PRorBsu[A muuGru

in industria

alimentari

Ing. LEONILA IVIIHALEF

Ing. IULIU BARAR.IU

rBoEtsGrrA mumGlr
6ss

ffiHfrBr&@mtara
,#\
'\

fraadustrla

Manual pentru gcoli de mai$tri 9i gcoli profesid'nale

t\) tv / /

,.

EDITURA DIDACTICA
BUCURE$TI

*$I I97B

PEDAGOGICA

PARTEA iN'TII
TEHNICA SECLrmnTaglA &'IUNCII TN TNDUSTR{A AT-,IMENTARA

in concordanfd cu programa qcolari

aprobatd de Ir4inisterul Educaliei si InvdfEmintului

Manualul a fost elabcrat

Capitolt-tl IN
I}E TE}INICA

tr

Referenli : Ing" !'asilica Stingu Dr. Ion Olel

Redactor: ing. Georgeta Costache

PIIOBLEME GENERALE A SECURIT,I,TII N{UNCII SECTOAREI,E COMUNE TNDUSTRIEI AI,IMENTARE

A. MASURI DE PROTECTXE A MUNCII SPECIFICE

Contribulia autorilor la elaborarea lucrdrii este urmdtoarea: ing. L. Mihalef : cap. I A-f', cap. II B-C, cap. III si IV ing. I. Barariu : cap. I G-H, cap. II A, cap. V si VI

INDUSTRIEI ALII\{ENTARE

ln scopul imbundtdiirii actirritdlii cie proteciie a muucii, IvIinisterul Agriculturii li Industriei Alimentare a emis unele ordine, ce se impun a fi respectate, aldturi cle prevederile generale ale legislatiei proiecfiei muncii. Dintre acestea, menfionrlm erclinul lO0 / lVV 6, ale cdrui prescriptii principale sint urrndtoarele : lvluncitorii nu vor fi aclmiqi sd lucreze la magini qi ins+'a- decit dupd o preailaltilir instruire si cunoattere a regulilor lalii, de protec[ia gi igiena muncii, caracteristice activitdtii pe care o in afara instructajului periodic lunar al personalului din lntreprinderile industriale alimentare, se va organiza anual, pinir la clata de 15 rnartie, un instructai urmat de un coflocviu, privind proteclia muncii, prevenirea Si stingerea incendiilor. Cu aceastS, ocazie se vor folosi ca materiale didactice rnijloace audiovizuale, norme de protectia rnuncii, pliante, diapozitive, filme, machete etc., iar pentru verificarea cunoqtinfelor se vor utiliza fiqe-test sau instala{ii de testare a cunogtin{eilor, cum sint : lositestul, verfixul etc. (fiS. l). Pentru asigurarea respectS.rii rndsurilor de tehnica securitdtii muncii qi mai ales a mdsurilor de igiend, ce se impun in
desfdEo,arS.

Tehnoredactor : ION MIREA Coperta : VICTOR WEGEM,ANN

Pe mijloacele de transport din unitdtile M.A.I.A. se vor aparrtenen,tei Si intdrirea rdspunderii conducdtorilor acestor rnijiloace (fig. 2).

- sernne distinctive, pe'ntru identificarea aplica

FiS. 2. Semn distinctiv pentru identificarea apartenenlei mijloacelor de transpolt.

M.A.t.A.

VERIFICAT
PROIEOTIA
l\,IUI{CJI

M,A,I. A.
VENIFICAI PR{)IECTIA
AN UI.

ffiJHC iI

t)ATA

VERIFI|:ATOR

t976
1577
r

15il
.IS

t?.

IT

p. R.

978 79

t5fl

pR.

1S

r980 l98,|
1

982 983

Fig. 3. Ecusoane ce se aplicd pe utilaje, instala-

a diapozitivelor; 2 - caseta cu diapozitive de-proteclia munerr pentru testare;3 post examinator; 5 post personal ecran;4 pentru afiqarea rdspunsurilor, examinat ; 6 - panou luminos sectorul industriei alimentare, admiterea funcliondrii unei unitdfi productive se face numai cu avizul organeilor sanitare-antiepidemice locale gi al inspectoratelor teritoriale de protec{ie a muncii. Acestea ernit o autorizolie de tunclionorel pentru unitdtile care indeplinesc cerinfele de protectie a muncii, stabi[ite prin actele normative in vigoare. Unitdfile care prelucreazd, depoziteazd gi manipule,azd produse de origind animald vor trebui sd posede $i o autorizalie sanitar-veterinard. Autorizatia constituie actul prin care se permite desfdgurarea activitdlii unitdtilor in conditii care sd prevind accidentele de muncd, imbolndvirifie profesionale gi riscurile pentru sdndtatea personalului unitdtii, precum $i a consumatorilor.
reclie
4

tr'ig. 1. Instalalia de testare a cunoqtinlelor Logitest: 1

aparat de pro-

iii qi spatii de prcduclie dupd verificarea

lSVEllfAR

1or.

llr

verificate din punctuil de vedere al protectiei muncii, de cdtre persoane competente numite prin decizie, iar in cazul cA acestea corespuncl, vor fi ecusonate prin aplicarea la loc vizibil a ecusonului dlfL*4ig.rffar-3;* Pentru toate utiiajele se vor afiga la loc vizibil instrucde deservire, exprloatare qi respectare a normelor de proliuni ,a Nu este perrnisd punerea in fun'c:fiune a utilajemuncii. teclie lor qi instalatiilor la care lipsesc apdrdtorile la organele in miqcare sau dispozitivele de protecfie. Orice intervenlie Ia utirlaje

Anual gi dupd executarea reparaliilor sau a reviziilor, maginile, utilajele, instalaliile 9i spaliile de produLcfie vor fi

ii: cazul utilajelor electrice, cind sint scoase de sub tensiune. In caz coltrar se pot inreqistra accictrente ca cel ardtat in figura 4. Pri.,.itor la nldsurile de electrnsecuritate, in Ordinul 100/ 197{i al N{.A.LA. se precizeazb
se fcrce numai cind acestea sinl opri'Le din fr-rnciiune, iar cd Ia irstalafiile qi echipamentele elecIrice au acces numai electricienili, c1u1rd scoaterea de sub tensiuue a acestora. Pentru controh-rl prezentei tensii.rnii se \,'or foiosi indicatoare de tensiune ;i nu ldmpi cle controi. Tdbiila avertizoare ,,bt{J INCHIDE ! SE LUCREAZA PE LINIE" va fi a;ezatd qi riclicatd de Ia tabloul electric ctre cdtre o sincturd persoand. Leqarea la centura cie impdmintar e a uLilajelor 5i instalali-

GRESIT

c RE

ttT

LUHECI

Frg.

l. Nu

sc intervine in tiupuJ. Lunc!ionirii ulilajc-.ior.

Fig" 5. Schema legdrii

ilor electrice se va face nuinai in paraiel, fiinci interzisd legarea ln serie (fiS.5). Rezisten{ele electrice ale prizelor de pdmint se verificd de 2 ori pe an, iarna cind pdraintul este inghetat si vara cind este uscai" Toale 'locurile periculoase vor fi ril.rrcaLe cu p15.ci de avertizare, cu indicaloale de securitate qi vor fi vopsite in culoare galbend. Tot in aceastd cuioare se vor vopsi la err"ericr qi apilrdioriie de protec{ie aie r-rtilajelor" 1n afara celor de mai sus, in unitdliie industriei aiimentare se vor ap'lica mdsurile de tehnica securitdlii muncii e:ipuse in continuare care decurg din biornele Republicane, Norrnele Departaruentaie sau alte acte normative de i:rotecfie a muncii.
0

la centura de ir-npdmintare a r-rtilajelor gi instalatiilor electrice.

B. TEHNICA SECURITATII MUNCiI PRi\TIhiD INCARCAREA-DESCARCAREA, TRANSPORTUL,

IV{ANIPULAREA

$I

DEPOZITAR.EA MATERIALELOR

1. Condilii generale

Operatiiie de lncdrcare-descdrcare, transport, manipulare gi clepozitare a materiilor prime, materialelor auxiliare, semifabricate'lor gi produselor finite, au o ponclere insemnatd in intreprintlerile c1e industrie alimentard. De rnodul cum sint ele organizate, cleninde in mare mdsurd productir:ilatea mllncii, gradul de utilizare a mapinilor qi ulilajelor, condifiiie de rnuncd ale muncitori'Ior pi frecvenfa accidentelor de ryruncd in unitate.

De obicei aceste operafii sint efectuate de muncitori necalificali, cu o calificare inferioard sau uneori de cdtre rnuncitori angajaNi temporar. Din aceastd cauzd, inainte de inceperea Iucrului, li se va face un instructaj terneinic, iar desfdgurarea operaliilor se va face sub supravegherea unui conducdtor al forma{iei de lucru numit prin decizie, care supravegheazd gi indrumd respectar,ea normelor de securitate a muncii. Efectuarea operatiilor manuale de incdrcare-descdrcare li transport n.u este permisd tinerilor sub 16 ani, iar manipularea
produselor peri'culoase (explozive, toxice etc.) se rra face numai de cdtre persoane care au depdqit virsta de iB ani. Locurile destinate permanent acestor operatii, precum Si cdile de acces vor fi nivelate, pavate, marcate qi arnenajate pentru scurgerea apelor. Iarna vor fi curdlate de zdpadd gi menfinute in stare nealunecoasd. ln cazul lucrului pe timp cle noapte, aceste locuri vor fi luminate suficient. Pe teritoriul intreprinderii, circulatia se va reglementa gi dirija prin semne de circulafie, iar zonele periculoase vor fi mar-

Inainte de lnceperea lucrdrilor se va verifica starea sculelor, dispozitivelor ajutdioare sau utilajelor gi instaiafiilor. Muncitorii vor fi dotafi cu echi.pament de pr'otecfie (mdnugi de piele sau palmare, cascd de protecfie, bocanci, ochelari sau mdgti contra prafului), iar pe vreme nefavorabild cu im.brricdminte adecvatX (impermeabild sau vdtuitd).
2. incdrcarea-descdrcarea gi trarastrlortul mranual

La operaliile manuale de inciircare-descdrcare gi tlansport, se vor res'pecta normele de iqiena mun,cii prevdzule la capiioiul III D, in scopul evitdrii suprasolicitdrii fizice a inuncitorilor. La aceste operafii se va alterna timpul prorluctiv cu odillna" L.a riricarea greutdlilor trebuie respectatd pozif.ia corect"i, adicd spatele intins; genunchii flexionafi iar greul.atea cii rnai aproiipe de corp pentru prevenirea herniei de disc (fig. 7),

cate (fig.

6).

lL+ f -:li
\F l!
-: --1-:1

i i rri

ii_ll

it i__L

Llll

ois

: Siri:il"fl 1;1"?'#.'
va fi eliberat
r'le

Fig. 6. Reglementarea circulaliei in incinta unei lntreprinderi.

obiecte ce .ar putea impiedica desfdgurarea rnuncii. Aiegerea miiIoacelor ajutdtoare pentru aceste operalii marLuale (rdngi, frinr;hii, tdrgi, cdru,cioare) se va face in funclie de felul gi greuiatca materialului care se manipuleazd, de natura terenului, a cdii rle comunicatie qi a condifiilor de transport. Cd.rucioatele manuale, avind dimensiuni reduse, permit manevrarea ugoard in spafii inguste. Ele pot fi cu o roatd (roal:ai, cu rloud roli (lise) sau cu trei qi cu patru roti pivotante (fig. 8.}. Pentru ugurarea eforturilor, rotile vor fi montate pe rulmenii, iar pentru lucrdrile de incdrcare-descdrcare din depozite, cdruc'ioarele vor fi prevdzute cu platforme ridicdtoare sau mobile"

Inainte de inceperea lucrdrilor, terenul

.l'.-

,//-1 (<'-/A
t9/
a

Prrdefele orizontale sau inclinaLe, destinate circuJa!iei gi opera{liJor de transport manual, rror fi construite clin materiale rezistente gi dimensionate corespunziiior, aslfel iu'cit sd nu se arcuiascil rrizii.ril sub greutatea sarcinii. Ele vor fi nealunecoase gi preridzute cu dispozitive de prindere si fi:<are" sigure, pentru evitarea deplasdrii lor in timpul lucrului. Podefeie sitr-Late la indlfimi rnai mari de 0,7 m fafd de sol vor fi prevdzute cu balustrade inalte de I m.

3. Transportul mecanic

Dat fiind mecanizarea gi automatizarea proceselor de producfie, transportul mecanic tinde sd lnlo,cuias,cd ln intregime transportul raranual. Alegierea mijlocului de transport s,e face in func|ie cle voiumul si natura materialului ce trebuie transportat, cle atnpiasarea utilajelor tehnoloq;ice, de car,acterul pi tipul producPentru ugurarea muncii se utilizeazd containere, ualete (platforme suport) qi box palete (navete suport). Mijloacele de transport cu actionare mecanicd sint inzestrate cu dispoziiive de frinane, de siqurantd 9i de semnalizare acusticd ;i opticd. Cirucioarele ac{ionate rnecanic (electrocare, electrostir.uitoare, etc.) nu solicitd forfa fizicS, ci numai atenfia muncitorilor care trebuie concentratd asupra si<luranfei circulafiei. Rotile acestora vor avea bandaje c1e cauciLlc pentru a ntr deteriora par.imentul li pentru a rnicgora poluarea sonord li trepidaliile. Conclucerea 1or este permisd numai per:: : :t: ' soanelor care au iutplinit virsta ::!; trii!: cle 1B ani $i sini ar-rtorizate de :i.ilrr..:.i,.i: .: :f+;:..:.,.. i intreprindere pe bazd de gcolarizare gi rrerif icrare a cunogtintelor. Este interzis transportul mun.t:t:a:t!t
t,:'.,.
.::

|iei 9i de qabaritul cdilor de trar.rsport.

alimenatrd : Fig. B. Cdrucioare mzrnuale utilizate in industria pentru tuburi d.e atise.n ; a _ roabd. ; a _ cali"ci;;-'i;;;;- c - cdrucior transportat carne; I d * cdrucior pentnt iiri; " - tonrberon pentiu g cdrucior grand pentrlL rlin carne; prlpa'ate pentru cdrucior stel,aj - transportat unt; ipentru ,: l't - -cdrzt.cior li"itiirti"iLiit"airit .;;,",,,;;;i"-",i;it n" cr.cf ,. k i-"1-:":T::,,xt;:;::,,":,i:;'1,:;ii:t,

t:

citorilor pe erleclrocar,e, electrostirruietoare, remorci etc. {fiq.

0).

pot fi eJectuate la niveOperaiiile de incdrcare-descdrcare --Jir"iit" dupd caz, planuri utitizind indlfimi, sau la tul solutui -ri podefe- p""tr" pr"inuruu deniveidrilor dintre vehii""fi""t" cule qi
10

ramPd.

Fig. 9. Muncitorii nu vor fi tiirnslrortali pe piat{orma electrocarelor.

Aut$r'ehiculele se utilizeazd 1a transportul pe distan{e mari. De aceea se va acorda o atenlie deosebitii la reparLizarea uni1t

color' la fixarea. 9i legarea formt a materialelor pe platforma parc,rsul pe accident'e ptodnt"t recl6 a acestora, pentiu a nu se sau clderea malerialransportului, prin deplasarea' rdsturnarea depaEegl'e - indliinrea obloanelor' lelor. Pentru incdrcdiura care ,J i*pt-tn" leqarea acesteia cu frinqhii rezistente' se va f'ace mecanizat' trncdrcarea-descdrcarea autovehiculelor ocur cie,transport va fi mii operatii, rnainte de inceper"" IJ*t"i necomandate, prin frlnare pe leren asrgurai contra tlep,r,asdrii sabo{i pe teren in pantd' Concluccreir oriiontal ;i prin ftii*i" ii care pr:secld perrrlise persoaneJor autovehiculelor se idnrite cioar pe teritoriul intrepritrrlr:cle conilucere' Vitei;-l;; Je clrcutaiie rii va fi de 5 km/h' ^ loctrrr spcin ,. In intreprinderl, autovehiculele vor fi parcate lor, in'trelinerea cial amenajate. lncdperile pentru reparalia li vorfiprevizutecuinstalaiiicieventiialie'int'nrc:iiinl;imptrlpor-

nirii,reqldriisaudeserviriiautovehir:ttlel,orsc.:lr:<1ajii(JaZoarse'

careconlinsubstanlenocitlepctll,rttorrlanisltrtllll]lall.ltt|itrrpul operalieidereparareauLovelticrritllllllVai]V(..]lltlnzirriijtlre. Ntt v<lr 1;lcca irr rra ti fri'nai, iar roliie rror fi itnphtlarl.c''
zervor,

cursdmijloacelecletransporICarenucoresptttttltli'rrptlrlct'cie vederetehnic].acontrolu].efec|ual,ininLrelrritirlelre,l)I0C111xryi a contluce' de autovehicule care nu sint apli penLru

conducdtorii

In industria alimentard, sint utilizate pentru transportul cerealelor, fdinii, zahdrului, legum elor, fru,ctelor, etc, transportoarele continue cu bandd, cu racleti, cu melc, elevatoarelor gi transportoarele pneumartice. Pentru tran,sportul pachetelor, sticielor, lddi!elor, saciior, etc se utilizeazd transportoare cu pl6ci, cu bandd, elevatoare de saci sau transportoare cu role fdrd mecanism de acfionare. In unitdiile 'din industria cdrnii qi din industria frigului, transportul diferitelor materiale qi produse se re'alizeazd cu ajutorul convei,erilor suspendate sau a transportoiarelor aeriene, cLr cirlige, rame, benzi. Pentru oricare din ele normele de tehnica securitdlii muncii prevdd protejarea orqanelor in migc'are care prezintd pericol, in carcase de protecfie, legarea lra priza de pdmint a pdrfilor metalice ale acestora, interzicerea interventiilor gi reparaliilor in timpul funcfiondrii, colectarea pr,obelor din locuri anume stabilite, 'traversarea lor prin treceri arnenajate cu scdri gi podele prevdzute cu balustrade (fiel.10),etangarea pi aspirarea transportoarelor care produc praf.

vehicuielor sau pe linia de cale feratd. Este interzisd urcarea din rners pe ,s,cdrile vagoanelor, locornotivei sau platformei de frinare, precum gi coborirea de pe acestea in timpul manevrel,or. Instala[iile de transporl continuu asigurd transportul unui flux de materiale fdrd intrerupere.

prezintd pericol in cazrrl rnaTranstrrortul pe cii fevate 'azinale a rnat'erialului runevrelor executate greqit, a stdrii clefeciuoase executlarea lant sau a cdii ferate' Pentrru prevenirea accidentelor' persoane' utilizinclu-se senlnale manevtelor se va face de douil Toate vaqoaneie oprite pentru lncdrcare

optice sau acustice. sd fie frlnate Fi sau ciescdrcur" i' incinta intreprinderii trebuie scop' a buacest in folosirea blocate cu saboli, ili"d l"tu'zisd Deplasapietrelor' sau cdiiior de lemn, a tr'avers'elor' pirghii'lor ajutocu prin impingere rea manuata a vagoanelor se va face pe (insd nu rul pirghiilor, nu,.iai din partea lateraii a acestora
controla starea lor inainte de incdrcarea Vaqoanelor, Se Vaqi starea de iqiend' precum (pIatf orrna, obloa-nele, incuietorile) in vaEoane nefiincl permis a se incdr'ca produse atimentare murdaresauCumirosurinep}dcute.Materiaieleclescdrcatedin sau de circulatie a vaqoane nu se vor a$eza pe cdile de acces
12

part,e'a ramPei).

FiC. 10. Transportoarele se traverseazd prin locuri special amenajate.

13

spafii orizcntale r''or fi asigurate De-a lunqul transporto'atelor cu iaiimea de minimum 800 nm' face cle trecere ctf pulin i"e-o-part" 11e transporl,^sc \a punerea in iunciiu]r-e a.'r,.,"i ilstatilii (pornirca o" lio*t't letrnologic' resueclindu-se to''lltiii" inrpuse' tr" t'uniport t"tp"ctiva)' insiasemutiLaielor alimenta#tlj" r"tilltiiu numai clupd contirnrarca p"ini t * vor tratrspo'; se cie Nu laliile "i" 9i supraveqhere' nominatrd cle nalului cle la punciuft au descdrcare

macaraua in apropierea zonelor de influenfd a liniilor de inaltti tensiune sau in zone unde se gdsesc conducioare electri,ce. Ivfacaraqiul va executa mi;cdrile lent gi uniform, fdrd ca sd blalanseze sau sd arunce sarcinile pe so.l. Muncitorii nu vor trece pe sub incdrcdturd ridicatd de macara. Pentru asigurarea securiidlii muncii, nu se va executa unqerea gi repararea maqinilor de ridicat in timpul funcliondrii lor.

supraincd'rc* t'u"iih;;';lt";i't*'"upicitatea lransporl. r! -^-^,,xq,rr6 cu crr dispoz 4isoozitive de o.o' transpo'I. de 11--ft""a"ote prin- curele' cuInstalaliile cle prol"ectrc' frinare. Pdrtrile to""iiu"iioli' tamburi"-trinsmisii plaje) vor fi tin".filltJ'rt'mi;brat,e.'bitporiti""lc ji';iiro- ot"#Lte incit sd .u pcati anrrdtoriie, t'''o'"oi"i'?:= "';'' tle transporl' decii'tiupa oprirea instalatiilor

5. Depozitarea materiilor prime, materialelor Si a produselor finite

in locuri
scop.

N{ateriiie prime, materialele gi produsele finite se pdstreazd special amenajate sau in depozite construite in acest

fi

inclepdrtate

4. Instalalii de ridicat $l transportirt ridicat $i Iransportal serve'sc materiailior'<;rele :1ll'l:1"*ilroate' rea-clescdrcarea $r JJpiu'ui"u scri'efi' macarale' r-"'"tiiir"ura'iin.iuri, in industriu u'*"Ji#a etc'' petrtrtr a se trnlii electropala"l' t"atir l'iu"tu' ascensoare' *til,i1t:r,"X'J":H qi poduri rurante trebuic sir Jffl"J'Tl:Ll'"'3i[r *JlinTrot- ae riclicat' I)area conducerea p"rti, permis arlrnisi es[e nosede s]'iiuntpottal nu expioatare u in.tuiutiil;;';; rid.icatplnii"'c""ane Ei Instalatii rle priuciecit cu avizul r,isi#f,;"i"'siit ac-fionare' tracliune' legare 5i Ridicat. Starea orqanelor de qheare' b'ene' cupe) controla tu ti'ligt'. :o' clere (cablu'i, iutfi"i' 'f""tr" sau a deteriordrii lot.' uzurii depistarea zilnic cu atenlie, vor asigura menlinerea sarcinii Dispozitivele pentru frinar,e de c"oUorire 9i oprirea rapiclii in pozilie riAleati' regtarea vitezei a curentului electric' a instalaliei in caz de intrerupere instalaliilor de ridicat Fi transnttPentru ,"o"'ituiuu exploatdrii aitn"'itive de sisuranlS'cinrl n*r!vazure",l^ acestea norrat, ";;"ii Ele opresc function'area mecanismelor' miie limitatoare' ri-itx irl*itatoare de cursd) sau instalatiile uu ui.rnr''i"tr];'poritiu de sarcind)' ia sarcina *u*ma-li*iia- tii*iiutoare qalbend' iar pdrvor fi vopsi'te in culoare Ivlasinile oclesprindere' vor sau 'iai""i cle tanrpon^are' lovire p"iicot mobile file Nu se va lucra cu cu ;;;;i ""0i" pe fond galben' fi prevdzute"o instalatiile
d'e.
pt'tt

lru

incd nca-

materialul aqlornerat. Coborirea pentru curdlarea acestora se face numai sub supraveqher,e din afard, utilizind trolii, centuri 9i frinqhii de siguranfS, l[mpi p'ortatir"'e etange aliment,ate la tensiuni reduse gi mascd de protectie cu adu,ciie de aer din exterior. Manipularea materialelor in vrac se va face incepind de la partea suprioard, nu prin sdp,are la baza qrdmezii. Materialele cu forme geometrice regulate gi cele ambalate in ldzi, saci gi baloturi, care nu sint explozirie, inflamabile, caustice sau corosive, se depoziteazl.in stive cu rinduri interfesute, astfel ca sd fie in echilibru stabil. Indlfimea stirrei va fi de 1,5 ori latura micd a bazei. Aceas'td indltime va putea fi depdgitd clacd se asiqurd mdsuri speciale de riqidizare. Stivuirea se face fdrd deteriorarea ambalajului. Nu este permisd aqezarea in stivd a materialelor sau pachetelor cu forrne gi dimensi.uni ciiferite. Scoaterea ambalajelor se va fa,ce astfel, incit sd se evite prdbuqirea lor. La depozitarea materialelor in incdperi la etaj, se va fine cont de sarcina maximd adrnisd a piangeului. Cind stiva s.e construieSte cu ajutorul paletelor, iar suprapur)erea se face direct pe ambalaje, perelii lor trebuie sd reziste presiunii exercitate, sd nu prezinte deformdri sau cleteriordri. lndlfimea de stivuire in acest caz va fi determinatd de rezistenla nrccanicd a ambalajelor, stabilitd prin srAS sau Norme Interne. Irrtre stive se va lisa un spafiu de 1,5 m pentru trecere gi pentru
lq

Materialele in vrac se vor depozita in b.oxe, buncdre, silozuri sau in grdmezi avind forma unui trunchi de piramidd. Buncdrele gi silozurile vor avea qrdtare de protectie atit la partea superioard cit gi la partea inferioard, inaintea gurilor de golire. Este interzisd intrar,ea muncitorilor in buncdre pentru a disioca

l4

ximd admisd, care nu trebuie depdqitd. Pe ambalaje se va men[iona masa brutd.

