulfurarea umeda cu calcar a gazelor de ardere provenind de la cazane
functionand pe pacura, carbune sau mixte, Energetica, seria A., nr. 4, 1994
8) - Studiul SAPROF care au relevat necesitatea dezvoltarii si implementarii Proiectului prin montarea unor
instalatii de reducere a emisiilor poluante de dioxid de sulf (SO2)
(SO2)- elaborat de Tokyo Electric Power Services
TEPSCO Japonia (dec 2003),
9) - Studiul de fezabilitate pentru montarea unor instalatii de reducere a emisiilor poluante de dioxid de sulf
(SO2)- elaborat de ISPE – Bucuresti ( mai 2004)
STUDIUL COMPONENTELOR DE LOGISTICĂ A MĂRFURILOR PERICULOASE (A.D.R.)
R. D. Savu, E. Vlăduți
Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți

ramona.savu@itmmehedinti.ro; eugen.vladuti@itmmehedinti@ro
Cuvinte cheie: gaze tehnice sub presiune, gaze inflamabile, construcții metalice, proceduri operaționale
Rezumat: Mărfurile periculoase sunt acele mărfuri care, prin natura lor, pot produce avarii celorlalte
mărfuri din imediata apropiere, pot produce prejudicii sistemului de transport sau de depozitare / stocare,
pot periclita viața sau sănătatea echipajului sau, și mai grav, pot influența stabilitatea mediului în care se
regăsesc. Cele mai serioase probleme pe care le pun aceste materiale sunt legate de transportarea și
depozitarea lor. Dacă în timpul utilizării reguile foarte stricte de manipulare sunt, de obicei, respectate, în
cazul transportării rutiere, feroviare sau navale intervin varii și nenumărați factori perturbatori care pot
activa o acțiune a acestor substanțe asupra mediilor din jur. Din acest motiv, cele două elemente de
logistică amintite anterior sunt complex reglementate la nivel internațional de „Acordul European referitor
la transportul rutier international de marfuri periculoase” (A.D.R.), incheiat la Geneva la 30 septembrie
1957. Ultima actualizare a A.D.R. a fost elaborată de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa,
Comitetul pentru transporturi interioare, în anul 2016, cu aplicare de la 1 ianuarie 2017. Foaia de parcurs
pentru aderare la A.D.R. consideră responsabilități extinse și complexe, de la nivel de minister până la
agentul economic implicat, acesta trebuind să participe pro-activ la prevenirea accidentelor la locul de
muncă, centre de formare profesională etc. Studiul derulat a vizat respectarea de către furnizorii și
utilizatorii de gaze tehnice inflamabile (2.1 și 2.2) a procedurilor A.D.R. de ambalare și implicit de marcare a
ambalajelor, de marcare și etichetare a coletelor, de placardare și semnalizare portocalie a unităților de
transport, stabilește documentația necesară pentru a se realiza un transport de mărfuri periculoase,
condițiile și mijloacele de stingere a indendiilor, stabilește structura echipamentelor pentru protecție
personală și colectivă, pregătirea minimă necesară pentru cel care efectuează transportul de mărfuri
periculoase, obligațiile agenților economici implicați în transportul mărfurilor periculoase, precum și
condițiile specifice de inspecție și omologare a suprastructurilor montate pe vehicule / nave. Pentru aceasta
au fost auditați 5 agenți economici din județul Mehedinți, producători de structuri metalice, utilizând
acetilenă și propan pentru diverse operații tehnice, precum și principalul furnizor de gaze tehnice din județ.
Elementele de auditare aplicate în cadrul studiului au evidențiat o relativ bună aplicare a procedurilor
A.D.R., micile neconformități fiind rezolvate în foarte scurt timp și fiind strict legate de disciplina operării și
de nerespectări accidentale datorate unor rutine. Concluziile studiului au fost: agenții economici auditați
cunosc reglementările A.D.R. și au întocmite la zi documentele solicitate de către aceasta. Transportarea,
manipularea și depozitarea buteliilor de acetilenă și propan sunt conforme cu legislația în vigoare. Punctele
slabe au fost legate de operarea necurentă a acestor butelii de către personal necalificat pentru astfel de
operații și de neasigurarea buteliilor la finalul zilei de lucru sau în pauzele dintre operații.
1. Introducere
Utilizarea gazelor tehnice în industrie este o necesitate pentru entitățile tehnice producătoare și o
potențială sursă de riscuri pentru toate entitățile care vizează elementele de logistică aferente
acestor materiale, de la producătorul lor, până la transportator, stocator și utilizator. Există,
așadar, mai multe etaje ale analizei risurilor implicate și, dacă la producător aspectele legate de
securitate sunt în cea mai mare respectate prin proiectarea capacității de producție, în cazul
celorlalte etaje nivelurile de identificare-evaluare-control ale riscului sunt eterogene.
Transportatorul este puternic restricționat în deciziile legate de condițiile de deplasare a gazelor
de către o legislație bine structurată. În Europa, transportul rutier de mărfuri periculoase este
reglementat de „Acordul European referitor la transportul rutier internațional de mărfuri
periculoase” – (ADR, A – Accord, D – Dangereuse, R – Route), încheiat la Geneva la 30 septembrie
1957, acest acord fiind elaborat la Geneva de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru
Europa. Cum ADR stabilește reguli comune țărilor europene pentru transportul mărfurilor
periculoase pe drumurile publice pe teritoriul lor si pentru trecerea frontierei, transportatorii
români au îmbrățișat fidel acest regulament și foarte rar există surprize cu efect negativ în acest
sens. Potențialele probleme ale logisticii gazelor tehnice explozive/neexplozive sub presiune sau
fără presiune, vizează, de obicei, etajele de stocare și de utilizare, cu etapele de manipulare
aferente. Conștientizând potențialul de risc [1], [2] a fost efectuată o evaluare a nivelului de
respectare a legislației actuale în ceea ce privește operarea cu gaze industriale cu potențial de risc,
în special cele din grupele 2.1 și 2.2. Evaluarea a avut o structură specifică auditării unui
management de risc industrial [1], [2]: aspecte legate de obligativitate, existența unei abordări
formale, structurate şi sistematizate, acoperirea tuturor operaţiilor pe întregul lor ciclu de viaţă,
integrarea cu managementul global al unităţii și cu managementul mediului, precum și
continuitatea implementării măsurilor de securitate.
2. Definirea parametrilor cercetării și condiții de derulare
Cercetarea a vizat evaluarea modurilor de manifestare a operațiilor de logistică aferente gazelor
tehnice utilizate în procesele de sudare și tăiere. Subiecții au fost 5 agenți economici din jud.
Mehedinți și un furnizor de gaze tehnice. Se vor nota simbolic acești subiecți cu AE1, ...AE6,
precizându-se pentru aceștia următoarele caracteristici (Tabelul 1):
Tabelul 1 Agenții economici auditați
Agent economic
AE1 AE2 AE3 AE4 AE5 AE6
Caracteristică
CM CM CM CM CM Distribuitor
Domeniu
navale navale feroviare energetice civile gaze
Personal 300-400 200-300 300-400 50-100 100-200 6
Utilizează gaze sub presiune DA DA DA DA DA DA
Utilizează gaze inflamabile DA DA DA DA DA DA
Dețin stocator de gaze lichefiate DA DA DA DA NU DA
Dețin numai butelii de gaze NU NU NU NU DA NU
Dețin și stocator și butelii de gaze DA DA DA DA NU DA
Personal speciali instruit pentru DA DA DA DA DA DA
operarea cu recipiente sub presiune 3 3 4 2 1 6
Personal adiacent operator cu gaze DA DA DA DA DA NU
sub presiune, fără instruire specială 43 41 49 18 22 0
Studiul a avut la bază un audit și interviuri ale personalului care operează buteliile de gaze sau
stocatoarele de gaze.
Gazele tehnice cele mai utilizate în sistemele de fabricație sunt oxigenul - gaz comburant, acetilena
și propanul – gaze carburante, ambele grupe utilizate pentru tăierea cu flacără a metalelor, pe de
o parte și gaze inerte sau neutre (argon, dioxid de carbon, amestecuri argon / dioxid de carbon,
azot) pentru crearea de medii speciale pentru derularea anumitor operații tehnologice. Dacă
oxigenul, propanul și gazele inerte sau neutre se pot găsi îmbuteliate sub presiune în recipiente de
6 m3, acetilena nu se poate îmbutelia sub presiune, ea fiind produsă în interiorul unei butelii în
care se găsesc laolaltă o masă poroasă și acetonă (reacția chimică dintre cele două producând
acetilena). Așadar, în primul caz există pericolul creat de presiunea din butelie, pe când în cel de-al
doilea caz există pericolul aprinderii. Singur, propanul, este predispus sursă pentru ambele situații
de pericol: explozie și inflamabilitate.
După cum s-a menționat anterior, auditul a vizat:
 Indicator I1: Cunoașterea și înțelegerea obligațiilor legate de operarea cu aceste gaze,
obligațiile reieșind din impunerile legale
 Indicator I2: Evidențierea și analiza modului de abordare a aplicării impunerilor legale și în
special a măsurilor strict de natură tehnică privind sănătatea și securitatea la operarea cu
gazele tehnice; analiza s-a concentrat pe caracterul sistemic sau aleator al aplicării măsurilor
respective (I21: abordare sistemică, procedurală; I22: actualizare continuă, o dată cu
modificarea sistemului de fabricație, a procedurilor), precum și pe caracterul de continuu
sau temporar al aplicării (I23: aplicarea la nivel de producător, I24: aplicarea la nivel de
angajat operator gaze 2.1 și 2.2)
 Indicator I3: Evidențierea existenței și evaluarea procedurilor operaționale legate de
depozitarea, manipularea și utilizarea gazelor tehnice,
 Indicator I4: Ccompatibilitatea procedurilor care vizează logistica gazelor cu sistemul de
calitate și cu cel de mediu implementate la nivelul întreprinderii.
După efectuarea auditurilor au fost intervievați unii dintre operatorii direcți, întrebările fiind legate
de gradul de respectare a procedurilor de lucru și a intervențiilor de prevenție în ceea ce privește
instalațiile de stocare și transport în interiorul agentului economic a gazelor tehnice, precum și de
mentenanța acestora.
Rezultatele obținute au fost analizate rezultând unele concluzii care au condus la emiterea de
recomandări către agenții economici respectivi.
3. Rezultate și discuții
Cercetarea efectuată a evidențiat o relativ bună organizare, vorbind, dealtfel, despre agenți
economici vechi, având o cultură a calității destul de avansată. Problemele identificate vizează în
principal inadvertențe procedurale sau aplicări discontinue a procedurilor existente sau o lejeritate
uneori iresponsabilă în abordarea de către operatori a măsurilor de securitate, această ultimă
situație fiind strict legată de rutina operării și de lipsa unui control organizat din partea
superiorilor. Rezultatele auditului și interviurilor sunt prezentate în figura 1. Detaliind motivele
care au stat la baza notărilor, se precizează:
 Indicatorul I22 – s-au identificat următoarele: a. actualizarea procedurilor se face, uzual,
doar înaintea auditurilor pentru recertificare ISO9001 sau la controale ale autorităților cu
sarcini de control; b. actualizările nu acoperă toate situațiile din zonele de fabricație;
 Indicatorul I23 – s-au identificat următoarele: a. există puncte de lucru în care aplicarea
procedurilor este relativă, deciziile în acest sens ținând, de obicei, de responsabilul
punctului de lucru; b. nu se respectă programele de instruire și verificare a operatorilor;
Fig. 1. Rezultatele auditului și interviurilor implementate la nivelul celor 6 entități economice

 Indicatorul I24 – s-au identificat următoarele: a. libertatea prea mare și neverificarea
procedural-periodică a operatorilor conduce la o accentuată aplicare la alegerea
operatorului; b. lipsa unor scule/unelte/dispozitive/aparate/echipamente de lucru conduce
la o renunțare din partea operatorilor de a asigura implementarea întocmai a programului
de mentenanță; chiar și în cazurile în care se identifică mici disfuncționalități ale sistemelor
de distribuție a gazelor sau a reductoarelor de presiune sau a încălzitoarelor de CO 2,
intervenția este amânată pentru momentele în care disfuncționalitatea devine critică;
 Indicatorul I3 – s-au identificat următoarele: a. există proceduri, dar nu acoperă toate
aspectele legate de logistica gazelor, dintre lipsurile identificate amintind: deplasarea
tuburilor de gaz dintr-o secție în alta, menținerea tuburilor la postul de lucru peste noapte,
ridicarea tuburilor la înălțime, utilizarea tuburilor la temperaturi ambientale mai mari de
40oC; b. nu există un program de instruire a operatorilor adiacenți (sudori, lăcătuși, etc.);
 Indicatorul I4 – s-au identificat următoarele: există unele inadvertențe, ca de exemplu
nespecificarea în procedura de manipulare și depozitare temporară a tuburilor de oxigen
pentru tăiere lângă zonele amenajate pentru stocarea uleiurilor, dar și alte asemenea
inadvertențe, apreciate ca fiind relativ grave.
Concluzii
Cercetarea efectuată a evidențiat riscuri controlabile în ceea ce privește logistica gazelor din
grupele ADR 2.1 și 2.2 la agenții economici auditați. O îmbunătățire a disciplinei de fabricație ar
reduce semnificativ aceste riscuri. O instruire periodică și specializată atât a operatorilor curenți
cât și a celor adiacenți este de dorit, aceasta contribuind pregnant la reducerea riscurilor în
operarea gazelor sub presiune și a celor inflamabile.
Bibliografie
[1] Moraru, R.I., Băbuţ, G.B., Managementul riscurilor: abordare globală – concepte, principii şi stuctură, Ed.
Universitas Petroşani, 2009
[2] Ozunu A., Anghel, C., Evaluarea riscului tehnologic şi securitatea mediului, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2007
EXPERIMENTUL ȘI SECURITATEA MUNCII ÎN LABORATORUL ŞCOLAR

DE CHIMIE LA UTILIZAREA SUBSTANȚELOR PERICULOASE
S.M. Marinescu 1*, E. Vlăduţi 1, L. Marinescu 2
1 Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți, Bdul Carol nr.3 Drobeta Turnu Severin,
itmmehedinti@itmmehedinti.ro; sergiu.marinescu@itmmehedinti.ro; eugen.vladuti@itmmehedinti.ro
2. Colegiul Tehnic ,,Domnul Tudor” Drobeta Turnu Severin; lyvyamarinescu@yahoo.com
Cuvinte cheie: experiment, riscuri, substanțe chimice periculoase
Rezumat: Experimentul constituie o metodă de bază în procesul de predare – învăţare la chimie. Chimia nu
poate fi predată cu o tablă şi creta, uneori explicaţiile teoretice ale profesorului sunt inutile, nu pot fi
înţelese de către elevi. În timpul experimentelor, indiferent de tipul lor, se formează capacitatea de
observare a elevilor, judecăţile de valoare. Securitatea muncii reprezintă un concept central atât pentru
ştiinţe, cât şi pentru orice domeniu de activitate practică. Anticiparea consecinţelor acţiunii unor produse şi
procese asupra sănătăţii omului şi asigurarea securităţii personale şi sociale în timpul lucrului cu
substanţele chimice periculoase constituie unul din obiectivele esențiale ale procesului de învățământ.
Necesitatea demonstrării experimentelor chimice şi prioritatea respectării regulilor de securitate a muncii
trebuie să fie în centrul atenţiei cadrului didactic, în proiectarea şi realizarea lecţiilor de chimie.Instruirea
elevilor privind securitatea muncii în laboratorul de chimie se efectuează, de regulă, la primele lecţii de
chimie din anul de studii, apoi se repetă în cadrul lucrărilor practice şi de laborator. Pentru a obişnui elevii
să utilizeze mijloace de protecţie în timpul lucrului cu substanţele, în orice situaţie, nu sunt de ajuns doar
câteva activităţi practice. Formarea competenţei de a utiliza substanţele în mod inofensiv este complexă şi
necesită realizarea sistemică a experimentelor chimice de către elevi, precum şi explicarea regulilor de
securitate pentru fiecare proces.
Prima regulă de securitate în laborator, pe care trebuie s-o aplice elevii este: pentru a lucra cu substanţele
chimice sunt necesari ochelari de protecţie, mănuşi şi un halat de laborator. Cadrele didactice trebuie să
creeze situaţii de învăţare bazate pe investigarea experimentală a substanţelor. O cerinţă pentru profesori
ar trebui să fie: fiecare lecţie de chimie să includă experimentul chimic, cu focalizarea atenţiei pe
securitatea muncii. Succesul unui experiment este determinat de conştientizarea regulilor de securitate.
Dacă elevii au şanse suficiente pentru a efectua experimente la lecţii, respectând şi explicând regulile de
lucru pentru fiecare proces, efectuând observaţii şi formulând concluzii, atunci cresc şansele de a utiliza
inofensiv substanţele chimice şi de a manifesta un comportament ecologic în diverse circumstanţe şi în
situaţii problematice. În rezultatul experimentelor de laborator se formează amestecuri de substanţe noi,
care pot fi cercetate.
1.Introducere
Există multe pericole potenţiale atunci când se lucrează cu substanţele, dar toate acestea pot fi
evitate cu măsuri de protecţie adecvate. Sub noţiunea de pericol se înţelege orice factor, a cărui
acţiune poate avea impact potenţial nefavorabil pentru sănătate sau mediul ambiant. Necesitatea
demonstrării experimentelor chimice şi prioritatea respectării regulilor de securitate a muncii
trebuie să fie în centrul atenţiei cadrului didactic, în proiectarea şi realizarea lecţiilor de chimie.
Instruirea elevilor privind securitatea muncii în laboratorul de chimie se efectuează, de regulă, la
primele lecţii de chimie din anul de studii, apoi se repetă în cadrul lucrărilor practice şi de
laborator. Tehnologiile actuale ne dau posibilitatea de a îmbunătăți și de a înlocui cursurile și
laboratoarele cu resurse bazate pe calculator, deseori numite laboratoare virtuale/platforme de
elearning/soft-uri educaționale. În demersul didactic, profesorii pot fi tentați să neglijeze
experimentul clasic, în cadrul orelor de laborator, a căror pregătire și desfășurare poate constitui
uneori o muncă intensă și în acest fel, se reduc și riscurile potențiale ale acestuia.
2.Conținut, experimente, analize
Pornim de la ipoteza că, deși instrumentele digitale au valoare, nu ar trebui să înlocuiască
activitățile de laborator tradiționale și că, o instruire prealabilă corespunzătoare privind
securitatea muncii poate să reducă la minim riscurile experimentului clasic. În mod clar, pornim de
la premisa că activitatea desfășurată în laboratorul tradițional poate fi îmbunătățită cu simulări și
experimente virtuale, calculatorul și soft-ul educațional putând fi cu succes integrate în activitatea
din laboratorul tradițional. Luarea în considerate numai a unuia sau a celuilalt este inadecvată. În
aceast material ne-am propus să analizăm cercetarea percepţiei elevilor, prin intermediul unui
chestionar, asupra experimentului chimic tradițional în studiul chimiei, precum şi aprecierea
impactului asupra nivelului de achiziții specific acestei discipline a utilizării experimentului de
laborator sau a experimentului virtual/soft-educațional/platformă de e-learning și evaluarea
percepției privind periculozitatea experimentului tradițional din punct de vedere al securității în
muncă
La Colegiul Tehnic ,,Domnul Tudor” Drobeta Turnu Severin s-au aplicat 100 de chestionare atât
elevilor (clasele a IX-a – a XII-a) cât și părinților. Ancheta prin chestionar este una dintre cele mai
cunoscute si utile metode de cercetare, ea oferind multiple avantaje : surprinderea în parametrii
static a opiniei subiecţilor faţă de tema de cercetare, eliminând în mare măsură subiectivismul şi
neajunsurile metodei observaţiei sau cele ale interviului care se poate aplica numai pe eşantioane
de tip panel-experţi în domeniul respectiv.
Obiectivele studiului:
- Aprecierea impactului experimentului desfășurat în laborator asupra nivelului de achiziții al
elevului în domeniul chimiei.
- Aprecierea impactului experimentului virtual asupra nivelului de achiziții al elevului în domeniul
chimiei.
- Evaluarea impactului avut de utilizarea platformelor/soft-urilor educaționale asupra gradului de
însușire a noțiunilor de chimie de către elevi.
- Evaluarea percepției privind periculozitatea experimentului tradițional în cadrul orelor de chimie.
Cadru teoretic al studiului
Prezentul studiu îmbină fundamentalul teoretic cu cercetarea de tip ancheta prin chestionar.
Unitatea de analiză şi studiu
Rezultatele studiului se bazează pe răspunsurile sincere ale subiecţilor chestionaţi.
Tipul de studiu
Pentru a îndeplini obicetivele propuse, s-a apelat la o cercetare folosind ancheta prin
chestionar. Studiul pe care l-am propus s-a realizat prin interacţiunea directă cu subiecţii, aceștia
având de completat un chestionar.
Elaborarea chestionarului
Chestionarul pe care l-am propus ca instrument de studiu a urmărit surprinderea acelor

aspecte care se regăsesc atât în obiectivele fixate pentru acest studiu, cât şi în ipoteza lucrării.
Prelucrarea şi analiza datelor
Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice a răspunsurilor subiecților la întrebările