C. LUCRUL CU SUBSTANTE COROSIVE,
EXPLOZIVE

$I

INFLAMABILE

I\{anipularea materialelor corosive Si caustice se va face de cdtre muncitori specializati in asemenea lucrdri Si instruiti temeinic pentru a cunoa$te proprietdlile materialelor, acliunea lor asupra orqanismului precum gi mdsurile de prim ajutor in caz de accident. Ei vor fi dotati cu unelte 9i echipament de protecfie (cizme, mdnugi, ochelari, $ort). lnainte de inceperea lucrului, fiecare ambalaj se va examina cu atenlie pentru depistarea celor deteriorate. La locul de manipulare va exista gurd de apd sau rezervor cu apd pentru spdlare abundentd in 'caz de arsurd chimicd, precum 5i solufii neutralizante. Acizii vdrsafi pe pardoseald se vor neutraliza cu lapte de var, se va aplica pe locul resp,ectiv un strat de nisip sau cenu$d, care se va strlnqe gi ingropa apoi in pdmint. Transportarea damigenelor cu acizi se va face numai in cd-

Fig.

11. Manipularea

incorecti a

15zi1or'

Ldzile se vor evitarea pericolelor de accidentare la rnanipulare' l6zi Ia agesub prinderii miinilor pentiu evitarea ;p;;; taterat cu care benzilor capetele ;;;; ioi (riq.' rrl. cuiele {esite sau prevenirea pentru ri incloite, .rdnirilor. ;;-- i;";i uatoturiie "oi butoaielor se va face prin rostogoi""aii"urea gi descircarea cel mult trei rlniire. Butoaiele se 'ti""i"". in poziiie cul,catd pe punindu-se sctn'duri' de p; strat ,,n ciuri, fiecare rincl u" iEa"a picioare in por stivui se 9i marsine. tu ;;; t"-Gie ,inouiit"-a" itr stive de doud rinduri. ploduselor pe ra,fturi. s.e.va face in "pepozltarea obiJelor sau qrele se ii" po.iuild cdderea 1or. Materialele aqa fel incit sd in "" ie jos, cele mdrunte se vor introduce vor ageza pe ratturite masarcina vizibil cutii. pe rafturi si^.l"ruil r"'ru scrie la loc
16

Fig. 12. Depozitarea aciziior.

tv

rucioare specia'le, nu pe spate, umdr sau in brafe. Agezarea cogrrrilor cu damiqene in depozite se 1ra face intr-un singur rind (fig. 12\ nu in rinduri suprapuse. Locul de depozitare va'fi ventilat continuu 5i ingrddit. Transvazarea acizilor gi a lichidelor corosive se va face prin sifonare, pompa,re sau rdsturnare cu aiutorul supor{.iior basculanti, de care rrasele trebuie sd fie rrine

1or, lopelilor precum qi transportarea pe spate sau umdr, lostoqolirea, tirirea, aruncarea qi lovirea ambaiajelor cu aceste
materiale.

fixate (fiq.

13).

Ugiie depozitelor qi incdperilor, unde se manipuleazd rnaterialele inflamabile qi toxice, se vor deschide spre exterior, nu vor avea praguri gi rror fi prer.dzuie cu inscripfii de avertizare. Dacd in timputr manipuldrii materialelor corosive sau toxice se constatd ambalaje cleteriorate, muncitorii vor purta mdgii de proteclie. Pentru prevenirea incendiilor qi expioziilor, substanlele inflamabile gi explozive se pdstreazd dupd norme care prevdd anumite incornpatibilitdli la depoziiare. Spre exemplu, re'cipienteLe cu oxigen nu se depoziteazd impreund cu aite qaze comprimale (hidrogen, acetilend), cu substanle ugor inflamabile (acetond, benzind) sau cu materiale care se pot autoaprinde gi arde ugor (materiale fibroase irnbibate cu uleiuri, grdsimi).

au
a

incorect; b

Fig. 13, Transvazarea acizilor: - corect ,{;k;Iu.tzIzjr:; "o,n"t, cu ajutorul dispozi-

D. TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND INSTALATIILE ]VIECANICE SUB PR"ESiUI\JF

Instala!iite mecanice sub pr'esiune sint uiilizate in itlclustria alirnentard, ln procese tehnologice sau auxiliare. Spre exemplu : cazanele pentru producerea aburului necesar proceselor de fierbere, prdjire, uscare, evaporare, contpresoarele de aer gi rnaginile de impregnat dioxid de carbon la imbutelierea vinului sp'uixos sau a bduturilor rdcoritoare, compresoarele de amoniac utilizate 1n instalafiile frigorifice, diferitele recipienie fixe sall mobile in care se afld fluide sub presiune ioxigen, dioxid cXe sulf, dioxid de carbon, acetilend, aer:, etc). incdperile tn care se ainplaseazd instala{.iile nreca;rice sub presiune vor fi clotate cu mijloace cle I'entilalie. Pereiii inc.lperiior vor fi construiti din materiale rezislente ia foc, iar acoperigurile r.'or fi de construcfie ugoar 5. Usile ircd.perilor se \:cr ,leschide in afard. Pentru exploatarea acestor instalatii in conCilii de securitaie, ele r.or fi construiie din materiale rezistente la presiunile tluidelor clin interior gi vor fi prevdzute cu dispozitive cle siquranld 5i aparate cle mdsurd pi control. Instalatiile mecanice suir pr e19

Substanfele caustice gi toxic,e se pdstreazd numai in depozite speciale, rezistente la foc, cu pardoseli necombustibile, prevdzute cr.r rigole de scurgere. Rezervoarele sau vasele tampon de distribufie a substanleior corosive, infiamabile sau explozive trebuie construite din materiale anticorosive (ofel-antiacid, gresie, ebonitd, etc). Acizii se pot depoziia gi in vase de sticld care insd au dezavantajul cd se pot sparge cu ugurinld, de aceea se agazd in coguri metalice sau de nui.ele, urnplindu-se spafiul dintre cr:g gi vas cu taiap sau paie peniru amortizarea gocuril,or. S{anipularea materialelor explozive, toxice, a lic}rid.elor ininamal:ile gi a qazelor combustibile gi toxice (benzitiS, amoniac, etc.), trebuie sd se facd in locuri special destinate gi amenajate in acest scop. Zonele de lucru cu materiale inflamabile qi erplczive se vor marca cu tdblite indicatoare de securitate, pe o razd de minimum 50 m. in interiorul acestoi' zone este interzis accesul persoaneior strdine, fumatul si focul deschis. Muncitorii vor fi special instruili, sd respecte regulile de igiend li instrucliunile de manipulare pi sd poarte incdltdminte specialS fdrd cuie metalice Si blacheuri. Fentru a nu provoca scintei ei vor lucra cu scule din bronz. Nu este permisS manipularea rnaterialelor explozive 5i uqor inflamabile cu ajutorul rdngilor, cirlige18

puse in funcfiune cu aprobarea DGMSI gi verificate periodic de aceste organe. La locurile d,e munc6. vor fi afiqate instruciiuni de deservire $i scheme ale instalatiilor. Condu'ctele prin care se transportd fluide sub presiune 9i recipientele-butelii mobirl,e, s'e vor vopsi i'n culorile convenfionaie' Pentru prevenirea accidentelor, conductele imbinate cu fla4;e, prin car'e se transportd fluide sub presiune sau care pot provo'ca arsuri, vor fi prevdzute cu man$oane de proteclie. Personalul de deservir,e qi exploatare trebuie sd aibd cel putin 18 ani, sd posede o pregdtire corespunzdtoare 9i sd fie instruit siune vor

fi

in

acest scop. cazanele de abur vor fi amplasate izolat cle restul fabricii, intr-o incdpere inzestratd. cu instalatii contra incendiului. Pentrl menfierea presiunii aburului in limil,ele admise, nu 'se va schimba pozifia contragreutdfii de pe pirqhia supapei de siguranfd, iar pentru o deplind securitate cel putin o datd pe schimb se va verifica funclio'narea supapei. Pentru controlul nivelului apei din cazane, acestea vor fi dotate cu indicatoare (sticle de nivel).

gazeior nearse. dr*pteso,.rele gi motoarele lor vor fi montate in l'cdperi separate pe fundatii rezistente nelegate de perelii clddirilor pentru a nu transmite vibralii. Priza cie aer p,entru compresoarele de ael se ampiaseazd in exteriorul cldclirii' Aerul aspirat trebuie sii fie rece, curat $i uscat. compresoarele vor fi dotate cu manometre la toate treptele de compresie, supape de sigtrurantd' regulatoare automate de presiune, i'equiatoare de turafie qi terrnometre sirnple sau inreqistratoare (filt. 14) Pentru actirritatea ciin sala maqinilor, echipamenl.ul de protecfie al muncitorilor este compus clin ochelari, mdnu$i de cauciuc, cizme de cauciuc ai antifoane p'entru protectia auzului. trRecip.lentele cu substanle lichiile sau lJazoase sgb presiune vor av"a robinetele cu ventil protejate cu capace de proteclie. Transportul lor se va face cu tdrgi sau cdrucioare speciale nu pe umdr sau cu iniinile (fiq. 15).

can,alele de fum vor fi prevdzute cu dispozitive de siguranld (ctape de explozie), pentru cazul in care s-ar produce o explozie

l,' l i,i\ a-'ii ii\ \i\ ''r',\ lii ).' '1;1 l'-, \;--r
\-,t !t:J

, ,di, ,, i -:'

"

--:.i$ {'.'-'

-L**

Fig. 15. Transportul reeipientelor cu oxigen: a, b, c, - incorecr'; d - corect'

$I

E. TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INSTALATII FRIGORIFICE APARATE DE REFRIGERARE SAU CONGELARE

Fig. 14. Compresor echipat corespunzdtor.

2A

Pentru interventiile din mediul cu fluide frigorigene se va utise poate liza masca de qaze cu cartuq filtrant. Aceastd masc6. nuunor scdcazul cd, in astfel 6 ore, de mare folosi o duratd mai un aparat izolant, pl.i- *uri"" a flui'delor, se va intrebuinta aiimentat cu oxigen 1dintr-o butelie la purtdtor) sau cu aducfie de aer dintr-o zond flrd noxe. In astfel de cazuri se folosesc 5i

2t

costum.e de intervenfie pentru a tantd a fluidelor frigorigene.

feri muucitorii

c1e

acliunea iri-

in timpul umplerii instalaliei cu fliid frig;origen, este interzisd lor.irea sau incdlzirea tuburilor, pentru er,'itarea exploziilor. Executarea operafiilor de suclurd }a aparatele sau conduciele pline cu fluid ffiqorigen nu este admisd, porii acestora astupindu-se pril gtemuire. Dupd repararea unei instalalii se va verifica etangeitatea ei, pentru evitarea scdpdrilor de flr-ride care ar p',rtea provoca intoxicarea personalitlui. Cotltrolul maqinilcr sau instaleiiiior friqorifice nlr se r,a electu,a cLi fl acdrii Ceschisir, fiiird

In sec{iile de preparare a ingheiatei in timpul funcfiondrii fr-ezeleior sau congelatoarelor pentlu amestec de inghefatd se va urmdri cu atenlie presiunea indicatl de manometre, pentru a nu se depdsi parametrii prescrigi.
F. TEHNICA SECUR.IT'ATII MUNCII iN SECTORUI, DE 1I\]TRETINERE, R.EPARATTi $r SUDURA

ciepozitele de gheald blo,curi, pentru evitarea alunecdrilorr pardo' selile r-or fi acoperiie cu grdtare. Stiliuirea blocurilor de gheaii. se rra face in rinduri suprapuse, cu gipci lntre ele, spre a se evita lipirea acestora.

pericol de explozie. in centralele friclorifice \-a exisla ult liltirertrpdLor petrli"ir scoitin terea instatraliei de sub tensitru c i ir caz rlrl a',,aric, llorltat yeliI a sc c-xlllrlaIarc dc cllrelrLd La actir,il.alea lncdperii. afara fit:a prezenta amcniacului ct,L {erioJfjalei:rit. Vapodzatoaletre pe;lrtr ricirea {lriir.lelrlr yol- ii yerllicittc :;i1ptdmi,rai, pentru a constata c'lacd nu ar-r avul loc sci-ipcri lie arlent frir;.rrific in lichirlrrl rJcit" Aqitaioalele 6i ;:om'Xlele rror fi i1 br:n'1 siare cie fr-inr:!ictlari:, -a se a-siqura cir-cu1a+oia fluiclel or" Prepai;.rera sarari-rurili:r ;ii spre a.ribuqarea pasivatorilor la instalatiile cu rdcire indireci6 3e \ra face ngmai c1e personal instruit in acesi scopl care va folosi echipaneiriui aclecvai. de Protecfie. ' La punerea in funcliune, 1a exploatarea, la iritrelinerea $i la lepararea ccndensatoarelor, se \/a preveni cregterea presiunii de condensare gi scdpdrile de agent' Deschiderea dulapuriXor $i tunelelor friEorifice se va face cie lu-at mdpersonalul instruif in. acest scop gi nuinal dupd ce s-au -bruscd \raporizarea 9i insuri de preveclere spre a nu ]lro\roca refrigerare de tunelele in Intrarea frigorific. a agentului tensd gi congelaie se permiie nlmai dupX opriyea- prealabili a i.'entilatoareldr $i rdcitoarelor de aer, personalul' fiind avertizat de alunr:cdrile posibile pe ghea{d gi echipat pentru temperaturi scdzute cu rndnuqi, cdciuii, ci"re gi costume vdtuite. $Raliile frigorifice Vor fi prevdzute cu instalafii de alarmb ,,ON INCHIS", in brrnh stare ae funclionare, pentru prevenirea accidentelor prin inghet.

Inainte de inc,eperea oricdrei operalii privind curalarea, intre{inerea sau repararea unui utilaj din secliile unitdtilor industriei alimentar'e. se vor lua urndioarele mdsuri de prevenire a accicienteior

La extrrlcata_rea aparatetror cle ,refrlgerare in ilux contimuu, nu se va actiona lxanual asupra produselor aflate pq banda in tniEcare, fiind posibile traurnatisme, in intreprinderile de fabricare a ghetrii se interzice circulalia peste cap,acul qeneratorului . de qlheaf d in tirnpul funcfiondrii,
aceasta fdcindu-se numai pe pasarela previizritd cu balusirade. La
22

se va separa utilajul din fluxul tehnologic, prin inchiderea venl.iielor 9i blindarea conductelor, aclici introducerea de flange oarbe pe conducte (fiS. 16 a) ; l'or lua mdsuri ca agregatul sd nu poald fi pus ln nigcare in timpul intervenfiei, prin scoaterea de sub tensiune gi inontarea pldcutei avertizoare cu text'ul ,,NU 1NCHIDE ! SE LUCREAZA PE LINIE!" ia tabloui electric al agregatului (fig. 16b) ; va face aerisirea, rdcirea. eventual spdlarea aparatului cu jet de apd sub presiune, din exteriorul sdu (fig. 16 c); se va controla dacd in interior este o atmosferd normalii de -lucru gi nu sint emanaiii de gaze periculoase ; prezenta dioxidului de carbon se va verifica cu aiutorul fldcdrii (fiq. 16 d) ; se vor folosi pentru acces scdri, egafodaje gi schele corespulrzdtoar"e; inLrarea jn inLeriorrrl uIilajelor se va face cu proteclie, echipament de cu iluminat local specific condiliilor de lucru gi nurnai sub suprarreg:here din afard (fiq. XO e). Demontarea gi montarea aparateior se va executa sub lndrumarea maistrului m,ecanic ,care va urmdri succesiunea corectd a operaliilor gi respectarea normelor de tehnica securitdtii de cd-

"- r,fltiiiSJiie ae pretucrare a meratero{ la trece, amprasarea maSinilor-unelte se va face in funclie de fiuxul tehnoloqic sau pe grupe de magini. in interiorul atelierelor vor exista' cdi de acces marcate a cdror ldlime depinr{e de felul circ'ulafiei Fi ga23

Fig. 16. Fazele de preg.'rtirc a utilajclor pr:ntrtt intcrvcn[ii : sc()otcraa rlc sttb I cnsiune gi separarea din flut:ttl tehrutlooic ; b
rnonl
aI' c

a TtlitctLlei

au

-c:t' tizttut'e ;

vea dimensiu,nile coresp,unzdtoare operafiilor care se executd la e]e. Uneltele de mind se vor pdstra, dupd caz, in sertarele ba'n'curilor de scule, pe rastele, in dulapuri, fiind orientate spre exterior cu partea de prinder,e. Inainte de inceperea Lucrului se va verific,a starea teh_ nicd a un,eltelor de mind. Lucrdrile de suduri se vor executa in incdp,eri destinate acestui scop prevdzut,e cu instalalii de ventilafie meca_ nicd ge,nerald. Mesele d.e sud,ur6. vor a_ vea dispozitive de captare gi evacuare a qazelor nearse. Transformatorulgi ma_ sa de sudurd vor fi ]egate ja centura de
impdmintare.

rile de lucru vor fi stabile gi vor

Pentru lucririle de licdtugerie, bancua-

q ir }f.e L. I .": "/ Z."-fr\ Yr1 ,,' ",+iF".r l:!-:' .--'/

*-i,

rdcirea, aerisirea gi spdlarea interioard.; d c controlul otmoslerei - interiorul - eehipament din utilajului; e intrarea tn utilaj cu ca?"e spun-

zdtor.

La sudura cu fiacdra de qaze, distangeneratorul de acetilend 5i fla_ dintre ta cdra de sudurd sau oric,e altd sursd de fiig. 17. Princlcre'a rnc,]Lcctii r,,lr'r,r q., tiflacdrd, trebuie sd fie de cel pufin 10 m tr Pir:.ei jt rii. iar intre tubul de oxigen gi generatorui de aceti'l'end, de c,el pulin 5 m. ln iimpul lucrului atit generaicrul de acetilend cit gi tubul de oxiq,en vor fi protejai,e cu dispozitive speciale (ingrddiri, boxe) la care se vor afiqa texte avertizoar'e li indi,catoare de sercuritate. Depozitarea recipientelor-butelie se f ace numai cu capacele de protecfie ingurubate, in pozifie'a v,erticald la agezarea in boxe sau stelaje, fiind asiqurate imporrirra r:dsturndrii (ficJ. ig)"

baritelor mijloacelor de transport. lr4aginile-unelte se vor a$eza astfel ca ,tr'ecerile gi ugile, s6. nu fie blocate. Toate organele in miEcare (ro!i, volante, curele, cuplaje, arbori) trebuie sd fie protejate cu dispoziiive de protecfie (carcase, apArdtori, ingrddiri). Maqinile 'de asculit, rectificat 9i polizat vor fi prevdzute cu ins,talafii de absoribtie a prafului. Dispozitivele de prindere vor asiqura o fixare rigidd a pieselor (fig. 17). La operafiile cu pericol de pdtrundere a agchiilor in ochi, se vor monta ecra'ne de protec{i'e, iar in caz cA nu e posibil, se vor utiliza ochelari de proteclie cu vizoare incasabile.
24

G. TEHNICA SECURITATIi MUhJCII iN LABORATOARE

Activitatea desfdquratd in laboraioarele unitdlilor procluctive din industria alimentard trebuie sd fie privild pe de o parte prin prisma specificului analizelor caracteristice sectorului 'gi pe de altii parte, _sub aspeciul legdturii indisolubiie dintre procluclie 5i <:ercetare. Pentru a preintimpina accidentele, in munca de laborator este necesar sd se respecte urmdtoarele mdsuri : Din punct de vedere organizatoric, raboratoarele vor fi z3

Fie. 18. Depozitarea reclpientelorbuielie: a - corect; b - incorect'

dotateC']-1mobi}iercorespun'zS,tor.specifi.culrrimuncii.N{ese1e impotriva aibd rtuUiiiiii", suprafelele sd fie protejate trebuie sd "u"#to, de (racorduri nec'esare anexele t' 9i prevdzul" ."Ut*ii prizi fi curent) ciispuse asttel incii sd uqurezeaaccesul locului de desfdEurar:e lucrd"i'i,'ilra, ia acesiea. paraoseati--ain iur"t uscatd sau acoperitd cu un cosa fie iiroi a" laborator trebuie fi arnenajate nise ;i r,or necesitdli, O* i"".fi" f)"f*i.- f" ""r' camere Pentru balan!e.
26

rele cu vacuum vor fi construite din sticld groasd, r'or fi umplute cu clorurd de calciu gi vor fi verificate in pr,ealabil privinci rezistenfa. Acizii se vor pdstra in sticle cu dop gtefuit, de bund caiitate. Hidroxizii concentrali se r.or pdstra in sticle cu _dop cie cauciuc. Nu se vor pdstra aldiuri sticle gi rrase al cdror coni-iut in caz de dubld spargJerer cld na;tere la reac{ii r.ioiente. Personalul va purta echipament de jucru coresputrzdtor gi la inceperea lucrului va trebni sd se convincld cd atmosfera nu este incdrcatd cu glaze inflanrabile sall toxice. La terminarea lucrului, nltima persoand care plea,cd, treburle :-sd rrerifice dacd sinf inchisr.: conductele sau.buteliile de gaze, r obinetele de apd, dacb slnt slinse fldcdriie precurrl 5i sirirat'ia ilurcinatului gi a apa.ratelor electrice. In lahorator se va gdsi i* permanen{,d trusa de prirn ajutor ;;i se vor afiga la loc r.izibil nrasurile de prirn ajutor pentru principalele accidente, ciupd specificul fiecdrui laboralor. rteferitor la tehmica de lucrer : Introciucerea su'ostan{elor - (gheald, putberi) solide in tirnpul experien.telor, in vase cle sticlii :'e va face ldsindu-le sd alunece incet pe pereii. strldlarea sticiiriei se va face irnectriat dupd terminarea operafiiior, cu solufii potrirrite, in funclie de solubilitatea impuritd{i}or. se va evita folosirea nisipului, care zqirie sticla, putind plesni uEor, in special la incdlzire. Pipetele foiosite 1a insdminldri rror fi cufundate in vase cu amestec oxidant. chiuvetele cu. funclul piat, din porfelan sau gresie antiacidd, vor fi folosiie pentru ciepozitarea provizri'ie a vaselor murdare, pentru indepdrtarea unor lichide vdIiinrdtoare, care vor fi diluate cu apd inainte de a fi evacuate (in special peltru solutiile de acid acetic care atacd ugor plumbul lorrductelor). in apropierea chiuvetelor trebuie s6 existe rafturi 1rc'rrlru uscarea vaselor, eprubetelor, etc. -- MEsuri penfum evitarea accidentelor electrice. Alimentarea rl. la refea se va face de la un tabiou cu sigiuranfe fuzibile t irIibrate, sau intrerupdtoare automate. pbrfile rnetalice ale apar.rtclor care ar put,ea intra sub tensiun,e accird,ental, vor fi le,J;rte la pdmint. Racorddrile se vor face prin cnrcloane in bund r;lare, izolate gi corespunzdtoare tensiunilor folosite. Inainte de { ()l)cctarea instalaliilor la sursa de curent electric, se vor veri27

sint folosite in cadrul lu,crdrilor este interzisd. Depozitarea reactivilor in iaboralor sau ln magazine r,.a fi Iacutd p'otrivit instru,cfiuni.lor de lucru specifice substanfelor respective, cele toxice fiind finute sub cheie. Toate sticiele cu soiutii vor fi etichetate pentr,u a nu se produ,ce confuzii. Exicatoa-

Depunerea pe mese a alirnentelor sau a altor substanfe ce nu

A;;

pdrdsirea 9i izolaliile' Este. interzisd fica leglturile -;;p;;veshere monlajului sub tensiune'

sau ldsarea

verifica " Se va Mdsuri pentru evitarea accidentelor chimice zgirieluri' prezintd vasele ce inteqritatea sticldl'iei, erritinclu-se nrasa sticlei. Pipetarea lichiin incluse cie';;rbule crdpdturi, prevdzute c* hule deior toxice, se va f a'ce cu pipete speciale' intrebuinta baloane cu J. ,iqrrrur-rtd' La lucrdri sub vicl se vorde proiccLic' Baghcleie funcl rotund q;i sc vor prrria ochelari la flaciiri' iar pentru amestecare vor avea capeteie rotuniiLc paratura de laaqitarea se va efectua prin migcirri circulare' ''1 borator va fi minuitil corect' barlhete cle Fentru transvazarea precilrilateior' se vor: folosi sticid,arrindlaunulciincapeteobucardcleltiir<lct:eitrcitrcailliirrt:ii]:rire;-r catd. Lucrdrile cu srrbstanle toxice 9i acizi. colrccrrt,raIi, produselorinrlasciesc]ris,salr]rrcritrilecel-rrozirrl.iilrericillctre srii:

s('clccuIii stropire, riot fi eiectuate su1: ni..;d. l]e aserrretlea praf corosi\r sau nigd qi s,f drimarea substanlelor care f ormeazd toxic. se va face Manipularea acizilol concentrafi' 5i a atrotlia'r'rrlui l'a diluai9)' cu qrijd. folosincl echipamentu'l cle proLeclir: (firt'
operafiiie cle dilulie, sau

reaaciculuisulfuricCoilCentlat'seT,ratrrrnaacidlrrlitlapd.l.a la orice amestec 'de slii:sLanle insotil de

siabiiirea cie diagnostic, clistruqerea preparatetror' clupd specifice' sanitare normelor cului, se va face cu respectarea Se interzice termlce' Mlsuri pentru evitarea accidentelor turnat sau s-au care in aplecarea asupra vaselor sau eprubeteior manipulant' spre inclinarea acestora precum

degajareclecdidurd'sevorfolosivaserezlstentela$o'curiterin sccp mice. Menlinerea culturilor cie SJeilneni' insirmin!driie ciiaqnosti-

Ei fiert lichide, Eprubetelevorfiincdlzitepetoatdsuprafata'iarvaseledinstiulei' nisip' fie pe cld se vor incdlzi progresirr, fie in bdi de ap6' trebuie siuprao sitd de metal u.op"iita cu azbest. Cind lichideleporlelan poros' ponee sau piatrd incdlzite, se vor folosi bucdli cte Nu se Mdsuri pentru prevenirea incendiilor 5i exploziilor' amespot forrna cdci 'se va lucra sub niga .o iitftia" inflamabile' a laboratogaze de tecuri explozive de aer 9i vapori' Releaua pentru intreg labol arului va avea un robinet central cle oprire
tra:.

zo

La ,manilrularca aciziior se va utilir:a echipanrentul dc protcclie a\ --' corect; b - incorect.

torul ampiasat departe cle foc. I-ocul trebuie cunos'cut c1e tot perlaboratoru-lui. sonalul -- -vor verifica tuburile cle cauciuc ,de la becurile cle qaz' s" Acestea nu trebuie sd fie in apropierea fldcdrii sau in atincJere flacdra cu vase fierbinti. Pentru aprinderea becului, se apropie aprins, cit este timpul Pe tot robinet'1. deschicle se q"ia apoi a" $i becul va fi supraveqheat.