chestionarului.
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 100 de elevi din clasele IX- XII. La chestionar au răspuns:
25 elevi din clasa a IX-a, 25 elevi din clasa a X-a, 25 elevi din clasa a XI-a și 25 elevi din clasa a XII-a,
din care 75,00% băieți și 25,00% fete.
Tabel 1.Chestionar
Consideri că in studiul Lipsit de importanță, pot învăța și fără 10%
chimiei experimentul să mi se prezinte experimente
chimic tradițional este: Relativ important, poate veni in 23%
completarea unor noțiuni teoretice
Important, ajută la explicarea unor 56%
noțiuni teoretice
Foarte important, sprijină însușirea 10%
unor noțiuni complexe
Nu răspund 1%
Consideri că in studiul Periculos, chiar dacă sunt însușite 44%
chimiei experimentul regulile de securitate
chimic tradițional este: Pericolele pot fi reduse la minim în 48%
condițiile respectării regulilor de
securitate
Nu există nici un pericol 8%
Consider cel mai potrivit Experimentul folosind substanțe reale 55%
pentru predarea- in laboratorul tradițional
invățarea disciplinei Experimentul desfășurat în laboratorul 12%
chimie virtual
Combinarea experimentului tradițional 33%
cu cel virtual
3.Concluzii
Formarea competenţei de a utiliza substanţele în mod inofensiv este complexă şi necesită
realizarea sistemică a experimentelor chimice de către elevi, precum şi explicarea regulilor de
securitate pentru fiecare proces. Conceput în corelaţie cu principiile didactice moderne,
experimentul de laborator urmează treptele ierarhice ale învăţării, conducând elevul de la
observarea unor fenomene fizice sau chimice pe baza demonstraţiei la observarea fenomenelor
prin activitatea proprie (faza formării operaţiilor concrete), apoi la verificarea şi aplicarea în
practică a acestora (faza operaţiilor formale) când se cristalizează structura formală a intelectului
şi în continuare, la interpretarea fenomenelor observate care corespunde cu faza cea mai înaltă
din treptele ierarhice ale dezvoltării (faza operaţiilor sintetice).Crearea condiţiilor de siguranţă ar
trebui să fie elementul indispensabil oricărei activităţi experimentale. Accidentele se pot produce
din cauza lipsei de experienţă a elevilor în utilizarea şi păstrarea inofensivă a substanţelor chimice,
atât la lecţii, cât şi în condiţii casnice. Antrenarea sistematică a abilităţilor experimentale la lecţiile
de chimie, utilizarea echipamentului de protecţie, organizarea concursurilor privind securitatea
muncii, alcătuirea întrebărilor cauzale despre regulile de lucru cu substanţele şi vasele chimice,
estimarea riscurilor, precum şi studiile de caz ale accidentelor sunt modalităţi eficiente pentru
formarea la elevi a conştiinţei de securitate chimică şi de evitare a accidentelor. În acest scop sunt
utilizate diverse resurse didactice, de exemplu, fişe cu descrierea experienţei, semnalele analitice,
materialele necesare, regulile de securitate, riscurile. Cadrele didactice trebuie să creeze situaţii de
învăţare bazate pe investigarea experimentală a substanţelor. O cerinţă pentru profesori ar trebui
să fie: fiecare lecţie de chimie să includă experimentul chimic, cu focalizarea atenţiei pe
securitatea muncii.
Bibliografie:
[1] Child, P., Stuckey M. A security advice for working in a science lab. - Tempus SALiS (Student
Active Learning in Science) Project. 2012
[2] Opopol, N. Sănătatea mediului. – Ch.: Bons Offices, 2006.
[3] Poppe N., Markic S., Eilks I. Tehnici experimentale şi echipament cu cost redus în predarea
ştiinţelor naturii – Ch.: Print-Caro, 2012.
PROTEJAREA ÎMPOTRIVA NOXELOR LA SUDARE
M. Ciornei*, G.F. Simcea
Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinţi, B.dul Carol I nr. 3, Drobeta Tr. Severin, jud. Mehedinţi
mirela.ciornei@itmmehedinti; florian.simcea@itmmehedinti
Cuvinte cheie: tehnologii poluante, noxe cu impact ridicat, boli profesionale cauzate de emisiile de noxe
Rezumat: „Tehnologii poluante”, „noxe cu impact ridicat”, „boli profesionale cauzate de emisiile de noxe”
sunt concepte întâlnite din ce în ce mai des în viaţa de zi cu zi. Este o realitate a zilelor noastre, o realitate a
dezvoltării tehnologice pe care rasa umană a cunoscut-o în ultimele 2 secole. Această realitate impune
restricţii. Restricţiile sunt menite a asigura un climat sănătos membrilor societăţii, fie că sunt, fie că nu sunt
implicaţi în aplicarea proceselor tehnologice creatoare de boli profesionale. Astfel, una dintre cerinţele
majore pentru statele Uniunii Europene şi pentru candidatele la aderare este respectarea Directivei Cadru
89/391/1989/CEE. Activităţile de sudare sau de procese conexe ale sudării (tăiere termică, lipire,
pulverizare termică, îndreptare cu flacără, …) sunt prezente în aproape toate sectoarele de producţie şi
viaţă, ca operaţii de bază sau părţi de proces tehnologic Procesele de sudare şi procesele conexe sudării
sunt creatoare de agenţi potenţial periculoşi pentru sănătatea sudorului şi a personalului aflat în zona de
sudare.
1. Introducere
„Protecţia mediului”, „tehnologii poluante”, „noxe cu impact ridicat”, „boli profesionale cauzate
de emisiile de noxe” sunt concepte întâlnite din ce în ce mai des în viaţa de zi cu zi. Este o realitate
a zilelor noastre, o realitate a dezvoltării tehnologice pe care rasa umană a cunoscut-o în ultimele
2 secole.
2. Emisiile de noxe în procesele de sudare
Activităţile de sudare sau de procese conexe ale sudării (tăiere termică, lipire, pulverizare termică,
îndreptare cu flacără, …) sunt prezente în aproape toate sectoarele de producţie şi viaţă, ca
operaţii de bază sau părţi de proces tehnologic. Procesele de sudare şi procesele conexe sudării
sunt creatoare de agenţi potenţial periculoşi pentru sănătatea sudorului şi a personalului aflat în
zona de sudare (fig. 1)
Fig. 1. Emisie de fum şi gaze nocive la sudarea MIG/MAG

Dintre aceşti agenţi se amintesc: particule dispersate în aer (sub formă de celulă / cluster sau
sub formă de lanţ), gaze toxice, radiaţii arc, înaltă tensiune, înaltă frecvenţă, căldură, componente
în mişcare ale echipamentelor, poluare sonoră.
Dintre bolile profesionale specifice operaţiilor de sudare / tăiere termică / lipire / pulverizare
sunt binecunoscute:
 Sideroza (pneumoconioza dată de Fe)
 Azbestoza (pneumoconioza dată de fibrele de azbest)
 Silicoza (dată de dioxidul de Si, liber, cristalin)
 Aluminoza (dată de Al)
 Pneumoconioza dată de W
 Mezoteliomul pleural şi cancerul bronşic date de azbest
 Febra metalelor (suferinţă pulmonară dată de anumite metale)
Institutul Internaţional de Sudură (IIW) dezbate anual problema emisiilor de noxe. Cunoaşterea
emisiei de noxe previzibilă este o premisă pentru crearea prospectivă a unor condiţii de lucru
corespunzătoare din punct de vedere al igienei muncii. S-au efectuat numeroase cercetări
experimentale asupra emisiei de noxe a diverselor procedee de sudare, care au condus la
creşterea importantă a cunoştinţelor.
Efectele fumului şi gazelor cele mai periculoase, emise la sudare, asupra stării fiziologice a
personalului sudor sunt:
 Oxizii de azot (NO şi NO2) – după inhalare apar reacţii iritante ale căilor respiratorii; în cazul
unor concentraţii ridicate există pericolul apariţiei după câteva ore a unui edem pulmonar
 Ozonul (O3) – se formează în aer la razele ultraviolete ale arcului electric; are miros
înţepător, puternic iritant al mucoasei nazale; poate produce edem pulmonar
 Oxidul de carbon (CO) – se formează la sudarea în mediu de gaz protector şi la sudarea cu
flacără; CO împiedică transportul de oxigen din sânge; provoacă oboseală, dureri de cap,
greaţă, poate produce pierderea cunoştinţei sau chiar moartea
 Dioxidul de carbon (CO2) - se formează la sudarea în mediu de gaz protector; gazul este uşor
toxic şi produce iritaţii ale căilor respiratorii
 Praf fin – fumul dăunător plămânilor (particule cu diametrul mai mic decât 1 m) şi praful se
formează în special în timpul topirii metalului de adaos
 Fier, oxizi de fier – au acţiune iritantă asupra mucoaselor căilor respiratorii şi stomacului
 Cromul, cromaţii - prin expunere cronică pe cale respiratorie, la pulbere sau ceţuri cu
conţinut de Cr hexavalent duce la ulcer de sept nazal, perforaţia sa, rinită cronică,
faringită cronică, bronşită cronică, crize astmatice, carcinom bronşic, iar cutanat duce la
apariţia unor dermatoze de contact alergice sau la ulcer tegumentar. Acţiunea imediată
(intoxicaţia acută) duce la manifestări grave pulmonare şi renale, arsuri cutanate.
 Nichelul determină o patologie cutanată tip dermatoză de contact ortoergică şi/sau alergică,
manifestări pulmonare, chiar cancer.
 Cadmiul poate determina pneumonie chimică, formă de intoxicaţie acută cu risc vital major,
iar ca forme cronice de afectare a sănătăţii: nefropatie cronică, emfizem pulmonar,
sindrom asteno-vegetativ, tulburări digestive, manifestări osoase, hipertensiune arterială,
cancer pulmonar şi de prostată.
 Manganul introduce un sistem clinic specific constând dintr-o intoxicaţie cronică cu afecţiuni
asupra sistemului nervos central şi insuficienţe respiratorii însoţite de dureri.
 Beriliul impune o patologie respiratorie cu posibilitatea evoluării în granulomatoză
pulmonară difuză.
 Aluminiul – produce iritaţii ale sistemului respirator
 Zincul – apare la sudarea şi tăierea tablelor zincate sau a pieselor alămite.
 Fosgenul – este un gaz otrăvitor format în urma descompunerii unor dizolvanţi de grăsimi ce
conţin clor, sub acţiunea radiaţiei ultraviolete a arcului; produce moartea dacă este
inhalat timp de mai multe ore.
În cursul anului 1997 acest consorţiu a efectuat verificări ale emisiei de noxe pentru primii 20% de
agenţi economici australieni emiţători de noxe la sudare. Rezultatele studiului au stat la baza
emiterii în 1999 a unui set de ghiduri privind nivelurile emisiilor, efectele noxelor emise şi
posibilităţile de controlare a acestor emisii.
Expunerea la noxele emise în timpul derulării proceselor de sudare / tăiere / lipire este inevitabilă.
Acceptarea unei anumite soluţii de reducere a impactului emisiilor de noxe asupra sănătăţii
operatorilor este o operaţie, uneori, dificilă.
Posibilitatea reducerii emisiilor de noxe există şi este exploatată în prezent de către producătorii
de materiale de sudare. Aceştia îşi dau silinţa să dezvolte materiale noi, ale căror compoziţii să nu
permită crearea unor cantităţi importante de oxid de fier, oxid de mangan, oxid de siliciu, oxid de
crom, oxizi ce se regăsesc în fumul emis la sudare. Reducerea emisiei de noxe există, dar nu este
suficientă. Limitele „sănătoase” ale concentraţiilor, limite prevăzute de standardele de
specialitate, sunt, în special în Europa, la niveluri extrem de scăzute. Din acest motiv, nici un
material de sudare existent în prezent nu se poate situa sub aceste limite asigurând prin aceasta
siguranţa operatorului. În toate cazurile, dacă nu se iau măsuri suplimentare, în paralel cu dozarea
judicioasă a materialelor de sudare, expunerea la doze de risc se menţine ridicată.
In cazul sudării cap la cap, prin procedeul MIG/MAG, a tablelor subţiri, nivelul noxelor emise este
destul de ridicat încât să fie necesar un sistem individual măcar, de exhaustare. Dacă îmbinarea
cap la cap ar putea fi modificată în îmbinare prin suprapunere, ea s-ar putea realiza şi prin
procedeul de sudare prin rezistenţă electrică, procedeu care este sensibil mai puţin poluant.
In vedrea evitarii noxelor emise la sudare, există următoarele posibilităţi:
 Procesul de sudare se automatizează, iar operatorul, ca şi servant al noului procedeu poate fi
izolat faţă de zona de sudare
 Sudorul / operatorul sudor utilizează o instalaţie de sudare care are în dotare un cap de
sudare cu extractor de noxe
 Sudorul / operatorul sudor este dotat cu o cască integrală de protecţie, cască dotată cu
sistem de ventilare individual.
 Între emiţătorul de noxe şi zona de inhalare a sudorului / operatorului sudor se interpune un

sistem individual de exhaustare.
Cantitatea de fum generată şi toxicitatea acestuia asupra operatorului depind de următorii factori:
 Tipul materialelor de bază (compoziţia materialului de bază determină conţinutul, deci
toxicitatea fumului emis)
 Parametrii de proces (o creştere a valorilor parametrilor de sudare, în vederea creşterii
productivităţii procesului este întotdeauna însoţită şi de o creştere însemnată a cantităţii de
fum emis)
 Durata şi frecvenţa desfăşurării procesului (o derulare pe o perioadă mai îndelungată şi cu
frecvenţe relativ mari de reluare a derulării înseamnă cantităţi crescute de fum emis)
 Poziţia de operare şi locaţia operării (sudarea în poziţie orizontală are loc, de obicei, cu valori
ale parametrilor de sudare mărite cu aproximativ 30% faţă de sudarea în poziţie verticală sau
peste cap; sudarea într-o încăpere cu dimensiuni reduse conduce la acumulări mult mai
rapide de fum, decât la sudarea în spaţii acoperite largi sau în spaţii descoperite)
 Sistemul de ventilare generală existent şi nivelul mişcărilor de aer din încăperea în care are
loc procesul.
Toate acestea stau la baza luării deciziei privind oportunitatea introducerii unui sistem de
exhaustare locală. Ca şi ghid general, orice atelier de sudare a oţelurilor, în poziţie orizontală,
pentru mai mult de 2 minute, utilizând procedeul de sudare manuală cu electrod învelit sau
procedeul MIG/MAG, necesită dotarea cu sistem de exhaustare locală. De asemenea, exhaustarea
este necesară şi în atelierele în care există personal numeros chiar dacă există numai o singură
sursă de fum.
Concluzii
Rezultatele încercărilor de exhaustare, au evidenţiat o filtrare corespunzătoare, toate valorile
determinate situându-se sub nivelurile maxime de acceptare impuse de standardele europene.
Aceste valori sunt, însă, specifice sudării cu electrodul BASICORD A. La sudarea cu alte tipuri de
electrozi există riscul depăşirii acestor limite comunitare. Pentru a se asigura un risc minim din
acest punct de vedere se propune o optimizare, din punct de vedere al filtrării, a sistemului
individual de exhaustare.
Bibliografie
[1] Baum, L., Fichter, V. – Der Schutzgasschweisser, Teil II: MIG/MAG-Schweissen, Verlag fur
Schweissen und verwandte Verfahren DVS-Verlag GmbH, Dusseldorf, 1999
[2] Păuncu E.-A., Oros, C., Sîrb, L. – Noxe degajate în sudare şi impactul lor asupra sănătăţii,
Conferinţa internaţională „Sudarea şi mediul”, Timişoara, 13-15 iunie 2001
[3] Savu, I.D. - Electromagnetic interaction in two wires GMA welding, The 52 nd annual conference
of the IIW, Lisbon, 19th of July, 1999
POLUANŢI CHIMICI PE PLATFORMELE SIDERURGICE
Victoria Petroesc1
1
Inspectoratul Teritorial de Munca Hunedoara, e-mail: victoria.petroesc@itmhunedoara.ro*
Cuvinte cheie: poluanţi atmosferici, metale grele, compuşi organici volatili
Rezumat: Oricărei activităţi industriale, şi cu atât mai mult celor complexe de tipul celor derulate în
metalurgie i se asociază riscuri, de aceea obiectivul de politică de mediu, ”risc zero” este nerealist, fiind
posibil de realizat doar prin stoparea producţiei. Pentru ca activitatea industrială să se poată derula, se
conştientizează şi se acceptă existenţa unor riscuri potenţiale şi se iau măsuri adecvate de
prevenire/reducere.
Fără a minimaliza importanţa riscurilor legate de succesul afacerilor, trebuie remarcat faptul că uneori
deciziile de prevenire/reducere a riscurilor de mediu vin în contradicţie cu cele de natură economică,
despre care se poate spune că urmăresc îndeosebi controlul factorilor ce afectează calitativ şi cantitativ
producţia.
Riscurile de mediu includ riscuri asupra sănătaţii umane, mediului şi bunurilor materiale şi se datorează
expunerii la un pericol potenţial.
Expunerea populaţiei şi a mediului ca urmare a activităţii derulate în uzinele metalurgice, poate avea loc
continuu, în timpul funcţionării normale a instalaţiilor, situaţie în care efectele poluanţilor prezintă o formă
de manifestare permanentă (expunere de lungă durată la cantităţi mici de poluanţi). Accidental, oamenii şi
mediul pot fi expuşi unor concentraţii ridicate de poluanţi pe durate scurte de timp, ca urmare a producerii
unor evenimente nedorite de tipul avariilor, incendiilor, exploziilor. În acest caz, ne aflăm în situaţia
manifestării ocazionale a riscurilor.
Graniţa dintre riscurile permanente şi cele ocazionale nu este strict delimitată, unele riscuri permanente
putând avea drept sursă emisii accidentale, repetate în timp, care nu afectează imediat mediul şi sănătatea
umană, ci conduc la inhalarea, ingerarea de către oameni, dispersia, respectiv asimilarea şi acumularea în
factorii de mediu (aer, apă, sol, factori biotici) a unor substanţe cu potenţial toxic, ce generează efecte
negative în cazul depăşirii valorilor de prag.
1. Introducere
Riscurile asupra sănătăţii umane sunt legate de expunerea la agenţi chimici (noxe) şi fizici (zgomot,
vibraţii, căldură, radiaţii etc.).
Din punct de vedere al acţiunii biologice, noxele pot avea acţiune generală, precum inhibarea unor
funcţii fiziologice, denumită toxicitate fizică, ce nu este asociată unei interacţiuni specifice cu
receptorii sistemelor biologice. Alte substanţe au acţiune chimică rezultată din reacţia specifică cu
receptorii sistemelor biologice. De cele mai multe ori, efectele sunt atât de tip fizic cât şi chimic,
situaţie caracteristică bolilor sau afecţiunilor ce apar la expunerea în mediul industrial.[9, 10].
Agresivitatea noxelor este conferită de caracteristicile acestora, între care se numără structura
chimică, starea de agregare, dispersia şi volatilitatea, solubilitatea.
O importanţă deosebită pentru toxicitatea noxelor asupra organismului o au căile de pătrundere în
corp, circulaţia în mediul intern, biotransformarea lor, capacitatea organismului de blocare a
efectelor toxice, depozitarea în structurile organismului şi, în sfârşit, eliminarea lor pe diferite căi.
În condiţii normale de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor, expunerea personalului la diverse

noxe şi agenţi fizici, tipici microclimatului în care lucrează, poate duce la apariţia de boli
profesionale şi boli legate de profesie.
În situaţii excepţionale, ca urmare a producerii unor evenimente neprevăzute de tipul avariilor,
personalul poate suferi accidente de muncă, fiind expus acţiunii toxice şi vătămătoare a unor
agenţi fizico-chimici (poluanţi toxici, gaze fierbinţi, produse şi subproduse la temperaturi ridicate,
flăcări, etc.) sau impactului datorat unor piese în mişcare.
Având în vedere frecvenţa mai mare a bolilor legate de profesiune comparativ cu bolile
profesionale, primele reprezintă în esenţă o exprimare mai concludentă a riscului profesional.
Factorii de risc profesional sunt reprezentaţi de noxe chimice, pulberi şi agenţi biologici din mediul
de muncă precum şi de solicitarea fizică şi neuropsihică, specifică activităţii, depăşind condiţia de
adaptabilitate, fără efecte patologice imediat şi în perspectivă.
Accidentele, indiferent dacă sunt produse în timpul sau în afara muncii, în majoritatea ramurilor
industriale ocupă unul din primele două locuri în morbiditatea cu incapacitate temporară de
muncă.
Accidentele au cauzalitate complexă, depinzând de capacitatea psihofiziologică a omului (stare de
sănătate, capacitate psihică, pregătire profesională, experienţă în muncă), condiţiile de lucru,
utilajele folosite în muncă, condiţiile sociale de viaţă. Oboseala poate constitui un important factor
cauzal al accidentelor.
2. IMPACTUL POLUANŢILOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE
Unele noxe au acţiune agresivă la limita de contact cu organismul, spre exemplu fumurile
metalice, gazele iritante care afectează mucoasa căilor respiratorii superioare şi arborelui traheo-
bronşic. Alte noxe sunt bioagresive cutanat, provocând dermatoze profesionale sau chiar stări
precanceroase.
Pătrunderea noxelor în organism se poate face pe cale respiratorie, cutanată şi digestivă, dar şi pe
cale placentară sau mamară, cea mai importantă dintre acestea fiind calea respiratorie, deoarece
legătura dintre mediul exterior şi sânge se face direct.
În cadrul microclimatului cald, tipic uzinelor metalurgice, frecvenţa de producere a intoxicaţiilor
profesionale este mai ridicată, fiind favorizată evaporarea substanţelor toxice.
Circulaţia substanţelor toxice în organism are loc în mai multe etape: distribuţia în sânge a
substanţei; orientarea spre unele organe în raport de anumite afinităţi, aşa numitele organe ţintă;
acumularea unor substanţe în diferite ţesuturi; mobilizarea din unele depozite.
În aceste etape, substanţele toxice sunt metabolizate prin procese de oxidare, reducere, hidroliză,
migrare de atomi, trecând iniţial printr-o fază de detoxificare, urmată de una de toxificare. Cea mai
mare parte a proceselor de metabolizare se produc în ficat, uneori însă pot avea loc chiar în
organul ţintă.
Eliminarea substanţelor toxice din organism are o mare importanţă la reducerea riscului. De
exemplu, substanţele volatile (COV, CO) se elimină pe cale respiratorie. Substanţele hidrosolubile
se elimină sub formă de metaboliţi pe cale renală, iar în cazul unor investigaţii de laborator ajută la
depistarea bolii.
Substanţele nocive profesionale se pot grupa în funcţie de efect în trei categorii:
• cu efect iritant, de sensibilizare sau intoxicaţie ocazională, pentru aceste substanţe limitele
admise sunt cele maxime (sau de vârf);
• cu efecte cumulative, în acest caz importante fiind limitele medii admisibile;
• substanţe cancerigene, pentru care stabilirea unei limite certe este dificilă, de aceea normele
diferitelor ţări oscilează de la interzicerea substanţei în mediul de muncă, până la nivele greu de
justificat experimental.
Valorile tolerabile, specificate în norme, reprezintă mărimi destinate a ghida măsurile preventive.
Substanţele cu efect sinergic de tip aditiv, care au ca ţintă a agresiunii acelaşi organ sau sistem,
respectiv acelaşi mecanism al agresiunii, prezintă un risc mai ridicat asupra organismului, iar
interpretarea riscului pentru aceste substanţe se face aplicând relaţia de mai jos:
C1 C2 Cn
,   ...  K (1)
CMA1 CMA2 CMAn
unde K = coeficient sinergic; C1…….Cn = concentraţiile în aer pentru fiecare poluant; CMA1,2….n =
concentraţiile maxim admise.
Pentru K < 1 nu există efect sinergic. Pentru K > 1 există efect sinergic.
Studiile de specialitate au arătat că mai multe grupe de poluanţi au efecte sinergice, între acestea
numărându-se şi grupa dioxid de azot - pulberi în suspensie (tipică uzinelor siderurgice).
În situaţii excepţionale, ca urmare a producerii unor evenimente neprevăzute de tipul avariilor,
personalul poate suferi accidente de muncă, fiind expus acţiunii toxice şi vătămătoare a unor
agenţi fizico-chimici (poluanţi toxici, gaze fierbinţi, produse şi subproduse la temperaturi ridicate,
flăcări, etc.) sau impactului datorat unor piese în mişcare.
Identificarea pericolelor legate de funcţionarea normală şi anormală presupun o bună cunoaştere
a instalaţiilor şi echipamentelor, a performanţelor tehnologice şi de mediu ale acestora, a
contribuţiei lor reale şi potenţiale la impurificarea factorilor de mediu, de a căror calitate depinde
existenţa omului şi a celorlalţi factori biotici. În ambele situaţii, este necesară cunoaşterea
nivelelor de emisie, condiţiilor de transport în diverşi factori de mediu, concentraţiilor de poluanţi
în factorii de mediu, toxicităţii acestora şi efectele potenţiale la diverse nivele de concentraţie,
limitelor tolerabile la receptori.
Afirmarea contribuţiei poluării la instalarea anumitor grupe de boli, favorizate de anumiţi
agenţi poluanţi presupune monitorizări de lungă durată (unele manifestări permanente pot
apărea după zeci de ani), pe loturi comparative – expuse şi martor.
Sursele de risc în unităţile siderurgice au fost identificate şi ierarhizate preliminar, conform
prevederilor legale interne specifice şi a reglementărilor europene din domeniu, având ca bază de
referinţă criterii care includ:
 Cantitatea de poluanţi evacuaţi în mediu, toxicitatea şi gradul de periculozitate, în cazul surselor
asociate funcţionării normale;
 Probabilitatea producerii unor evenimente şi estimarea consecinţelor, în cazul surselor asociate
funcţionării anormale (accidente).
Tabel 1. Estimarea impactului căilor de transport a noxelor asupra elementelor ţintă

CALE TRANSPORT Aer Apă Sol
Punctaj 3 2 1
ŢINTĂ Om Mediu Bunuri materiale
Punctaj 3 2 1
GRAVITATE Foarte mare Mare Medie Mică
Punctaj 4 3 2 1
FRECVENŢĂ Continuă Rară
Punctaj 1 0.2
Brașov, octombrie 2018
Rezultatele evaluării riscului sunt prezentate sintetic în matricea de risc, pentru întocmirea matricii
adoptându-se modul de punctare din tabelul 1, matrice prezentată în tabelele 2 şi 3.
Deşi modul de evaluare prin matrice este subiectiv, el poate da o imagine a importanţei riscurilor
după gravitatea consecinţelor şi frecvenţă, precum şi a soluţiilor de prevenire-remediere ce se
impun.
Din tabelele 2 şi 3, se poate observa că cele mai mari riscuri asupra omului sunt legate de emisiile
difuze din halele de elaborare-turnare a oţelului şi de reîncălzire a semifabricatelor în vederea
laminării, emisii ce conţin pulberi, CO şi COV, inclusiv foarte toxici de tipul HAP (hidrocarburi
aromatice policiclice).
Emisiile gazoase continue la coşuri, cu conţinut de pulberi în suspensie, CO, NOx, au un impact
ridicat asupra omului şi mediului. Se remarcă faptul că factorii de mediu, apă şi sol sunt mai puţini
afectaţi de poluarea asociată activităţii.
Un risc mare pentru personalul implicat in activitatea de pe platformă îl reprezintă reţeaua de
distribuţie a gazului metan şi instalaţiile de ardere, care în condiţii de exploatare
necorespunzătoare pot duce la generarea de accidente.
Alături de soluţiile de prevenire/remediere recomandate(tab.3) se impune ca factorii de decizie
din organizatie să aibă în vedere soluţiile BAT, pentru sectoarele elaborare în cuptor electric,
turnare continuă a oţelului şi laminare la cald şi nu în ultimul rând să extindă implementarea
managementului de mediu pe întreaga platforma, o parte integrată a acestuia a constituit-o
managementul de risc.
Tabel 2. Matricea de risc
Sursa Agent poluant Pericol Cale Ţintă
transport
Surse cu risc de contaminare a aerului, cu impact direct asupra sănătăţii umane şi mediului
Coş cuptor electric - Pulberi în suspensie - impurificare aer - mediul (aerul)
Secţia Elaborare- (cu metale grele Cr, - afecţiuni ale aparatului aerul - personalul
Turnare Ni, Zn, Mn), CO respirator, intoxicaţii - populaţia din
vecinătate
Coşuri cuptoare adânci CO, NOx - impurificare aer - mediul (aerul)
şi cu propulsie -Secţia - afecţiuni ale aparatului aerul - personalul
Laminoare respirator, intoxicaţii - populaţia din
vecinătate
Hala cuptor electric, Emisii difuze cu - impurificare aer - mediul (aerul)
Secţia Elaborare- pulberi cu metale - afecţiuni ale aparatului aerul - personalul
Turnare grele, CO, COV, respirator, intoxicaţii,
zgomot şi radiaţie afecţiuni ORL, deshidratare,
termică arsuri
Hala cuptoarelor adânci Emisii difuze cu CO, - impurificare aer - mediul (aerul)
şi cu propulsie - Secţia COV (HAP) şi radiaţie - afecţiuni ale aparatului aerul - personalul
Laminoare termică respirator, intoxicaţii,
deshidratare, arsuri
Liniile de laminare Zgomot şi radiaţie - afecţiuni ale aparatului aerul - mediul (aerul)
termică respirator, afecţiuni ORL, - personalul
deshidratare, arsuri
Surse cu risc de contaminare a apei, cu impact potenţial direct asupra biocenozelor acvatice şi indirect asupra
sănătăţii umane
Instalaţia de tratare ape Suspensii solide, - impurificare apă apa - mediul (apa,
uzate -Secţia laminoare Fetotal, substanţe - reducerea biocenozei biocenozele acvatice)
petroliere acvatice (microorganisme,
peştii mici)
Surse cu risc de contaminare a solului, cu impact direct asupra biocenozelor terestre şi indirect asupra sănătăţii
umane
Coş evacuare a gazelor Pulberi sedimentabile Impurificare sol cu metale aerul - mediul (solul,
CEA -Secţia Elaborare- grele biocenozele terestre)
Turnare (Cr, Ni, Zn, Mn)
Halda de zgură Praf de cuptor Impurificare sol cu metale aerul - mediul (solul)
electric, grele apa
zgură de cuptor (Cr, Ni, Zn, Mn) meteorică
electric, materiale
refractare (moloz)
Surse cu risc major asupra personalului
Reţea distribuţie a Substanţe inflamabile, Incendii, explozii, intoxicaţii, aerul - mediul (aerul)
gazului metan, explozive, toxice, rănire personal, decese, - personalul
instalaţiile de ardere asfixiante distrugeri de bunuri materiale - bunurile materiale
-Secţiile Elaborare,
Turnare, Laminoare
Funcţionarea anormală Vaporii de apă în - mediul (aerul)
a cuptorului electric cuptor, ca urmare a Explozie aerul - personalul
unor avarii - bunurile materiale
Manipulare produse în Radiaţie termică Arsuri aerul - personalul
stare topită, - bunurile materiale
semifabricate calde,
inclusiv avarii
Tabel 3. Soluţii de prevenire/remediere

Sursa Gravitate Soluţii de prevenire/remediere Punctaj
risc/frecvenţă
Surse cu risc de contaminare a aerului, cu impact direct asupra sănătăţii umane şi mediului
Coş cuptor electric  Îmbunătăţire sistem captare-epurare 12
-Secţia Elaborare-Turnare medie/continuă  Îmbunătăţire post combustie gaz 18
 Monitorizare emisii 18
Coşuri cuptoare adânci şi cu  Optimizare ardere 12
propulsie /Secţia Laminoare medie/continuă  Monitorizare emisii 18
18
Hala cuptorului electric,  Îmbunătăţire captare+carcasă parţială cuptor 18
Secţia Elaborare-Turnare mare/continuă  Îmbunătăţire etanşare/izolare cuptor 27
 Monitorizare emisii
 Utilizare ecrane, echipamente de protecţie
Hala cuptoarelor adânci şi cu  Îmbunăţăţire captare 18
propulsie -Secţia Laminoare mare/continuă  Îmbunătăţire etanşare/izolare cuptor 27
 Monitorizare emisii
 Utilizare ecrane, echipamente de protecţie
Liniile de laminare medie/continuă  Utilizare ecrane, echipamente de protecţie 12
 Surse cu risc de contaminare a apei, cu impact potenţial direct asupra biocenozelor acvatice şi indirect asupra
sănătăţii umane
Instalaţia de tratare ape uzate  Modernizare instalaţie epurare ape-precipitare 8
-Secţia Laminoare medie/continuă chimică, filtrare, reţinere uleiuri
 Monitorizare poluanţi ape
 Surse cu risc de contaminare a solului, cu impact direct asupra biocenozelor terestre şi indirect asupra sănătăţii
umane
Coş evacuare a gaze -Secţia medie/continuă  Modernizare instalaţii captare-epurare 12
5
Elaborare-Turnare  Monitorizare emisii pulberi la coş

Halda de zgură mică/continuă  Implementare soluţii recuperare/valorificare 4
materiale din haldă
 Surse cu risc major asupra personalului
Reţea distribuţie a gazului  Respectare normative de lucru cu combustibili şi 7.2
metan, instalaţii de ardere foarte mare/rară reglementări de protecţia muncii 4.8
din Secţiile Elaborare,  Întreţinere, reparaţii şi monitorizare reţele de 2.4
Turnare, Laminoare distribuţie şi instalaţii de ardere
Funcţionarea anormală a  Întreţinere/verificare a agregatelor 7.2/4.8
cuptorului electric foarte mare/rară  Respectare proceduri de lucru 2.4
Manipularea produselor în  Respectare proceduri de lucru şi 7.2
stare topită, semifabricate foarte mare/rară  Norme de securitate şi sănătate în muncă 2.4
calde, inclusiv avarii
 Factorii de risc de natură chimică

În funcţie de proprietăţile chimice datorită cărora diverse substanţe utilizate în procesul de muncă
devin surse generatoare de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale, distingem în principal :
- substanţele toxice ; - substanţele caustice;- substanţele inflamabile ; - substanţele explozive; -
substanţele mutagene; - substanţele cancerigene.
 Substanţele toxice
Substanţele toxice sunt cele care, pătrunzând în organism, au o acţiune dăunătoare, perturbând
funcţiunile acestuia şi provocând intoxicaţii acute sau cronice. Intoxicaţia acută are loc atunci când
substanţa toxică pătrunde în organism în cantitate mare şi într-un interval scurt de timp, generând
tulburări intense şi imediate; în situaţia contrară – cantităţi mici în interval mare de timp – apare
intoxicaţia cronică.
Substanţele toxice pot pătrunde în organism pe cale respiratorie (inhalare), prin piele (cutanat) sau
prin tubul digestiv (ingerare).
Pătrunderea toxicelor pe cale respiratorie este cazul cel mai frecvent în industrie (circa 90 % din
intoxicaţii) şi au consecinţele cele mai grave, deoarece absorbirea lor la nivel celular şi molecular
se face mai rapid. Ca stare de agregare fizică, asemenea substanţe se regăsesc sub formă de gaze,
vapori, fum, ceaţă, aerosoli sau praf.
Pătrunderea toxicelor prin piele are loc, în special, în cazul substanţelor toxice lichide (benzină,
toluen, derivaţi halogenaţi ai metanului şi benzenului, etc.).
Ingerarea substanţelor toxice este mai rar întâlnită, fiind posibilă numai din neglijenţă.
Drept factor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională propriu mijloacelor de producţie
este specifică pătrunderea toxinelor prin piele.
Acţiunile toxicelor asupra organismului poate fi locală, numai asupra anumitor organe (de
exemplu, benzenul acţionează asupra sistemului nervos central) sau generală, când afectează
toate ţesuturile şi organele (de exemplu acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate însă
face o delimitare precisă după criteriul tipului de acţiune, deoarece majoritatea substanţelor
toxice au, în acelaşi timp şi o acţiune generală şi una locală asupra organismului.
Acţiunea toxică a substanţelor din aceeaşi clasă variază funcţie de compoziţia loc chimică. De
exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creşte odată cu numărul de atomi de carbon din moleculă.
Acţiunea substanţelor toxice asupra organismului variază şi în funcţie de microclimat.
Temperaturile înalte măresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, ca urmare a creşterii volatilităţii
substanţelor, iar pe de altă parte, datorită accelerării circulaţiei sângelui în organism şi
intensificării pătrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicată favorizează, de asemenea,
producerea intoxicaţiei.
Intensitatea efectului substanţelor toxice asupra organismului depinde de natura şi cantitatea

substanţei, precum şi de particularităţile organismului, conform formulei:
 VA 
I  f D  P  R  (4)
 VE 
În care :
I –este intensitatea efectului; D– doza; VA –viteza de absorbţie; VE – viteza de eliminare; P –
proprietăţile fizico – chimice ale substanţei toxice; R – reactivitatea generală şi specifică
organismului; f – factor de toxicitate, variabil în funcţie de substanţă.
În funcţie de efectul lor asupra organismului, substanţele toxice se pot clasifica astfel (clasificarea
fiziopatologică):
- substanţe toxice neuroparalitice, care acţionează asupra sistemului ner¬vos central şi, în
concentraţii mari, provoacă moartea. Din această categorie fac parte substanţe puţin utilizate în
industrie, cum ar fi derivaţii halogeno-fosfonaţi ai hidrocarburilor alifatice (exemplu, metil-fluor-
fosfonaţii de izo-propil şi pinacolil, etoxi-metil-fosfonatul de dimetil-amino-tio-etil);
- substanţe toxice asfixiante, care afectează mai ales aparatul respirator, împiedicând fie intrarea
oxigenului în cantităţi suficiente în plămâni, fie asimilarea acestuia la nivel celular datorită blocării
circulaţiei sângelui, prin formarea unei combinaţii stabile (carboxi-hemoglobina, cianhemoglobina
etc).' Din această categorie fac parte: oxidul de carbon, compuşii cianici, hidrogenul arseniat,
clorul, cloracetaţii, fosgenul, difosgenul etc. ;
- substanţe toxice iritante, care produc inflamarea şi iritarea ţesuturilor şi mucoaselor. Unii
compuşi din această categorie au acţiune lacrimogenă (exemplu, triclor-nitrometanul,
acetofenona, amoniacul), altele irită căile respiratorii, provocând strănutul (exemplu, adamista),
iar altele produc senzaţia de vomă (exemplu, clorura de fenil-carbil-amină);
- substanţe toxice narcotice, care, pătrunzând în organism, acţionează asupra sistemului nervos,
provocând narcoză. Din această categorie fac parte protoxidul de azot, derivaţii halogenaţi ai
hidrocarburilor, alcoolii, aldehidele, esterii, anilină, nitrobenzenul. în concentraţii mari, unele
narcotice pot provoca chiar tulburări psihice (dietil-amida acidului d-lisergic, trimetoxi-fenil-etil-
amina etc);
- substanţe toxice diverse, care nu pot fi încadrate în nici una din grupele anterioare: compuşii
volatili ai unor metale - mercurul, plumbul, fosforul, combinaţiile organice ale arsenului şi stibiului
etc.
 Substanţele caustice .
Substanţele caustice sunt substanţe care în contact cu organismul provoacă arsuri. Arsurile
chimice constituie accidente de muncă şi se caracterizează prin leziuni organice de intensitate
diferită, în funcţie de natura, concentraţia şi durata contactului cu substanţa caustică.
După localizarea loc, arsurile chimice pot fi: - cutanate; - oculare; - arsuri ale căilor respiratorii; -
arsuri ale tubului digestiv; - arsuri ale altor organe.
Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai grave arsurile căilor respiratorii şi ale
tubului digestiv.
 Substanţele inflamabile
Inflamarea este o ardere de scurtă durată a amestecului de vapori al unui lichid combustibil cu
oxigenul din aer şi se produce în urma creşterii locale a temperaturii datorită unei surse externe de
căldură. Noţiunea de inflamare este legată deci numai de lichidele combustibile, spre deosebire de
aprindere, care este comună tuturor substanţelor combustibile, indiferent de starea de agregare.
7
Caracteristic fenomenului de inflamare este faptul că arderea se produce şi încetează brusc,