H. TEFINICA SECURITATII MUNCII iN ATELIERELE $COLARE

proA.telierele Scoaid treibuie sd aibd in dotare rniiloacele de Ministede e.laborale individuale stabllite prin_ normele tectie ca ,rf "Ea"."tiei- ii lnvatdmintului. In acelaqi tirnp ele funcfionincl inmaiSlrilor lntlrumarea sub elevii care microintreprinderi, ln structori realizeazd o pro'ducfie scolal'd, trebuie sd fie concepute
!,

cu respectarea rndsurilor cle protecfie specifice sectorului de activitate (fiq. 20). Astfel, uneltele de mind rror fi corespunzdtoare ca formd, ,lunqime Fi srosime, posibiiitdlilor de efort mediu ale elevilor. Unde este cazul, zona de muncd va fi protejald pentru a impiedica accidentarea persoanelor din apropiere. Locurile de muncd cu umezeald, vor fi prevdzute cu qrdtare de lemn. Pirqhiile, maneteie cle comandd, butoanele Ce pornire Ei oprire, vor fi amplasate astfel incit sd fie vizibile de la locul de muncA gi accesibile fdrd deplasarea elevilor de ta posturile 1or. Trebuie exclusd manevrarea inrroluntard a acestor dispozitive. Comenzile vor fi indicate prin inscriptii pe pldcute. Pornirea instalafiilor Fi utilajelor, trebuie racordatd la uu tablou sart pupitru de comandd central. Pentru acelea care nu pot fi supra\reqheate din locul de comandii, trebuie sd existe posibilitdli de ar,rertizare sonord in cazul manevrelor qreSite. Conductele instaTabela
1

Culori convenfionale pentru marcarea conductelor care transportd lluide in instalatii {dupi STAS B5B9/1S70}
Denumirea
ap5 r.erde

conven{ionale

abur

uleiuri qi combustibili iichizi gaze combustibile, gaze ljacizi $i baze

chefiate

cenuqiu-argintiu
maron

galben inchis

violet
negru

ic:' ;i gaze neconrhl,;iiliilc alte lichide

albastru deschis

Fig. 20. Aspect clintr-un ateiier qcoald de licatuEerie'

30

trafiilor vor !i vopsite in culori convenfionale (vezi tabela 1) pentru a periaite ialntificarea fluidului transportat. Ungerea rna;r-rr1i.f nl-l lrer fi adrni,,ri in timpul funcfiondrii utilajului. La toate ira;'inile, utilajele gi instalaliile din ateliere, vor fi respectate rLiasurile cle electrose:uritate. in atelierele Scolare, irebuie -iudicios amplasate simulatoareie, panourile sinoptice, secliunile salt or!Janele de maqini. Caracteristiciie funcfionaie qi parametrii trebuie pozifionate in apropiere de locul de instruire. Indicatiile operative vor fi erpuse in ordinea efectudrii migcdrilor. Se rior sublinia consecinIele erorilor asupra uti]ajutrr-ri, materiei prime, semi{abricatelor, llrecum Si asullra executantului.
31

IN

T REB ARI RE

AP ITT] L A'I IV

E il,qP LIC AT

II

RAC

IC E

1.1. Descriefi echipamentul

1.

cifice Ministerului Agric.ulturii 9i Industriei Alimentare ? Indicafi citexa dintre oceste mdsuri. 2. Participali la un instructaj de protecfio muncii tn intreprinderea und.e r:d. aJlafL tn practicd'. Incercafi sd. rdspundeli la intrebdri'Ie din fiSele-test eJ.e protec$ia munci'i, eristente in cabinetul, de proteclie o muncii din unitate3. In ce candifii. se odmite funclionareo unei intre'prind,eri de indu,s|rie

In

care act normetiD stnt preDdzute mdsurile de protecfie a muncii. spe-

de proteefi,e u,tiLizat pentru interuenli'ile din mediul cu lluidle frigorigene. 72. Pe baza obseruafiilor din practica de producfie, stabilili succesiunea Tnanearelor ce se etecutd, Ia pregd'tirea pentru reparofie o unui uti73.

Cum se proced'eazd' Ia diluareo acidului sulJuric concentrat ? 14. Care sint md.surile de preaedere ce trebuie sd' le ia 'persoana care
pdrd.se;te ultim'o laboratorul sau atelierul
? 7

Iaj defect.

$. Etemplifi.cafi

cazurile

in

care lucrdri,le trebuie efectuate sub nisd

4. In unitatea cle producfie, urmdrifii. dacd. utilaieTe sint preritznte

Da{i etemple pozitiue Si negatiaeIor

alimenlard

cu

d,ispozitiue de proteclie, cu aparate de mdsurd Si control, rlac6' sint t.t,zrificate ;i ecusonate Ia zi, si dacd au instrut:liuni tle e;t'Ttktatare.

Capitolul

Il

5. Care sint prirtcipalcle mdsuri de protecfiiI, m.tLncil ce trcltttie Luate inaintea inceperii operafiilor de manipulare rnanuald d moteriale?

TN SUBRAMURITE INDUSTRIEI ALIMEI{TARE

TEHNICA SECURITATII MUNCII

6. Enumerati

mdstLril,e de tehnica securitii$ii

muncii ltt t;;t'plrtularea stalafiil,or de trunsp()r L <ttnLinuu-

in'

7. In magazia inLreprinderii de ptoductie, stiuuiti rnuteriale cu

Jorme geomeLrice retrTttlctte. Cum se etecutd. stiDa, ce <:aracteristici
climensionale trebu,ie s(t prezinte $i cum se procedeazd. la dcsface-

A. TEHNiCA SECURITATII -MUNCII IN INDUSTRIILE PRELUCRATOARE.

In sectoarele industriilor prelucrdtoare, pentru a elimina toate sur,sele ce pot genera accidente de mu,6icd sau irnbolndviri profesio,nale, se va acorda o atenlie deosebitd com'erlzilor utilaje'lor, montdrii gi demontdrii pdrlilor componente, operafiilor de spdIare, intrefinere, precum Si de inldturare a posibilitdtilor de alunecare.

rea ei ?

8. Care sint normele de tchnica

secztritdlii muncii La manipularea pi depozitarea materialelor erplo' ziue, inflarnabile sau toxice ? 9. Preci,zafi dacd uga depoziLuhti din Jigura 27 corespunde norn'Lelor priuind, depozitarea substan' lelor torice. 70. Determinati instalatiil,e mecanice

l.

Industria laptelui $i a produselor lactate

ln se,ctorul de receplie 9i prelucrare pentru consum a laptelui se folosesc utilaie pentru colectare, mds'urare, transport,

sub presiune, din unitatea de producfie unde ud, aflati in practicd, $i ardtafi cun'L se realizeazd' erploatarea lor in condilii de
Fig.
DZI

:11.

Imaginea pe:ntru inlrebal't-'a

9.

securitate

l)irsteurizare, curdlare centrifugald, rdcire, imbuteliere, spdlare. i,a ,exploatarea lor se va avea in ve'dere dacd condu'ctele de apd, ilbur, sararnurd, lapte, sint montate corect $i dacd garniturile sirrL corespunzAtoare. Inainte de pornirea utilajelor, se va verilica clacd apdrdtorile $i dispozitivele de proteclie se afld in pozifie normald de lucru. Aparatura de mdsurd 9i control tre33

JZ

buie sd fie in stare de funcf ionare, pentru a se puiea urtnari permanent reqimul de lucru, astfel incit sd nu fie depdqi{i paramel.rii stabilili de firma 'conslructoare. Este interzisd functionarea uiilajelor cu defecliuni (role blocate, zale cle lan! rupte s;arr lipsd ia transportoare etc.). Pentru cazurile cind pe parcursul funcliondrii apar dererllari sau se ivesc nesincronizdri, se recortandd oprirea imediaIii a utiiajelor. Soiutiile de spdlare sau ciezinfecl.ie folosiie, nu lrebuie sd depdqeascd concentraliile satr ternperaturiie aclmise, pentrrr a nu prejudicia starea utilajelor. La aceste operafii o alenl.ic sporitd trebuie acordatd electrornotoarelor gi insialaiiilor elocrIricc. Acestea trebuie asiqurate Ia apariiia tensiuniior periculoase nlotiv pentru carer toate utilaiele trebuie verif lca[e su b ar;1tccl.u I electrosecuritdfii, inainte de pornire. ,e La s,mintinirea laptelui, se \ra avea in r.eclere cJrarlrrI sltoril de periculozitate pe care-l prezintd separalonrl.;\cesta Irctrrrie montat corect pe pardoseald, pentru evitarea l-nepirlaliilor. 'lobei trebuie bine centratd, piulita rie lixarc slrinsa atcrr[. I)orrrirca

va face cu viiezd retingd, r.'c,r:iiir-rnirlu-se ,,iacd- ir1,r apai trepirlotii, caz in care se opre5te ii'neiiat l3r'rtfLi ver"ifi ci1ri. Dacir enlrloatarea esLe coi.rtinrid, la itrlerr.-alele inclicate c.le firtla con:;l"ructoare, se opre;te peniru curtifare. La asau,blare se \,'a avea , rijd ca talerele tohei sd se eseze ire clisLribniLor in orili;rea
1;e

I-a fabricarea untului $i bri;i-reft-lriior, plrtir-reiul llli lreiruie Dus in functiune fdrd sis[emul cie prr--''Leciie ai orrlanelor iu mi;( are, atlt lrenlru malanare Ibara c]e 1l ol.ecfi c - liii. 2,!J, ciL 5i pentru orrganele cle aclionarc. (cytiiaj prctecLor)" l.tiL se acintii riranevre anorrnale pe par-cursul i,;nctiotii i"ri, cliin ar ii : oprir ca cu mina, rualaxarea cu ri$cl c r:clrisii sair clesclriderea aceslcia inaintea opiirii nrasirrii precunr ri jr.iciircarea pe:;[e iir,rilr:le ac.[mise. La insialaIiile cu frinc{iorrare continud precum qi lil cele de por{ionat ;i impaclre'.al unt, se \ a ar-ea in r,-eclere pc ricolele ce le prezintd inierl e rf ii ie im pnid ente clin rrers, ,rpdsarea uniului irrtre $necriri cu luina (lit;.211), t'noniarea rolei r le hirtie, scoalerea pachetelor strir:iie, rleclresa-ea, cxtracle t-ea lr.L mina a obiectelor pdtrunse inire bandd $i tambur. Capacele
r

rrumericd.

Fie. 22. Este interzisd pornirea putineiului cu bara cle proteclie ridicat5. J4

Fig. 23. Manevrd incorcctd la linia dc impachc{.ai unt

vanelor de rnaturare a smlntinei qi de in,chegare a laptelui pentru brinzd, nu se vor manipula in timpul functiondrii agitatorului. Mapinile de pastificat Si ce,Ie de porfionat 9i arnbalat brinza prezintd d'e as,emene,a pericole de accidentare. Presanea brinzei cu mina in pil'nia de alim'entare, interventia prentr,u ,aranjarea p'aharel'or pe sub grilajul d,e pr,otecfie, reprezintd greqeli care pi6f conduce tra accidente grave. La fabricarea laptelui praf in mod deosebit se va verific'a starea de etangare a vizoare,lor, c,apacelor, a circuit'elor de lap[e, zer, 'abur, apd, nf'erente insrtalatiilior care lu,creazd sub vid. Penlru examinarea inte'riorului utilaje'lor se va folosi scau,nul mebalic cu
striatd. Sec{ia de inghelati, dotatd cu filtre, ornog;enizato,are, rdcitoare Si ma$ini d,e dozare-amb,alare, p,rezintd peric,ole in c'azanrtl deservirii neglijente sau nec'alificate. Intrucit p'entru rdcire s'e forlosegte ca agent anroniacul, orice
de

pentru asomarea cu dioxid de carbon, este interzisd 'aplecamarginii I ea sau intrarea personalului muncitor sub nivelul intoxica{ievitdrii scopul in gropii anestezie, de superioare a
ilor.

La asomarea mecanicA, se \ra acliona cu artenlie, duPd leqarea animalului 1a belciugul din
pard,oseald.

Operatiile executate cu disPozi,tive ascutite (tran$'are, dezosare) se vor efectu'a cu unelte

talpd

scdpare a acestuia din instal'afie, Irclrttic-'imc'rliaI rctnediatd personalu'l calificat.

c,orespunzdtoare li cu echipament de proteclie ade,cvat adicd mirnecufe qi burti'ere flexibile (ficr. 24). Cufitele se vor purta in teci speciale. Executantul operaliilor efectuate Ia tdier'ea animalerlor trebuie sd se f ereascd de eventualele lovituri ale animalu'lui cu piciorul.

2. Industria cirnil

In timpul transportului animalelor nu se adrnitc ca tnsotitorii sd cdldtoreascd in acelaqi camion sau vagolr c'u animalele. Un pericol deose;bit iI prezintd,atinqerea retelelor aeriene de curent electric. De asemenea s,e va evita f,nfdqurarea pe mind sau pe antebraf a lanfulrui sau funiei cu care ,e'st'e condus animalul. Nu se admite supraincdrcarea vagoane,Ior 'sau c'amioanelor. Pentru recepfie, animalele vor fi dirijate intr-un spafiu speciarl amenajat. Se re'cromandd mina,rea liniltitd a animalelor prin culoareie de aducliune, spre Iocul de sacrificare. Personalul muncitor va circula ln afara culoarului. Bovine'Ie trebuie intr,oduse legate, iar bivolii si taurii dn plus cu belciuge ln nas. in abatoare, sacrificar,ea animalelor fdrd asot:nare este interzisd. Pentru asomarea e'le'ctricd e,ste necesara respe'ctarea stricmdsurilor de ele,ctrosecuritate. Ea se va executa in boxe speciale, cdrptugite cu cauciu,c diele'ctric. Instalatia electricd a sistemului 'de asomare, va fi leqatd la pdmint, sau conductorul de nul. ln timpul asomdrii, anirnalul nu trebuie atins. Persona-

p,relucrdrii inifiale a animalului gi prelucrdrii ca'rcase,lor, trebuie sd corespundd din prunct de vedere al securitdlii muncii, intru,nind,conrditiile optime mecaburtierei de protecfie
obligatorie.

Utilajul tehnoloqic

sPecific

Fig. 24. La tranqare purtarea

este

formarea sfdrimdturilor de os. lor de proteclie. Desfdgurarea operafiilor\ tehnoloqice, pentru situaliile clnd ,rnimalele sint suspendate pe linia aerianA, va avea loc numai gte platformele spe,cial amenajate din punct de ve'dere aI mdsu-

despicarea carcaste'lor c'u ajutorul ferdstrdului electric, se vor Iu,a mdsuri pentru a se ,evita Se recomandd purtarea ochelari'

nice li de ele'ctros,e,curitate.

La

td a

rilor de

lul muncitor trebuie sd poarte echip,4111sntul de protectie co-

respunzdtor.
36

Operafiile in 'care se utilizeazd apd fierbinte sau a'bur, trelruie executate cu qrijd, verificindu-se in prealabil starea conrluctelor gi robinete or. Este interzisd incdrcarea transportoarelor aeriene peste capacitatea admisd. Deplasarea sarcinilor cu ajutorul transportoarelor se va e{actua cu grija necesard pentru evitarea lovirii
B7

electrosercuritate.

irer oll.lluiui Llin secfie. ir,ru se ildmit inierrrenlji rn tiinpul funcutiialelor. f ionirii . .Recoltarea organetro'se'a iace cr-r aie:rfre,;lerrtru a se evira 1e::ionaiea acestora. La 1-rreliicr-area br-rriilcr qi'* *r.t"]",. se aclrriite ca taig*l c'fitului sd fie incrreptat spre operaior. La ",,prelucr area maielor pe iiirii conxintiii, se inler:zice introduceretr cu ntfura a niatelor intre maginiror cle curdtat. Ere vor fi 'aitu.ile acidtaie .ia irar,sporl"orr_i1 elicoirlal, Fentru cperaliile de r:pirire sau topire se \ror avea i' ve_ _ ciere masurile cle proieclie specifice tipului cle utitai f.los;il. se vor lua mdsr-rri speciale pentru aburu lui cleqajat plin hoie'de absorblie. lnstalaiiilc sie\/acuarea aparatrira elr,'r:trir.i rli, sectiile c1e fabricare a" fainii lurajare, '"'or fi inc,ar<,.rs;trr.o r)ollrrLr a pre:"-eni formarea scir-rl.eitror care ar-put.ea rirrcrc la trprirrrlcr.r.a llra_

Frdjitoarele si aburitoarele vor fi prevdzute cu dispoziLiVele de prot.ecIie corespunzdtoare. intruclt multe dintre uiilajele folosite au caracterisLici functionatre 6i construclive asemdndtoare cu cele din dotarea r-initdiiior clin industria cdrnii sau conservelor. mdsurile de protectie ce trebuie respeclate sint lafel cu cele specificate la aceste sectoare de activitate. 4. Industria conservelor

fului

orcyanic.

3. Industrializare;r pe;tclui

secliile destinate confecfionirii recipientelor metalice sint ciolate cu utilaje specifice;i este necesar ca pentru toaLe operafiile clesfdsurate cg aceslea sd se respecte mdsurile de tehnica securitdlii. Astfel la ciecul;are, bordurare, rolare, presare, 111-r se va lucra fSrd apdratori care s6 impiedice accesui acciclental al miinilor in locurile pericr:loase. Atentie cleosebitd trebuie acordatd clin jdrii foilor de tabld
TI,

IEREA TA8!-

TAIEREA T4ELI

cufitului cu mina. ln siltile de fabricatie, mesele peiitru sorlare gi el,iscerat-c fi prevdzute crr borciuri la rnarqini precum ;i cu orifi,cii per.'on tru scurcJerea lichidel'or gi racorduri de leqare la c,analizare. Lingd mesele de lucru se lior amprasa recipionte sau ld,diie in scopui coiectdrii deseurilor i-eznltate clin operatiiie cie eviscerare.
_

de recep{ie 5i prelu<:rare inifiald, rnijroacere de [ransport intern trebuie sd intnrncascir concii[ii]e cle securitite obiqnLriia. Ateniie speciald r.reiruie acorclatd r'anipr-rl6rii Idzilor sair tdrgiior cu pegte pent^r a se e'ita accidentdrire prin rovire, strivire sau zcliriere. N4asiniie cle clesoizi,t gi clecapitai pegte, vor fi prer,'dzute cu apdrdtori in locurile de aiimentare. Aiimentarea se \ra face c' tarqa sau cu dispozitir.e speciare (mincioql) evitinclu-se in[roclncerea- miinii in pilirii, .pr" u preinLlmpini atinglerea

trn secfia

PENTRIJ C,APACE PR[:5,4RE,4 PCELOR _a.*d*"]-*

C,A
I

ag38EA
I

LI P!R8,4 CAftPURI LAR

* APLICA{iEA PAST.I D CAUCIUC

I I

RARF"

us

cYa

nEa

Litilajele pentru tdierea aripioarelor, nor{ionare sall s6rare, avea clispozitir-e]e necesare cie protejare a tu[uror -1,'o[lor ir miscare. La ma5ina r,le taiat aripioare se \,.a arzeaorllane?n ve_ ciere starea de fixare a apdrdtorii gi a clispozitivului cle susfinere a peEtelui. Personalul muncitor r,,a lucra numai cu pegte de rndrime corespnnzbtoare, pentrri a-l in conclitii 'ranipula cie siquran{d li va menflne atenfia incordatd permanent, pentru a nu introduce mina in zona cle ac{iuue a cutitelor.
_

VERIFNCAREA CU TIILAR 6OALE

I

DEPOZ!TAREA

Fig. 25. schema procesulr-d de confeclionare a ambalajelor din tabii cositoritd cu indicat'ea operaliilor cu pericol sporit de accidentare'
39

.fo

pind la organul d'e l,ucru al ma$ini,lor. in a,cest scop, dupd aqezarea foii de tabld pe planul de lucru aI maginii, se va evita irnpinqerea acesteia cu palma aplicatd pe suprafala tablei. in sche'ma tehnoiogicd 'de confecfionare a ambalajelor din tabld cositoritd ,s-au subliniat operaliile cu grad sporit de peri-

Opdritoarele gi cazanele duplicate vor fi prevdzute cu dispozitive pentru absorbfia aburului ce se degajd, precum ti cu aparate de m&sur6, gi de siguranld necesare.
5. Industria mordritului

culozitate (fiS. 25). Pentru scoatere'a capacelor in!epenite in rmatrif d, se vor folosi pensete sp,ecial confec'!ionate. Transportul 5i depozitarea rnateriei prime, sernifabricatelor" produselor finite gi ambalajelor s,e fa,ce in prop,ortie tot mai mare in mod mecanizat. Pardoselile trebuie sd fie nivelate qi in permanentd stare d'e curdlenie. Folosirea stivuitoarelor trebuie irrso[itti rle respecIarea capacitdfii maxime de transport qi de exislenl.a rlrilajului penlru proteclia conducdtorului impolriva cdclcrii atnbalajelor. Penlru electrostivuitoare, c1acd Lensiunilc sinL pcstc 40 volfi, trebuie luate mdsuri de electrosec'uri[al.e spc.ciatle: tnanetele c]e comandd qi pdrtile de comandd pe carc lo al.in<tc itr timpul lucrult:i executantul, sd fie izolaLe eler;Iric. C]clelal te rrri'jloace de transport folosite, de genul benzi,lor transl:ortoarc, planurilor inclinate cu role, tre,buie astfel construitc fi atnctrajal.e pentru a

Mdsurile de protectia muncii au in obiectiv li asiqur'area condifiiior de securitate pentru prevenirea exploziilor intrucit praful de 'cereale, in prezenta aeruiui gi in anumite propor.tii constituie un amestec expioziv. La depozitele de cereale, cdile de acces la etaje prezintil posibiiitdli de 'accidentare. De aceea ele trebuie rnenlinute in
bund ,stare

gi prevd.zute cu

balustrade.

exclude rdsturnar'ea materialelor. La clddirea stivelor se va avea in vc'dcre lreric'o1rrl cle cldrimare. Indltimea stivelor nu trebuie sii depii$eascd posibilil"iitile de ridicare ale executantului, sau ale stivuit.oarelor. In secliile de prelucrare a rnateriilor prlme, se va verifica periodic modul de functionare gi de montare a pieselor acti\re ale utilajelor. Batozele de mazdre vor fi alimentate prin pilnie filrir inl.roducerea miinii in raza de actiune a transp'ortoanelor clr qheare. Se interzice deschiderea ugilor laterale pre'cum qi elerctuarea diferitelor interventii in timpul functiondrii. Maginile de tdiat $i ,curdtat lequme gi fructe, se vor incdrca mecanic pentru a evita contactul miinilor cu cufitele maqinii. Maginile de s,cos simburi $i ma$inile de rdzuit, vor fi curdlate numai in stare de repaus. Aiimentarea se va fa'ce mecanic sair cu dispozitive spe'ciale. Capacele de vizitarre vor fi inchise 'in timpul functiondrii mapinii.

zontald pot genera accidentarea personalului muncitor, in cazul <:ind nu s.e respectd prevederitre privind normele de protec ie a tnuncii din cap. I-8. Astfel, elevatoarele vor avea in dotar,e pentru Eurile de alirrrcntare, dispozitivele de proteja,re nece,sare, iar la transporloarele eli,coidale, capac,ele de prote,cfie ale Iocapului ln care I u nctioneazd rnelcul, in a,fard de 'qradul de robustefe necesar, lrcbuie bine fixate, pentru a 'impiedica pdtrunderea intimpldloare a piciorului in melc. Se irrterzice circulalia, agezarea sau r;prijinirea de benzile transportoare in timpul funcliondrii. Se va evita focul, orice sursd de scintei sau fumatul ln depozite.