deoarece căldura degajată nu este suficientă pentru încălzirea întregii cantităţi de lichid care să
asigure formarea în continuare a vaporilor.
Punctul de inflamabilitate (P) este reprezentat de temperatura minimă la care vaporii unei
substanţe formează cu aerul un amestec inflamabil. în funcţie de punctul de inflamabilitate,
lichidele pot fi grupate în următoarele categorii:
- lichide inflamabile: P. < 28° C (exemplu: benzen, eter, sulfura de carbon, acetonă);
- lichide uşor inflamabile: 28°C < P; < 45°C (exemplu: petrol lampant, gazolină, terebentină, alcool
metilic);
- lichide combustibile: Pj>45°C (exemplu: fenol, anilină, păcură, motorină, uleiuri, acizi graşi etc.).
 Substanţe explozive
Exploziile de natură chimică sunt rezultatul unei reacţii chimice foarte rapide, când, într-un timp
foarte scurt, rezultă produşi noi, cu degajare de căldură.
Explozia, în sensul cel mai restrâns al cuvântului, este un fenomen chimic (un proces de
transformare chimică a materiei), care se desfăşoară rapid, însoţit de o degajare tot atât de rapidă
a unor cantităţi apreciabile de căldură şi gaze sau vapori puternic încălziţi, care produc un lucru
mecanic de deplasare sau distrugere.
Amestecurile explozive sunt caracterizate de limite de explozie - superioare şi inferioare - care
reprezintă cantitatea maximă, respectiv minimă, de substanţă, exprimată în procente, ce formează
cu aerul un amestec exploziv. în cazul când amestecul exploziv este format din două sau mai multe
substanţe şi aer, limitele de explozie se pot calcula cu ajutorul formulelor:
100 100
; Ls  (2); Li  (3).
P1 P2 P P1 P2 P
  ...  n   ...  n
L1 L2 Ln l1 l2 ln
În care :
Ls - este limita superioară de explozie a amestecului de gaze, în %; Li - este limita inferioară de
explozie a amestecului de gaze, în %; P1, P2, …, Pn – cantităţile fiecărui component în amestec, în
%; l1, l2, …, ln – limitele inferioare de expl,ozie ale componentilor amestecului, în %; L1, L2, …, Ln –
limitele superioare de explozie ale componenţilor amestecului, în %.
În cazul amestecurilor explozive praf-aer, pericolul de explozie depinde de următorii factori:
- omogenitatea substanţei: cu cât omogenitatea este mai mare, cu atât pericolul de explozie
creşte;
- gradul de dispersie a particulelor de praf : cu cât dispersia este mai mare, oxigenul are acces
mai uşor spre particula de praf şi intervalul de explozie se măreşte;
- compoziţia chimică a prafului; pericolul este mai accentuat dacă praful conţine substanţe
volatile;
- compoziţia, temperatura şi umiditatea aerului; prezenţa unor cantităţi determinate de gaze
inerte în aer micşorează sau înlătură pericolul de explozie; temperatura înaltă a aerului măreşte
pericolul, iar umiditatea îl micşorează, în afară de cazurile în care substanţa respectivă
reacţionează chimic cu apa.
 Substanţele mutagene
Substanţele mutagene sunt cele care pot provoca apariţia bruscă a unui caracter genetic nou, ce
reflectă o modificare corespunzătoare a materialului ereditar. Conform unei alte definiţii, ele sunt
substanţe care au proprietatea de a reacţiona cu materialul genetic sau de a acţiona asupra
acestuia, producând mutaţii.
Substanţele mutagene conţin molecule electrofile şi deci pot reacţiona cu structurile nucleofile,
cum ar fi moleculele de ADN. Cercetările recente au pus la punct unele tehnici şi metodologii
pentru identificarea unor astfel de substanţe şi evaluarea activităţii mutagene potenţiale. S-a
constatat că 80 – 90 % din compuşii chimici carcinogeni (substanţe care pot provoca apariţia unor
tumori maligne constituite din celule epiteliale) au şi efect mutagen.
Substanţele cancerigene sunt cele care generează tumori maligne, caracterizate printr-o
înmulţire excesivă a ţesuturilor unor organe. In numeroase legislaţii naţionale se interzice complet
utilizarea unor astfel de substanţe, al căror efect este sigur cancerigen, în practica industrială.
3.Concluzii
Analiza de evaluare a riscului pe platformele siderurgice, a permis identificare surselor de risc
asociate activităţilor derulate în cadrul societăţii, precum şi evidenţierea soluţiilor ce se impun
pentru prevenirea, reducerea şi controlul riscurilor;
Rezultatele evaluării au relevat că activitatea societăţii reprezintă un potenţial de risc asupra
sănătăţii umane, mediului şi bunurilor materiale;
În ceea ce priveşte influenţa asupra stării de sănătate a oamenilor şi mediului, riscurile majore se
limitează la conturul platformei industriale;
Personalul propriu este expus continuu emisiilor de poluanţi (pulberi cu Zn, Cr, Ni, Mn, şi gaze CO,
COV), precum şi radiaţiei termice şi zgomotului peste limitele admise de legislaţia europeană şi
naţională. La această expunere continuă, cu efecte permanente potenţiale, se adaugă şi pericolele
legate de producerea unor accidente – incendii, explozii, intoxicări;
Compararea indicatorilor demografici, de mortalitate şi morbiditate în zona în care societatea are
un potenţial impact, cu valorile medii pe ţară au ilustrat că activitatea derulată nu are influenţă
majoră asupra stării de sănătate a populaţiei din vecinătate;
Se menţionează faptul că diminuarea factorilor de risc este posibilă doar în cazul retehnologizării
Bibliografie
1. * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
646/26.07.2006.
* *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
882/30.10.2006.
2. * *, H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010.
3. ***- HG 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
4. * **, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001),
International Labour Organization, Geneva, 2001.
5. Nicolae, A., Matei, Ecaterina, Melinte, I. Balanescu Mihaela- “Management de mediu în industria
materialelor metalice”, Bucureşti, Ed. Fair Partenrs, 2001
6. Directiva CE 82/501, privind pericolele legate de activităţile industriale, -“Directiva Seveso”, privind
controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase -Comunitatea Europeană
(CE) , 1982
Recunoașteri: Prin prezenta, se menționează contribuția lucrarii dr. ing. Victoria Haranguş “The analysis of
environment risk assessment in metallurgy”, // Metalurgia International; Bucureşti2013, Vol. 18, nr.7,
p..338. ISSN1582-2214.
9
SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE ÎN INDUSTRIA DE HOTELURI, RESTAURANTE,

CATERING (HORECA)
C. M. RÎBU*
F. I. BURDEA
ITM Hunedoara, str. Aleea Muncii, nr. 2, Deva, Romania e-mail:itmhunedoara@itmhunedoara.ro
Cuvinte cheie: hotel, restaurant, catering, riscuri, substanţe periculoase
Rezumat: Industria hotelieră, de restaurante şi catering, cunoscută sub numele de HORECA, acoperă o
gamă largă de afaceri, care include hoteluri, pub-uri şi restaurante, firme de catering, linii de fast food,
cafenele şi bistrouri.
Substanţele toxice şi periculoase pot conduce la neplăceri sau boli dacă oamenii vin în contact cu ele sau nu
ştiu să le folosească într-un mod corespunzător.
Pericolul unei substanţe sau a unui amestec de substanţe depinde de tipul acestora, de componente, de
modul în care acestea pătrund în organism şi de numărul de substanţe periculoase cu care organismul are
contact.
Datorită expunerii la aceste substanţe, sănătatea organismului se poate înrăutăţi brusc, sau după o
perioadă mai mare de timp. Unii oameni sunt mai sensibili decât alţii.
În industria HORECA, multe substanţe constituie un risc pentru lucrători. Curăţenia şi dezinsecţia cer adesea
folosirea de substanţe toxice. Mânuirea mâncării, a deşeurilor biologice, adesea combinate cu munca în
mediu umed, pot dezvolta reacţii alergice ale pielii cum ar fi dermatitele.
Lucrătorii din această industrie sunt expuşi, de asemenea, la fumul rezultat la gătitul mâncării şi la cel de
ţigară.
1. Introducere
Managementul substanţelor şi amestecurilor chimice, împreună cu monitorizarea riscului acestora
pentru mediu şi sănătatea umană prezintă un interes crescând pentru autorităţile centrale şi
instituţiile publice implicate în evaluarea şi asigurarea sănătăţii publice şi calităţii mediului. Buna
interpretare a legislaţiei cât şi colectarea, analiza şi interpretarea datelor de risc referitoare la
substanţele şi produsele chimice sunt condiţii esenţiale pentru atingerea obiectivelor de calitate şi
siguranţă în domeniu.
Reducerea riscurilor asociate producerii şi utilizării chimicalelor impune funcţionarea eficientă şi la
standardele Uniunii Europene a procesului de autorizare a acestora, care este condiţionată
nemijlocit de pregătirea şi perfecţionarea continuă a personalului cu răspunderi în domeniu.
2. Conţinut
2.1. Drepturi şi obligaţii

La fel ca oricare activitate, industria de restaurante, hoteluri şi catering, denumită pe scurt
HORECA foloseşte pe scară largă substanţe chimice. Pentru crearea şi menţinerea locurilor de
muncă sigure şi sănătoase în aceste domenii, atât lucrătorii cât şi angajatorii trebuie să-şi cunoască
drepturile şi obligaţiile ce le revin.
Angajatorii au obligaţia de a evalua riscurile activităţilor şi de a informa lucrătorii în legătură cu
pericolele şi riscurile fiecărui loc de muncă în parte. Au obligaţia de a lua măsuri de prevenire,
apelând la persoane sau instituţii specializate, care pot oferi consultanţă atunci când este necesar.
Şi lucrătorii au obligaţia de aşi exercita sarcinile la locurile de muncă fără a se expune la riscuri pe
ei sau pe colegii cu care lucrează. Trebuie să ştie să raporteze orice situaţie periculoasă şi să ia
parte la evaluarea riscurilor.
Întrebarea pe care trebuie să şi-o pună fiecare, angajator şi lucrător deopotrivă, este ce poţi face
pentru a-ţi îndeplini sarcinile cât mai bine şi în siguranţă. Care sunt riscurile şi în ce mod le poţi
evita?
2.2. Substanţe chimice şi substanţe biologice în HORECA

În bucătăriile restaurantelor şi în activităţile de catering, lucrătorii sunt expuşi la o varietate de
substanţe de risc. Tabelul de mai jos ne oferă o imagine de ansamblu a chimicalelor şi a
substanţelor biologice care pot pune în pericol sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, informaţii care
ajută, oarecum, la recunoaşterea posibilelor efecte nocive şi recomandările pentru un control
corespunzător şi de prevenire.
Tabelul 1 Substanţe chimice

Măsuri pentru a
Sarcini / locuri de
Pericole şi riscuri Posibile efecte nocive îmbunătăţi securitatea şi
muncă
sănătatea în muncă
Produse care Contactul cu pielea - asigurarea unei instruiri - spălarea
conţin substanţe poate produce boli de corespunzătoare suprafeţelor şi
nocive: piele, cum sunt echipamentelor de
- folosirea unor
dermatitele şi reacţii muncă
- agenţi de substituenţi mai puţin
alergice.
curăţare nocivi - curăţenia
camerelor de hotel,
- detergenţi de - folosirea EIP adecvat,
băilor
spălat vase conform FDS ale
substanţelor chimice - spălatul vaselor
- dezinfectanţi
sanitari - depozitarea - călcatul lenjeriei
substanţelor în
- esenţe de oţet - curăţatul
containere marcate
conductelor, ţevilor
- insecticid corespunzător, pentru a
de scurgere
nu se amesteca, din
greşeală, cu mâncarea
- nu se vor amesteca
substanţele între ele
Vapori/fum de la Probleme respiratorii Reducerea temperaturii Gătit/preparare

gătitul mâncării cu dispozitive de control mâncare
Fumat pasiv Probleme respiratorii, - separarea încăperilor în Servire mâncare şi
cancer pulmonar care se fumează, fără a se băuturi
servi mâncare şi băuturi
- ventilaţie
corespunzătoare
- interzicerea fumatului
CO2 Asfixiere, pierderea - identificarea riscurilor Schimbare
conştienţei şi deces recipienţi de gaz,
- evaluarea riscurilor rutina, mentenanţă
Tabelul 2 Substanţe biologice

Pericole şi riscuri Posibile efecte nocive Măsuri pentru a Sarcini/locuri de
îmbunătăţi securitatea şi muncă
sănătatea în muncă
- risc de infectare Boli de piele, dermatite - folosirea EIP Gătit, spălat
cu virusuri, şi reacţii alergice (suprafeţe,
- control periodic pentru
bacterii, paraziţi echipamente de
Probleme respiratorii depistarea infestării cu
muncă)
- apa provenită virusuri(pesta)
din dezgheţarea Curăţat (camere de
- dezinfecţie periodică
cărnii de pasăre hotel, băi)
- nu atingeţi ace,
- sânge de la
raportaţi orice incident
animale
şefului direct
sacrificate
- înţepături cu
ace
Apă, umiditate şi Boli de piele, dermatite - purtare EIP, inclusiv Curăţare suprafeţe
munca în mediu şi reacţii alergice mănuşi sau echipamente de
umed muncă din bucătării
- uscarea mâinilor
înainte de a lua mănuşile Spălătorii de vase
de protecţie
Spălătorii de lenjerii
- evitarea sau reducerea şi haine
contactului cu apa
Tăiatul şi prepararea
mâncării
Contact cu Boli de piele, dermatite - purtare EIP, inclusiv Tăiatul şi prepararea
mâncare, şi reacţii alergice mănuşi mâncării
pesticide şi agenţi
Probleme respiratorii - uscarea mâinilor
de conservare
înainte de a lua mănuşile
de protecţie
- evitarea sau reducerea
contactului cu apa
- folosirea EIP pentru

respiraţie
Cauciuc natural Dezvoltă alergii Înlocuirea mănuşilor din Curăţare suprafeţe
latex latex sau echipamente de
muncă din bucătării
Spălătorii de vase
Spălătorii de lenjerii
şi haine
Tăiatul şi prepararea
mâncării
Infectare cu Boli de piele, dermatite - spălatul şi dezinfectare Curăţare
pestă şi spori: şi reacţii alergice periodică
- de pe suprafeţe Probleme respiratorii - ventilaţie
de lucru corespunzătoare
- din resturi - containere pentru
menajere resturi menajere închise
ermetic
Impurităţi din Probleme respiratorii - verificări periodice Curăţare
aparatele de aer (mentenanţă) a
condiţionat sistemelor de aer
(viruşi, bacterii, condiţionat
spori)
- schimbarea periodică a
filtrelor
Înţepături de Boli de piele, dermatite Folosirea plaselor de Personal de serviciu
insecte şi reacţii alergice protecţie
Probleme respiratorii
Dacă produsele manipulate au următoarele inscripţionări trebuie să cereţi instrucţiuni speciale de

siguranţă:
Toxic (T) Foarte toxic(Tx) Corosiv(C) Exploziv(E) Nociv(Xn) Iritant(Xi)
2.3. Boli de piele datorate ocupaţiilor (ocupaţionale)

Bolile de piele sunt cele mai răspândite boli ocupaţionale. Prin comparaţie cu alte domenii, s-a
constatat faptul că, lucrătorii din bucătăriile restaurantelor şi cei din activităţile de catering sunt
cei mai expuşi la boli de piele.
Consecinţele dezvoltării acestor tipuri de boli ocupaţionale sunt acelea că lucrătorii sunt obligaţi să
renunţe la locurile de muncă din industria HORECA. Prepararea mâncării şi serviciile implică
contact direct cu consumatorii, acesta neputând fi făcut cu o boală de piele evidentă.
Bolile de piele duc la pierderea aspectului natural al pielii, prin:
 efecte fizice – zgârieturi, impact radiaţii UV
 efecte chimice – acizi şi soluţii caustice
 efecte biologice – bacterii, virusuri, spori
Activităţile repetitive, cum ar fi spălatul frecvent pe mâini, mânuirea neprotejată a detergenţilor şi
dezinfectanţilor sau folosirea ingredientelor acide din mâncare, pot răni pielea şi pot afecta
bariera ei de protecţie naturală. Acestea reprezintă cele mai frecvente cauze ale eczemelor
datorate ocupaţiilor.
Eczema de tip alergic a mâinii este un alt tip de boală ocupaţională. Datorită alergiei sistemul
imunitar reacţionează cu certitudine şi, produse care în mod normal sunt inofensive, sunt tratate
de organism ca şi când ar fi agenţi alergeni (asparagus, somon, usturoi). Acest proces numit şi de
sensibilizare, poate trece neobservat. Dar, la un nou contact cu factorul respectiv, se dezvoltă
reacţii cu simptome, cum ar fi: înroşirea pielii, vezicule cu lichid, prurit. Este imposibil să prevezi
dacă un lucrător va dezvolta un episod alergic sau tipul alergiei.
2.4. Cauzele bolilor de piele datorate ocupaţiilor din cadrul HORECA

 Munca în mediu frecvent umed/contact cu apa
Contactul frecvent cu apa schimbă PH-ul pielii, aceasta pierzându-şi în timp funcţia de protecţie.
Dacă mănuşile rezistente la umiditate (EIP) sunt purtate pentru un timp mai îndelungat stratul de
la suprafaţa pielii se inflamează. Astfel, pielea poate fi supusă abraziunii şi substanţele nocive pot
penetra mai uşor epiderma.
 Mânuirea frecventă a substanţelor nocive
Substanţele frecvent folosite în industria HORECA sunt: agenţi corozivi şi emulsii conţinute de
substanţele de curăţare, substanţele care conţin soluţii alcaline, acizii ce se regăsesc în sucurile de
fructe şi legume.
Prin modificarea PH-ului natural al pielii pielea se poate reface mai greu atunci când este afectată.
 Mânuirea substanţelor ce provoacă alergii ale pielii
Dacă pielea este deja afectată, substanţele alergene penetrează epiderma mai uşor. Sistemul
imunitar al organismului reacţionează şi se produc inflamaţii ale pielii.
2.5. Măsuri de prevenire a bolilor de piele ocupaţionale

Pentru a preveni bolile de piele ocupaţionale, angajatorii au obligaţia de a evalua riscurile fiecărui
loc de muncă. Evaluarea riscurilor trebuie să ţină cont de efectele de natură chimică, fizică şi
biologică. Dacă angajatorul constată afecţiuni ale pielii la o anumită activitate trebuie să ia măsuri
în cel mai scurt timp. Aceste măsuri sunt:
 Înlocuirea, dacă este posibil, a substanţelor nocive cu substituenţi mai puţin
nocivi
 Implementarea măsurilor de protecţie a pielii (măsuri tehnice,
organizatorice)
 Instruirea lucrătorilor în ceea ce priveşte manipularea şi depozitarea
substanţelor nocive şi toxice
 Folosirea de către lucrători a EIP adecvate
 Implementarea unor măsuri de protecţie a pielii într-un plan pe termen
mediu şi lung
 Selectarea produselor pentru protejarea pielii
Spălatul, de obicei benefic, poate avea efecte negative asupra pielii. Produsele de îngrijire a pielii
trebuie să aibă capacitatea de a regla PH-ul pielii.
De aceea aceste produse trebuie:
- să nu conţină parfumuri
- să nu contamineze mâncarea
- să fie potrivite pielii
- să se adapteze tipului de activitate
- ctivitate
Fig. 1. Aplicarea corectă a produselor de îngrijire a pielii

 Dezinfectarea mâinilor
Dezinfectarea mâinilor cu un produs potrivit este, în mod normal, suficientă pentru a elimina
germeni patogeni de pe suprafaţa pielii. Pentru eficienţă trebuie respectate instrucţiunile de
folosire ale produsului respectiv şi timpul necesar de acţionare.
În practica de zi cu zi curăţarea pielii se face ori de câte ori aceasta se murdăreşte. În alegerea
corectă a dezinfectanţilor se vor ţine seama de două lucruri, şi anume: care din ei sunt cei mai
eficienţi şi cei mai potriviţi sunt cei preparaţi pe bază de alcool.
 Mănuşi de protecţie
Mănuşile de protecţie intră în categoria echipamentelor individuale de protecţie şi se folosesc, de
regulă, atunci când măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a lucrătorilor nu sunt suficiente
şi eficiente.
Folosirea lor se este recomandată în timpul activităţilor care reprezintă pericol pentru piele. De
asemenea, selecţia acestora se face în funcţie de activitatea desfăşurată şi de substanţele nocive
folosite.
Un reper important în alegerea tipului de mănuşi îl reprezintă fişele cu date de securitate ale
substanţelor folosite (FDS). Se recomandă următoarele:
- fiecare lucrător va avea propriile mănuşi de protecţie
- nu se folosesc mănuşi deteriorate
- reducerea timpului de folosire a mănuşilor, cât mai mult posibil
- după folosire, mănuşile se întorc pe dos pentru a se usca
- mănuşile trebuie să aibă mărimea şi forma potrivite fiecărui lucrător
Fig. 2. Folosirea corectă a mănuşilor de protecţie în vederea manipulării substanţelor corozive

2.6. Mânuirea recipientelor cu dioxid de carbon (CO2)
Într-un pavilion al unui club avea loc o nuntă. După ce un ospătar a plecat să schimbe butelia cu
CO2 şi nu a mai revenit, un coleg a plecat după el şi l-a găsit în pivniţă, inconştient. Alţi doi oaspeţi
chemaţi să ajute la scoaterea lui din pivniţă şi-au pierdut şi ei conştienţa. Tragedia s-a produs.
Acesta este un scenariu posibil, o întâmplare nefericită care ar putea avea loc datorită folosirii
necorespunzătoare a instalaţiilor şi recipientelor de gaz sub presiune.
În industria HORECA se foloseşte foarte des gaz sub presiune. Nu există restaurant, bar, pub care
să nu aibă instalaţii de acest fel. Azotul, CO2 şi în anumite circumstanţe aerul comprimat se
folosesc la dozatoarele cu băuturi. Cel mai folosit este CO2. Este un gaz fără miros, culoare şi care
intră în reacţie cu oxigenul foarte repede. De aceea este considerat foarte periculos pentru
sănătatea lucrătorilor.
Instalaţiile şi recipientele cu gaz sub presiune trebuie depozitate în încăperi cu aerisire, foarte bine
ventilate.
Tabelul 3 Efectele nocive ale CO2, concentraţii
CO2 procent în aerul Pericolele şi efectele creşterii concentraţiei de CO2 în aerul respirat
ambiental
0,5 – 1 % Inhalarea în timp scurt nu are efecte deosebite pentru sănătate
2–3% Creşterea pulsului şi greutate la respiraţie
4–7% Probleme cu circulaţia sângelui la creier, dureri de cap, ameţeli, dureri
de urechi
8 – 10 % Agravarea simptomelor de mai sus, apariţia inconştienţei, deces
Peste 10 % Deces în timp scurt
Ce ar trebui să facă angajatorii? Foarte simplu:

- să evalueze corect pericolele şi să prelucreze cu tot personalul evaluarea
de riscuri pentru activităţile care presupun folosirea CO2, azot şi aer
comprimat
- instruirea suplimentară a lucrătorilor care lucrează în instalaţiile de gaz,
CO2, aer comprimat
- acces restricţionat în zonele cu risc de emisii de gaz
- semnalizarea corespunzătoare de securitate a încăperilor în care se află
acest tip de instalaţii
- ventilaţie corespunzătoare a încăperilor şi pivniţelor unde se află
depozitate instalaţiile şi recipientele
2.7. Fumul rezultat din fumat – o problemă de primă importanţă