Utilajele pentru transportul cerealelor p'e verticald sau ori-

La secfiile de ,pregdtire a cerealelor pentru mS.cinare se va lvi[a desfacere'a capaicelor de la g"urile de vizitalre in timpul lrrrrc[ion6.rii utilajelor. Trebuie evitate gi eventualele a]unecdri, irr care scop se va indepdrta orice urmd de unsoare de pe parr

ln secfiile de micinare gi cernere, ;rrol.r,'cfie pentru orqanele in migcare.

loscald.

trebuie luate mdsuri de

Sec[iile de produc[ie sint dotate cu instalafii de umplut, sterilizat, prese pentru fru'cte, cazane pentru opdrit, instalafii de
concentrare.
40

Astfel, la valturi 'trebuie ,rnontate apdrdtori ,care sd nu perrrrilii pdtrunderea involuntard a miinii printre cilindrii valtului. l,a sitele plane se va avea in vodere, interdicfia ddrii in funclirrrrt', fdrd a se verifica sisternul de suspensie gi contragreulnIilc cu apdrdtorile tn pozifi'e de lu,cru. Nu se permite atinrt{,r(.a sitelor sau intrare,a sub site in timpul functiondrii lor,
4t

6. Industria paniiica{iei Si a pastelor fdinoase

in schema prezentat6 1n fiqura 26 sint subllliale operafiile cu pericole e-;idetrie cle acciclentare, la fabricarea piinii 9i a altor procluse de panificafie. ' La receplia +qi depozitarea f iiinii, miisurile de proteclie a muncii sint asemdndtoare cu cele r-lin indusfiia tl:ordritului. N4enfdinii ambalate liuni speciale se fac pentru transportui intern a1 ir.r ru"i, pe verticald cu aiulorr:1 eleyatorul*i pentru saci. Prezentind caracteristi,ci aparte 1a alimenLarea cll saci, se va avea in vedere instruirea specificd asupra pericolelor cle accirletr te, care trebuie fdcutd persorlalullri rnrincitor care-l cleserveSle. La pregitirea materiil.or prime $i auxiliare pen 1.nr falrrica!ie se vor avea in verlere carac:l.gristicilc'frrtlcliollal(-- alo rrl.ilaje1or rlin dotarea unitdIilor. OllcraIiile rl<' (]crlrcro. trtncstecare pentru fdind, cle clizoli, arc a sJr.ii f i rl1' ctttttlr;iottar<' a rlrojcliei,
M

i'or trebui eiec'ruate cu ateniie intrucit prezintd pericole de accictentare printr-o exploatare neqlijentd a utilajeior. La prepararea alEratului, se \,.a avea in vedere fixarea siguril a cuvelor la malaror, in r,'eclerea desfdqurdrii npera.tiei cle maia:;are. In iinipul lucrului, r.a fi respectat cri ri*-lurozitate mcdlil re deservire, evitindu-se interrrentiile neconlroiai.e, inirr-rcil acesi-ea conc]uc in mod cert la accidente (fiqula 27)

AT ER!! PRIME *__*.--_*,

I

MAltRil
AUXILIARI

*--"'
T
I

PREGA TIREA

DAIAREA

T4ATE R

IILOR PRI ME SI AUXILIAR E

I
FERMENTAREA ALUATULUI

[";c. :7. Cur5lai:ea incorecti COACEREA ALUATULA

a cutei in limpul Iunctiorririi m:ilaxorulrri

yi iru prin tracTere (fiq,28l. [,a prelucrarea aluatului, petrlru llniiie

Fig. 26. Schema tehnologicl de fabricare a piinii cu indicarea operaliilor cu grad sP'orit de Pericol.
12

Cur.ele pentru frdmlntare t;:ebuie mar.e.,.rate prln tmlDingere

rrecanizate, rdsturnd-

l()arele de .cuve sau riclicdloarele-rdsillndtoare r,or fi arnplasaIe ( r)r-espunzdtor ca distanta faid cle celeLalie ui;Xaje li eventual l,rfii cle perefi. Nu se rra admite urcarea personalului muncilor

13

Pentru coacerea aluatului, cupto,arele oferd prin diversital.ea caracteristicilor constru,ctive qi func!ionale, pericole de a,cciden-te termirce. La tipurile prevdzute cu injectoa,re la care funcfionar,ea nu este automatizatd, aprinderea se ef,ectureazd dupd o prealabil6 ventilare a fo,carului, pentru a se evita explozia cJazeior exisdente in spafiul de ard,ere. Pemtru apri,ndere s,e vor folosi tije lungi ,apirinse Ia capdt iar admisia comburstibirlului se lace dupd intro'ducerea acestei tije sub qura arzdtorului, Pentru cazurile cfnd flacdra arzdlorului se stinge p,entru o

pe bunrcArele de aluat pentru curdfarea cuvelor. Sclrr<;grt'tt alutaiului spre maqinile de divizat va fi protejat6 pri' <lrilaie cu exceplia Iocului aflat spre rdsturndtor. Magina de divizat cu tambur va fi d,eservitd cu alc,tt[ic;i se va eviia introducerea miinii ]a tamburul divizor sau i"n pilrria cle

La maginile pentru rulare, operatia de alimentare poatte produce qrave acci'dente, urmate in marea majo,ritate a ca'zlrrilor de invaliditate. Dr,ept urmare este mecesar sd s,e ia miisuri speciale d,e prot'e,c'fie, astfel irlc'it si se evite introducerea imiiLriiln pilnia 'de alimentare' Predospitoarele si dospitoarele fi.rre'canice, vot fi 'puse in [uncpentru a fiune numai cu panourile in pozitie normald de lucru special tn ,ro ," putea in'troduce mina ia organele in miqcare'. leag;dinlre cdzute de aluat bucdfilor operafiile de extraqere a ne au produs multe aocidente de muncd. Dospitoarele mobile vor fi rnanevrate prin impinctrere, :nanifestin'du-se grija necesard impotriva lovirilor.
44

alimentare.

tevile incdlzitoare ale cuptoar,elor Dampf pot produce accidente qrave prrin explozie da'cE nu se evitd cauzeil.e ce le pot produce. Monttarea gre,sitd a fevilor sau supraincdlzirea lor, constituie cauzele cele rnai frecvente de producere a accidentelor. Itumina:rea cupto'arelor se admite numai la tensiuni rlepericuloas,e de 1,2-24 votti. cuptoarele 'cu vatrd mobild vor fi amplarsate astfel inclt sd se arsiqure spafiul optiim de lucru la incdrcare, des,cdrcare iar laleral cdi de aclces. inainte de punerea in funcfiune, se va verilica etanqeitate^a circulafiei qazelor, siiuafia instalafiei electrice ;i de aburire. ln exploatare s,e va er.ita functiona,rea in qol sau rnenfinere,a robinet,elor de aerisire deschise timp indelungat. Pentru oprirea instalaliei de incdlzire, se vo,r deschide otrroanele vetrelor, se va de,cupla apoi injectoru,l qi pentru rdcirea duzei inje'ctonrlui, ,s,g va cupla rzentilatorrul. Abia dupd o ord de la Dornirea ventilatoru,lui, se va decone'cta intrerupdtorul principal. La transportul si depozitarea produselor finite cdru,cioare,le rru trebuie manevrate decit prin impingere, iar gradul lor de incdrcare, fdrd ,a depdsi sarcina admisd, trebuie sd permitd obser\/area leisnicioasd. a cdii de ,acces. Electrocarele trebuie sd fie rlotate cu elementele de electrosecuritate admi,se. Transportoarele cu ro'le, este necesar rsd prezinte la capete ,gi rla curbe boriduri rnetalice. La trecerea peste acresta, va exista un sector rabatabil, cu deschidere ,s,pre sensul de circula{ie arl materialului. Pentru transp'orto,a,rele bandd, trebuie prevdzute dispozitive de deconec'tare, care 'cu sa asiqure op,rirea instantanee in caz

c;entral.

llerioadd mai 1unrg6, se opregte combustibilul de

ia

ventilul

La fabricarea produselor fiinoase, mdsurile de protecfie la operafiile de 'de'pozitare, transport si pregdtire a fdinii pentru lirlrricafie sint ase,mdndtoare cu cele desciri,se mai inainte. De r cfinut 'cd m,a5ina de scuturat saci se va monta intr-o incdpere 'rcparatd, care trebuie ventilatd. Personalul muncitor va purta su-

le p,ericol.

plimentar ocheiari de pro'teclie eian9i, iar peirtru prol.eiarr:a cdiJor respiratorii lnascil contra prafului. Sistemele de erclionare Fi h ansrnisie trebuie irine incarcasate. ln unit6fiie de paste fdinoase, la bdidtoarele pentru otrii, Irebuie sd se acorcle atentie r,n,odului de firare a teltlitli. Presele, irebuie sd aibd scdrile 5i platformel'e de deservirr-' llrotejate cu bare de prote,ctie 9i sd fie bine intre[inu1.t-'' p<'tttru er;itarea alune,cdrilor. Schimbarear nlatritelor trebuie clor'Irral.f, cu atenlie. f'dierea past,elor scurte se \ra efectua evil.incl introducerea miinii in ma'tritd, ln timpul func{iondrii apartrIrrlrri rie
t

4.

ln, practica d.e productie to Inl.reprind.erea de indztstrializarea cdr nii' determinari care sint rocur*e pericuroase Cutter pi ce mdsuri .s_ou htat in intrept.ind.ere d.e Lu, nra;ina ryo,f ;i pentru a nu se pro_
duce accidente La aceste locuri.

5. Cum sa alitnenteazd maginite cle d.esolzit $i decapitat pe;te ? 6. Enumerati masurile d,e tehnica securititlii sec[iile de prelucrare a materiilor prime ^r,n"ii to utii"i"t" a;, din industria consert:eror

7' In practica de
tehnr_tlogicd

de legums gi fructe.

uscdtoarele trebuie sd fie ampiasate in carnere dotal.c crr instala{ie pentru condilionare,a a,eruiui. La -c1urile cle vizItare s vor monta plase cle prote,c,lie, cincl r,,entilatoarele sinI a,rrrplasate in cabine, iar interventiile in tirnpul funcfiondrii sinl. itr[grzise. In secfia de fabricarea hiscuitilor, vailurile pen,tn prcltrt'rorea aluatuiui trebuie prevdzute,crl rlrdtare cle protecIic, itr s(]opu1 prerielirii aclcesului rniinii fntre cilin,clri. Ma:;ipile rlc $Lalllare trebuie sd dispund de sisterne rl'e protec[ie a tme,ca,nisrrrr.lor rle aclionare, transrnisie qi de gtan|are, iutrucit ltrr.zirrtii pt'rigoLe de acciclentare. Cuptoarele volprezcllta tlisllgzilil't'lg tlg l)l'oteclie asemdndtoare cu cele din in,clustria llalilir:trli(ti, iar ben* ziie cle transport pentru biscuili copli trcItlic s,ii 1ro:;t'rlt'irlsla-' latii cie rdcire Cu aer, in scopul prevepirii ac('i(l('lll('lol lorrttice" Fentru sec[ia de patiserie, trebuie manifestalii q aIt'rrl.ig rlegsebiid }a rna'gina de omogerrizat cremd, unde existii pcri(ioltll in* trodlc,erii accidelntale a rniinii intr'e cilindrii va[urilor. l)r: ase* merlea la unqerea forrneior cu ulei, se va av.ea in vcrlcr0 p,eri-'
arsuri. La maginile de tdiat napolil.ane, de umpiut foi sau la coa pcrt* iru qlazarea turtei dulci, 'se vor avea tn veclere pericoltlltl ce le prezintd organele in nii$carer ce \ror fi prevdzute crr rl[,spo* zitive de proteclie,
T

ar

ar.

a fi re,spectate Ia preparareo aluatului ? 9' trnd'icari regur*e ce trebuie respectate ra erproatarea euptoar.elor cu uatrd mobild. 70. Care sint mdsurile, d,e proteeNie a tnuncii ee trebuie lllate ,,entru er_ ploatarea in conclilii d.e securitate a preselor d.e paste fdinocse ?

8'

schema tle mdci,nare a gri"ului ;t ;ndicatrl care sint operaliile cu pericol deosebit de incendii si erptozii. ce mdsuri d'e tehnica tn"uritdtrii'*.rnr, se impun

procrucfie

ta unitatea cle mordrit, stabilifi

B. TEHNICA SECIJRITATII h4LINCII ,lN INDUSTRIILE p,,EnfrrUXfATIVE

d" t"i.;Iff ffi in industriile ferrnentative

rio,-,.ff

colul de

N 1' R,EB

ARI

REC AP ITU L AT ]V

AP LIC AT

RAC'I rc

TI

1.

MenlLonagi principalele mdsuri de tehnica securitdfii mumcii cc tre-' bwie r e. spectat e Ia ettpl,oatal-ea sep sratoruhLi centri.f ugoI.

2.

Ce rnaneure sint interzise

Ia ma;inile de pastifi'cat, porlionat

Si da*

3. Intocmiti st:ltema tehnologicd de tdiere a booinelor indicind pe

aceastd schentd pericolele de accidentare 7a Jiecrtre opera$ie. 46

zat brinza ?

fermentative predo. tnind operatiile de fermentare *"rtului f de struguri sau cle malt, ale marcudlor de fruclte ,u" "f"^ rrni periculoase asupra nruncil.orilor, "1" tutunului), cu repercusi_ rJatoraLe deqajdrilor cle dio_ rid de carbon care Ie insoteic' Jrdruri_ rre acesrea, ciupd cunr rei'ese din schema clin,fiqura'zs, Co;ential cres,cut de ac,cicr,entare il prezintd echipamente,'e eteciiiJn]'ltitujut" sau insta:ra{iile cll orqane de iucru in migcarrre cete care produc in timputr func;i liondrii cdldurd, abur, vapori ,cls 3i..oli, praf sau umiditate. Tofi factorii prezenta{i devin insd inofensivi psn11' orn, atunci .in'd se re,spectd mdsurire de tehni,ca securitdiii muncii in toate lazeie procersului tehnoloqic, Astfer' in vasele sau spaliire foiosite la ferrnentare (bazine, cdzi, Irrrtoaie, linuri' rezervoare, camere de ferment,are) nu se va intra ;r.ntru interven{ii decit dupd respe,ctarea requlilor inciicate la
47

in

"H.,?,:*? pro'ce'sere tehnoloqice din industriire

Fig.29.Factoriicupotenlialdeaccidentareinindustriile{crrncntative.

inceputul capitolului I F, (vezi fig' 16 ) pentru a prevcni ciden'tele chimice prin intoxicare' Manipularea'aciduluisulfuricpentrucurd|areavaselor,adezse -va face cu de'o'sebitd alentie gi a antisep,ticelor infectanlilor -dispozitive *plciate, echipament adecvat Si aplicind ;;;;ffi' tehnica d.e lu,cru previzute in capitolul I-G (vezi fig' 19)' Pornirea utilajelor se face conform prescripliilor din cartea tehnicd a utilajului respectiv 5i a instrucfiunilor tehnoloqice 9i numai dupd ce s-a verificat dacd toate dispozitivele de protectie sint la locul lor, in scopul preintimpindrii aacidrenielor mecanice sau ele,ctrice.
ac48

Sistemul de iluminat electric gi electromotoarele cu echipamentui lor, folosite in industriile fermentative, vor fi protejate impotriva mediilor umede sau explozive, existente in unitdlile acestei industrii. in secfiile de fierb,ere Si distilare-rafinare, insialalii1e utilizate (cazane, blaze, coloane, conducte) vor fi izolate termic gi prevdzute cu aparate de mdsurS. qi control (termometre, manorretre, supape de siqur,antd, etc.) pentru evitarea unor accidente termice, incendii sau explozii. Capacele de la fierbdtoare se vor inchide p'entru o etangare cit mai perfe,ctd fdrd a fi strinse cu ajutorul rdnqJilor sau a pirqhiilor improvizate. La operalia de filtrar'e se vor folosi ma,carale cu cale de nitrare pentru manevrarea pldcilor gi ramelor de Ia fiitrele presd. La folosirea separat,oar'elor centrifugale, care lucr'eazd Ia turatii ioarte mari ;i care se utilizeazd la ,lirnpe,zirea bduturilor gi la fairricarea drojdiei Si amidonului, mont'area defectuoasd a tamburului, oornirea sau oprirea incorectS. pot duce la accidente. ln toate secliile cu exces de umiditate pentru a nu se pro, cluce accidente prin alunoc,are, se vor 'cole'cta s,cur'gerile de lichide iar rnuncitorii vor purta incdildminte ardecvatS. Instala{iile frigorifice utilizate pentru tratamentul termic, ferrnentare,a sau depozitarea bdutu'rilor alcoolice se vor exploata respectindu-se mdsurile rde tehnica securitdtii muncii prevdzute tra capit,olul I E. La imbutelierea bduturilor, penrtru intldturarea accidentelor cauzate de starea sau dimensiunile necoresputlzS.toare a sticielor, magina de spdl'at va fi deservitd de 2 muncitori : unul pentru sortarea sticlelor iar celdlalt pe'ntru alimentarrea prop,riu-zisd a mapinii. Sticilele se vor a;eza corect pi cu at'enfie in maginile de spdiat sticle 'sau in bazine, spre a se evita spargerea lor. ln timpu'l irnbutelierii, intro'ducelrea delletului in canalul de clirijare a dopurilor sau capsulelor la agregatul de imbuteliere sau in aparatml 'de etichetare este interzisd. Pentru protejarea personalului de cioburi, in caz de spargere prin ,explozie, ma$inile de umph,rt sticile si a'lte locuri unde 'sparqerile sint rnai frecvente vor fi prevdzute cu apdrdtori metalice. Indepdrtarea cioburilor din circuitul agregatelor se va face cu grijd, rcind acestea nu functioneazd, folo'sinrdu-se o ,mdturd, o perie speciald sau furtunul de aer cornrprimat al aparatului de umplere a sticlelor. Tot astfel se vor inldtura dopurile sau etichet]e neutilizate, cu ajutorul unei baghete de rnetarl sau al unei p'erii.

Tranisportul sriclerc,r i;r seci;a ie iinbuieiie:ic se va face cu lra.nsportoar'e prevdzu pe margini -in cu benzi metarice pentru evitarea^ cdderii pi _sparclerii "e lor timpul deplasdrii. In afara celor er.1rui,e, mds,rire cle terinica o*"o.ita1ii muircii se diverrsificd 1;r i;r functie de specificr,rl ind'itriitor fermentative, dupd cum sc I recizeaz,i in continuare.
2_

Inj:stria vinurilor, a hluturitror

alcoonice Si nealcoolice

preq;irr.ii'.r centrelor cle r.irriJ'ic,.r'c lrerrrr, campanie (spd- Atit larea 5i conriii;{)ri,lrea va,selor) cit 5i olreraliile cle vinificafie se vor efectua c I :i lripe de nrr,rncil.orj inst'riii tcnrc;'ic. Transpori':i srlrrgurilor man,al in coSuri sarr riizi :;c'a face cu atentie, ;rri" iir cazul transportului cu .nracarauii r,.. va prinde corect cirl;i1rrl :la,caralei la bena cu strugLrri. zetrr*bi:'e;cne vor fi bine fixate ir"rainte cre lrurrorca i, funcfiune, ir. ir lrrr a se evita migcarea sau rdstrrrnaroa nccsrora in lrir:rului. t!*prl La zdrobiiorur-dezciorchindr.or c,. jroifu,i, nole "-'-r iucru i:are pot procluce accidente cle nruncii ri Iaorqacare cste ill;.'izi,; accesul sint cele indicate in ficluru iii, Fresele hidra ulico 1,-or fi manevrate cu a l.en lie, pen-

menlul vinurilor se vol manipula cu deosebitd precaulie, fiitlci f actori cauzali de ac'cidente chiinice. Recipientele cu must in ferrnentare nu se vor astup'a cu clopuri sau capace, pentru a se er''ila pericolul de accidentare prin exprlozie. Aocesul pe budan,e, cisterne, cdzi, rezervoare, ln vederea citirii temperaturilor, Iudrii probelor, urmdririi fermentafiei, se va face cu scdri mobile cu g;heare de fixare (pentru intiltrimi mici) gr cu sciiri fixe si podeie cu balustra'de bine fixate (pentru indlfimi mari). Pentru a nu se rostogoii in timpul transportului, r'asele pline r,or fi ag'ezate cuicat in camioane, remorci 9i vag;oane 9i se rror irnpilna bine cu pene bdtute ln cuie. T'ransportul mustlrlui in timpul fermentdrii la distan-te rnari se va face numai cu \"ase irrevdzute cu un orificiu Ipredrif], care sd permitd evacuarea

dio-'ridului de carbon. in intreprinderile de garnpanie 9i vin spulllos, manipularea sticlelor pline (ta intoarceri, remuiaj, ciegorjare, transport, imbuteliere, ambalare, control el"ichete) se va face cu o'chelarl de protectie, mdsti speciaie sau paravane de proteclie cu geamuri iircasabile.

co;;ului de sub pislonul de presare sau pritrrlcrea mii_ niior sub piston. Se va ur_ mdri ca presiunc_ra r,lc lucru sd nu depdgeascd linitele admisibiJe, Nu sc \1or ali, menta sau distril.ru i stnrgu_
Fig 30. Organele de lucru pericuioase la

tru a se evita alrrnecai.ea

tului se rta face in incdpet:i separate, cll respectarea insitltcjiui:ilcr PSI. Rezeruoarele amplasaie sub ce;:u1 ]iber lor Ii 1inprejmuite cu gard de plasd de slrtnd, Ja ciistnnta de 10-tr2 m. inchis cu lacdt qi cu tdblite de aleriizare montate ia loc I'izibil"
3. Tndustria berii, spirtuiui, drelidiei camprimate $i amielonului

Depozitarea produselor Ce distiiai ciin vin, a rachiurilor gi spir-

rii in coqul zclrobitoarelor gi a preselor^ cu mina, cu furci sau cu alte obiecte.

| - cilindri de zdrobire ; 2 nzelcul de euacllare ; 3 -- pompa ; 4 rolile de acfionare; 5 electromotorul gi insta-

zdrobitorul-Cezciorchinator cu porlpd

Lalia electricd. {ine la loc ferit de lumind qi surse de cdldurd, la ternperatura maximd cle 40"C. Dioxiclul de sulf gi ferocianura de potasiu, folosite 1a irata50

Sulti{onnetrele se vor in_ cdrca qi manipula cLr atenfiie iar dupd incdrcare se \ror

ivlateria primd in inciustria berii, spiitulr-ii 9i amiclonuiui o coirstituie cerealele. h4apipuiarea ecesLora iu liaqazii 9i silozuii tlebuie fdcutd de preferin{5 cu mijloace mecapizate, cu ailttorul I'ansporIoarelor ntecanice (belizi, e1:r ai-r,are) l]r-c'. drr.'Lc' crr 11,-pozitive pentru aspirarea pla,fului, sau a tr:ansportoarelor pneur;tatice. in ::raqaziile cle cereale este itlterzisii execr.ti6t!i3d rl-lCi'diiior de intrelinere cu suclurir sau folosirea de surse de lutnind cll flacdrd desc,hisd, fiincl pericoi de erl:lozie. Reparafiile ce trel:uie executa,le in acest mcri, se \-or efectua riupd cicmr:t:larea instala!iilor. Tsbetre ste qerrninare a inalli]lui 'i Gr a\'ee c plaiformd rle r'lestrr.ire, c.tnstruitd solid din tablii siriatii, pre"'dz-iii6 ilnrriejur cu o balustradd gi cu un praq de i0 cm iniilime' f,.a preparareo itialiului, nltrncitsrilor nu le ei;le perriisd intrarea in riscdtoarele.de nrel! cp itrt"rrcdioa.ie Irreca,rjre 1n li11ill',i1
5t

funcfiondrii lor, a,cestea prezentind peri'col de rdnire. Controlul bunei funcfiondri a uscdtoardlor se va fa.ce prin vizorul de control. Procesul de fierbere a mustului de malt cu hamei va fi urrndrit tot timpul cu ajutorul aparateior de rndsurd gi control. Pentru a evita deversarea, cazaneie de fiert vor fi prevdzute la partea superioard cu sisteme de avertizare sonord sau opti,ci la cregterea ,nive ului peste limitd.