Fumul are o arie mare de împrăştiere, cu impact asupra activităţilor HORECA. Acesta afectează, în
special, lucrătorii din activitatea de baruri.
Conform unor date statistice din Suedia, mai mult de 35% dintre lucrătorii din acest segment sunt
expuşi. Fumul de ţigară se ştie că este cancerigen. Aceasta înseamnă că nu există nivel de
expunere în siguranţă.
Inhalarea fumului de ţigară, prin fumatul pasiv, creşte riscul unor afecţiuni respiratorii,
cardiovasculare şi apariţia cancerului pulmonar. Se ştie că are efecte negative şi asupra fertilităţii.
La o expunere de 4 ore/zi, riscul de îmbolnăviri cardiovasculare creşte cu 25 – 30 %.
Cel mai eficient mod de a proteja lucrătorii de fumul de ţigară este interzicerea fumatului în spaţii
închise. Fumul de ţigară a fost clasificat ca fiind amestec de substanţe nocive, cancerigene din anul
2000. Prima ţară din Europa care a făcut această clasificare a fost Finlanda. În anul 2007 a fost
emisă legea care a interzis fumatul în spaţii închise, fiind acceptat în spaţii special amenajate în
acest scop. Cerinţele noii legi au fost de a evalua riscurile fumatului, inclusiv prin măsurarea
nivelului nicotinei din aerul respirat. Din anul 2000 concentraţiile de nicotină şi gudron au început
să scadă în restaurante şi baruri, atingând în anul 2007 cele mai mici valori.
3. Concluzii
Pentru a asigura protecţia lucrătorilor împotriva substanţelor periculoase, primul pas este
efectuarea unei evaluări a riscurilor. Apoi, trebuie să se ia măsuri în vederea eliminării sau
reducerii cât mai mult posibil a riscurilor. La final, trebuie să se monitorizeze periodic situaţia şi să
se evalueze eficienţa măsurilor adoptate.
Statele membre ale Uniunii Europene au elaborat o serie de modele pentru a ajuta angajatorii să
efectueze evaluarea riscurilor. Instrumentul electronic „Substanţe periculoase” oferă angajatorilor
asistenţa şi recomandările necesare gestionării eficiente a substanţelor periculoase la locurile de
muncă. În activităţile HORECA lucrează mulţi tineri, migranţi, personal neinstruit, agenţi
responsabili cu curăţenia, iar măsurile preventive trebuie personalizate în funcţie de nevoile
acestora, ţinându-se cont de toate categoriile vulnerabile, pentru care legea impune o protecţie
specială.
Bibliografie
1. European Agency for Health and Safety at Work-Summary for young workers of hazards and risks to
young workers in bars and entertainment venues, 2005
2. WorkCover : Safety in the hospitality industry
3. Girton College, Cambridge : Risk assessment procedures for catering personnel
Recunoașteri: Prin prezenta, se menționează contribuția Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în
Muncă pentru furnizarea datelor utilizate în această lucrare.
ELEMENTE DE CARACTERIZARE A EXPUNERII LA AGENŢI CHIMICI, ÎN TOXICOLOGIA

OCUPAŢIONALĂ
Anton Francisc Szasz 1 , Doina Elena Popeţ1, Corina Misca2, Liviu Misca2
1
Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, România,
anton.szasz@itmtimis.ro, elena.popet@itmtimis.ro
2
“Centrul medical Mişcă”, centrulmedicalmisca@gmail.com
Cuvinte cheie: Este important să cunoaştem cum şi de ce anumite substanţe produc daune în sistemele
biologice prin efectele lor toxice!
Rezumat: Agenţii chimici pot avea efecte nocive asupra organismului uman, fie direct prin generarea unei
forme de energie care se poate dovedi nocivă pentru sănătatea oamenilor, fie provocat de energia
degajată ca urmare a combustiei sau exploziei agenţilor chimici susceptibili de a determina acest tip de
fenomene.
Toxinele interferă cu buna funcţionare a organismului şi, în cele din urmă, se pot dovedi chiar fatale.
De-a lungul timpului, acumularea de toxine in organism poate contribui la o piele aspră, ochi si stomac cu
infectii, tumori, astm, boli neurologice, cardiace, mutatii complicatii biologice si infertilitate.
Este important de a determina expunerea la substante nocive si la toxine, cu scopul de a lua măsuri pentru
asigurarea unui echilibru între riscurile generate de utilizarea substanțelor și expunerea la aceste
substanțe.
1.Introducere
Utilizarea agenţilor chimici şi riscurile generate de aceşti agenţi, sunt prezente în locurile de
muncă din industrie, agricultură sau servicii.
Printre activităţile care au înregistrat în cursul ultimilor ani cea mai importantă creştere în ceea ce
priveşte utilizarea agenţilor chimici, se remarcă în special:
• construcţiile şi activităţile complementare (tâmplărie, vopsitorie, instalaţii de apă, de gaze,
de electricitate etc.);
• curăţătoriile profesionale, mai ales în mediile industriale
• spitalele, care utilizează numeroşi agenţi chimici cum sunt anestezicele, sterilizantele,
citostaticele etc.;
• industria tratării reziduurilor ale căror reziduuri proprii sunt (sau conţin) adesea agenţi
chimici şi care, în plus, utilizează aceiaşi agenţi chimici încorporându-i în proces în vederea
obţinerii rezultatelor dorite;
• agricultura, în special agricultura intensivă în cadrul căreia este foarte frecventă combinarea
utilizării de incinte de cultură închise sau semiînchise (sere) cu utilizarea masivă de agenţi chimici
din diverse tipuri, în special pesticide.
De asemenea, utilizarea agenţilor chimici este foarte frecventă în industria mecanică, ateliere
mecanice, imprimerii, drogherii, laboratoare, restaurarea de opere de artă, saloane de coafură.
Proprietăţile intrinseci ale agentului chimic (fizico-chimice şi toxicologice) cât şi modul de utilizare
sau modul în care acesta este prezent la locul de muncă, constituie periculozitatea agentului
chimic atunci când acestea sunt susceptibile de a avea un efect nociv.
2.Toxicologia ocupaţională
2.1 Efectele nocive ale ale agenţilor chimici
Agenţii chimici pot avea efecte nocive asupra organismului uman, fie direct prin generarea unei
degajată ca urmare a combustiei sau exploziei agenţilor chimici susceptibili de a determina acest
tip de fenomene.
În primul caz, vătămarea se poate manifesta rapid, sau imediat, după contact (efect acut) sau
poate apărea pe termen lung, în mod normal din cauza expunerilor repetate în timp (efect cronic).
De asemenea, vătămarea se poate manifesta în punctul de contact dintre agentul chimic şi
organism (piele, aparat respirator, aparat digestiv), caz în care se vorbeşte despre efect local, sau
se poate manifesta, după un proces de absorbţie şi de distribuţie în organism, în mai multe puncte
ale acestuia, indiferent de locul în care s-a produs contactul (efect sistemic).
In cel de-al doilea caz, efectul nociv este provocat de energia degajată ca urmare a combustiei sau
exploziei agenţilor chimici susceptibili de a determina acest tip de fenomene prin producerea de
incendii şi explozii.
Local, efectul compușilor toxici se manifestă ca iritaţie, care poate fi acută sau cronică.
Iritaţia acută se produce la contactul cu cantităţi relativ mari de compus toxic și se manifestă
doar în zona unde a avut loc contactul, la interval scurt după contact.
Iritaţia cronică apare la interval mai mare de timp și se manifestă o perioadă îndelungată, prin
contactul pe perioade mari cu concentraţii relativ scăzute de compus toxic.
Efectele sistemice se manifestă ca intoxicaţii, care la rândul lor pot fi acute sau cronice.
În plus, compușii toxici pot avea efecte cancerigene sau teratogene. Efectele teratogene sunt
reprezentate de malformaţiile congenitale (defecte de dezvoltare a fătului până la naștere).
Orice substanta chimică capabilă să producă alterări structurale şi/sau funcţionale asupra unui
organism viu, este considerată substanţă toxică.
Ştiinta care studiază proprietatile substantelor toxice, evaluează efectele lor asupra organismelor
vii şi stabileste modul lor de actiune toxică şi curativă pentru combaterea nocivitatii lor, este
toxicologia, o stiinta complexă , cu caracter pluridisciplinar şi experimental.
Dezvoltarea sectorului industrial, a impus aparitia toxicologiei industriale sau ocupaţionale.
Toxicologia industrială este una din ramurile toxicologiei, care se ocupă cu studiul efectelor
negative ale substanțelor cu care se lucrează în diferite domenii de activitate (industrie,
agricultură etc.), pentru a elabora măsurile de prevenire și protecție.
Problema relației între doză și răspunsul organismului este fundamentală în toxicologie.
O curbă tipică ce arată relația dintre doză și răspunsul organismului este prezentată în figura 1, în
care este reprezentat procentul organismelor (sistemelor) care răspund la un compus chimic în
funcție de doză.
Pentru mulți compuși chimici există o doză sub care nu se observă nici un efect (răspuns). Această
doză este cunoscută ca doza de prag. Conceptul este important pentru că implică faptul că poate
fi determinat nivelul la care nu se observă nici un efect (no observed effect level – NOEL) și această
valoare poate fi folosită pentru a determina cantitatea nepericuloasă pentru ingerare. Deși
aceasta este acceptată în mod general pentru cele mai multe tipuri de compuși chimici și efecte
toxice, pentru compușii cancerigeni forma curbei este controversată, iar efectul lor este presupus
a fi un fenomen fără efect de prag (toxic la orice concentrație și doză).
2.2 Modalităţi de evaluare a toxicităţii

Cel mai cunoscut mod de evaluare a toxicităţii este doza medie letală (DL50). Aceasta se folosește
pentru caracterizarea toxicităţii acute și se determină pe animale de laborator. DL50 reprezintă
doza de substanţă care produce moartea a 50% dintr-un lot experimental de animale, în urma
administrării compusului toxic pe o anumită cale, și se exprimă de obicei în mg/kg corp.
Toxicitatea mai poate fi exprimată în moli/kg, sau mg/m2 de suprafaţă corporală (pentru
expunerea cutanată – prin piele). Pentru substanţele volatile sau gazoase se utilizează și
concentraţia medie letală pe litru de aer inhalat (CL50).
Exprimarea toxicităţii prin DL50 exprimă doar efectul compușilor toxici ca mortalitate, fără a lua
în considerare și fără a putea prezice alte efecte negative asupra sănătăţii, care se produc la
expuneri sub valoarea DL50. %
Doză DL50 se determină pe animale, iar apoi datele sunt extrapolate la oameni, deși această
extrapolare este destul de aproximativă.
În funcţie de valoarea DL50, substanţele toxice se clasifică astfel:
Tabel I.1. Clasele de toxicitate în Uniunea Europeana

Clasa de toxicitate Valoarea DL50 ( mg/kg)
Substanţe foarte toxice DL50 ≤ 25
Substanţe toxice 25 < DL50 ≤200
Substanţe daunatoare 200 < DL50 ≤2000
Substanţe neclasificate 2000 < DL50
Tabel I.2. Clasele de toxicitate stabilite de Hodge si Steaner :

Clasa Valoarea DL50 ( mg/kg )
Substanţe extreme de toxice DL50 ≤ 1
Substanţe foarte toxice 1 < DL50 ≤ 50
Substanţe moderat toxice 50 < DL50 ≤ 500
Substanţe slab toxice 500 < DL50 ≤ 5000
Substanţe practic netoxice 5000 < DL50 ≤ 15000
Substanţe lipsite de toxicitate 15000 < DL5
O metodă de evaluare a toxicităţii sunt limitele de expunere la un anumit compus, care permit
estimarea toxicităţii diferitelor substanţe. Diferite organisme naţionale sau internaţionale propun
valori limită, peste care se consideră că angajaţii sunt expuși efectelor nocive. Aceste limite sunt
utilizate de toxicologia industrială (ocupaţională), de ex. pentru o expunere de 8 ore (o zi normală
de lucru) sau 40 de ore (o săptămână normală de lucru). Pe de altă parte, trebuie să se ţină seama
de cazurile de expunere prelungită. De ex., dacă o persoană este expusă unei concentraţii de 90%
din valoarea limită de expunere, dar timpul este 120% din 40 de ore, atunci valoarea totală va fi
mai mare decât limita de expunere (100% din valoarea limită, pentru 40 de ore).
Oamenii se bazează, în general, pe simţul olfactiv pentru a-și da seama de prezenţa unor compuși
periculoși în aer. De fapt, nu există nici o legătură între limita de detecţie prin miros și valoarea
limită pentru expunere. Pentru majoritatea substanţelor toxice, mirosul caracteristic este simţit la
concentraţii mult mai mici decât cele periculoase. De ex., putem simţi metilmercaptanul, CH3SH,
la nivele de 1,6 ppb, dar valoarea limită pentru expunere este 0,5 ppm (500 ppb). Pentru alte
substanţe toxice, de ex. clorura de metilen, CH2Cl2, limita de expunere este mai mică decât limita
de detecţie prin miros, deci efectele negative apar înainte de a recunoaște mirosul acesteia.
Conform Directivei Agenţi Chimici (CAD) transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 1218/2006
modificată, valoarea limită de expunere profesională este limita mediei ponderate în funcţie de
timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o
perioadă de referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15
minute.
Valorile limită orientative de expunere profesională trebuie privite ca un element important al
abordării globale care urmăreşte să asigure protecţia sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă
împotriva riscurilor legate de produse chimice periculoase.
Valorile limită orientative de expunere profesională sunt valori neobligatorii legate de sănătate,
care decurg din cele mai recente date ştiinţifice şi care ţin seama de tehnicile de măsurare
disponibile. Valorile indică nivelurile pragurilor de expunere sub care anumite substanţe nu ar
trebui să aibă nici un efect dăunător asupra sănătăţii. Aceste valori sunt necesare angajatorului
pentru a stabili şi a evalua riscurile.
Pentru orice agent chimic pentru care s-a stabilit o valoare-limită orientativă de expunere
profesională la nivel comunitar, statele membre au obligaţia de a stabili o valoare-limită de
expunere profesională naţională, ţinând seama de valoarea-limită comunitară, dar îi pot stabili
caracterul în conformitate cu legislaţia şi practica naţionale.
Valorile limită obligatorii naţionale de expunere profesională ale agenţilor chimici, reflectă factorii
de utilitate pentru a asigura sănătatea lucrătorilor la locul de muncă şi sunt prevăzute în anexa
nr.1. din H.G. nr. 1218/2006 modificată.
REACH, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, a introdus, de asemenea, un nou tip de referinţă pentru
controlul expunerii privind sănătatea umană cunoscut sub numele de nivel calculat fără efect
(DNEL – Derivated No Effect Level). DNEL-ul trebuie să fie stabilit de către solicitantul înregistrării,
ca parte a evaluării securităţii chimice (CSA). DNEL trebuie să reflecte căile probabile de contact,
durata şi frecvenţa expunerii, precum şi, în cazul în care este probabil să existe mai mult de o cale
de expunere (orală, dermică sau inhalare), atunci trebuie să fie stabilite DNEL pentru fiecare cale
de expunere. Ar putea fi, de asemenea, necesar să se identifice DNEL-uri pentru fiecare categorie
de populaţie umană relevantă (de exemplu lucrători, consumatori şi persoane susceptibile
expunerii indirecte prin intermediul mediului) şi, eventual, pentru anumite subpopulaţii
vulnerabile (de exemplu copii, femei însărcinate).
Acest tip de limită de expunere DNEL, sub numele de nivel calculat fără efect, este nivelul de
expunere la o substanţă, sub care nu sunt de aşteptat să apară efecte adverse asupra sănătăţi
umane. Prin urmare, este gradul de expunere la substanţă peste care oamenii nu ar trebui să fie
expuşi.
Un alt tip de limită de expunere stabilit în cadrul evaluării securităţii chimice este DMEL, sub
numele de nivel calculat cu efect minim. Acesta este utilizat în cazul în care un DNEL nu poate fi
stabilit (de exemplu, în cazul în care nu poate fi determinat un nivel "sigur" de expunere), pentru a
exprima un nivel de expunere corespunzător unui nivel de risc pentru sănătatea umană scăzut,
posibil teoretic, care ar trebui să fie văzut ca un risc tolerabil.
Orice valori limită de expunere profesionale relevante (OELVs), stabilite în Directiva Agenţi
Chimici (CAD) şi Directiva Cancerigeni şi Mutageni (CMD), transpuse în legislaţia naţională prin
H.G. nr. 1218/2006 modificată, respectiv H.G. nr. 1093/2006 modificată, trebuie să fie respectate
în continuare. În practică, aplicarea suitei complete de măsuri de gestionare a riscului conform
REACH dintr-un scenariu de expunere poate duce la respectarea unei OELV. Deoarece procesul de
calculare a DNEL poate fi mai conservator (mai protector) decât cel pentru unele OELVs naţionale,
DNEL pot impune un nivel mai strict de protecţie.
În general, scenariul de expunere este pregătit astfel încât să asigure că expunerea umană
estimată este mai scăzută decât DNEL relevant. Angajatorii care au primit un scenariu de expunere
trebuie să verifice mai întâi dacă DNEL diferă sau nu de OELV. În al doilea rând, eficienţa măsurilor
de control al riscurilor depinde, de asemenea, de condiţiile instalaţiei şi de starea tehnică (de
exemplu un sistem de exhaustare). Expunerea trebuie determinată, dacă este necesar (prin
măsurători sau printr-o estimare cantitativă adecvată), pentru a stabili eficienţa măsurilor de
control al riscului. În orice caz, valoarea limită de expunere profesională naţională nu poate fi
depăşită.
Ce se întâmplă dacă o VLE conform CAD/CMD diferă de DNEL conform REACH?

DNEL conform REACH sunt folosite pentru stabilirea măsurilor adecvate de gestionare a riscurilor
şi punerea integrală în aplicare a acestora ar trebui să asigure respectarea DNEL. În mod evident,
în cazul în care acest nivel de protecţie îndeplineşte sau este mai strict decât VLE, atunci nu este
necesară nicio altă acţiune. Dacă nu, atunci utilizatorul va trebui să ia în considerare controale
suplimentare pentru a asigura că şi VLE este îndeplinită.
2.3 Caracterizarea expunerii la toxice industriale
Domeniul toxicologiei ocupaţionale este axat pe identificarea, evaluarea, monitorizarea,

prevenţia, managementul şi analiza ştiinţifică a noxelor prezente în mediul ocupaţional şi
ambiental.
Datorită faptului că substanţele toxice sunt larg răspândite în mediul care ne înconjoară există
potenţialul ca acestea să producă efecte negative şi dăunătoare asupra sănătăţii omului. Aceşti
agenti toxici se găsesc în general în aer, apă, sol şi aliment. În urma expunerii începe procesul de
absorbţie a toxicului în organism şi transportul lui către organul ţintă asupra căruia îşi va
manifesta efectul toxic.
În corpul uman substanţa chimică poate fi metabolizată, compuşii rezultaţi putând avea o
toxicitate mai redusă sau mai ridicată. Unele chimicale se pot acumula în organism timp de mai
mulţi ani, altele pot fi eliminate pe cale naturală.
Literatura de specialitate din ultimul timp susţine şi demonstrează că factorii de mediu care
afectează starea de sănătate a muncitorilor, potenţialul nociv al locurilor de muncă este mult mai
variat şi mai complex.
Luând în considerare toate cele expuse mai sus tragem concluzia necesităţii unei evaluări
complete a expuşilor la noxe, de la evaluarea şi monitorizarea mediului de muncă până la
efectuarea de determinări biotoxicologice specifice asupra persoanelor expuse, în consens cu
legislatia naţională şi internaţională în domeniu.
După expunere la toxice industriale, toxicul absorbit în organism poate fi găsit ca atare,
nemodificat, în sânge şi ţesuturi şi îndeosebi în urină. Dacă toxicul este metabolizat, se pot
identifica şi doza unele produse de metabolizare.
Unele substanţe care pot acţiona ca toxice industriale se găsesc totuşi obişnuit în organismul unor
întregi populaţii (fără expunere profesională),provenind în cantităţi mici din mediul de viaţă
obişnuit. De asemeni, unii metaboliţi, prezenţi în cantităţi însemnate după absorbţia anumitor
toxice, se produc şi în mod fiziologic până la un anumit nivel.
Este deci necesar să se ţină seama de concentraţiile fiziologice în sânge, ţesuturi şi urină ale
principalelor toxice industriale şi metaboliţilor lor. Depăşirile semnificative ale acestor valori, sunt
în bună măsură proporţionale cu absorbţia substanţei respective peste cuantumul obişnuit şi
constituie astfel indici pentru caracterizarea expunerii la toxice. De asemenea, se pot utiliza ca
indici de expunere şi unele modificări biochimice datorate acţiunii toxicului (modificări de
raporturi metabolice, de activităţienzimatice, etc.).
În medicina muncii, în vederea evidenţierii precoce a acţiunii nocive pe care o pot avea unii
factori de la locul de muncă asupra organismului, ajutând la depistarea precoce a unor boli şi
intoxicaţii profesionale. În acest scop, se utilizează o serie de tehnici bine cunoscute, în practica
hematologiei (numărarea eritrocitelor, determinarea hemoglobinei, numărarea leucocitelor, a
trombocitelor, timpul de sângerare şi de coagulare, etc).
Hemoleucograma este un examen de laborator care evaluează cantitativ și calitativ elementele