Tut urt
UMEZIRE'A

- Uniditate

presiune scozuls (vid) lristnial ii eleclrice

DESFACE RA

- ftraf de t,.sturt - i,r:grenole,cutile - instclal!i eit'c!rice

LE TARE,A,

5t

TlLEGE REA

.SOSAREA

Substanle nocive

Alcoaii
SubstonJe inf Iomobitre

C OM P

UMZIREA

Umiditale AI"fFSTECAR{A

-/,ngrenQle i

rt

sl

a! a

t i

elecf

rice

OEPOZITAREA FAILOR ,4mesrtoc inf lamabil(Praf

de tutun cuaer I

TAIREA TIJTUNULUI - Pral tulun - l,ngrenaie , cutile

-lnstalaiii eleclrice
CONDITIONAREA

*,4b'u r

indicator de niuel. ; 10 ln fig-ura 31-se prezintS" accesoriile unui cazan peut.ru fiert mustul cu hamei, necesare exploatdrii in condifii optime a acestui utilaj. Instalafia de parafinare a bu,toaielor d,e bere trebuie inqrdditd,
ternlometrv"

Fig. 31. Accesoriile cazanului pentru fiert mustul cu hamci : reductor d,e presiune pentru zona d"e incdlzire ex.terioard ; 2 -"- m,aL pentru zona erterioard; 3 nometru de presiune pentru zotua - redwctor pentru zona interioarii ; 5 * d,e incdlzire interioard ; 4 nxanometru - erterioard; 6 oald. de cond,ens pentru oald de eondens pentru zona zona interioard.; 7 uentil de aerisire; I - uentil de siguranfd; 0

fiF PO Z ITAREA TLiTUiiuLU: TA IAT

CANFETIONAREA ELOR'SI T I POGRAFIE

I AARET

- !nstilctti Ple:!rice 'tntov;c'etii ctt Dtumb

An{Jre'noje

52

?'lgsrefe Fig. 32. Schema de fabricalie a ligaretelor cu indicarea pericolelor 1a fiecare operalie.

norii.

accesul persoanelor slrriine ilr sec!ia de parafinare fiind interh'faginiie pentru uscarea exrcjetiei lichiele prorrenite clin ferrnenfarea berii vor fi inchise in carcase prevdzute cu capGCe, pentru a se evita stropirea cu c'lrojdie fierbinte in timpui lucmlui. [,a fahricarea spirtu].u!, in secfia sldcidrie, rnoara de strad va fi prevdzut;i la alimentars cu un gJrdtar cu ochiuri de 50/50 mm, penlru a nu pern'Iite inLr oclr-rcerea miinii in piirlile mobile ale
zis.

6. in

7:ractica cle prt,r!:Lr:iie, la:tnitatea de uinificare, sd se i.ntacmeassch,enta lehnol,ogit'i1 care se aplicd. in ttnitatea respectiud, indicindu-se Ia Jiecare fa:ii Ttericr.IeIe de accidentare. 7. Sti sa anili:.e :e, tn, r: 'titr:tea de uinificare, operaliile de f a.bricare a '--inttlui "sp?.r)?.)j pi sil se stabileascd la care operati,i se pot produce t.,:i.)[(-,:Li ale t.:.:.,i.t,r]r{rlor, Ce nt(t:;ztri de protectie a m,uncii se impltr I B. ln lnii',iti'i:trit.ti',' ,ie $igarete sd se analizeze funcfionareu gi deserrrii'eo rliicjerlr.r ,',,' confecfi.onare ;i inLpaclt'etare a ligaretelor gi sd se .rf*bilcoscd c'tL til e.ast(t ccazie zonele de lucru in care etistd. pericol de

t'(t

4.

Xn,ltnstli;e taltueer,ilui

nrcirJentare"

ciri-se manual.

ln aceasiii sr,rbrailurii inciustr iald s;e intilncsc lrroccso Lchiiologlce u'e- dospire, uscare 1i feri'e'rr.rre a tiri-rr rrriiu i, prcc. ir Ei cperaiii de f abricare a !icial'i:Lrili, rrr;eic rlin acrilsLcil cit-r:iirii:-

ii'i

i...II]LIS.fRIILE ALIh,IE\TARE 1. lv{dsilri

gJoneratre

i . TEbl\ic-\ srcuRlr,'\TiI NluL{cli

T1XT.F{AC'X.Ji'.E

DupX curn se obserl'd cii' srhenra iliir flilura 3-'.1, r_,i;ei.al"iil: de fabricare a ligareteior pot fi clener'atoare de acciclente mecarrice, eleclrice, termice sau. c]rirnice, in caz cie neresp;:ctare a nor.r.ir:lcr cie tehnica securitdtii muncii. se menfioneazd. in special operaliile incadrate in cheLrar t1r.rs, cilre iliezinti pericole deosebite produse de rdspinclireir prefului cle tuturi, a qaze 1or to:<ice , a sr-rirs1.e nf eicir irflairrelrilt il metliul de nruncd precum Ei po:;illilitiitile de accirlentare p,ri, i,rlc re la nretiriDnlarea neaierii-6 a cuiil.eior- sar_r prin i,ii.,.rric,rr,, cr.i pir-rnb la aielierul cle tipoqr:afie al sectiei de irlpachetare a {iriaretelor.
/,\'?"CEB,ARI RIIC AP I'f
UL

tll industl'lile

de tetln.{ca securititrii

enuncii

alimen{are extractf,ve

A.T ITi E

AP I, IC AT

P P",4C T

('

I.:

6)Enrr*nrofi principarele cazrze are aceid.cnreror de t:rttztc(r lrr i,,rr.striile fermentatiue ? Cum sc'pot etita accident'ele d.e, ntiLncd. ls cobarirea,i,n littiu.ilt,de

/h lcrmentare t-/ cum se preain accidentele

de muncd. ra e:rproatarea

centrifugale ? 4. sir se idenLifice dispoziti,uele ce semnalizare ;i aparatek- cle nritstn.ii ;i contro"L cu care sint datate utilajele din secliile. d.e fierbe,rc alc f.bricii de bere unde ud. aflali tn practicd. ;i sd se inCice ce ,par.am.e-

se7';ortLtrxtraIor

rii

m(tsoctrd.

Care sint mdsurire de pre.*edere ce trebui,e ruate pentrtt eri{.arau cidentelor in secliile de imbuteliere a z-i,nului sau, berii ?
54

crc-

extrac{ia componentelor a'lirneni]rocesul tehno'logic de bazd - probleme deosebite de tehnica i 're _- ridicd in aceste industri! ,,ri:iiritdlii, rnai ales in inctustria uleiuril ot' vegetal e 'unde se fo,r"jesc solvenfi inflamabili. i{equli comuire de prol.ecfie a muncii 3n industriile a irnenl.ale ortractive se $ntilnesc la operaliile de filtrare 9i ia unele operaiii care se desfdgoard ctt aportul cdldurii, cum ar fi rrscarearIesodorizarea uleiuiui li fierberea-evai]orarea zernii. Pentru operaliile de filtrare, pe linqd prescripfiile specificale pentru industriirle fernie,ntative in capitolul II B, se ntai tueltIioneazd manipularea cu deosebitd crriid a ramelor li pldciior de I'iltru, dat fiind cd o manipulare neqiijen'td ar putea provolca rrnele acciclente (striviri ale cleqetelor, fra,cturi, etc). Conducteie de alirnentare aie filtrelor vor fi prevazute cu manometre penlru indicarea presiunii de regirn ; fiangele conductelor vor avea coliere de tabld pentru ,oprirea jeiului de zea'md sau ulei care Ar putea ti$ni la sparllerea lrnei garnituri. I-a, toate aparatete unde se desfdgoard operalii cu aportul cdldurii, acliunea vdtdmdtoare a acesieia se va combate prin izolarea termicd a supra,fetelor raidiante. Prdjitoareie de rndcindIrir d, desodorizatoarele de ulei, evaporatoarele de zeam5, cazarrr:le d:r.rpli,cate pentru caramel gi alte asemenea aparate, vor fi
I

55

;++EEn*iF;*F$sgg* *;igsEpt-E $*$flf, t[[; EiglgdHF geis il IFA N sBgirEsFil$.gqi;,J: :s+!:{=p5q *gFiF,A ftsgEFEd e F a3i H gFEF F rii g;3 il 5;F* 3 F: E $3.5' :efaaggi sF-g.H6$Fs Eo+atF

;F a:H a aE,:*'F,i g,p,,F* E Bs !.guiEE$aE aF; itric;i3:Flf 3;F fri ifi br;H EJ +;;p: ; sE'r o;';*Q ;"

;.f;;*;if I

rlF E ;F;:FHiiE irEt'3 i [e+ F i[ trfi8:;:$F; ii: ' +H3t gsn F $; [.EF;:FF qF;I F*-:;; c ;:=i a $ ; ;;F EErBf
[*Ff,[ii.ffl
'frtH

s r-

5 *: ri$e33;tg 'i*lFF 5i; * F; s $ F i tFi+e;feF sarigi+a+ F; sFF $+ F e * I

it

*rr * ;! i; E:f g*F

Ugar:,
(

; E $ * 6xr *

E$FE
='ffiE,E

EE;5

';EF

I;

;.;x

g, g

Curol ore s,:,:.tr," : ;::c ; .)

Desct 1t,-e 5i .ie ;, ;z ]i -r
,--

Curdto r e: se miil e i a n es!,a ct er E):ticctle si disitioie I benzind)

-p rc

f)

Depczitt, e btaafti ) Uscor? s t''t.ic.''i:: I:rtt .! b ;re ui i i i r :: rtt rI i1eca i a:" ii.
|

tn.e-tet

, sr da-po:t.Lra' sral aEt L'.at grtl )

Filtrare u!':i lpirz", tii: t

t:iectrctlizt ( httlroEen si cx;gen) ::c!idif iccrc ( reoc[;c de hiCrogencre ) Cenlrclt lermicd ic:zcn de abur) Depaz itcr e sol'.'en,t i I benzind )

INiDUSTRIA

ULEIURILO R
Prdjre si pres0re Raf tr,are

VEGETALE

1of .rore

uiti
I
I

c! i .'soCi ccusl:cd si ocicl suifuric ) '

{

Scind ore s o opslack

ocid sulf uric)

Sclidit'icor. uiei

Prepa rere lurlurol I ac id sr"tlfLtric

De poz i tore aci d

sulfuric

t
F;.ii t:ctte t j;tltiJte (benzina)
i
it

ro,ie;:1 ; 2

1 1 1c

ii

zator de nicft

t' i

Fig^ 33. Indicatoarele pericolelor de accidenta: er clin ii'r:-ii-t:;tria uleiurilor vegetaie.

'A
lror,tn

I'*',o1=l

!'.e';cia.e 5t2be de ricin

iTictr:t:: lc:inino)

foIapinile din sec{ia curi{6torie (precurd!itoar.e, post-curd}itoare, cintare, cicloane) se \ior curdfa zilnic, pentru a preintimpina depunerea prafului ce se poate autoaprincle. in timprii cnrdfdrii, muncitorii vor fi echipafi cu mdgii contra prafi_riui. Corpurile strdine metalice, care intrd in maqini o datd cu serninfele, prin lovirea de ,subansarnblurile in miqcare pot produce scintei qi ilrol,'oca aprinderea prafului ;i a s,emiirielor. penlril a in]dtura clecI pericolul unui in'cendiu, maginile de curdtat pi ceic de ciescojit vor fi dotate cu electromaqine'.ri, care refin- cor'purilr-. nretalice. personalul c]e deservire Ie l'a indepS.rta apoi, c1e cei pul.in clcud ori

pe

schirnb.

La instala{ia de descojire prezintd pericol cle accicientare pdrfile componente ar.liate ir fiqura :i..i. tn ,, crlc'rr'.r prer.r:lirii

Iiinciiondrii utilajului. Cr-rrdlarea sil-elor nu se face prin ,bnterea 1or cii rniinile sall cll bricili cle letnn sau fier, ci cu ajuloruL unor perii prinse de o coadd 1unr,1d. Ampiasarea ilepczilelor peniru cojitre semirilelor cie f1oareasoarelui se va fac'e pe Llocuri ciepiiriate de secn:iiie cu per.icr;l de ir,l:rit,iti strL erplo'ic. U{ila3etrc de ril[cinat (valf uri, aplatizcare, concescarer mori) !ror avea toate pilr{.i1e it-t uiigcare {ailq:eriaje, roii, tar;diilili) proi.ejate cr-r ap;irdtori cie prolecfi e, pe care rnllitcititrji nu se xror a:ieza sau siirijini in limir ce ulila jele {unci.ioneazii. La preseie rmecanicc cor;tra siropirii cu ulei fierrille, caillera cie .pres:are gi orificiul cle er.acu. are a biucJreruii:i r".or fi prote.late in timpul lunctionoirji cu scrituri cle.rroteclie. Frobeie de i;l'cchen nu se i'or lua cu r:niLril clc iinclii coni-rl rie presare, fiino pericoX de prinri ere a iriinii, ci nr.irnai ciin jr'-;heebui cle scurgel"e, , olcsincl iopdIeie. In seciia de eNtracfie a uleinlui" principaleie cai-rze ce-i-e pct rtuce la incenCii gi explozli slnt sc6,oe!rile rle lrapori cje benziril, ,ruloeirrinderea grotLrlui ,<i cL:gn j,ir iie Ce plaf organic igrr:t). De aceea in acesle sec-tii trebuie luai.e loaie li:.6:;'Ltrile pe.rrll Ll a so 1;relniimpina scdpirriiie de qa't,e gi pr:nf, penrrrr a s? re:rpecLa in:ir*ci-lunile tehnolor;ice gi a ser n:entirro in btrn.L star e iniieaqa ti,lraraii-rrd. Toate alre.ratele r-i: nrasLird gi conii'o1 treL:uie sj. corespurclil prescripfiilor ilel-rololJrce si sd fle rroniate ia locnri r-izibile ;i il$oi acc,e:;ibile, Secfiitre de e>iirac-tie vor fi rloiate in mod o]-rli,qaioiiu cri c\plczimetie peiitrr a analiza co:rccnl.rafia vaporilor cie benzind .lin aer cel pufin odaii.l pe scl:irrrll. Din pruct rle r-eclere a1 pericoluiui cie explozie, clncentra{.ia nlarirnd admisd este de it) m1/1 aer, iar clin puncl de vedere al nocivitdlii de 0,7 rnq/l
cie aer.

Fig. 34. Parlile co^nponente cu pericol cie acciclentare la descoji,.o|il1

tip ,,Vulcan" : grd.unfarul ; 2 toba de spargere ; 3 site ; 4 ter.. * - cad,rele cu - eleetiratorul ; 5 at:ur cu ercentric; 6 erectronzotarul cu instala[ia tricd.
1.,-

accidentelotr, nu se va curdla grdun[arul, nu se va de'schide u;a de control gi nu se va regla e,cranul iobei de spargere in timpul
58

in seclia rrnde se face electroliza apci pentr r-r oblinerea hi" t.lrogenului necesar solidificdrii uleiurilol , fiind pericol de exDiozie, este interzis a se intra cu foc sau a se efectua reparafii care po,t provoca scinLel, De aselirenea, in tiinpul func{iondrii, nu au acces in aceastd secfie persoane strdine sau muncitori din r:ele1alie sectii cle f abricafie. In seclia cie hidrogenare, toai.e conducLeie de hidroqen care racordeazd diferite aparate aie instala{iei vor fi perfect etange pentru a preintimpina scdpdrile de gaze ce ar produce explozii.
59

3. trndustria zahdrului Si a Froduselsr zaharopre

gfeclt de zthdr
T RANS PA R
TU

I, S I

PA LAR

fA

Umiditole Angrenaje lns!slaiii electrice

- CaldutA

Fabricarea zahdrului cuprinde operaiiile ingr{ate jn scherna tehnoloqicd din figura 35. ,,."' Ilupd cum se observ6. din aceastd schenfS, in prirna fazd de l)relucrare, pind la obfinerea zemii de .diTuziune, la exploatare,a irecorespunzdtoare a ins'talafiiior se produc cu prioritate o'ccic'leute mecanice sau electrice. Purifiiarea zemii de difuziune Si l)r'elucrarea ei in zeamd groasd introduce noi pericoie: arsLrri chi::nice cu lapte var, intoxicafli cu dioxid d,e carbon sau dioxid de sutf qi arsuri. termic-e:' La operaliiie din faza a doua cle fabricare a zahdrului se impun miisilri de securitate iinind seama de ternperaturile ridicate la care are loc iransformalea zemii groase ln pro,dus finit, precum 5i de pericolul de s*p'lozie ce-l prezinl.d exist'enla prafului de zalrdl in mediul ,d,e muncd. h4ateria primd in industria zahdri-:hii, sfecla, ajune{,e ln fabrici cu mijlo'ace auto sau cu \raqoane, la a ciror descdrcare se vor respe'cda prevederile capitolul I B precum pi cele ce urrreaza

,/

- tn;lotol; ele(lt..e
EVA PO

R/\REA

FIE R

- Coldurd

Presiune (vid )

BEREA

SI

CR I

STALIZAREA

- Cotdurd - Angrenoie
I nsto.l

q,tti ele

cIt

ice

MALAXAREA ADerenaie tn;t'ololii eleclrice

CENTRIFU 6AREA SI S PALARA

- ADgtencie - tnslalalii electtice - Unlditate Zohdr

CANDITIANARE, SORTARE

* Anesldc exPlozibil: Prof de zahdr cu ael

SI

AMBALARE

Angrenaje

- lnslolotii

electrice

Fig.

35.

Pericole de accidentare

la operatiile de labricare a

zaherului.

---_--* '-Xutovehiculele, care se cl'es'carcd prill inclinarea unei platforme basculante pe cere sini a$eza,-, rroy {j asiqura{,e impotril,a cleplasdrii prin leqare cil 1an!. llste rhterzirri rrrcarea tnuncitorilor pe incdrcdtura din autocarljon sau ,siaiicnarea in cabind ln tirnp ce acesta se bascr.;leazd. hfa,caralele mobile cu care se ilesc;trc;I vaqoane,le vor ariea apdrdtori Ia rofile de rulare, peni.nr a nu apuca miinile sau picioarel'e muncitorilor in timpul cleplasdrii ior. I)escdrcarea 1/agoanelor s,e fac'e numai dupd ce locomotiva a fosl decupJatd. ffieservirea instalaliei pentru descdrca-rea hidraulicd a vagoanelcr se va face numai din cabind, cle cdtre un muncitor special instruit. Cabina va fi incdlzitd, pentru creerea condifiilor optime cle lucru gi pentru a preveni inghefarea gleamurilor, ceea ce ar impiedica vizibilitatea. Statia de cle'scdrcare hidraulicd va fi prevdzr-rtd cu o instalalie de s,emnalizare acusticd. Ma5in,a de spdlat sfecla va fi deserr.itd de o singurd persoand pe schimb, numai a'ceasta avincl dreptul de a o manevra. Ventilele maginii vor fi ma'nipulate din afard. Nu este permisd aplecarea peste marqinea maqinii 'de spdlat sfecld, fiind pericol de cddere in interior. Ma;inile de tiiat sfecli cu disc vor fi dotate cu dispozitive rle siquranld, pentru a impie'dica pornirea ac'cidentald a discului. In tirnpul .funcfiondrii, nu se vor deschide capacele laterale $i
6t

60

nu se va intra in buncdrul de alirnentare. Spdlarea gi curd{area culitelor se va f ace 1n cdzi sjreciale, prevdzute cu dispoziii-.'e de scurEere a apei. Eateria cle difuzoare, unde se realizeazd exlragerea zahdrului, va avea la partea inf erioard un pode! pentru iuarea probelor, prevdzut cu balustrade pe care se fixeazii plase de sirmil. Cperatiile de inchidere gi cleschidere a capaceior difuzoarelor se vor executa cu atenlie pentru er:iiarea rdnirii rniini,lor. Deschiderea robin,et,elor de aerisire la difuzoare se va face de asemenea cu rnulid grijd, pentru ca zeanla sd nu stropeasca fafa, miiniie gi corpul mun'citorilor. lrste interzisd curd{area rnanuald a siielor 1a difuzoarele coir[inui (Rl ) precun'r pi deschiderea uqilor de rrizilare a turnuiui rle cli[uzie in iiriipul func[iondrii. $necurile r1e borhot qi l.ransporIoai'clo crr rc'b1c pentnt i.ror]rot vor fi prctejate pe toatd luuriiurea lor cu allii rii Iori crr plols;ii rlc sirn'ril. tr-a pulri.ficarea zemrrriior, rlozalorrrI lrcltrrr lap[c rlr,r r, al-, rezervoarele gi :rtalaxoarele pc'nltu irt't'rlt'It'r'.r tc ;;i tloIr'r:itrc r,or fi
c1

acoperite. $*lrlra{.care}e se r-or curdta nunrai tlrrpil cvir<'unt.<.rr rl irr interior a dioxidului de carbon. n a aparatele de fierbele, pentru dcsc"hirlcroi.r i;i irrclrirlcrca \. eniileior, se interzice urcarea pe airaraLe salu (:or)rlrrr'1r', liirrrl lrer^ nlinse nr-r,rnar scbrile re-quian:er-itare pi cenlrrrl!c 11r' :ritluri rla'i. in fiqr:ra ii6, se reprezintd utt aparat cle fierbcro l)i ( , ii,r',11, "tl accesoriile necesare pentru controlul gi mdsurarcir pirr,rrnctrilor tehnoloqici, ceea ce asiqrrrd furrctionarea in coniiil.ii lrrrrrr, a ..La|iei de fierbere.

Frlnele ceirtrifugelor de zahiir tos t'or fi -,'erlficaIc irr plr-r.ilanenld, pentru a fi in perfectd stare. Este interzisd supraincdrcarea- cerlirifuEelor. Nu se \-or aFeza pe r:narclinea ior objccl.c'ce ar putea sd cadd in inlerior in timpul fr:ir'cfiondrii. ["a statia do condifionare gi sortare a uah'ixului, fijnrl pericol de errplozie, F.u se va Llmbla cu fcc cieschis, it-rstalaijilr. c'li'cl'ice ",ror fi capsulate, iar utiiajele \ror" fi er:hipale cu insLalai.ii pet,ltn

desnrdfuire. In magaziile C,e zahAr, sistemul cle sti,r'riire a sacilor trel-ruie sd a,siqrire stabiiitatea 1or. Presele de zahdr vcr fi lrre-tdzute ctt lterclS,ti:arn trrcr..1,-1 :ce, r:lefiinC permi-ch $terqerea rnanuald a lor in !.impui frtil,ctioitiirii. La tdierea zahdlllui br:-cdii, introclrrcerea b:"ttonnelci ,:le zahirr- si-ib clhilotind se 1:a face mecanizat, in scopri.l nreintimpindrii ihierii C eqetelor" mtrircitoril or. La fa.bricarea prsdusetror saklaroate maioritatea operatiilor se
62

rlesidgoard-cu aportul cdlclurii,- ceea ce face posibild prcducerea acciCentelor termice. Fentru preintimpinarea arsurilor termice transportul caramelului la rnesele termale se va face in cazane cu minere izolatt:
63

Fjg. 36 r\ccesoriile aparatuir-ri de lierbere : ; 2 - sticl(t de nio^el ; 3 - manometru ; 4 - uizoare ; 5 - pri.nzdtor de pic(tturi 6 de regl,are a niueiului : T con- de et-aczLare a apei; candensate - uentile tlu,ctd ; I - robinet pentru lu.at -probe ; gur(t de uizitare,'10 9 racord Ia in,stalafia d.e xid.
1
"termontetru

iar la introducerea masei de caramel in magina de format gi in j-qheabui de alimentare aI dropsiereior, se vor utiliza gervete

In seclia ctre preparare a halvalei, introducerea coquiui cu ciuin sfdrimat in cazan treLruie fdcutd cu multd qrijii 6i extrem de incet, pentru a evita stropirea cu apd fiarid, care ar provoca opbrirea muncitorilor. De asemenea turnarea halvitei irr cazanele de frdmintat se executd prin a,pdsarea lentd a pclclalei de aclionare, pentru evitarea ar'surilor provocate de cf,clerea brr-rscd a halvi.tei. !n sec{ia drajeuri incdrcarea turbinei cu nucleuri sarr rlrajeuri pentru lusiruit se executd numai in pozifia oprit. Pcrrtru operatia de descdrcare a turbinei, scafa 'se va fine bine crr arrrirrrlorrii miinile, finind cont cd" se introcluce in sensui contrar r]ct rotirc a turbinei.

qroase.

lolrrl pentru Separarea corpurilor Straine, se Va rnOnta un qrdtat t.e sd nu permitd a,ccersul rn-uncitori}or la ec,luza cu palete. l'rii iiloarele de boabe de cacao se vor curdta o datd pe schimb, rrr aces! timp aduclia aburuiui fiind oprit6, iar instalatia elecI r icai scoa,sA de sub tensiune' Opera{io- de mdrunlire find a boabelor de cacao se executd (.., ajutoiul maqinii cu valfuri, numitd broezd. Locurile periculrrasg aie broezei sint indic,ate in fiqura 37', reperele respective I iirr<1 subliniate. Tn apropierea coqului de alirnentare a broezei rrrr este permisd folosirea spaclului sau a altor unelle. Pentru evil,rrera cdderii acestora in interiorul utilajului, co$ul de alimentare r rr fi prevdzut cu un grdtar cu bare la distanfa de 50 rnm'
{.(t

trNTREBARI RECAPITUbATIVE

$I APLICATII

PRACT IC E secfia

In secfia ciocolati, la 'evacuarea boa]rclor cle ca<,ao rlin

/.

selec-

7. Enumera$i cauzele pericolelor specifice industriei uleiului' 2. In practicd Ia intreprindereo de ulei, deseroi$i utilaiele din

d,e curdlire a seminfelor. Ce obli,gatii xd reuin 'pentru pre;-enirea in-

cendiilor in aceastd secfie ? 3. Identificafi,, in unitatea de producfi,e, la utilajele de mdcinat senxin. te d.e floarea sorelui, brochen 9i qrot, pdrfile componente care pre-

4. Care este rolul' er:plozirnetrelor in secfia de extracfie ? Inxdtati

zintd pericol de accidente.

sit

le utiliza$i. Concentrafia de benzind' cle 11 mgll aer, in mediul de I'ucru din seclia d,e ertrac$ie, este Periculoasd ? {Jrmdri{i, operafiiTe tehnol'ogice prin care se rafineazd uleiul in fabrica unrle ad. aflali in practicd gi stabilili care- dintre ele pot prouoca accidente chi,mice sau termice, dacd' nu se iau mdsuri de sigtr'' rantd. 7. Erersafi in practica de prod,ucfie maneurele ds oprire, demcntare, cu' rd.fare, echipare ;i montare in candilii de securitate a filtrelor - pre' sa penLru ulei. B. Ce pericole d'e accid'entare pre(1on-Li,nd in industria zahdrului ? 9. In ce constau md.surile de tehnica securitd$ii muncii Ia e:tploatarea
10.

instalafiilor de difuzie ? Cum s-ai putea accidenta un nxuncitor care i,ntrd, pentru curd.fare intr-un saturator, rf,in care nu s-a euacuot complet diotidul de
curbon,. Se poate preueni' acest accLdent
?

1 4

Fig. 37. Locurile periculoase qi accesoriile broezei : grilaj de proteefie,' 3 co; de alimentore ; - electromtor - electricd; gi instalalie ro$i de aclionat"e ; 5 6 - amperrnetru ; V aoltmetru ; B ternlonxetru ; I lnanoftnetru-

cilindri netezi; 2

Ia intreprinderea de zahdr, obserrafi cum se face td' |'tr. In ierea zahdrului cubic. Indi,cafi organele de lucru ',care pot pr-ctltt:,,, ' accid.ente d,e muncd la ma;inile d'e tdiat zahdr'
practicd.
trZ. Ce mdsuri trebuie respectate Ia maneurarea carameluhti'?

64

65

PARTEA A DOUA
IGIENA IVIUNCII IN IND{JSTRIA ALIMENTARA

rgyienico-sanitare constituie c,ontravenlii sanclionabile

rsanitare.

prin organele

Capitolul

III

Pentru ca in intreprinclerile inclustriei alimentare sd se oblind pro,duse corespunzdtoare clin punct cie vedere iqienic, este tteceserr sd se aibd in vedere asi-qurarea igienei unitdlii, igjenei productiei qi iqienei personalului ce participir 1a realizarea proc1useior. Fiecare dintre ace$[i trei f actori esle cleterminat de concli!ii specifice, dupd cum se ardtd in scltema din fiqura 38.

NORME GENERALE DE IGIENA MUNCII IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Conslruclil

moleriole

Hot erii SI

Ut!laJ e Sl
,n

n. cENER At.tl'AJ

Altmentor

sl o tol

ii

cu opd

Igiena muncii studicrz"d condiIiile ric muncri din rncrlfuj industrial, inIluenla lor asupra sdndlrilii Si capacitdlii d.e ntuncd a oamenilor, precum -5i mdsurile de imbundtdlire a oc:cstor condilii, in scopul prevenirii oboselii qi a imbolndttirilor prolc,sionole. in industria alimen ard, unde se procluc bunuri alimentare pentru intreaga populalie, trebuie sd se acorde o atenf,ie cleosebitd stdrii de sdndtate gi de iqiend a personalutlui muncitor. in concordanid cu cerinlele o,crotirii sdndtdfii publi,ce, se impune de asernenea ca gi productia d'e bunuri alimentar,e sd fie or5;anizatd ia un inalt nivel de igiend. Nerespectarir norrr'Blor de iqiend a muncii in intreprinclerile in'dustriei alimen,tare, a igienei producfiei, a personalului li a pro'dusului, poate avea ca urmar,e conta,minarea alimentelor cu mi'crobi gi imbolndvirea consumatorilor. In ftra noa,strd. pro,tec,fia sdndtdlii popu,la{iei este o pre,ocupare d,e stat, reqleme'ntatd prin Hotdririle Consiliului cle tvfiniqtri, prin Norrnele Republicane de Proteclia Muncii qi prin alte acte normative, elaborate de Ministerul Sdndtdfii 9i Ministerul Agriculturil si Industri,ei Alimentare. Dat fiind obliqativitatea respe'ctdrii reglementdrilor leqale, abaterile de la normele
66

IND USTRIA

ALIMENTA

Tr

an spot I

indv

lgieno
td u

ola

pet sanolulul

NOrme de ef or t

Irztc

luloler tole

lgentco

son,lo.c

Fie. 38. Schema factorilor care condilioneazd igiena muncii

alimentar6.

in

induslria

IGIENA I\,fUNCIi pRrvrNtDE nnoou-1rn llllT4rnE DIN INDUSTRiA ALIMENTARA'

B. NORME DE

1. Construcfii in care se desfiSoari procese de munci Construcliile unitdfilor industriei alimentare conform detaliilor, de sistematizaie, in zon,ele se amplaseazd, rezervate dezvortdrii ramurilor economice ur" "apropierea I" lor, nu trebuie sd fie unitdli iie--inoustriei "u"tr"r;t;;t;ru;; chimice, petroriere, etc, care ar putea d".guj_u noxe lfactori vdtdmdtorii, o. ti -u, fumul, -pulberile, gazeli toxice, .L "u_ influ,enfa carita,tea produselor alimentare. Terenul destina"t unitd,fii ru va fi i'undabir, mldStinos s.lu supus alu.necdrilor. In cazur cina aiii unere crdcliri industriare se prociuc elimindri importante ae noxe, acestea se vor amprasa fatd de alte clddiri in sensul op", ao*ir.u,rt*, i"otr,, u ,r,, Ie polua sau incornoda (exemptr "i"t"ilfo, i-o"po"itere creschiie ae cereare, parcul de animale din abatoare, etc). curfile interioare ,semiinchise (ra cldcliri in formd de u sau E) vor avea partea liberd in sen'rul vinturilor dominante. ClddiriLe in care se desfdpoard procese tehnologice de evilporare, fierbere, uscare, coacere, la care se degaj'-"""., cle cdl_ durd, se vor orienta. cu raturg rungd p" direcfia _p"rp"tro-i.irluri^ din sezonur carol aac'i ;;;ffi;i"- J" ru"" i," Jiil"t;:,j;?#anr
Distanla dintre -cldd'iri va fi astfer areasd, incit in incdpe r'e de lucru sd pdtrundd cit mai mutta Jnmina naturard, care nu riduneazd ochilor, * I.n riq.qlg 3-Q se.prezintd a.lnprasarea construcliilor in incinta " unei unitSfi alimentare, bazatd pe criteriif" colectarea rcziduurilor alimentare solid.e """":iit". se va face in recipiente confecfionate din materiale anticorosiv" Fi;$; Iavabile, prevdzute cu capace. Dupd fiecare gorire, recipientete se spald cu apd caldd in amestec cu detergerrll li se dezinfecieara cu c solufie clorigend 5-rg0/0. pentru depozitarea rezid'urilor solide, se vor prevedea locuri speciar amenajate, supuse periooic dezinfecfiei. crematoriile p,entru distrugerea lor prin ardere vor fi prevdzute cu instalafii de captare 9i relinere a proJus"to, .rotatile de combustie, care ar impurifica atmosfera.
68

Fie. 39. AmPlasarea

constrr-rcliilor

intr-o inkeprindere de
:

industrie

spatiile liIn incinta intreprinderilor 'de industrie alimentard, constituie care arbori' planta cu vor t" bere dintre construclii sectii' din eliminate noxele de fafd proteclie o 'No animalelor pe teritoriul

; aadiii industrialil ; 3 - rezeruor de ap(t pod basculit; 2 | ; 7,4 - centrala termicd;- 5 -cldd.ire ailministratiud ; 6 - canlind de inttelinere; B - crernatoriu;9 - gospodd,rie apc reziduale ; ateliere 10- rampd spdlare outo.

alimentarS

unitdtilor industriei alimentare'

se permite creqterea sau accesul

2' Alimentarea cu aPd Potabili

Unita}iledeproduclieabunuriloralimentarevorfolosiapa 'bdut a persoiqien"i potiA'ni'ientru 9i intretinerea 'procesului "9Il9Iu1: a tehnologic $i intretilatutui Si pentru nevoile

"it

69

ncrii iqjenicc a insla.Icfiilor, utiiajelot irrciperiior cle pr_orlur l,it,. Indicatorij.d.e potabiJitaie .r.i-;;;i-;i,,tsi pr.cvazrrti in ST \S, rtirrt"re acegiia, cei.iiologi:] i-p'o.lu,.li oeoseuitf i;;;;' sd,titarea ly o calitatea consumatorilor ri pentru r'r vvuJU'ur Ls ce se )e fabricir t i' unititiie industriei alimenLare. --* lrroduseror Folosirea apei inrrr-tsfriaie este permisd numai penr^r (i(,(,re operafii pentru care s-a oblinut arrizul prealabil ar sanitare antiepicleririce. Aseme*u Jp".uiii 'rt1.rrcr,r. sirit l spdiarea rorcrr.Ior de canaliza'e, aumentarea'J"nilat"tor -lncendiilor. [ermice, u .n,,,i"',.'rutoarelor 5i rdcitoarelor, stincrerea Se interzice ori'ce conexiune intre refeaua cre apd 5i relelele de a,pd inclustfia,ld 'or.erlririi cle poIabild apd penIru persoralrrl intreprirrrl.r.ilor ,.Necesarul alimentare se srahiresr.e prin xor,,,"rn''h;;;,,';ii;",;;:'';f'
r)rrrocria
l:lif

va {ace dupd Evacuarea reziduurilor hchi'de inciustriale se care canalizare' de ,reGalizar"a si a""it'ttectarea lor' Instalaliile avea in nrod obli\ror lacuri' elimind apele rezid;;I" l; rluri sau rdatoriu decantoare qf statii cle. epurare a apelor reziduale' cle canalizare Normele igienice interzic tre'cerea coloanelor a produsedepozitare sau ptocluclie neizolate prin incdpetii" a" loralimentare.Ele'impundeasemen'earmdsuridecurSfare'spd-;i clezinfectare - periodicd a refele'ior de canalizare cu soiir" lutii de clorurd de var
10%'

4. IncdPeri de lucru
trebuie. as'tfel proie'ctate 9i . amplasalncdperile de proclucfie "J"tfiii"tutea fluxul'i tehnoiogic intr-un sinte inc,it sd permitd qursensevitina"-'"ino'""isa'it"intrefazeleinsalubresicele fazele de fasalubre gi respecti"J"_r" ""rmele de igiend la toate bricalie. +"^ unitdtile .,-: inde bazd' in ln afara incdperilor pentru prodrrclia pentru spalii ate amenaj ri ..efectuarea clustr iei alimentare-"oi materiilor prime' preqatiioai"' -utilaielor tc"ratarea _ ry spdlarea "p"i"iil"i 5i ambalajelor)' i'-ustensilerlor, umidiindilimea incaperilor de lucru .cu exces de cdldurd' prode seama stabitreqtc praf, se linind tti to"i"" tate pi cu Qlaze inldturarea cesul tehnologic Ei a" eristenfa mijloac.elor..pentru i""ap.riL a" lucru, pentru fiecare persoand se "".j"it"trirr."i"de cel pulin 12 m3' va urevedea un volum pardoselile rro, li construite clin materiale rezistente, impero inclimeabiie, netede, nealunre'coa'se Si u$or cle cur6fai' avind

hi+lf,

ffi#r, '

t*"d$li . -w*.-;
"

.ffi,,,fo
*'t'r:ffi
I

li=$.,

:,,1;6fiirfi',,,iffi :;;' ::,'

.''1 rlc cci lrlrrrti rlirr st,r.lii Si rle lelul #ltitlf,iu*i+i rlar<,rialot,r "; 1,r"i',,"'.nura. ,'l*rffin.,;l,rii1\,;irl.;ffi14 Cottsrtttttrl apei la locut de
lfi:::il::1.;:1;;:r:1:f:q.

;;

;"

;,i,.l:.;" li:i:

:,,

l:,i:

t*fl
W ffi

M***wffi
:

fli,l FJ,r

, , .t:g. .'; soanelor ce consumd apci. Sint ffi , #ffi' # : rndicale penlru aceasla purrcl.ele

r:I,Ti#j*:,"n"*,ilj:
,;:":;"".Xi:lj

::.:lTil'i;:.i,:
(fig.
0),

Fig. 40. Punct de alimentare cu apd potabilS prevazut cu jet ascenclent

vind cel mult 100 de p,ersoane.

3. indepirtarea apelor reziduale . .r?uJs intreprinderirg alimentare trebuie sd fie prevdzuIe cu instalaJii de indepdrtiire iqienica- a rezicluuriror u"i.liju*irril puse din -- canalizare sanitard care corecteazd apa gi impuritdlire de la vestiare, WC-uri, sdli de mese-:*- canalizare industriari care corecleazd. dpd, impurir6tile si deseurite tichide din pro,oesere terrnoio;i;Fi j6*#:T;. La abatoar'e, canaiizarea inausrriata -;; ;;;';"'i!u" "i.'0" ,npu.uta pentru apele provenite de ja abatorul sanitar.
70

nalerle2,spresifoaneledeScurqereracordate}acanalizare. in care pardoselile se umei-oc"tii" de munci' din lncdperile ctrrdtare' cu prevdzute zesc frecvent, vor fi -t""utt"tor incdperilol ya fi executat din Finisajul peretilor !i procesului tehnologic, astfel 'ca sd nu se pro'umezirea materiale adecvate sau depozitarea 9i muceqdirea lor a ducd deqradarea, ace'stora. Spre ueoard o' curdl,aib fie sd ;;;tbila iiJrrr"i ii
exemplu, peniru

de dezinfectie t"uiitul"i operafiilor de spdlare 9ilapte'1ui, b'erii' cdrnii, industria din d*;--i;" in unele incdperi de p-eindllime perefilor .9 d:.-t"lllt'=' etc.- se prevede impermeanilizarea pldcilor prirl aplicarea 1,80-2 m sau cniui-mai -ult, ptastic, ale 'cdror rosturi se vor umple cu grr1a" sar-, -ateriat -t*""iti de doud ori p;;"tii ui incdperilor se. vor vdrui c,el pulinmuceqaiurile, prealabil ln il';; cu rapt'e d. ;;;-ila*partitra,r-se de 5-10% sulfat de cupru'

piln spatare cu solulie

71

COLECTAREA
R

E VACI.)AREA

ESTU RI L OR

l"tATERlALE

USI

s/
FNSI LE

CURATA REA

STERGEREA UMEDA

SU BSTANTE

CHIMICE

DE ZI N FECTAREA

SU BSTA NTE IN SECTICIDE

FLAM
RAZE

BAR

ULTRAVIOLETE

SU BSTAN

RAf ICIDT
DDA E

DERAT I ZAREA

MICRCBI

DECA,\ TARE

?FSTURI
6L'NOAIE

Fis lz. schema,operafiilor

cle intre{inere igienicb a incaperilor de lrrcru

$*iE

:'irsiir'rilgrs lg:ll l[lr irf'ggBi=[iE*[;[F

lElqlli[ilgllgiglF=iqll3giEillllll,[E;F 'Ef;;e';:i3 ; or illB;+:*[i+i+l:;;iiti F;*i ;;:11;1;i il l s i['Iiii ?ie:r:ii?i;l;E I1; i +;ia;;,i'il i+'si iIlric 1i
3*+:g+*

*E6'

; lliillri*: r !:l;iixa*ii; + ii El$ibi *il;iiiai; F3li ;;a*i,** ;;; + ';' ;=*:E s;e;si;;3*; H;E *;;e.

d i;ti+l* **i,

!i 5fl;ii;
1a

r;;ri; ::iigit[3;? :tAi

Tabela

s q
t

\ F
b

Normarea inciperilor social sanitare

Caracteristica

Exemple Iucrdri

cle

\-

unita{ii

procese sau

Specificarea incdperiior social-sanitare

dc bazi

spcciale

\--l#
s=

>y \\4 tll*j \,

\

v,w

,/[w

\\ '1F .il1
\\

.\ q-

^1t .f*\ x''t ,1\

M
l/1

^o o

o
OJ

Unititi cu proce;e tehnologice care au lcc in condi- - coacere, fierbere, uscare, c;ii de microclimal v4porare nefar-orabil : lucrdri in an- vestiare, duluri, inchperi pentru cu temperaturd - trepozite - ricli c atd frigo- ;piiiitoare incdizirc periorifice, pivni{e v estiare, du$uri, dici temperaturb - cu de vin, muncd spdldtoare scdzutE
cr1 o cantitate - nare de apd Ltnitdli cu
procese

0)

in exterior - in ateliere
mecle

spilare, lucrdri
u-

\i y
\

[r * ,#'a
/7 /,/

) ,'ti

vestiare,
sphlbtoare

duquri,

cd

'(s N

6,)

spbld toare [ehnoloqice cu de- ielor cerealelor, gajhri de praf ambalarea 9i depo-

curSfarea

semin-

vestiare,

duguri,

..f'l) W \li 1\/ /tll

\\:\ll

Ai\

---

\l-,/ '-'

./.J\

fr
t

,\r

o
I

lor
UnitS{i

zitarea produsepulverulente

C)

(.)

o o
C)

se de muncd un- riilor prime

cu

proce- preiucrarea mateani-

de se prelucreazd produse infec-

spilitoare

vestiare,

clusuri,

male

iezinfectarea echicru

:ondri{ii

pentru
de

tate

proteclie 6i de lu-

pamentului

f4

!3

bi

Llnit5fi cu pro- procese din intre{ese tehnoiogice prinderi de panilegate de prelu- f ica{ie, combinate .rrarea proCuselor dc cilrne, industria .llinentare care laptelui. necesit6 un reglirn special pen,ru asigurarea calit;lii prcCuselor

vestiare filtru, sp5.

idtoare

spdlarea, uscarea si cdlcarea echi-

conditii

pentru

protecfie sanita-

pamentuiui de rX a alimentelor

t_

'-i

ss

SR -\+

Sy:aliul afectat incdperilor auxiliare, precum pi uumdrul rolrinetelor de Ia spdldtoare, al dugurilor Si \MC-urilor se stabilc;te dupd numdrul cel mai mare de ilersoane care lucreazd inLr-un schimb. Excepfie fac vestiarele cu dulapuri individuale al ctiror spafiu se calculeazd dupd numdrul total al personalului.
75

N-s

gura ventilafia naturald sau artificiald pi incdizirea, astfel incit temperatura aerului sd respecte indicaliile tabelei 3. Vestiarele, spdldtoarele, WC-urile gi cam.erele cle duguri vor fi separate pe sexe.
Tabela Temperatura aerului pentru incdperile administralivc $i anexele social sanitare

Indllimea incd.perilor auxiliole va fi de cel pulin 2,5 m de - pardoseald la pind la plafon. Incdperile administrative ti cele pentru servicii medicale vor avea iluminat natural direct, iar celelalte incdperi auxiliare iluminat indirect sau artificial. In incdperile auxiliare se va asi-

Vesfiareie se amenajeazd in scopul pdstrdrii hainelor de stra<ld gi a echipamentului de lucru 5i de protectie in condifii igierrice. Nu esi" admisd pdstrarea imbrdcdmintei de orice fel la locul de muncd pentru cd se impregneazd cu praf, fum, rrmezeald' rliferite mirosuri sau microbi. ln vestiare, hainele se aqeazd pe cuiere sau, pe,ntru unele locuri de mun'cd, se pot ageza pi in rlulapuri inchise, prevdzute cu orificii sau jaluzele. Pentru operafiiie de pr'elucrarea c6rnii, laptelui, pe;tglui, .,d'e^ prepararea piiamnii, Conserwelor se folosesc,,vestiatele filtru", in care se _dude stradd pentru haine lrlaseazd in circuit unic, vestiare protecfie alia de sanitar pentru echipamentul vestiare 5uri - (fig. 43). 1n acest fel, este excllsd posibilitatea coninentelor

Denumirea incdperilor
Camere comune dc Incnr (cabinetc, biblioteci)

'l'('mpL)ratul'il irrllttlrri
1B

o( l

SdIi de consfdtuire qi Sdii de cantind

Fumoare

adundri

r6-18
18 14

Vestiare {depozite de haine) Vestiare, pentru imbrdcarea 1ucr5tori,lor

16

16*lB
23

Vestiare pentru dezbrdcare ia duguri

Du'quri

Spdldtoare Closete

23-25 rB-23
15

Cabinete toaletd pentru femei Incdperi pentru incalziroa lrrcrdto-

rilor
Laboratoare

1r-20
1B

spdldtoare; 3 - ues| - Destiar pentru haine cle stradd; 2 - du;uri piuestiar pentr.u echipatiar pentru echipamentul de protec{ie curat ; 4 mentul murd,ar.

Fic. 43. Vestiar filtru

Spdldtoarele pentru spdlarea miinilor vor fi amplasate in incdperi separate, vecine cu vestiarele sau, in caz cti procesul tehnologic o cere, chiar in incdperile de producfie. Dusurile se monteazd in vecindtatea vestiarelor, asiclurindu-se condilii de incdlzire gi de imbrdcare-dezbrdcare (bdnii, cuiere, grdtare de lemn sau alte materiale protectoare). La spildtoare pi duquri se va asigura posibilitatea regldrii apei calde cu apd rece, dupd necesitate.
,7

l,rc,tului neigienic

al hainelor, ce ar putea vehicula microbi la

Spd,ldtoarele, WC-urile' duFurile se vor folosi cu cea mai rrrilre ingrijire, de curalenia lor depinzind ln mare mdsurd conrtifiile generale de igiend de la locurile de muncd. EIe vor fi provdzute cu hirtie igienicd, sdpun, perii de unghii' prosoape (rlc preferat din hirtie) sau uscdtoare electrice pentru miini. Incd1,,,riie sanitare se spald cu solulii diluate de sodd calcinatd 1n
77

locrrl de muncd.

l)

aineste'c cu detergenti $i se dezinfecteazd periodic cu solufii c1o-

rigene

5-10 70.