figurate (celulele) din sânge. Furnizează informații atât despre numărul tuturor tipurilor de celule
sanguine, cât și despre mărimea, forma și alte caracteristici fizice ale acestora. Hemograma este
una din analizele recomandate în mod uzual pentru evaluarea generală a stării de sănătate.
Prin intermediul ei se pot depista anumite disfuncționalități la nivelul organismului, cum

sunt anemiile, infecțiile sau diverse alte boli.
Anemia (scaderea numarului de celule rosii, sau modificarea dimensiunii sau volumului acestora),
poate fi datorată şi expunerii la substanţe toxice. Numarul scazut de celule albe – poate fi cauzat si
de prezenţa substanţelor cito-toxice.
Transaminazele sunt niste enzime, un tip de substante biochimice care se găsesc în interiorul
celulelor hepatice. Atunci cand celulele ficatului sunt distruse, transaminazele ajung libere in
sange, iar valoarea acestora creste.
Valorile crescute ale TGO , TGP, GGT - enzime care se gasesc in mai multe organe, cum ar fi in
celulele ficatului, celulele renale, inimă, la nivelul oaselor, pot fi cauzate de substante chimice
toxice, ducând la hepatite virale, steatoza hepatica (ficat gras), hepatite toxice, afectiuni biliare,
afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale muşchilor scheletici – miopatii, cancer.
Efectuând o statistică a analizelor medicale a lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în domenii
unde se utilizează agenţi chimici, date obţinute de la centru medical de medicina muncii, conform
tabelului I.3, se observă în toate cazurile că solventii organici, altii decat acetona, sunt cei care
afecteaza cel mai serios valorile HLG, în sensul scăderii numarului de hematii. De asemenea, se
observăcresterea nivelului transaminazelor serice, sub actiunea solventilor organici, alţii decât
acetona – ceea ce indică hepatocitoliza (spargerea celulelor hepatice).
Tabel I.3-Rezultatele analizelor de sânge
NR.
AGENT LUCRĂTORI MODIFICARI MODIF MODIF MODIF
CHIMIC EXPUŞI HLG TGO TGP GGT
PESTICIDE 220 0 30 26 13
ACETONA 767 14 29 25 10
ULEIURI
MINERALE 172 2 3 5 3
SOLVENŢI
ORGANICI 492 50 46 27 20
Tabel I.4-Ponderea lucrătorilor expuşi la agenţi chimici
NR.
AGENT LUCRĂTORI MODIFICARI MODIF MODIF MODIF
CHIMIC EXPUŞI HLG % TGO% TGP % GGT %
PESTICIDE 220 0 14 12 6
ACETONA 767 2 4 3 1
ULEIURI 1 2 3 2
172
MINERALE
SOLVENŢI 10 9 5 4
492
ORGANICI
Analizând ponderea lucrătorilor expuşi la diferiţi agenţi chimici, se observă că la un număr mic de
lucrători apar disfuncționalități la nivelul organismului. Acest lucru se datorează măsurilor luate
de angajatori pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, prin ţinerea sub control a riscului
chimic.
3.Concluzii
Agenţii chimici pot avea efecte nocive asupra organismului uman, fie direct prin generarea unei
degajată ca urmare a combustiei sau exploziei agenţilor chimici susceptibili de a determina acest
tip de fenomene.
Toxinele interferă cu buna funcţionare a organismului şi, în cele din urmă, se pot dovedi chiar
fatale.
De-a lungul timpului, acumularea de toxine in organism poate contribui la o piele aspră, ochi si
stomac cu infectii, tumori, astm, boli neurologice, cardiace, mutatii, complicatii biologice si
infertilitate.
Este important de a determina expunerea la substante nocive si la toxine, cu scopul de a lua

măsuri pentru asigurarea unui echilibru între riscurile generate de utilizarea substanțelor și
expunerea la aceste substanțe.
Bibliografie
[1] Adriana Urdă, Toxicologie organică, Curs - Concepte de bază în toxicologia compușilor
organici: efectele nocive ale compușilor chimici organici, substanțe xenobiotice, modalități de
evaluare a toxicității, clasificarea substanțelor organice periculoase, anul 2014
[2] V. A. Voicu – Toxicologie clinică, Editura Albatros, București, 1997
[3] Elemente de practică Medicina Muncii, Editura medicală, București, 1971
[4] Ghid practic pentru managerii de IMM-uri și coordonatorii REACH Versiunea 1.0 – iulie2016
[5] Orientări pentru inspectorii de muncă cu privire la interacţiunea dintre Regulamentul
privind înRegistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor chimice (REACH)
nr. 1907/2006, Directiva Agenţi Chimici (CAD) şi Directiva Cancerigeni şi Mutageni (CMD)-
Comitetul Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii (SLIC)
CERCETĂRI ASUPRA MANAGEMENTULUI PERFORMANT PRIVIND SUBSTANȚELE

PERICULOASE BAZAT PE PROGRAME EDUCAȚIONALE ADECVATE
D.Mnerie1, A.F. Szasz2*, G.V.Mnerie3, O.Suciu4
Universitatea Politehnica Timișoara, Facultatea de mecanică, Mihai Viteazul 1,

1
I.T.M. Timiș, anton.szasz@itmtimis.ro

2
ISIM Timișoara, Mihai Viteazul 10

3
Direcția de Sănătate Publică Timiș, Strada Nikolaus Lenau 10, Timișoara

4
Cuvinte cheie: substanțe periculoase, management, programe educaționale
Rezumat: Nivelul ridicat de risc pe care-l pot avea substanțele periculoase, precum și a diversității efectelor
în diferite locuri de muncă, determină o responsabilizare mult mai ridicată la nivelul managementului
organizațiilor în cauză. Pornind de la un experiment aplicat în Turcia, în lucrare se prezintă o analiză a
situațiilor determinate din unele unități economice din județul Timiș, printr-o abordare sistemică
multidisciplinară și de colaborare inter-instituțională. Sunt sintetizate unele considerente exprimate de
specialiștii, care plasează cu prioritate activitatea educațională ca modalitate eficientă de prevenire. Sunt
precizate unele principii manageriale necesare pentru performanță.
1. Introducere
Pe măsură ce progresul științific se reflectă în toate sferele de activitate umană, tehnologiile
avansează iar materialele întrebuințate se diversifică. În ciuda valorii excepționale de utilizare, din
ce în ce mai multe ajung să constituie un real pericol pentru OM. Categoria substanțelor
periculoase este extrem de bogată, mereu în dezvoltare, cu expunere într-un număr surprinzător
de mare de locuri de muncă din toată Europa. Acestea pot cauza o mare varietate de probleme de
sănătate și de boli profesionale, totodată generându-se importante riscuri la adresa securității în
muncă, precum și în afara spațiilor de lucru.
În aceste condiții este necesară o amplificare a preocupărilor din partea tuturor factorilor de
răspundere pentru creșterea numărului și eficienței măsurilor preventive, în vederea reducerii
până la eliminare a nivelului de risc determinat de utilizarea acestora. Prezenta lucrare se dorește
a veni în sprijinul dezvoltării unei culturi educaționale privind atitudinea responsabilă față de
prevenirea riscurilor datorate substanțelor periculoase. Pentru atingerea acest deziderat se
pornește de la premisa unei eficiențe superioare a managementului bazat pe programe
educaționale adecvate.
2. Conținut
În vederea găsirii unor principii manageriale specifice gestionării substanțelor periculoase,
s-a format o echipă de cercetare interdisciplinară și interinstituțională. Ca metode de cercetare s-
au folosit:
 cercetarea bibliografică și cazuistică (inspirate de membrii echipei din experiențe

anterioare),
 documentare pe teren, urmărind mai ales criticile din partea celor care lucrează în
diferite domenii, cu locuri de muncă unde substanțele periculoase sunt sau pot să
devină foarte riscante. Au fost vizitate 12 societăți comerciale din județul Timișși s-au
purtat discuții cu 46 de angajați de profesii diferite și locuri de muncă diverse.
Debutul discuțiilor s-a realizat prin consultarea interlocutorilor despre ceea ce se înțelege prin
„substanțe periculoase”. Acolo unde s-au observat unele confuzii, sau răspunsuri incomplete s-a
definit categoria de substanțe periculoase, ca incluzând acele substanțe care prezintă un risc
pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor; indiferent de starea lor de agregare, acestea pot fi:
toxice, caustice, inflamabile, explozive, mutagene, cancerigene. [1], [9], [10], [11]
Apoi s-au abordat subiecte legate de cunoașterea consecințelor expunerii la aceste substanțe,
luându-se în considerare caracteristicile particulare ale fiecărui tip de substanțe, cu efectele
negative vizibile sau constatate ulterior asupra sănătății operatorilor.
În discuțiile purtate cu unii manageri ai organizațiilor în care se știe că există spre
fabricare/păstrare/transport/utilizare a uneia sau mai multor tipuri de substanțe periculoase,un
accent deosebit s-a pus pe măsura în care este monitorizată prezența acestora. S-a urmărit și
modalitatea în care se realizează responsabilizarea pentru această monitorizare, precum și
competențele celor numiți pentru această activitate.
S-asupus dezbaterii și un studiu de caz realizat în Turcia, prin care s-a dorit determinarea
surselor de infestare a apelor dulci cu substanțe periculoase, care au un efect poluant imediat sau
în timp. [3]
Fig. 1.Distribuția surselor poluante
În cadrul experimentului au fost colectate probe din apele reziduale deversate de întreprinderi
în rețelele de canalizare sau direct în apele curgătoare. S-a înregistrat o situație foarte interesantă
a distribuției surselor poluante pe ramuri de activități, (figura 1) în care se observă că nivelul

maxim de periculozitate (18%) pentru mediu îl ating din fabricile de alimente. În acest negativ
clasament urmează fabricile în care se elaborează diferite materiale metalice ( 14%), mai apoi
fabricile textile și cele în care se obțin diferite mașini și aparate (11%). [3] În dezbateri s-a încercat
interpretarea și explicarea acestor rezultate ale experimentului.
Din discuțiile purtate s-au reținut un număr de 132 de remarci, observații și propuneri, din care
54 au fost diferite, în esență.
2. Analize
Datele reținute au fost sistematizate și apoi analizate, atât sub aspectul caracteristicilor și
efectelor substanțelor periculoase întâlnite, cât și din punct de vedere al managementului
acestora.
Un aspect preponderent sesizat a fost legat de periculozitatea unor elemente prezente în
multe sectoare, imposibil de observat cu ochiul liber, (cum ar fi: bacteriile, virusurile, ciupercile și
paraziții), la care riscurile nu sunt luate în considerare la evaluare.
De asemenea, tehnologiile moderne care se regăsesc în multe sectoare, din insuficientă
cunoaștere și înțelegere, pot conduce la o creșterea riscului de vătămare aferent agenților
biologici sau chimici. Dintre acestea, chiar dozele mici, dar cu expunere repetată, pot provoca
operatorilor anumite alergii, boli de piele sau chiar cancer.
O problemă destul de interesantă a fost legată de etichetarea produselor periculoase și modul
de semnalare a prezenței acestora. Datorită complexității compoziționale și de reacție, este
aproape inutil ca pe etichete individuale să fie menționate prea multe detalii, deoarece o persoană
fără o specializare în domeniu, nu poate înțelege prea bine rostul acestor substanțe sau pericolul
dat odată cu expunerea/atingerea/consumul acestora. În schimb, face necesară o atenționare
fermă asupra periculozității acestora, utilizându-se o uniformizare internațională a semnelor
grafice folosite, iar apoi o popularizare/instruire/educare a întregii populații.
a. b. c. d.
Fig. 2.Semnalarea substanțelor periculoase
În figura 2 sunt prezentate câteva simboluri folosite pentru atenționarea prezenței substanțelor
periculoase, cu eventuale detalii asupra orientării pericolului potențial. În prima imagine (fig.2, a.) există
semnul grafic internațional de atenționare cu o mențiune expresă în limba engleză. În figura (fig.2, b.) după
atenționarea prezenței pericolului se transmite și modalitatea de a putea continua acțiunea după
citirea/observarea măsurilor de precauție. Pictograma din figura 2, c., mai puțin cunoscută, există o
reprezentare neclară, iar neavând un text însoțitor poate fi interpretat confuz. A 4-a imagine din figura 3,
d., pictograma este cu un puternic mesaj emoțional, cu detaliu legat de efectul toxic pe care îl poate
substanța etichetată astfel. În acest sens, se consideră necesară o grafică cât mai sugestivă universal
valabilă, de atenționare a substanțelor periculoase, care să stopeze acțiunea individului, cu o explicitare
textuală scurtă, într-o limbă de circulație universală, la care se adaugă și versiunea în limba cea mai
probabilă a utilizatorului.
Referitor la experimentul supus dezbaterii, pe lângă aspectul de control/verificare a instituțiilor locale
abilitate, datele culese legate despre structura compozițională a apelor uzate deversate pot conduce la
informații noi privind, atât substanțele periculoase folosite cu bună știință în firma respectivă, cât și despre
prezența unor substanțe sau compoziții care pot deveni periculoase, pe fluxul de fabricație sau după
deversare, față de mediul înconjurător.
S-a constat și anumite semnale de acoperire de către angajații firmelor a unor date/informații legate de
posibile substanțe periculoase, achiziționate în stare concentrată și folosite diluat pentru diferite activități
tehnologice sau de curățenie. Uneori aceste aspecte se manifestă din ignoranța lucrătorilor, din
neînțelegere sau din lipsă de pregătire profesională, folosindu-se chiar expresii: „n-o fi chiar așa de
periculos” sau „n-are ce să se întâmple”...
Din discuții s-a dedus importanța unor programe educaționale diferențiate pe categorii de persoane,
care să conștientizeze mai bine și corect populația despre modalități de evitare a con. Încă din perioada de
pregătire școlară trebuie să existe o preocupare în formarea deprinderilor pentru precauție și evitarea
contactului sau a expunerilor la substanțe necunoscute. În perioada gimnazială și de liceu, indiferent de
orientarea școlii, sunt necesare ore dedicate cel puțin inițierii în cunoașterea și înțelegerea pericolelor
conferite de substanțele periculoase, riscurile pe care și le poate asuma cel care le folosește în afara
regulilor prezentate pe etichete sau alte modalități de informare. Folosirea majorității tipurilor de
substanțe periculoase, în afara prescripțiilor și indicațiilor date de fabricant nu presupune o aventură, sau o
dovadă de curaj, ci reprezintă o cale de rănire, determinarea unor leziuni sau îmbolnăviri, de multe ori
foarte greu sau imposibil de vindecat.
Au fost solicitate acțiuni de informare asupra bunelor practici din alte țări sau instituții, exemplul
acestora să încurajeze angajatorii în abordarea unor acțiuni agreate și mai eficiente. Exemplul cooperării
companiei germane Lehmann&Voss&Co, cu o experiență de peste 120 de ani în fabricația produselor
chimice, cu mediul școlar și universitar este demn de urmat [8]. Tinerii, în baza unui program educativ bine
stabilit în cooperare cu profesorii, au posibilitatea realizării direct în fabrică a unor lucrări experimentale de
laborator, dar și o participare bine supravegheată direct în procesul de producție. Acestor tineri li se
inoculează spiritul de interes pentru o bună informare necesară înțelegerii limitelor în folosirea sau
expunere la substanțele periculoase.
Un alt exemplu de bună practică este dat de Universitatea din Gdansk (Polonia), care au orientat mai
mulți tineri studenți către cercetarea diferitelor grupe de deșeuri menajere sau rezultate din diverse locuri
de muncă, care sunt sau pot deveni periculoase pentru populație[4]. Studenții sunt conștientizați de
caracteristicile unor componente ale deșeurilor care, în timp, sau în reacție cu alte substanțe pot dobândi
funcțiuni extrem de periculoase, aspecte descoperite de studenți, sub coordonarea specialiștilor – cadre
didactice.
De asemenea, experiența engleză a celor 220 de organizații din diferite domenii, inclusiv de învățământ
și cercetare, care au acționat excepțional în inițiativa: ”No Time to Lose”/„Nu este timp de pierdut”.
Campania a urmărit sensibilizarea cu privire la substanțele cancerigene cu care se confruntă lucrătorii la
nivel global. Au fost create și oferite gratuit populației materiale pentru ajuta la realizarea unor programe
eficiente de prevenire, încurajarea organizațiilor să se implice în popularizarea substanțelor care sunt sau
pot avea efecte cancerigene în rândul populațiilor[2].
Prin educație trebuie urmărită realizarea unei preveniri eficace, cu contribuții semnificative la
obiectivul general al Strategiei Europa 2020 privind o creștere economică inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, precum și de ridicarea ratei de ocupare a forței de muncă de la 69 % la 75 %.
Și în județul Timiș s-au remarcat persoane care s-au retras din diverse întreprinderi din cauza
mediului profesional necorespunzător, sub aspectul managementului substanțelor periculoase
lipsit de încredere. De aceea, angajatorii trebuie să se folosească de alte forme și metode
educative, prin care să se dezvolte o cultură de prevenire, de anticipare mai corectă și completă a
riscurilor, pentru ca angajatul să se implice în reducerea acestora și a lucra în perspectiva unei
viețimai active, cu o sănătate durabilă. [6]
În multe sectoare tehnologiile inovatoare pot implica riscuri insuficient înțelese. Pentru a da un
alt exemplu, tot mai mulți lucrători sunt expuși la substanțe periculoase în sectorul serviciilor, cum
ar fi asistența la domiciliu și gestionarea deșeurilor, unde expunerile variază, însă gradul de
conștientizare a pericolelor implicate este scăzut. Mai mult ca niciodată, este vital ca angajatorii și
lucrătorii să înțeleagă riscurile potențiale și să ia măsuri preventive. Observatorul european al
riscurilor prezintă o imagine de ansamblu a sănătății și securității la locul de muncă în Europa,
descrie tendințele și factorii subiacenți și anticipează schimbarea metodelor de lucru și impactul
probabil al acestora asupra securității și sănătății în muncă. Lucrătorii din anumite sectoare se
confruntă în mod deosebit cu pericolul expunerii la agenți biologici nocivi: sănătate, agricultură,
servicii veterinare, curățenie și întreținere, canalizare și gestionarea deșeurilor, grădinărit și
activități de laborator[5], [6].
Se consideră oportună o interesare mai mare în monitorizarea substanțelor periculoase, din
partea administrațiilor locale, o organizațiilor neguvernamentale mai ales sub aspectul pericolelor
de poluare a mediului, riscurilor privind siguranța populației.
Concluzii
Prezenta lucrare s-a dorit încadrată în orientările date de Observatorul European al
Riscurilor (OER),căutându-se asigurarea unei valori adăugate prin colectarea și analizarea
informațiilor, plasarea acestora în context, identificarea tendințelor în vederea „anticipării
schimbărilor” și comunicarea eficace a aspectelor esențiale către publicul țintă: factori de decizie
și cercetători. De asemenea, se dorește extinderea reflecțiilor și dezbaterilor în colectivele de
muncă, crearea chiar a unei platforme de dezbatere între experți, factorii de decizie de la diverse
niveluri, cu antrenarea în aceste acțiuni cât mai multor angajați.
Managementul performant al substanțelor periculoase presupune în primă fază definirea
unui sistem constituit din elementele considerate în legătură cu substanțele periculoase, apoi
îndeplinirea de către manager a următoarelor:
 Pe baza unei foarte bune cunoașteri a substanțelor realizarea unui program de
măsuri preventive, fără a periclita întrebuințarea optimă a acestora,
 Organizare foarte bună a tuturor activităților în care acestea ar putea constitui un
pericol,
 Conducerea sistemului se realizează în urma stabilirea unui pachet de decizii care să
responsabilizeze persoane care să asigure îndeplinirea măsurilor preventive stabilite
 Implicarea exemplară a managerului în respectarea tuturor prevederilor normative
sau a instrucțiunilor impuse
 Preocuparea permanentă în controlul ducerii la îndeplinire a tuturor deciziilor
transmise pe nivelurile ierarhice din sistem.
Prin programele educaționale de formare a specialiștilor care pot fi cercetători sau fabricanți
de substanțe periculoase, pe lângă conținutul strict științific și tehnologic, trebuie să existe mai
multe lecții care să vizeze creșterea conștiinței și răspunderii față de persoanele angajate sau externe
care pot ajunge victime datorate acestor produse, de mare utilitate tehnologică. Rezultatul
conștientizării se poate evalua printr-un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului,
inclusiv prin implicarea în promovarea unor metode alternative pentru evaluarea pericolelor pe care
le prezintă substanțele precum și libera circulație a substanțelor pe piață.
Bibliografie
[1] Darabont, A., National Research and Development Institute on Occupational Safety (INCDPM), Romania
— project coordinator, Training OSH experts of the Romanian competent authorities using EU legislation on
chemicals in practice,
[2] Jasmeen, D., Campaigning to raise a wareness of workplace exposure to carcinogens, IOSHorg., United
Kingdom, 2017
[3] Ozgun, O.K., et all., Prioritization methodology of dangerous substances for water quality monitoring
with scarce data, Springer Link - Clean Technologies and Environmental Policy, January 2017, Volume 19,
Issue 1, pp 105–122
[4] Polytechnika Gdańsk, 2018, ‘Management of substances, preparations and dangerous wastes at the
chemical workshop of Gdańsk’, Department of Chemistry, Gdańsk University of Technology. Available at:
http://pg.gda.pl/chem/odczynniki_odpady/index.html (retrieved 24 January 2018)
[5] REACH — Regulation (EC) No 1907/2006 on Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of
Chemicals. Available at: https://echa.europa.eu/regulations/reach/legislation
[6] SDS — Commission Regulation (EU) 2015/830 amending Regulation (EC) No 1907/2006. Available at:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32015R0830
[7] Šarõi, V., SakuMetall AS, Integrating chemical safety into efficient manufacturing processes, Saku Metal
AS, Tallinn, Estonia., 2018
[8] Thoms, H., Educating young people about working safely with chemicals, Case study,
Lehmann&Voss&Co, Hamburg, Germany, www.lehvoss.de
[9] Ungureanu, C., Managementul substanțelor periculoase, cod: PAD-PM-002, procedură administrativă,
Societatea Complexul energetic Oltenia S.A., 2013
[10] * * * - www.healthy-workplaces.eu, Managementul substanțelor periculoase, Ghidul campaniei, EU-
OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, 2018
[11]* * * -Hotărârea nr. 539/2016 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind
clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase și a Hotărârii Guvernului nr. 937/2010
privind clasificarea, ambalarea și etichetarea la introducerea pe piață a preparatelor periculoase
FISA TEHNICĂ DE SECURITATE – INSTRUMENT DE LUCRU ÎN EVALUAREA DE RISC
M. Păunescu1* , D. Popeț2, T. Chirileanu2, C. Novac3 , M. Săbău3