6. Microclimatul, ventila[ia 5i

incilzirea

Conditiile de microclimat, in zonere cle muncd clin incdperile de lucru vor trebui sd mentind acest echilibru termic al personaiului muncitor. Astfel, in {urrcfie rlc intensitatea efortului fizic depus de muncitori (mrrncci upoarir, meclie sau grea), de pe_ rioada caldd sau rece (r anului ;i cle car.rcLerisIictr incdperii icu degajare micd sau mare de cdlclurir ori umiclitate), in Normele Republicane se prevede ca: aerului din incdperea cle lucru sd fie cle cel - temperatura pulin l2"C li cel mult cu S"C peste temperatura exterioard, calculatd pentru lunile de vard ; relativd a aerurui intre 55--80% (in unele. in- umiditatea cdperi acest factor nu se normeazd); aerului intre A,2-2,5 m/s ; - viteza tem'peratura suprafe{er,or gi instalaiiil'or cu car,e personalul vine in conta,ct cu mina in timpul deservirii acestora sb

Microclimatul cuprinde temperatura, umiclitatea 6i viteza aerului, temperatura medie a suprafefelor inconjurdtoare gi racliatia caloricd din incdperea cle lucru. Fiecare clin acegti factori prezintd anumite limite intre care organismul are senzalia cle confort termic (echilibru termic).

nu depdqeascd

aerulul ry's

Diagrama zonei de echilibru termie_

Fis.

44.

- la nivelul lucdtorilor sd lorice fie de maximum 1 cal/cm2. in diagrama din fiEura 44 se observd zona d'e e,chilibru termic d'etermirnatd de temperatura qi viteza aerului. De o parte gi de alia a a,cestei zone, organismul trebuie sd lupte, prin sistemu,l intern cle termoreglare, impo,triva cdldurii sau lmpotriva frigul'ui din mediul de muncd, pentru a-Si putea rnen ine temperatura normald"

55oC; inten,sitatea ra'diatriei ca-

ratura ridicaid a aerului 9i prezenfa radiatiiior calorice. Mediu| foarte cald modificd functii]e tubului digestiv (uscdciunea gurii, dispepsie), ale aparatului renal (scdderea cantitdlii de urind) pi ale sistemului nervos (tulburdri privind atenfia, coordonarea miScdrilor) Temperature scdzutd, intilnitd in depozitele frigorifice, la industrializarea cdrnii, pegtelui 9i laptelui, in unele secfii din industria berii, vinului qi bduturilor alcoolice, in silozuri 9i magazii cie cereale, precum gi la operaliile efectuate afard pe timp de iarnd, duce la pierderea unei cantitdli de cdldurd de ciltre organism, favorizind rdcelile, infecliile respiratorii precum 9i unele ieaclii acute inflamaiorii. Aceste reacfii localizate la dif erite segmente ale corpului (extremitdfi, pdrti descoperite), se manifestd prin degerdturi qi congeldri datoritd cdrora apar bdqici sau chiar leziuni avansate (gangrene), iar in cazuri mai ugoare, trombozarea (astuparea cu chiaquri) a vaselor de, singe, ceea ce ulterior va pune in pericol integritatea miinii sau piciorului respectiv. in sectoarele industriale cu microclimat rece, in afard de temperatura scdzutd a aerului, intervine, uneori in mocl defavorabil, umiditatea crescutd $i mi$carea aerului' Citeva modalitdfi de prevenire a tulburdrilor provocate de microclimatul vdtdmdtor, se materializea:d prin urmdtoarele mdsuri : organizarea pauzelor periodice in timpul muncii ; - amenajarea de spafii speciale pentru repaus' cu condilii corespunzdtoare, care sd asigure restallilirea rapidd a climatice cchilibrului termic ; asigurarea mijloacelor de protecfie individuald ; - imbundtdtirea microclimatului la locui de muncd prin ven- duguri de aer, perdele de apd sau de aer, ecrane protectilafie, Loare, radiatoare, acoperiri cu materiale termoizolante ; in toate schimburile de muncd, la locurile cu - asigurarea ridicate, a consumului de apd carbogazoasd salind cu tcmperaturi <r concentrafie de 2 S/1 clorurd de sodiu. Se va prevedea o lantitate de 4 litri apd carbogazoasd pentru o persoand pe schimb' ,rvind temperatura de 16-18'C. Consumatd sub aceastd formS' ,rpa este mai bine retinutd de organism, potoleqte setea, favorizcazd digestia gi compenseazd pierderile de sdruri prin tra,nspir,r[ie ale corpului.
79

ln industria alimentarii, munca la cuptoare prdjitoare, uscdtoare, fierbdtoare, evaporatoare se caracterizeazd prin tempe-

7B

ventilafia. In rnedii;re cre iucru din inclustria a,limentard, in cadrul proceselor tehnologice, apar qi alfi factori cu potenliar viitdmdtor cum ar fi : pulbe-rile (praf,'fum,' cealdi, q;te (dioxid de carbon, clor, amoniac, dioxid'" de sulf) ,ur, sub_ stanfe organice (aidehide, cetone, acizi, alcoofi"6pJrii-unor eic).-Acestea,-impreund cu aerur viciat datoritd respirafiei, creeazd condilii de muncd, neigienice, crdundtoare ia"ai+ii munci-grele torilor. .De aceea, pentru rresfigurarea muncii in concrifii normaie, incdperile de lucru vor fi prevdzute cu ventiralie naturard sau ventilalie mecanicd. ventilafie inlocuiegte parfial sa' tot.r aerul impuri-. Frin ficat cu aer curat. *se ventilafia naturard poate fi naorgaitizatd (prin deschideri intimpldtoare a ugilor pi fcrestrelor) qi oigcutiz,ata cind 19 amenajeazd ferestre, defrectoare, lumina toare, irevdzute cu clispozitive de deschidere accesibile ;i rr;;or clc minuit crin inte_ rior, in scop,ul unei ventilalii efic,tc,er, 1fi(r. +5).

prociuc noxe'le de mtii Fentru ca utilajele tehnologice care devenind astfel folucru' sus sd nu le oispertsJzg-i" -"iioi de utilizeaz'1 cie poluare' ')ocald, se care "-ctazele sau '"iaporlr prin "Ji"-i"i""se -pulberiie' produc ; se c1e la utilajul unde ," - "="f,ilalia absoarbe si 'se elimind se care "ttiot prin "upi*"i" r'etttilttlia generuld, introdu' prealabii, in atmosferd ae*rr clin inciipere, purificat i* 46) ; totodatb in incdpere aer proaspdl (fig''
:

ci:rdu-se

lt

1\ * r' -o/, \\\

\l

," ,' f/ jn"t --*

\\
ta
----t

! '4-

ccndzLcd'

--'coitructa

Fig' 46' lstala!ic cre ventilirrc gcncrald gurd de ,te' refutiie-;'2'-- gurtL cl.e refulare; 1 --asplrare; de a'spiratie ; 6 - uentilator an oi'ii,,or;, ,

;"r";-l::::

Fie' 45'

'5t:'iffi:anizatd mecanicd, realizatd cu dispozitive mecanice, poate - - ventilafia folosi aer proaspdt din atmosferd sau aer condilionat (incdlzit, rdcit, umidificat, curdfat de -noxe). Locur de unde se capteazd ae,rul proaspdt se va alege dintr-o zond fdrd noxe. oiiriciile ae admisie sau de exhaustaie a aerurui se vor proteja cu site impotriva pdsdrilor, insectelor sau rozdtoareror. Gazere impurificate toxice, evacuate din diferite instalafii, se vor -cu substanfe purifica inainte de eliminarea

X"1ut"*3

in

atmosferd.

ventilafie ventilaiiu con'tbinatd, realizatd cu instaiafii de general6' de ventilafie "de iocald;i lucru se face cu ajutorul ' corpurilor lncdlzirea incdperilor in funcfie de caractecle incdlzir" qi uq"iiif"t n" tncdlzire' aleqi procesul . tehnologic' in lucreaza se risticile substanle,ror'-lr, aur" incdperilor treincalzirea iqienicd, pentru a putea ii co"rio"iiia con'difii t"i" .a- indeplineascd urmdtoarele de normele i'gienice cerutdsd asiqure t;;;";;t"ta "*j*t"i"i .orp.,rrilor de lncdlzire sd nu de'pd_ temperatrrru da na;tere Ia radi'alii calorice si a nu seascd B0'C pentr" ;;; pioau." combustia prafului denus.1 qi sd nu pro-_ sistemut cte incatzire sd funcfioneze continuu ducd zqomot * procesul de incdlzire sd nu ducd la iurpurificarea atmosferei incdperilor.
: ; ;

80

B1

In industria alimentard aproape ln excrusivitate se utilizeazd incdlzirea incdperilor cu agent cie la centrala termicd, intrucit
corespunde mai bine condiliilor unei incdlziri optime.
,J

7. Iluminatul
Iluminatul igieni'c gi rafional menline capaci'tatea 'de mu'cb, contribuie la reducerea accidentelor cle muncd, la cregterea productivitdfii mun'cii ti imbundtdfirea calitdIii procluselor. Activitatea vizuald in condifii proaste cre iruminai obose;te ochiul, scade atenfia, detaiiile sint neclare, apar durerile cle cap. Normele iqienice ale iluminatulrri la locul cle rnuncil sl.alril-^sc ca: se asiqure rrn niveL r:anr,itati'rninim cl. ilrrrrirrare in , - sd funcfie de felul activil"bfii ce se clcsld;oard; luminii pe suprafafa cle iucru s6 fic cit rrai uni- * repartilia gi fdrd oscilalii, pentru\ a nu obosi ochii ; formd * in cimpul vizual sd nu apard sirdluciri mari, carc sil provoace fenomene de orbire. Ca unitate de mdsurd a irumindrii, se folosegte rrr:oui {rx), care reprezintd cantitatea rde luniind claid cie un flux Jrrnrino:, in valoare de un lumen, cin.d se repari.ize.azb unifor.rn pe (, :rl-rDiafafd de un metru pdtrat. Lumenul este unitatea de miisure'r a fluxului luminos, adicd a energiei luminoase emisd in spafiu in-

de produciie 75 lx la supravegherea qeneraid a proceselor cu supravecJhere insialalii - in spaliile O" u"."u ta utilaie 9i periodicd 30 lx in dePozite cu rnateriale in vrac 50 lx de iluminare Pentru realizarea confortului luminos' nivelurile dacd la mi;care, in sint obiectele clacd ii-.""i mai riilicale existd sau Pericol abur praf' fum' "oi lo""i A" munc'd se 'clezvoltd mai neintreruPt loc are vizual cle acciclentare sau da'cd efortui rnult de 4 o're. artificiai5 sau
i

Iluminarea locu'lui de muncd poate fi naturald' mixtd. lumina soarelui' Iluminarea naturald esle cea care f oloseqte permanentd vor in oameni qdsesc se -aiiu.ta. incdperile de lucru in care a ilui:iiconcomitenta Fol0sirea avea lumina natuiai-a de in'cdpe'rile in admite numai natului n,atural qi'?tiri.lii t" nu punctoate in poate satisface lucru, in care iruminalul naturar cerut' Iluminarea naturald tele incdperii nivelui ae iluminare folosindu-se iJLi"rS tr"i"stiu) sau de sus (luminatoare), ;;;""ii a transmisibilitate cle crescut siicld incol0rd "o-irn coeficient gleacorsFnl'lzStoare, ilLumindri unei luminii . pentru *",,riin"*u vor fi intretinute murile si sr.rprafe!;il';;i;;"iiu uru incdperilor
]r-rmi.cindf naartificiari se foloseqre in timpu] noft{' fdrd.'lumind incdperile itt na naturala ,,., "'iJ'I"Jl"i"1Lu tutt Si;t"le cle iumind artificiald sint t*rald, in iot ti.p.:tr"ittt'"'u;: i;;;;i-""" ln"atta"scentd sau cll ilescdrcdri in saze'

curate. Irurninarea

luri de ilnminare

conjurdtor de cdtre un izvor de lumind. Valoirile nive.lurilor de ilulninare, care pot atinqe cel nrult 3 000 lx, sint stabilite prin Norrnere Repubiicane i1e prc.tectia Muncii, in funcfie de precizia lucrdrii de execut,at, de caracteristica fondului de lucru (intunecat sau luminos) gi de contrastul dintre detatiu Si fond. ln unitd{ile industriei aiimentare se pres,criu urmdtoarele nive:

pentru citirea diaqlrame)or 9i clirziziunilor apardlulr. ci.e mdsurd 400-1 000 ix punctele de control saniiar-veterinar clin inidustria cdrnii - la

la operafiile de sortare, moclelare, impa,chetare, tran,gare - etc. 200-300 tx - in tunele de refriqerare-conqelare n10 lx
82

550 ]x

Fig. 4?. Ilr-rminatui general

indirect. - direct; b -

In inciiperile cre . rucru se poate acopta iluminatur gener,l lfig' 4v), cind corpuriie de iruminat iir.t u'*rute in moa uniform, in .partea superioard,a incdperii sau itumrniiil-g";irit, combinat cu iluminat loca.], acolo_ uncle pe o suprafald -se cere o ilurninare mai mare decit ,in restul incaperii.restrinsd., sursele de iluminat din sticld, care sint suspenJate creasupra produselor alirnentare prote;it" la partea inferioard fl Jol materiale incasabire (plasd cre'slrmd cu ochiuri dese, placd cu de plastic) penLru a preveni contaminarea arimenteror in caz cle spargere a acestora (exem,plu in indusrria cdrnii, panificaliei).
B. Zgomotul s;i trepida{iile Aerul, fiind un corp elastic, poate suferi orlt al.ii, cale clali nagtere la migcdri oscilatorii peilociice, aoica clef la vibrafii. Acestea se carac[erizeazd prin: * . frecven{d, adicd nuurii rui rre osciraIii i*tr-o se.rr'crd a vibraliei, care se mdsoard in herlzi (I),r,\;' * inten'sitatea sau tdria s*rsei vibralici caro sc rrrdsoard in dec^ibeli (dB). In activitatea sa, omuir poate sesiza c' .'rec'r:r[a intre 16-20.000 Hz qi cu iniensiidli pina ti- .t20 'ibra[ii rtts. vibratiile aerului, care'provoaci se'za1ii aucritive rSu, rulilBSC sunete iar in cazul cinci. se suprapun sunete cu f recvenfe ;i intensitdii diferite, senzalia auoitii'a poartd 'Vibratiile c,re zgomot, sub 100 clB se'resimt-ruu ior*a a"-ii"pia"iii. 'umere T' activitdrile clin industria alimenlarir, -----*'lgi trepidafiile sint componente frecvent iniiinii". zqornotele Omul nu poate suporta durate, frecvenle Ei inten,sitdli mari ale zgomotel0r, 'deoarece dpdf oboseara auditivd, este afectat sistemut nervos si chiir- treptat otgd;i- aiaiii' pina Ia .r_ez{ surditate profesionard. pentru pr"i-"nrruu unor asemenea efec*e nefa'orabile, in Normere nepuuiic""" a"* prttJot]u'"'rrr,r,.r"ii se limiteazd intensitdtile zqomotui"i-i"lr".fie cre ro"ui o" muncd gi caracterul rnuncii. Astfel, pentru locurile cre muncd amprasate in interiorur uni_ tdlilor care cer o solicitare a"oi"uita. a. atenfiei (raboratoare, birouri), nivetut admis pentru intensitatea ;;;;;t"l;r" este de 60 dB, crescind pind.,ra 90 dB p;;;;; locurile de muncd c., soli'aL'pro,ru"tie). citare redusd a aten{iei (sectii valoarea de g0 dB nive'i acustic echivarent continu; p"'r;ptgmind, 'Republicane. est,e cre fapt rimi-

Zgomotele produse de utilajele ce funclioneazd in industria alime"ntard nn clepdSesc aceaisid timitd decit cu mici excepf ii (iiat ipottout"t" pneumatice, ventilatoarele, nroriie cu bile)' ' F"trtto ca gi in astfel de cazuri sd se realizeze la locul de muncd un confort sLrnorr se pot aplica mdsurile igienice cle protecfie specificate mai ios : --- concentrarea utilajelor ce produc zgomot' in anumite
;

locuri sau incdPeri seParate I -- protejarea utilajeior cu ecrane fonoizolante' for.roabsorl:ante sau carcasarea lor amenajarea de zone plantal'e cu arbuqti sau arbori (perclele in jlirul secliilor cu clezr''oltare cle zgomot; veuetale) 'controlul medical periodic nl muncitorilor care lucreazd Ia de muncd ce clepdqesc nivelui admis de zqomot; locuri '" - protecf ia inrliviAuai; , prin u lilizarea antif oanelor 9i cdqtilor antifoane. Potential vd,tdmdtor au 9i trepidafiile industriale, ele putind proa.r"" In"aiti"ati in circu,laiia sauguind, vd.tdmdri ale.-muqchilor ameleli, glreafd sau chiar boal'a de vibraiii. ii-irr"5"i"turilor, ' De aceea la locul de muncd se \/or lua rndsuri de care' -- montare a utiiajeior ce trepideazd. pe fundalii speciaie, 1or; transmiterea impiedice s5 amortizeze trepi,clatiile Ei sd amortizarea vibratiilor, prin cdptu;irea pieselor cu materiale cu -frecare internd rnare (cauciuc, plutd, pis1d, azbest) -- echilibrarea corectd a pieselor in rota{ie'
: ;

/I/?REBARI RECAPITLILATIVE $I APLICATII PRACTICE 7. Ce importanld prezintd stLLcl.iut igienei, muncii in industria alimen'

2, cwn se amplaseazd clitclirile industriale care pr<tduc t:l"irninitri im' 3. De ce pentru consumul apei potabile 7a locul de muncd stnt indicate punctele cle alitnentare cu jet ascendent comanclat ? 4. Intr-o incdpere, autnd' Iungimea d'e 70 m, Latura 5,6 m 9i in(t|fimea 3 m, Iucreazd 75 muncitori. Verificati' dacd uolum'u| afectat tLnui rnuncitor se incad.reazd in normele d.e igiend pritind i.ncdperile de lucru.Calculafiacestindice;i,pentruinciLperea(atel,ierul)unde 5. prezentali schema operafiilor cle inttefinere igienicd. a incdperilor 6. Enwnerati, anerel,e social-sanitare preudzute de Normele Ilepublicane de Protec{ia Muncii, pentru unitittile de prodttclie din indtLs' tria alimentard.
85
tle. Iucru.

tard

portante de note

efectua{i Practica.

ta
84

maximd ad:misd cle Normele

-1
(., t:trtclilii de
sztri, IAC-uri
i(Ji\:ftaj. .,*c imnzt.n
7

tL !i, re.;pecttie l,a si.iLla.tr;ti:.e,

tlzr.-

si bcii
'.

si';tctne rre t'entilarie se utilizeazd in i,r-'tlpr.riie.e htcrtr. din iit du stria ali.m{ntaid ? 9. Curn se rtc.Ii:.ea..ii. i.ncdJzirea igienici'. a inciipcrilor tle lticr.i: .i 14. Cr: canti.i.tii Lt.ei;u.ir: ::d indeplineast:it tin ihtr',i.tttLt iititnic ct't itc;.;-,rLi tie mu.ncii. ?
i1
'j.2.

8' ce

icr.ri,J;t;::il;l'

parazltal'-e-,

prin pdiruucierea in orljanisn a

o11d1or {ie

{le'mlli,-<tr.ri

ie iclicnd. o tlti!.n?;i se .pt.escriu !r,ctt.r.i!e d.a ,.ti:iicit,, a cd,"ar niuel de :gont,r,t rJepri.se,sle lirrLi.:el-e i)lrt-r, c;l?.t,!.tc .,
in.ciiperi rle ltrcrzr, fa.ctorii dr :neCirr {iiL itrl.tLitt)!i,.:l:
r,a_

::.',r.otru

leri;le [oiosile ""i tl]o"toirnzlloare nrodLfie,tr'.iia;ele'ar-rlbalejel:5ipc'"st'nal"1r)uji'iiJenlcau-d"'''ri i,o"l"i,: rlat'ea lor sanilard. -"J"rYi: -s: l:, r,faru:iitrc trari,ne l:lj"i;ji?:- ri::"-J::,,;;,_5::.;;1i,J jnrbir- Lt t crierca rn ji',Hl'il*?;;T Ji"'-oi"'1'''o' iirptr r;j r'{t-': :,iJ::ir"J, ',r""ini-";,. it'cle.,,'Ii,'rii priirrc
'".,-t^o' ndLalirii si"6rii l'r ccr rr('r{'' clizolvale' lo(spi.liirc' ""T': pretu'ili'"' ctc 'n''iiit' 0roce"elor impuriLdlil^e' find Ja iufi rrct oii.', iiltrire), l"'''";;; '-Jln'i':p;rtciz'i ;i aclecvare t"ltaiiii ti'0"-p"i"lri!""i" rror Ior, l*cra:ea fal'ricatie''ii orainea -vechimii 1or' in sd I estrouure -1. aiint,ct'ri-arT sirii o'JljLi 1lc iei-lroloc.{lct :rcp,'i ,,,t"rile ,t* indtr';'i-i'r ci t-' ir;rrai.aeirii
necle"

produse ali'eniai:e iqienice,

iir;iuti""

;i

.u,1ll.cincl maiar procerele il-e-

Il!
- ieitLper&!;t-ra rte;,t.|:i.i -- ttt;t"iiiiu.tt'tt (:a,rll?t; -- i';!pr{L ot't.tLltLi -- i.Cir;-nei,jiltt.ai .;il.i);,.i;,,i,ii) 'ti,!.ii:;_je!t;: -- il,o"u':tinn!tt.j lr-atensi.Lttit:G:_Et)rjL(.)i|"i.t.i
.:,

it'
:.).C,
:i(.rrr.i

(, i

lit I

l d (..

...r,.,

,,r it ,:1. l.lrr r.. ,.t rijj ,l;

r".l ,,/,.r /r / /,/\ i.t:, il 1.r.

.,!t !,ij

L.,t.!.;
,.,,a.