1
Serviciu extern de prevenire și protecție, mugurpaunescu@yahoo.co.uk, str. Intrarea Doinei, nr.31,
Timișoara, România.
2
ITM Timiș, Serviciu control ssm, Timișoara, România.
3
HOPI RO Logistics srl, Mentenanță - Calitate, Dumbravita, DJ 691, Km.7+142, jud. Timiș, România.
Cuvinte cheie: agent chimic, evaluare, risc, prevenire, măsuri, instrucțiuni.
Rezumat: Pentru orice loc de muncă, sănătatea reprezintă starea acelui loc de muncă neatins
de evenimente, la care se poate ajunge printr-o politică de securitate și sănătate edificată pe
conceptul de prevenire, concretizat în evaluarea riscurilor (identificarea, analiza și estimarea
riscului) și stabilirea măsurilor de prevenire și protecție. La locul de muncă (depozit de produse)
în care activitatea ( cod CAEN 5210 - Depozitări) include agenți chimici periculoși (ex.: ACE
Regular – nr. UE 231-668-3, nr.UE 207-838-8, nr.UE 215-185-5) , evaluarea oricărui risc referitor
la securitatea și sănătatea lucrătorilor, care decurge din prezența acestor agenți chimici, trebuie
să țină seama și de informațiile puse la dispoziție de furnizor și cuprinse în ”fișa tehnică (cu
date) de securitate” (art.12 din HG 1218/2006).
1. Introducere
In evaluarea de risc, informațiile culese din ”fișa cu date de securitate conf. Regulamentului (CE)
nr. 453/2010 – ACE Regular”, cu privire la manipularea și depozitarea în condiții de siguranță la
locul de muncă a produselor chimice periculoase (ambalate – paletizate – stivuite), și anume:
a. manipularea numai după cunoașterea pericolelor posibile (corozivitate pentru metale,
iritabilitate pentru ochi și piele și toxicitate pentru mediul acvatic) și însușirea măsurilor de
securitate și sănătate în muncă (evitarea deteriorării fizice a recipientului original, evitarea
contactului cu materiale incompatibile: metale, acizi; utilizarea, după caz, a echipamentului
individual de protectie, evitarea contactului cu ochii/pielea), și
b. depozitarea numai în recipientul original, în spații răcoroase, uscate, ventilate; evitarea
reactivității cu materiale incompatibile: metale, acizi (reacționează cu (unii) acizi: degajă
gaze/vapori toxici (clor); poate fi coroziv pentru metale; condiții de evitat: căldura, radiațiile
solare, materiale incompatibile),
coroborat cu cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, conduc la stabilirea de
măsuri de prevenire și protecție (tehnice, organizatorice și igienico-sanitare) ce trebuie aplicate
la locul de muncă.
Aplicarea efectivă a acestor măsuri de prevenire și protecție consemnate în planul de prevenire
și protecție pe loc de muncă, trebuie să fie asigurată, în special în ceea ce privește măsurile
organizatorice de prevenire, de întocmirea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în
muncă (IPSSM) și aplicarea acestora, aprobate de angajator, în activitatea specifică locului de
muncă. Instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă (IPSSM) constituie instrumentul
fundamental în realizarea instruirii lucrătorilor, în scopul însușirii cunoștințelor și formării

deprinderilor de securitate și sănătate în muncă.
Aplicația practică la care ne referim în continuare, prezintă etapele parcurse cu privire la
evaluarea de risc cu informații culese din fișa tehnică (cu date) de securitate precizată mai sus,
întocmirea planului de prevenire și protecție și a instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate
în muncă pentru activitatea privind manipularea și depozitarea în condiții de siguranță la locul
de muncă a produselor chimice periculoase (ambalate – paletizate – stivuite).
2. Etapa I. Evaluarea calitativă a riscurilor în activitatea privind manipularea și depozitarea în
condiții de siguranță a produselor chimice periculoase (ambalate-paletizate-stivuite).
2.1. Colectarea informaţiilor de la locul de muncă: activitatea manipulare-depozitare produse
chimice periculoase.
Amplasare loc muncă: în clădire cu structură şi rezistenţă conform proiect de execuție; spaţiile
în care se desfăşoară activităţile specifice posturilor de lucru sunt conforme cerințelor legale.
Posturi de lucru identificate în activitatea privind manipulare-depozitare produse chimice
periculoase: sef sectie, cod COR 121903, sef depozit, cod COR-132444, stivuitorist, cod COR
834403, manipulant marfuri/manevrant, cod COR 933303, controlor calitate, etc; durata muncii
pe post de lucru: normă întreagă; cu durata timpului de lucru de 8 ore/zi.
Resurse umane: nr. lucrători pe schimb = 12; evidenţa stării de sănătate a lucrătorilor – aviz
medical „apt” pentru manipulare-depozitare produse chimice ambalate.
Mijloace de producţie – identificate în activitatea de lucru : 1. echipamente de muncă:
stivuitor, transpalet, paleți, scanner; 2. obiecte ale muncii : produse chimice ambalate.
Activităţi desfăşurate la locul de muncă: depozitare produse ambalate-paletizate-stivuite.
Condiţii de desfăşurare a activităţii de lucru: condiţii normale.
Pericole identificate la locul de muncă, în activitatea manipulare-depozitare produse chimice
periculoase.
Pericole mecanice, care pot genera vătămări/leziuni, manifestate prin:
1. factori proprii echipamentelor de muncă: deplasări mijloace de transport intern;
2. factori proprii obiectelor muncii: cădere, prăbușire produse chimice transportate intern-
stivuite;
Pericole chimice manifestate prin:
1. factori proprii substanțelor chimice priculoase – gaze, aerosoli toxici cu efecte toxicologice:
corodarea/iritarea pielii, lezarea gravă/iritarea ochilor.
Pericole manifestate prin factori ergonomici (metode, practici de lucru), care pot genera:
1.efecte fiziologice - rezultate din manipularea manuală a produselor chimice ambalate.
2.erori umane (acţiuni greşite sau omisiuni).
Pericole manifestate prin factori de mentenanță (revizii, reparații: echipamente de muncă, căi
circulație etc), care pot genera vătămări prin loviri, căderi la același nivel etc.
Măsuri de protecţie aplicate.
a) măsuri tehnice: protectia intrinseca- colectivă și individuală.

b) măsuri organizatorice: instruirea lucrătorilor, supravegherea sănătății, etc.
c) măsuri igienico-sanitare: alimentaţie de protecţie, materiale igienico-sanitare, trusa prim
ajutor, grup sanitar etc.
2.2. Identificare pericole-factori de risc proprii componentelor procesului de muncă tratat

sistemic – activitatea: manipulare-depozitare produse chimice periculoase ambalate.
Nu Măsuri de
E Pericole-factori de risc proprii executantului (E) D N este prev. și acțiuni
A U cazul planificate*.
Deficienţe ale pregătirii profesionale, care pot conduce
la Omisiuni / Acţiuni greşite în cadrul activităţii de
lucru: *consemnate
E.4 - efectuarea necorespunzătoare de manevre, etc…… …. x …. în ”Fișa de
evaluare a
Însuşiri şi capacităţi individuale necorespunzătoare, riscurilor-2.3.”.
care pot conduce la Omisiuni / Acţiuni greşite în cadrul
activităţii:
E.15 - nerespectarea recomandărilor privind avizul medical-
medicina muncii (manipularea maselor, etc.)…… … x ....
-
M Pericole – factori de risc proprii mijloacelor de D N Măsuri de prevenire

producție (M) A U și acțiuni planificate*.
Pericole mecanice, generate de factori de risc:
M.2 - deplasări ale mijloacelor de transport intern…… x … *consemnate
M15 - cădere liberă, prăbușire produs chimic ambalat x … în ”Fișa de evaluare
transportat intern-stivuit (ex.: ACE Regular). riscurilor-2.3.”.
Nu Măsuri de
S Pericole-factori de risc proprii sarcinii de muncă (S) D N este prevenire și actiuni
A U cazul planificate*
Repartizarea necorespunzătoare a lucrătorilor: *consemnate
S.5 - instruire incompletă de securitate şi sănătate în … x … în ”Fișa de
muncă.. evaluare a
S.6 - fără supravegherea sănătății………………………… ... x … riscurilor-2.3.”
Măsuri de
Me Pericole-factori de risc proprii mediului de muncă D N prev. și acțiuni
(Me) A U planificate *
Pericole chimice generate de factori de risc: *consemnate

Me.18 - gaze, aerosoli toxici cu efecte toxicologice în ”Fișa de
(corodarea/iritarea pielii, lezarea gravă/iritarea evaluare a
ochilor)…………………………………………………………… x …. riscurilor -2.3.”.
2.3. Fișa de evaluare a riscurilor - Stabilire măsuri de prevenire, niveluri de risc și

acțiuni planificate în scopul realizării măsurilor de prevenire.
FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data: xx/xx/2017 Fişa nr. 1.

Numele şi adresa unităţii: H R L Evaluarea riscurilor efectuată de : P. M. și N. C.
Locul de muncă: Depozit Numele reprezentantilor lucrătorilor : C.C., D.V., F.D.
produse
Nr. Pericole – factori de risc Măsuri de Nivel Acţiuni planificate în scopul
crt. identificati** prevenire** de risc** realizării măsurilor de prevenire**
0 1 2 3 4
E4- efectuare necoresp. Aplicarea metodelor Mediu -pregătire profes. și instruire ssm;
1
de manevre. de lucru coresp. (2) -control activitate de lucru.
E15- nerespectarea de Aplicarea regulilor
Mediu -informare și instruire ssm;
2 catre lucrători a avizului de sănătate în
(2) -control activitate de lucru.
medical. muncă.
-program mentenanţă EM;
M2 – deplasari ale Siguranţa circulației
- asigurare protecţie, autorizare/
mijloacelor de transport mijloacelor de
Mare admitere cond. mijloc transp. intern;
3 intern. transport
(3) - semnalizarea de securitate;
intern.
- instruire SSM; control activit. lucru.
-asigurare stare tehnică, suprave-
Manipularea -
M15 – cădere, prăbușire ghere mijloace de transp. intern, căi
depozitarea în
produs chimic manipulat- de circulație;
siguranță Mare
4 depozitat. - siguranța circulației interne;
a produselor chimice (3)
-informare și instruire ssm;
periculoase.
-control activitate de lucru.
-întocmire, difuzare materiale instr.;
S5 – instruire incompletă -Instruire completa Mare
-utilizare materiale instruire ssm;
5 SSM. SSM. (3)
-control activitate de lucru.
-colaborare serv. medicina muncii;
-examinare medicală med. m-cii;
S6 – fără supravegherea -Supravegherea
Mare -repartiz. lucrători conf.aviz medical;
6 sănătății lucrătorilor. sănătății lucrătorilor
(3) - instruire SSM; control activit.
lucru.
-Asigurare condiții -asigurare spațiu de lucru: răcoros,
Me18- gaze, aerosoli normale de muncă uscat și ventilat;
toxici – produs chimic (pre- Mare -verificare nivel concentrații noxe
7
periculos (ACE Regular) venire efect gaze, (3) chimice;
aero- -achiziționare, dotare, utilizare EIP
soli toxici); adecvat;

- colaborare serviciu medicina m-cii;
-Supravegherea -examinare medicală medicina m-cii;
sănătății - instruire SSM; control activit.
lucrătorilor lucru.
Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor:

Semnătura reprezentantului lucrătorilor de la locul de muncă:
** preluate din Ghidul practic – Evaluarea riscurilor profesionale.
Întocmit,
Serviciu intern/extern de prevenire și protecție
3. Etapa a 2-a. PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

întocmit pe baza evaluării riscurilor în activitatea privind manipularea-depozitarea produselor chimice periculoase.
Loc Risc Măsuri Măsuri Măs. Măs. Acţiuni în Termen Pers.resp.
Obs
Nr. m-că/ eval. Tehnice Organizatorice ig-san. de scopul realizării măsurii de de de realiz.
crt. post (T) (O) (Ig. altă prevenire realiz. măsurii
lucru San.) nat.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.3 -Siguranţa - - - -program mentenanţă EM;
1 Mare circul. mijl. de - asigurare protecţie, autorizare/adm. Perma- Sef depozit,
transp.intern. conducător mijloc transport intern; nent schimb
Activitate– manipulare-depozitare produse chimice periculoase.
- instr. SSM; control activit. lucru

- Manipularea - . - - --asigurare stare tehnică, suprav. mijl.
Depozit produse ambalate-paletizate-stivuite
1.4. depozitarea în de transp. intern, căi de circulație; Perma- Sef depozit,

2 Mare siguranță a - siguranța circulației interne; nent schimb
prod. chimice -informare și instruire ssm;
periculoase. -control activitate de lucru.
1.5. - -Instruire - - -întocmire, difuzare materiale instr.; Sef dep./sch.
Posturi lucru: stivuitorist, manevrant, etc..
3 Mare completa -utilizare materiale instr. ssm; Perma- Serv.prev.

ssm -control activitate de lucru. nent protectie.
- -Suprave- - - -colaborare serviciu medicina m-cii; Sef depozit,
1.6 gherea -examinare medicina m-cii; Perma- schimb
4 Mare sănătății -repartiz. lucrători conf.aviz medical; nent Serv.
- instruire ssm; control activit. lucru. med. m-cii
1.7. Asigurare condiții - - - asig. spațiu: răcoros- uscat-ventilat; Sef
Mare normale de m-că -verificare nivel noxe chimice; Perma- depozit,
5 (prevenire efect -Supraveghe- -achiziț.,dotare, utilizare EIP adecvat; nent schimb
gaze, aero- rea sănătății - colaborare serviciu medicina m-cii; Serv.
soli toxici); lucrătorilor -examinare medicală medicina m-cii; med. m-cii
6 1.1. - -Aplic. metode - - -pregătire profes. și instruire ssm; Perma- Sef depozit,
Mediu de lucru coresp. -control activitate de lucru. nent schimb
7 1.2. - --Aplicare reguli - - . - informare şi instruire SSM; Perma- Sef depozit,
Mediu de săn. în m-că - control activitate de lucru. nent schimb
Avizat, CSSM Manager/administrator, Serviciu intern/extern de prevenire și protectie
4. Etapa a 3-a. Stabilirea de măsuri de securitate și sănătate în muncă pentru activitatea privind
manipularea-depozitarea produselor chimice periculoase.
Completare IPSSM cod 03 / 2016.
Aprobat,
Angajator (administrator, etc)
INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

pentru activităţile din cadrul „HOPI RO Logistics” SRL -- IPSSM cod 03 / 2016
Prevederi comune
Art. 1. Deplasarea lucrătorilor de la domiciliu la sediul organizației/unitatii, ------------------------------
Art. 2. Prezentarea fiecărui lucrător la programul de lucru -----------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Activitatea de manipulare-depozitare produse chimice periculoase.
Art. x. La locul de muncă/posturi de lucru unde activitatea de manipulare-depozitare include și
produse chimice periculoase se va asigura un spațiu de lucru corespunzător datelor prevăzute în
fișa tehnică (cu date) de securitate, pusă la dispoziție de furnizor (ex.: ACE Regular – spațiu
răcoros, uscat și ventilat).
Art. x. Conducătorul mijlocului de transport (stivuitor, transpalet, etc.) trebuie să asigure
stabilitatea şi siguranţa încărcăturii, precum şi a utilajului în timpul transportului; să evite pornirea
sau oprirea bruscă, pentru a preveni căderea sarcinilor sau răsturnarea utilajului ( conf. preved.
art.123-126 din PT ISCIR R 1-2010).
Art. x. La manipularea materialelor care prezintă riscuri de accidentare (contact cu produs chimic
periculos, cauzat de manevrarea necorespunzătoare a mașinii de ridicat, deteriorării ambalajului și
scurgerii de produs chimic), lucrătorul în cauză va utiliza echipamentul individual de protecţie
adecvat, în scopul prevenirii efectului de corodare/iritare a pielii, lezare gravă/iritarea ochilor.
Art. x. Efectuarea operaţiilor de mixare, de manipulare şi transport prin purtare a maselor se va
face numai de către lucrători cu aviz medical corespunzător, care trebuie să se asigure că au
vizibilitate în timpul manipulării manuale a maselor, fiind interzis transportul prin purtare a
maselor care împiedică vizibilitatea.
Completarea IPSSM nu este limitativă.
Întocmit,
Serviciu intern/extern de prevenire și rotecție.
Concluzii
- sănătatea unui loc de muncă reprezintă starea acelui loc de muncă neatins de evenimente,
bazată pe conceptul de prevenire și concretizată în evaluarea riscurilor și stabilirea măsurilor de
prevenire și protecție.
- în acțiunea de evaluare a oricărui risc referitor la securitatea și sănătatea lucrătorilor, care
decurge din prezența agenților chimici la locul de muncă, ”fișa tehnică (cu date) de securitate”
reprezință instrumentul de lucru ce cuprinde informații puse la dispoziție de furnizor.
- aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire și protecție, trebuie să fie asigurată, în special în
ceea ce privește măsurile organizatorice de prevenire, de întocmirea instrucțiunilor proprii de
securitate și sănătate în muncă (IPSSM) și aplicarea acestora, aprobate de angajator, în activitatea

specifică locului de muncă.
- instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă (IPSSM) constituie instrumentul
fundamental în realizarea instruirii lucrătorilor în domeniul ssm;
- prelucrarea eficientă a IPSSM conduce la însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor de
securitate și sănătate în muncă, prevenirea riscurilor și formarea unui conportament normal de
muncă, condiție de bază pentru locul de muncă sănătos.
- în managementul organizației este necesară promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor
profesionale. În acest sens se poate afirma că nu se operează în sine cu riscuri, ci cu percepţii
asupra riscurilor.
- în procesul de evaluare a riscurilor, identificarea riscurilor nu este întotdeauna o operaţie
strict obiectivă ci, în primul rând, o problemă de percepţie, destinată prioritar lucrătorilor din
serviciul de prevenire și protecție.
Bibliografie selectivă:
1) ***HG nr. 1218 / 2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în
muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa
agenţilor chimici;
2) ***HG nr. 1408 / 04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor
periculoase;
3) FATER SpA - Fișa cu date de securitate conform Regulamentului (CE) nr. 453/2010 – Ace
Regular, emisă la 18/11/2014, revizuită la 23/03/2015;
4) Hopi RO Logistics - Job Aid RO-RE-39, manipularea și depozitarea produselor chimice
periculoase ambalate și paletizate –Safety, 19.01.2018;
5) M. Păunescu - Evaluarea riscurilor profesionale. Ghid practic, Ed. Agroprint Timișoara,
2011;
6) *** SR ISO 31000 – 2010, Managementul riscului, Principii și linii directoare.
7) *** SR ISO 45001: 2018, Sisteme de management al sănătății și securității în muncă.
Cerințe și îndrumări pentru utilizare.
APLICAȚIE SOFTWARE PRIVIND OPTIMIZAREA SISTEMELOR DE SECURITATE ȘI

SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ SPECIFICE DOMENIULUI INDUSTRIAL
P. Mureșan1,2*, I. Miloșan2
1
Consultia SRL, Str. Paraului nr. 7, 500360, Brasov, Romania, e-mail: office@consultia.ro
Universitatea Transilvania din Braşov, Departamentul Știința Materialelor, Str. Eroilor nr. 29,500036, Braşov, România
2
Cuvinte cheie: SSM, HR, optimizare, procese industriale, aplicație software
Rezumat: Lucrarea de față încearcă să grupeze toate obligatiile legale ale angajatorului pe linie de SSM și HR într-o
aplicația software care sa-i permita acestuia gestionarea si indeplinirea lor la termenele impuse de lege si in
conformitate cu prevederile legale .
Prin utilizare aplicatiei se dorește organizarea informatiilor specifice intr-o structura de documente elecronice, usor
de accesat si verificat, monitorizata automat, fapt ce determina cresterea gradului de eficientizare a actului
managerial .
In acelasi timp platforma reprezinta un instrument de lucru pentru cei cu atributii specifice SSM si HR dar si un
mijloc de instruire , informare si testare pentru fiecare angajat al angajatorilor care opteaza pentru utilizarea acestui
tipt de soft care insumeaza cele mai actuale tehnologii informatice.
Totodata Inspectia Muncii sau alte organe de control abilitate, poate vizualiza rapid toate documentele necesare
efectuarii controlului existand , in acelasi timp , certitudinea legata de continutul documentului , data emiterii
acestuia, precum si asumarea documentelor de catre persoana responsabila.
Un alt avantaj major pe care il va aduce platforma informatica tuturor utilizatorilor, este reprezentat de
reducerea substantiala a fondului de timp alocat semnarii/avizarii/aprobarii si punerii la dispozitia autoritatilor a
documentelor solicitate, reducand astfel fondul de timp necesar, alocat in special de catre inspectorii de munca,
pentru strangerea tuturor documentelor necesare efectuarii controalelor sau cercetarii evenimentelor. De asemenea,
angajatorii si angajatii acestora vor castiga timp pretios, nemaifiind necesara deplasarea la ITM pentru punerea la
dispozitie a documentelor, prezenta acestora fiind necesara doar pentru lamurirea anumitor aspecte si semnarea
actelor de control.
Aplicația software propusa doreste eficientizarea activității tuturor celor implicati in optimizarea si managerierea
activitatii de SSM și HR dar si cresterea gradului de securizare a documentelor prin stocare in cloud, backup,
eliminarea riscului pierderi documentelor oficiale , furt , incendiu etc.
Pe langa avantajele scontate, platforma este un bun prieten cu mediul si datorita faptului ca produce si pastreaza
in conditii optime toate documentele, eliminand atat costurile aferente cat si consumul inutil de hartie, consumabile
specifice, etc.
In fig. 1 s-a schitat modul de interactiune a aplicatie cu cei implicati
1
Fig.1
Stadiul actual al activității în SSM

3
Optimizarea poate fi denumită ca operaţie de studiere a unei probleme în urma căreia se obţine un rezultat, care în
comparaţie cu alte rezultate posibile, este cel mai bun, cel mai potrivit, cel mai indicat şi în baza căruia se poate lua o
decizie cu caracter tehnico-economic.
Riscurile pot ameninta integritatea afacerii companiilor daca nu respecta asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor
in toate aspectele de munca , lipsa instruirii poate aduce prejudicii companiei daca nu este facuta periodic sau ori de
cate ori este necesar, prin aceasta aplicatie companiile au acces in timp real la toate datele necesare.
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26/07/2006
Intrare in vigoare: 01/10/2006
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.
In fig. 2 se regaseste un Preview - Aplicatie
2
Fig.2
In fig. 3 se regaseste un Preview – Aplicatie Panou de control
Fig.3
In fig. 4 se regaseste un Preview – Aplicatie Dosar SSM
3
Fig.4
In fig. 5 se regaseste un Preview – Aplicatie Audit/ Structura dosar angajati
Fig.5
In fig. 6 se regaseste un Preview – Aplicatie Audit/ Structura dosar
4
Fig.6
In fig. 7 se regaseste un Preview – Aplicatie Editare roluri utilizator
Fig.7
5
In fig. 8 se regaseste mod semnare document ssm
Fig.8
Concluzii : Prin utilizarea propriei aplicații software eficientizam activitatea tuturor celor implicati in optimizarea si
managerierea activitatii de SSM și HR, cresterea gradului de securizare a documentelor prin stocare in cloud, backup,
eliminarea riscului pierderi documentelor oficiale, furt, incendiu etc; reducerea substantiala a fondului de timp alocat
semnarii/avizarii/aprobarii si punerii la dispozitia autoritatilor a documentelor solicitate, reducand astfel fondul de
timp necesar, alocat in special de catre inspectorii de munca, pentru strangerea tuturor documentelor necesare
efectuarii controalelor sau cercetarii evenimentelor.
Mediul online principalul trend în comunicarea de business în 2017, in conditiile in care social-media şi noile
tehnologii influenţează tot mai puternic deciziile în relaţiile de business, reiese dintru-un chestionar realizat de Frames
Media Network şi Btvideo; acest mediu fiind in continua expansiune.
Aparitia din ce in ce a mai multi clienti care apleleaza la specialisti care sa le ofere resurse plus ca se asteapta sa
primeasca rezultate rapid cu doar un click, acest lucru fiind posibil cu aceasta aplicatie.
Locurile de muncă sănătoase și sigure sporesc motivația și angajamentul personalului. O situație bună în materie
de sănătate și securitate reprezintă, de asemenea, o carte de vizită excepțională pentru companie, care vă poate ajuta
să atrageți talente, clienți și de ce nu investitori noi.
6
Mult mai multe accidente și boli ar putea fi prevenite în cadrul societăților daca angajatorul/ angajatii au acces rapid la
informatie/ cursuri prin digitalizarea activitatii de SSM
Aplicatia permite utilizarea semnaturii biometrice ( semnatura biometrica se face cu un dispozitiv care are
semnal de semnalizare LCD pentru o captura precisa in timp real cu protecție patentată cu mecanism de semnare și
criptare) reducandu-se considerabil timpul alocat semnarii/avizarii/aprobarii si punerii la dispozitia autoritatilor a
documentelor solicitate , timp alocat in special de catre inspectorii de munca, pentru strangerea tuturor
documentelor necesare efectuarii controalelor sau cercetarii evenimentelor.
Datele biometrice", astfel cum sunt acestea definite in Avizul nr. 4/2007 privind conceptul de date cu caracter
personal, elaborat in baza Directivei 95/46/CE privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea
datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date se refera la proprietatile biologice, caracteristicile
fiziologice, trasaturile vitale sau actiunile repetabile care sunt unice si masurabile. Exemple de date biometrice ale
unei persoane sunt amprentele digitale, modelele retinei, structura fetei, vocile, precum si geometria mainii, modelele
sangvine sau chiar unele aptitudini inradacinate sau alte trasaturi comportamentale, precum semnatura de mana,
felul de vorbi si chiar felul de a merge etc.
Aceste trasaturi pot identifica o persoana prin „ceea ce este” si nu prin „ceea ce stie” (ex. coduri PIN, parole care
pot fi copiate usor si utilizate de catre alte persoane ) sau prin „ceea ce detine” (ex. token-uri, pad-uri). Astfel, aceasta
este considerata o metoda mai exacta si mai sigura de a stabili daca o persoana care incearca sa acceseze un cont sau
anumite date este proprietarul real al contului/datelor.
Conceptul de semnatura biometrica nu este definit in mod specific in legislatia romana. Cu toate acestea, putem
interpreta semnatura biometrica ca fiind un tip de semnatura electronica, creata prin utilizarea unui dispozitiv
electronic specializat (ex. un pad de semnatura sau tableta) care inregistreaza datele biometrice ale semnaturii
olografe.
Semnatura biometrica poate fi considerata drept o versiune avansata a unei semnaturi electronice, reglementata
in Romania prin Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica („Legea Semnaturii Electronice”).
Legea Semnaturii Electronice cuprinde terminologia relevanta cu privire la acest tip de semnatura, dupa cum
urmeaza:
(a) „semnatura electronica” reprezinta o colectie de date in format electronic incorporate, atasate sau asociate
unui inscris in format electronic cu intentia de a produce efecte juridice si care permite identificarea formala a
semnatarului;
(b) „semnatura electronica extinsa” reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii: (i) este legata in mod unic de semnatar; (ii) asigura identificarea semnatarului; (iii) este creata
prin mijloace controlate exclusiv de catre semnatar; si (iv) este legata de inscrisul electronic la care se raporteaza in
asa fel incat orice modificare ulterioara a acestuia este identificabila.
Legea Semnaturii Electronice stabileste unele obligatii pentru furnizorii de servicii de certificare, precum obligatia
de a infiinta si de a mentine un registru electronic de evidenta a tuturor certificatelor emise , aplicatia genereaza
automat asadar acest registru electronic de evidenta a tuturor semnaturilor cu fiecare utilizator/companie in
parte.Prin urmare aplicatia respecta obligatiile stabilite de Legea nr. 677/2001 privind protectia datelor.
In consecinta, se poate interpreta ca regulile prevazute de Legea Semnaturii Electronice se aplica si semnaturilor
biometrice.
Astfel, putem concluziona ca acest tip de semnatura poate fi utilizat la semnarea si incheierea valabila a
inscrisurilor, acestea producand efecte si fiind acceptate in instantele din Romania cu conditia respectarii cerintelor
obligatorii prevazute de Legea Semnaturii Electronice.
7
Utilizarile practice multiple ale semnaturii biometrice sunt evidente. Indiferent daca aceasta este utilizata pentru
asigurarea tranzactiilor bancare, pentru protejarea datelor din sistemul medical, pentru tranzactii de cumparare
online, pentru plata impozitelor intr-un interval de cateva secunde sau doar pentru stabilirea unor afaceri noi online,
semnatura biometrica are un rol important in controlul riscurilor, reducerea fraudelor, managementul securitatii si
mentinerea conformitatii.
Practic semnarea unui document electronic este echivalent cu procesul legal de autentificare a unui document
prin semnatura biometrica.
Aplicatia reducand considerabil costurile, rapiditate in transmitere, cresterea productivitatii, alocare eficienta a
resurselor logistice, management eficient, imbunatatirea relatiei cu clientii, timp de raspuns, rezolvare rapida,
cresterea transparentei activitatilor desfasurate.
Marile companii internaționale dar și cele mai mici au înțeles că administrarea anevoioasă rezultă în mare parte
din întârzierile datorate de documentare şi arhivare. Un studiu realizat de Comisia Europeană arată că la nivelul UE,
43,3% din companiile private utilizează semnătura electronică.
In Romania existand deja companii care urmeaza acest trend de utilizare a semnaturii electronice ca de exemplu
ANAF, CNAS, SEAP, ITM s.a.m.d..
In momentul de fata certificatele de semnătură electronică se emit o data pe un an, pe doi sau pe trei ani de zile și
costă aproximativ 50 de euro pe un an de zile. Practic, într-o companie, costul este de 50 de euro înmulțit cu numărul
de angajați pentru care se solicită semătura electronică. În general, într-o companie sunt 7-8 oameni care semnează
electronic în relația cu terții. Dar și în interiorul companiei, toți angajații pot să semneze electronic contracte de
muncă, deconturi etc. , costuri care ar fi mult prea mari pentru o companie , prin aplicatia de SSM aceste costuri
practic nu exista.
Bibliografie selectivă:
1. A. Darabonț, ș.a., Managementul securității și sănătății în muncă, vol 1 și 2, Editura AGIR, București, 2001.
2. A. Darabonț, ș.a., Managementul securității și sănătății în muncă, vol. 2, Editura AGIR, București, 2001.
3. I. Milosan, Optimization of industrial processes using a special software, Scientific Research & Education in the Air Force, AFASES,
v. 2, 2015, p. 639-644.
4. Legislația din domeniul Securității și Sanatatii în Muncă
5. Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți- Comisia Europeana
6. Informaţiile publicate de Profit.ro - https://www.profit.ro/
Recunoașteri : Inspectia Muncii , Organele de Cercetare Penale, Angajatori , Angajati, etc
8
MANAGEMENTUL SUBSTANȚELOR PERICULOASE ÎN LABORATORUL FIZICO-CHIMIC

DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ
A.MACOVEI1
1
ITM Mureș, Tg.Mureș str. Iuliu Maniu nr. 2
Cuvinte cheie: industrie farmaceutică, laboratoare, substanțe active, solvenți, deșeuri periculoase
Rezumat: Industria farmaceutică trebuie să asigure calitatea și conformitatea produselor, constând în
medicamente sub diferite forme ca pastile, capsule, suspensii și alte forme de prezentări. Pentru a
completa cerințele elaborate de diferite autorități naționale, aceste produse trebuie verificate în
laboratoare fizico-chimice pentru diferite proprietăți, cum ar fi timpul de dezintegrare, conținutul de
substanță activă, duritatea etc. Toate testele presupun utilizarea substanțelor chimice ca solvenți sau alții,
multe dintre ele fiind substanțe periculoase. Multe dintre substanțele active sunt, de asemenea,
dăunătoare pentru analiști dacă depășesc limitele de expunere profesională.
1. Introducere
Macrolidele reprezintă o clasă de compuși organici macrociclici cu grupă funcțională lactonă,

care au atașate diferite dezoxi-zaharide. Ciclurile pot fi constituite din 14 până la 16 atomi de
carbon. Unele macrolide au proprietăți antibiotice și antimicrobiene, iar de aceea sunt folosite ca
și medicamente.
2. Conținut, experimente, analize
La SANDOZ sunt produse medicamente antibiotice din clasa macrolidelor, care odată cu
terminarea procesului de fabricație sunt testate privind proprietățile fizico-chimice.
Testele vizează măsurarea vitezei de dizolvare, compoziția chimică a acestora, duritatea
precum și stabilitatea acestora în timp, în condiții controlate.
În vederea derulării testelor fizico-chimice se utilizează peste 200 de substanțe chimice din
categoria celor care sunt stabilite, prin legislație, ca fiind periculoase, cum ar fi cele prezentate în
Tabelul 1:
Tabelul 1
Nr.
Denumire CAS
crt.
1 Acetonitril 75-05-8
2 Acid clorhidric 7647-01-0
3 Acid sulfuric 7664-93-9
4 Benzen 71-43-2
5 Dimetilsufoxid 67-68-5
6 Clorura de metilen 75-09-2
7 Etanol 64-17-5
8 Sulfocianura de mercur 592-85-8
Pe langă aceste substanțe, analiștii mai sunt expuși și la substanțele chimice care intră în
compoziția produselor farmaceutice analizate, cum ar fi cele prezentate în Tabelul 2:
Tabelul 2
Nr.
Denumire CAS
crt.
1 Azithromicina 83905-01-5
2 Claritromicină 81103-11-9
3 Norfloxacină 70458-96-7
4 Roxitromicină 80214-83-1
5 Spiramicină 8025-81-8
6 Telbivudină 3424-98-4
În vederea gestionării integrale a materialelor chimice periculoase, la nivelul laboratorului de

testări fizico-chimice au fost luate următoarele măsuri:
 Păstrarea substanțelor chimice in dulapuri de construcție specială, rezistente la foc,
ventilate și securizate în privința accesului. Dulapurile de depozitare se află în incăperi
separate cu acces controlat pe bază de card magnetic. Temperatura din încăpere este
controlată prin sistemul de ventilare și condiționare a aerului.
 Eliberarea materialelor se face de către o persoană desemnată
 Pentru substanțele fără reglementări legale privind limita de expunere, acesta este stabilită
de către un grup de specialiști toxicologi
 Valorile limită de expunere sunt centralizate într-o bază de date internă, care se poate
consulta de către orice angajat al firmei prin intermediul unei aplicții online (fig.1).
Fig.1.
 S-a stabilit intern o listă cu substanțe cu limită de expunere joasă, care pot fi manipulate
numai în cabinete speciale Safetech (fig.2)
Fig.2.
 Cu substanțele care prezintă cel mare risc pentru sănătatea analiștilor se lucrează în nișe de
înaltă eficiență (fig.3)
Fig.3.
 Recipientele care conțin amestecuri de substanțe sunt etichetate cu indicarea

pictogramelor de pericol (fig.4)
Fig.4.
 La intervale de timp prestabilite se face monitorizarea expunerii la noxe a analiștilor.

Această măsură se concretizează prin utilizarea unui echipament propriu de prelevare a
probelor și de calibrare a aparaturii. Analizele se efectuează la un laborator acreditat
internațional (Maxxam Labs) (fig.5)
Fig.5.
 Colectarea deșeurilor rezultate din activitatea de laborator se face cu respectarea

prevederilor legale în domeniu. Astfel, deșeurile lichide sunt colectate în instalație
centralizată, asigurându-se prin mijloace tehnice prevenirea emanațiilor de vapori,
împământarea instalației de scurgere și a recipientelor de stocare temporară, utilizarea
unei pompe de transvazare în construcție antiex. Deșeurile solide periculoase se colectează
în saci din plastic care se etichetează conform codului de deșeu stabilit prin legislație.
 Deșeurile periculoase rezultate din activitatea de laborator se manevrează, respectând
cerințele de siguranță aplicabile celei mai periculoase substanțe prezente.
 Deșeurile periculoase sunt eliminate prin ardere de către firmă autorizată pentru
eliminarea finală a acestora
 Introducerea în uz a unei noi substanțe chimice are loc numai după ce s-a efectuat o
evaluare a riscurilor pentru securitatea și sănătatea analiștilor.
3. Concluzii
Pentru asigurarea unor condiții de muncă sigure în laboratoarele fizico-chimice este necesară o
strânsă colaborare între departamentul HSE, șeful de laborator, supervizori și personalul din
laborator, în vederea identificării din timp a riscurilor induse de utilizarea substanțelor periculoase.
Se va asigura în continuare un acces cât mai ușor la fișele cu date de securitate ale tuturor
substanțelor și compușilor chimici utilizați, precum și instruirea personalului cu privire la metodele
de lucru sigure.

Managementul Substantelor Periculoase

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Substantelor Periculoase

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inspectoratul Teritorial de Muncă Brașov

Universitatea Transilvania din Brașov

Săptămâna Europeană pentru

Brașov, 15-17 octombrie 2018

Dr.ing. Dorin Senchetru

Ing. Lica Ungureanu

Ing. Vali Nica

Prof. dr. ing. Mircea Horia Țierean

Prof. dr. ing. Ioan Miloșan

Șef lucr. Dr. ing. Bogdan Andreescu

Grupuri vulnerabile la substanțele periculoase

Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor în activitatea de acoperiri galvanice

Impactul substanțelor periculoase asupra lucrătorilor în activitatea de fabricarea articolelor

Prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni

Depozitarea agenților chimici periculoși – element important în gestionarea substanțelor

Securitatea produsului - fișe cu date de securitate și scenarii de expunere

Managementul substanțelor periculoase la White Impex s.r.l.

Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase în cadrul Magna

Managementul substanțelor periculoase în industria de petrol și gaze

Instalații de desulfurare gaze arse

Studiul componentelor de logistică a mărfurilor periculoase (A.D.R.)

Experimentul și securitatea muncii în laboratorul școlar de chimie la utilizarea substanțelor

Protejarea împotriva noxelor la sudare

Poluanți chimici pe platformele siderurgice

Substanțe chimice periculoase în industria de hoteluri, restaurante, catering (HORECA)

Elemente de caracterizare a expunerii la agenți chimici, în toxicologia ocupațională

Cercetări asupra managementului performant privind substanțele periculoase bazat pe

Fisa tehnică de securitate – instrument de lucru în evaluarea de risc

Aplicație software privind optimizarea sistemelor de securitate și sănătate în muncă

Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase. Managementul

GRUPURI VULNERABILE LA SUBSTANŢELE PERICULOASE

Cuvinte cheie: substanţe periculoase, lucrători, grupuri sensibile

au dermatite atopice au mai multe șanse să dezvolte simptome respiratorii ca urmare a

necesitatea de a preveni expunerea la anumite tipuri de substanțe. Femeile care lucrează

[Font 14p, spațiere 1 rând, centrat]

Cuvinte cheie: cromare, nichelare

Societatea ţine evidenţa substanţelor si amestecurilor chimice periculoase utilizate în activitatea de

2. Îmbunătățirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor in activitatea de acoperiri galvanice la

2.1 Prezentare Parom Impex SRL Petreşti

1. Fişe de prezentare şi Declaraţii necesare obţinerii Autorizaţiei de Mediu

[Font Calibri 14p, spațiere 1 rând, centrat]

În cazul în care se constată prezența agenților chimici periculoși la locul de muncă,

2. Înlocuirea white spiritului aromatizat cu white spirit dearomatizat în procesul de obținere a

2.3 Analiza comparativă a solvenților utilizați

2.3.2 Fraze de pericol

IMPACTUL SUBSTANȚELOR PERICULOASE ASUPRA LUCRĂTORILOR ÎN ACTIVITATEA

Cuvinte cheie: riscuri, instruirea lucrătorilor, notificare, protecție

limită de expunere profesională sau valori-limită biologice; efectele măsurilor de prevenire; și

[Font Calibri 14p, spațiere 1 rând, centrat]

[spaţiu, 9p, centrat, distanţă rânduri 1, capăt rând 0]

[spaţiu, 9p, centrat, distanţă rânduri 1, capăt rând 0]

Cuvinte cheie: chimice, riscuri, substanțe

[spaţiu, 10p, aliniat la stânga, distanţă rânduri 1, capăt rând 0]

DEPOZITAREA AGENȚILOR CHIMICI PERICULOȘI – ELEMENT IMPORTANT ÎN

Cuvinte cheie: depozitare, agenți chimici, fișe cu date de securitate, etichetare

2. Conținut, experimente, analize

l. substanţele şi preparatele cancerigene - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire

Fig 1 - Separarea prin depărtarea locațiilor

Fig 2 - Separarea prin pereţi rezistenţi la foc

Fig 3 - Planul unui depozit oarecare

Fig 4 - Exemplu de etichetare

Fig 5 - Amenajarea depozitelor

şi pompele de transfer sunt prevăzute cu un sistem de protecţie împotriva scurgerilor (cuve de

Fig 6 - Schemă de depozitare a agenţilor chimci în funcţie de pericolele specifice