;defiiici- ileiiii-ri

,,.( li)(i l.t. ,,t tllt

l;ir,-ciirciie, se
.ill
iC?r,j01'Li

I,(t !t,
:i.r.t ijrq

i;'il;il.'ii ;;;i;i::i:l;;. ll, CLii'

ie oro."rolnr-iL"-iit''ltult" '''tt'i' rl' ai]-:tr''";:rii r;:ir;;;;;; o'ott 'roi "','tiot--'t' ii' 1it*pttt irrccr':sc1'o1 cc -saniia;e i"iliii ti t:;1;;i "tl'lr.,t'..'' piodi;selot' -alletarea lor prtn ::"';
Tc.rZe

va *oiiJ lit'pi'iilitu'eu";i;i';;;

'!'i1'li

*ca- i.*

ij lr'

r:r

'i

1:

'

Itt:1i',:u$i ja{:!.orii c2t .:,tr.ilenlil! t:dtdinitor L]itt Jie cut (, il(.,r;),.r (,. :1:iti.cii ..are ,:;int l:i*titr:lc: itlic:.ttice .pentr.tt aceiiia.,!:ri,r,i.l.;r,r,ii ririr.rl tlta cli.tt, irtt:iipcri of erri tr,tzti iiii. tgienic:: tie .t)r(:,.i.itL

Lri

fi,^"t' "' N(jI{htE

B

-t*:
I

..*-*a.i.4'''."*"-

llE iGtuNA t,iiiirj.\t,_) Fi{:iIrLrijTI.\ Ul"tuRilcit -{l,l\ {tii't {ilE

iccleiii, t';,inelor sau d Spn;rroio:. tl., allerar-c, -,'",,1i'' "'r.;,,;*ni.", l'ir irro,lus alinrerriar fe!rrir-a,- ;,. ,l; i:,,,;j cd iloaie pro\roca tox!infectii 'q -a]ir-rrerrta:-e, lroa_tc tra'sruite gr ,;_-eie L;oli -!glg-plinuiq;-cit*] ar- ri diicn,.eria, hep:riia ro;.;,;r.;, pi.Cirn
B6

Linuj dinLi"e ciileiiije de baz6 aje cc:t:;teiii-ir,ititii i_rrcrlii:elrlr '..;i" aiii:rcntaie pe piaf a internri 1i i. tc;"r.: i-;",;;iil*r, Jr*,, r;ii. , ir caiiiatea acesi.ora pi de incacrrarr:a toi in--,''.,."*r;, iqie'rice. produsele La alimentare, c*glitatea estc r*pr"Lu"toi*"ii"o. "i- st.iiea O: igieni, epreciatd prin abGnlq impurileifilor, gerrne'iior pa1:l

rle calil'aie 9e lceiie" inzele $i lerminind cn ! 911::glu,i ieh.liic Ji iuxitlare pir11 cei.:inci .n ,t"t=or"o'"#tr"'i'iitt i:r1inq col-ii-1--clrri r.' ;: ia.t';oreici tti) pro.Lu"itti"ii''-ii'"*i;tiittll c:.auenr-ii -ccrtribuie la llre*"e' ar,r1,::e cirirpice ;i fallricatie'' Ce acciile;rLe 'niiea uncr ot**""uu "";j'"drt;--i'1i.l"tofoqice i":sl+'i'lr'iilri ''1-'iri'pilc *'i ;" i i':'J- ''t f si Tsriltta ut:ialelot r prln' i n t +r I'r c dhr I a c e s [o r a' t.11:"::tt atit prin p r-\ili"i r j t :;# " utllaielo.l, 19 Cerinfele igienico-s:rniiate ale ir ' nre-Leriul" 'po"iui"' i .si u11.i .|n'leo'rr''i!-ca lor 6 511n irc.,;rsi'r,i:.ea t u:li'" o-r c ro i Ir "'l'ri g :::il****-:* : ;.i[rlr{ioi cle ln f ectai!'cu . neiolr'ei"Lita a ctt exierioare aie roaie, caie pot apare pe suprafetnf"-i"i"nioi'u 'eti
" r

'lehnolc{llse' ir"-

.ttti:l;r;;

tente la corozi*;::':9 si r-rir moc'lifice *ii*ii*t" t'ut" miriu, *uu* pr"'til tn*" tu'"' ccdeze subnu sd nrci:riciitilo o'guoolupl'ic.c.$i iwicJcnimice' starilechirnicepcsle-lirnil'elca'-lri'ii"'-'i"iiFttafec[eze-raloar:a ..'i,i iir- irii'rlarit 1r tinrpi-r] preliirulriti...d e alirnentelcr cu our"
cr

-;''"1 -;""ia?r'ir"'*;;t; co*struirea 'tilalelor, .se \;o' ilffianiiJte' a1'-

folosi qu$eriale--

rez-is'

p6-ii119- uLiLai"rluf^ t:. llt Pet:trtl o uSoard curdlare, i631s 1i1l:i1e 'ie ajii'cltui:lr:'1.1t'ci*it p;telucrar d.e mal:erialul conlact cu

drii"

-t:t

ol

inconrptrete, fisuri, filetdri rrr!c-,r ---:*"'"'::*'1 inte_rioare sari puruburi _*- $1 ir",;' eviclente, '*' Tot-in acest scop, ere vor fi fa!.d de elementel,e construcfiei. 'roniate ra cJistanle suficierr ie construclie, lo.curile de unqere cu. ]ubrifianti ale utila. . Prin jelor nu trebuie sd 'ind nn contaci- cu proriusele ce se preri_rcreazd. iqienicd a-utirajeror, ustensirelor 6i suprafeieror , Intretinerea cie lucru se rearizeazd in functie cie'specificur

duri

solufiiior de spdlare sau de sisiernur de spdlat utirajurui, cu turrt san

mecanic).

in gen,eral intre{inerea iqienicd -..a cuprincie _ell,e,fgi.rile cle cri_ chi:'icd, dezinfecrare_ cl.4tire,. r.ffiT*?e'.;i uneori i11?::_iJrl": ::y strat apitcare a unui prote,ctor (figura 48).
.
tt I

"tiii""'i'i*anua]

'f..
..
l

toare a cdldurii (abur sub presiune, fiErbere, sterilizare in auto.fu"if tait prin*procedee q!!-i1ic-e..-bazate pe acfiunea dezinfectantd' a unor substanXe chliiie {cloralrittd 1-2o6, yar cloros 1-2%, bromocet 0,i--0,2 %. A.mbalaJete in care se introiluc produsele alinlentare trebuic gi sd respecte anumiie contlifii 'de igiend' ' ele in generai , ambalaiele folo:;jte i' iriclustria aliileniard nu ire-sE buie sd moclifice carac,teristicile orr.Janoleptice ale procluseloi, no'cive pentrn nu 1e transmitd gertneni. patocleni sau substanle sdndtatea consumatorilor'precum ;;i mirosrtri pi p.Justuri stidine. lv{etoclele de ambalare adoptate, trebuie sd-'asiclur-e protecfia imp6iriia'iurselor de impurificare ciin nrediul ambiant' Se intimpld uneori ca produ:,e alimenlare obfinute in inslac11 latii autonratizate fi- rne,caniTate ca:e le-au leril rlc c11'riacLlrl rlata" prec-liu1 fie cornpromise inconiur:dtor, sra mii,-tit" murclare gi ritd curdidrii necorespunzilloare a ambalajului in care se inlrrspre eremplu, in inclu.stria laptcJrri, llr-.de aacsl-a se ambaler-:ri in recipiente recuperabile, dacd iei.rile c1e tiat:spcrt sinl jnsLriicient spdlate Fi clezinfectate, iar bicioarleie *au sticlele sinl sp.iduc.

ii. |
tt

iit-- t)
3

.l

i,
t"l ttl
i

----Ll

ii

i
.

r ll

_-i -r-j._**_j:_

a, --r' .*l--__|L

'* c -

Fig. +9. Fazeir: de deslirEurare a intrelinerii igienice a util..iel'i:: cu'rtirareo. .r'izica

dez.:infectarea; d,

a resturilor b * cttritfarett trimicii. : _ cldtirea atimetl.tare; o,pi rnun; e _ zuintorett; | _ u2:ii_ "u
carea unui strat protector.

d,*

)".

Curiifarea se fa,ce pentru a inclep;lria substanfeie depuse pe utilajele sau aparatere care .rin in contact cr: t;;;;;-;- aiimentare. Pentru curatarea fizi,cd u" 1ol"r"r"-_peri4,qpaclul, ckligul, b-urqtete sau jefil] La e,ar",pr"pr"Jii"" -c-uretoiea. -e,birpice1 se uiilizeazd solutii ealcl-s 149-aS:Cl ie spatJre-?;-lr;* ccniirur sofld gq-u-rr"r"is+n|j' penrru prepararea roirrrii:or 9-l=?7e E" de spalare nu treb.llle_te^tig ,lgfrlenrru ca a([entii r]e spararc precipitd sdrffie-"d'jn apE, care--Je?epun s.ub Iorrrd de f.iericirrc p. suprafe!ele spdlate. pe,ntru*ledrr""r"u cluriliilii 'ae' se poate fo_ iosi 1a spdlare fosfatul..tr-i"F_g4q .ffiu il9_lgs_itiq.gtufapei, ,oei,,, acesra fiinci Ei anticoio-iiV.'*-.** spdlare, mai rd.min o serie de germeni, ?rpa sint clis_ trugi numai prin c'rezi'fectareo Trebuie frenlioiritcare cJ *eziniec_ larea nu este efica"ce" 0,e,cj1 {upa o spdlarg ,i:""fioara. Ea se "bazate poaie realiza prin procei1"a ri;i;;. pe acliunea sterilizaoo

,.ik
I

spdlare nzat-tulli nc:Elijentd (cldtite); b - spdlure atentit cu api a spitlarea a'tenti iu apd caldd ; d - spdlnre dtentil cu. aptl ,oi" -; . c'ticltt sr.:r]rrtd, $i (letergenti; e - ipdlare cu ma;ini de spalat amb&Iaje'

Fig. 49. Spiriarea anrbalajelor rccuperabile

I
late nesatisfdcdtor lq poale intimpla ca in iaptele imbuieliai, continutui cle microbi sd lie rnai irare ca inainte cie pasieuii??!e. Pentru a preveiri asemenea situalii, arnbalajele recuperabile se vor curd{a iqie'ic prin spdrare qr-anuari 'c* ap; caldd sac.lalii ln aliestec cu cieterqenii 9i ciaiiG- cri apii pc;taliild. {-) curdlare mai eficientd se realizeazd insd crl -airitorut maqinilgr -. -: ile spdlat arrrbala je ifig. ,igj. gi pistrarea produse i,r ali*nenlare trebuie sei se - .se"pozitarea faca in .cejdjqi care qd.*p1ei.|ne *-glterarea, deqJradarea, contami_ narea cnlmrcd sau bioicclici fi jiirt"iurlfilarea cu praI rau ail,, sttl;:;tanie ulr.iine (ic r:airrra Frrr ,-,,1 ' ,,'1-'o,i*.i*r.l'p,';r.o,i.r,ei^ aiinreniare vor fi _pdstrate se parat pe sr;rl.inrrnte, i' -repoziLe sau
Realizarea ei se inrpune atit ia pu-nerea in {ujiciir-ltie a se.'liei sau unitdfii, iie parcr-]"rsui procr:suh:i cie prorl'urcfie' cil si la inciieietea fabricatiei. x La p&nerea 9n func{iune a unei tinii de produc{ie, se "-erificSai'aca spaflile, utilaie1e, lnstaialiile, snprafeiele cl.e hriit'ir sirri. cri a Lrr-inerdiate.'Itiin "cgrg-!_l:se iirt,elege lipsa prtrclS.riei vizibile' chitnice folo:'iiE ia irlienizare $i a clermenii.r-:r lor cie sutstani6pi io'tlni Dacd este cnzul, se 'liirlepiit'tea:li :;i.t';-i lui protectci" ce a f ost anlictt .t]entru i:elii:ada ril suprafe{eie rl<-' lr-irru au irgt sc3a5e dir explr,atare. in tlmj:u3. clesf55u,rdrii prrr:es$lui $e pr**xc[ie, se Yerilic'i iqieir;1err1na:lai:ei:iiior prime,si a nlaterialelcr-, se aplii:# misLrri dept'!'.'c''c i Ace;ie ltlcru. ric z8ii,, a r.i liiajelci, insia.traiijior, lnciii-rr:rilcr ic|elizar.*a ,cureald {dupd fiecare operel{ie) sau periociicd-{la sfir-clb iirrinci, a si.iptiiruipji, o datd pe iuniJ. Procesui de ffi;;i"i rea]ir.ari:a_ ac{iunilor de rgienitri".io.ii. se v:r intreri-',;e, penlru la siirpitul lunii sau ia intervale aryploarre 6e {de lale:reriariicd lriai rlart). L,: ?;lclisierc;l f;:I:lr.i-caf'"ei, ir, il ,c-'1e ilri.rellrilderi :inil siirillii cll'1 acli-,:ilate sezonjei6 {intri:prlnileri cle zehd-r:, de coni;et'r''e, secfii rle rlc pro",,iiiiIicare,},:rr) \.or- rri,tr:ccla de asettettna rrrir:ir;:i !er1rr:\re 1q:r:j ie si asicrrrnre a si.irii tehnjc-^ ri rle i'rjerlii:l r-rtilajrlol"si ."uitil"r. Tn nrr:tl cleosel it, se 1'a riiri.rEri iiie.\lelf il-re dr-'r:l'ailir:li uufrii*t*tor c.le litcrlt ale r,rtilplr-'lcr pt'iir t:nrlziirlrr:a liit- il:1c'ii:.r
r:.,.

1n.

"-Jatea

incdperi spaliolse, anrenaiate i,peci,:i, ;,,, i;;p;;;l;.., ur;:r,rti_ gi rrentiiafia, rre"esal',:. in rt; i:,tilr. f r .f .pn,,il.,r" li c,t:ti_ qut'aid proiectia irnpoil-i",.'a ir:iec|elci lji r lzu !,rarel*r.vr .Fe i"ir:dir, ije r''rji- eis:c'LLia ocer:afii dr rlrriirl'''rcrj::, ije:rilseci.je si ijeraii;zftr

Jrentru pi-istra:-ea iltrtr:i:iiJor ltli l:i.. iliic.iiclo-r 1i lrrodn "cei:r1f.l sr:loI finite u6or ;,rlirl"irhi.lc, uiritiriile ir-.ciu:triei alir:nentare yor fi 1-.reriizuie cu .ri:efli i rtilarit it:." hlici rri:t"il t,,-:nia acrs,rora ntl tr,.-,l.,liie rrertiiiiatei, ir,it'iictl. L;iii:1, chiar ci.stir iLlceLi,.r:.,;t,. i.r,-,tuiiiLra crclri-[or, :-:|i FLeVif e ,. on1 .lilr]l]ilIea ,i,,iciinseioi: .rlinientrlt:. niu;r t1'anslrort jrsijoresnL{nzil i.o,r conlpiorrrir.c cie aljlrir.;c.ea,,:a-. ]iialea aiiln6*eir::r-, c'ie a,ceea iril sirrt perurlie mijllaccle de irirr.,prrr irrpror irate ;! le iqiellice. T'ralsportlr l llroclucel6i niiriir:n,,;rr e: qs -':r r-ler::l,a c,r ;lriji,-'nce inchise, ii.stfel iiirii. sd se nre;rtilE lerncdificaie carecl.sli:,i.iciLe s1r-1s11oieptice, fizicn-chimice gi niiilr,t,biolr;riice a.1e pililrrsiriu;l i-r-ansl;siia!, s;l -se asiqrii.e irr:,.rfeir,iir inrpotriva nrafnlui ;i in=sectelor ce gi irnpoiriva'' oric;i.or p.r:ir-_riiit5!i de coriaminai:e chimicii, bioloi;icd sar-i r;iclioacii-",d. in timpul tra*sporiurui, r.rebuie sr se prerrind cle-q;-ai-rarea sari rrur..i;rirea ambalajeicr in care se aild pio,iuse uiioi*,,,tur*. h,fijlcacele de tra.nspcrt r.or fi aine ne jate 6i rioia le in funcile cle nalura prod*sului de transportat, srrre exenrpl' proaur,nr,,.- *ii" rnertare ugor ailerabile (carne, I)_. lite, laple, grdsimi. oui:, Croiclie) se -r'oi transpcrta c. mijloace.prer.dzrrie 'c,: inslr:lalii. frirro, riiice sau ct1 nrijloace izo{.ertrte ricite l'4ijl0acere de transport ale arinreni*r,or: se cuidld zilric, ra fe1 ca ambalajele si utilajele, prirr spblar-e Oniinil"tar". '.i unei iqiene Ar:ind ir-r '''eciere in--.porra'fa 6i conseciniere n,_.o_ resrirlnzdtoare, preocLlDarea pentru atgsjgigg.---1jlf:le-i ir:-cr,i iiciier trebuie sd fie permanentd gi sistemalii6
90

lrll a$3111area 11r1,!e.'L9i prorlrrr:iiei i.rehu c r'ti scr nailifeste o.tit 1a:rl.elil} canr,luciiiol'ilor prccesitlL;i cle pfoPreccrrparea pen

lirrl'ri

"111ltia:r'.

rhrciie Cnre .,ro{ orgaliza 1i I'ror cc;llrcia aciiitniie c'Le iilienizarl:, cit si ia ni'rielul- exectlinntilor proilucliei. Aceslnra Le rcrriire obliqalia de a efectua ct l-iispunriere in znira ior cle luct'u ioale operafiile pentru pdstrailra unei ll:rrre ig;ie.rie" kiiena producfiei cbiiilfd ca in prcces'r-r'1 ilro'rhlcliei sii llil -qe saLl e lrl ilizeze nersonaL:.r1 de cur6ienie ai aner:ielc-.r:iailiiere incinlei *si nici perstinaitll procluc'tiu sii nu fie folosit 1a eiectuarea culdleniei in afara sdlii de prcduclie, Personalul i1e c'ir51e,rie ya plrta echipan-lett de luci'u jt alld cr-r.lonle, decli l:etsonalul proclucti";' ln spatiile cle prorlucfie 'cau uirde s-' rllan;ptrieezd ;i ilepczilea:i prciiuse aiipe:-rt6ie esi.t-" iirii:rzis accer,r:1 fdrd- erhiuament rte protecfie al persoauelor :ltrditle'
s1

i
I

TNTREBART RECAPITLTLATIvE

$I APLICA.TII

PRACI.ICE

Ce materiaLe :;e utilizeazd petutru confeclionarea Ttdrlitor rle zLtilaj care uin in contact cu pr6d.ztsele alim,entare ? 2. Alcdtuifi scherna operaliitor d,e intrelinere igienicd a utilo jr:Ior rlin
secfia, unde ud aJ,lali tn practicd. 3. Ce se inlelege prirl termenul ,,curat, in intrel2rinderile intlustriei alimentare ? 4. De ce ambalajete pot uneori compromite starea tle .i51it,nr1 .pro_ a duselor

(lical lavorabii Penlru a se in-catlra i1l mrl nca. s(lll ll 'rtt" Personalul care se ocupa cu rninuirea, prepararea .orillle, s('llri malerii de D.)rtul produselor alimentare sub fcrm6 conlroltll ialrricaLe sau rini!-c l"rebu ie sd efeclueze oblir;atoriu Ministcale qtabilit speciale instructiuui Prin medjcal Periodic,

rlilLii Sdndtdlii'

alintentare

-::e

D. NORME DE IGIENA, PRIVII,JI) PT]RSONNI.IJL, CARE LUCREAZA lN LIN|I A1'rrri DE INDL]STRII] ALI N4I N I'A It I\
1. Controlul rnedical ilI pcrso.ltrclor ce urrneazd a fi incadrate in rnunt,ii 5i controlul rnedical perioclir:

i t

lvluncitorii care rucreazd in i',.rustria ari'rerrl.ar.ii ,, r.rebuie sd fie bolnavi sau purtdtori de cJermeni, c6ci ar cluselor alimentare microbi ai nolitor infec[ioase, Irerrrsnri!c prorru,jurilare sau 'u.r.,rilu, toxiinfectiilor aiimentare. Tdieturire, rdnir", ,,ur.. ," produc uneori in timpur muircii, in special ra nriiniLc ,r,i,,..ciLoriior, trebuie incrrijite pentru a se vincreca repede, a nu sL\ irrccta gi a derreni astfel o artd care de transmiter:e gi a duselor. "o,rti-','ii.'nre ilroPentr'u prevenirea unor aseme,,]ea posibilitdti de l.ransp..lile_ re-. a microbilor, normele de i.criend siabilite de Minis[erul ndtdlii pre'dd controrur rneclicai al pei:sonarurui incd cre ra sd_ i'cadrarea acestuia in *unc6. Urtericr starea ror de sdnii r.aLe se verificd prin controale perioclice obtiqatorlj Examenele ce se efeciueazd ra incaclrarea in m'nca a jlersonalului permanent sau flotant rle orice catec;orie, ;;;;i";, ;i,; , _. exame,n clinic qeneral ; _* examen seroiogic (RBW) ; _- exam,en radioJoqic prilnronar (MR.F) ;
controalere efectuate rezultd ndtoasd, organele Minister,rui Sandtd{ii ii
92

Asifel : de personalul care manipuleazd carne crucld clin unitdlile prelucrare colectare' de cel din unitdtjle intlustrializur"u "atnli, din. industria cle semiconsertre de ;"i;pt;i.ti; inrlustrializare tj clermatoiogice' pegte, efectueazd crrniroale ciinice cJenerale 5ipe an ; examen ori cloud cie lunar ; examen coprobacte rioloclic, racliologic Pulmonar, anual ; de produse za-restulpersonaluiuiclinin'lreprinrlei:ileqisecliiledeprede carne, poisonofuf din intreprincterile parate intreprindeqi clin haroase de Ia io]fr.,i"ll"t"a apelor rninerale gi derqenerale controale rile de bduturi ra.otitout" efectueazi pi racliolornatoio.qice, trimesiiial iar cele coprobacterioloqice qice puhnonare, anual. perso,nalul din inLreprinderile de conserver din industrla -transportul 5i paniricliiei, din inolrirta tduturilor alcoolice, din lucreazd in care persoanele produse alimentare, cie pozitele de scdzute sau ric'iicate conililii cle exputrere la praf , telnperaturi raclioloqenerale 5i cliirice se r.ror supune n.t-rr-rui controalelor rlice pulmonare, anual ; ..""

controlutui rneclical perio,dic. Rezulp"rr"""r"i"i iu ";.il;;;; cariut"r n"u*enelor mecli,cale perioclice se conselnneazd intr-un neidesdndtate'personal,peCarenr'uncitorirltrebuiesi-lprezinie la orice control.
2. Norme de etort fizic

Conducdtoriic]eunit6.tisint<lb]'iqalisdasigtrre.prezeltarea -

* examen co,probacterioloqic examen dermatoloqic. -Dacd din

in Normele Republicane de Protecfia N{uncii' se face norlrarea solicitdr,ilor fizice a muncitorilor in timpul desfS$urdrii activitdrilordetransporturisiridic6rimanuale.Astfel,pentrrr
evitareasuprasolicitdriior,a'dultiicleambelesexegiadolescen-

cd persoana esie sdvor ou ,t - aviz me-

liinuvorefectuatransporturimanualeSirnunciinactivi't.ate ce depSgesc valorile

permanentd, care necesitd ridicdri de mase

riin tabela 4.
93

Tabela 4 Mase maxime atfunise de purtat sau de ridicat in raport cu grupele de virstd
Femei

numai in uniMaterialele igienico-sanitare vor fi utilizate judicioafolosire de condilii tate, in c,are scop vor fi asillurate sA si pdstrare iqienicd.
4. Alimentafie speciald pentru cre$terea rezistentei organismului
f aid (te Pentru mdrirea rezistenlei orqanismului muncitorilor prei-qiend de normele acliunea noxelor din mediul cle muncd, de acest pe Beneficiazd zi. lapte litri o,s vbd acordarea a

Grttpa de tsirstd, cni 16-18

1,8-21
21-4,A

Masd, kg
5 8
1,2

ilfcsr.i, kg

16-18

12

19-r

l3
50 30 55
2A

2L-45
15-55
pestc

40-50
peste 50

10 o

Distan{eie cle transport nrantrale nlr vor rlepdqi 60 m, iar -. cliferenta de ni'el 'r"a fi ,r" nri,-inr,ru-, + ,r' (sciiri, schele), indrfimea maximd la care s;e poi. ridica pe verti,cald sarcinile maxime aclnrise fiinrr cie t,5 m, pentru 'ra'uai incdicdrire pi ciescdrcdrile de mase ce- ciepdqesc .f i; i;t;l;"rl'p."".r* gi pentru cazurile cincl clifererrfa de 'alorile nivel este mai mare cie 4:r se va lucra mecanizat in echipe, astfer ca eroii't repartizat pe lucrdtor sd nu ,sau
clep6geascd

"i{L a'liment : seminf e' incdrcdtorii-clesciircdtorii manuali cle cereale, lucreazii care mori, muncitorii din silozuri, curdlStorii $roturi, in medii cu Pu beri; distilare' muncitorii care lucreazd in secliile cle -extraclie, acidularea ia. friqorifi'ce, insialatiile la la bazinele ae snfitar", spirtuldi'- care pot inhala in ;; ;6;;rea .textiinei,'ambaiarea O" acizi, amoniac' clioxid d'e sulf ' bentimpul lucrului ""poti' zind, alcooli ;

lilnitete

adnrise.

3. S{ateriale igienlcc_sanitare Pentrri prerrenirea u'cr boli profesionaie, iniler.sr:bi a ciern:a_ tozelor profesionale saLr a boriro. pr:oiesionale pr'',-cr:ate de pdtrunclerea prin piele a sr-rb:!.antelol lcxice, urifdtile ,, , r in mocl c{raiuit materiare icyienico-sa,*itare in fnnclie rle lcc,rda ca a::teristica ,qanitard a locului ile mrincd. i* inclustria alime^tarii pentru pr.rc,:ele cle rnuncd rare stl clesfdpoard in conditii cu cleoir iare Ce praf , cu contact cLt sril;_ stanf e iritante sau materii ilfectale, nrunciiorilor li se arcrii.i crratuit.sdpuq (100-400 g/om/iund), pei!e de unghii (1 bu_ catS/om/an) precum gi preparale prcte,ctoare (unquente) pentru piele {100-200 E/o'r/r*nd). peniru hicrul cu unele substan}e toxice (tetraclorurd de carbon, warfarind) se acorc,id murrcitorilor periuld $i pastd de r-linti.
g4

-muncitoriicarelucreazdin'crematorii'mdtdrie'Iatopiia sala de prelucrare a confinutului seului, -ut" rea "irde, cu factori infeciiosi' contaci in gi vin care *u"ui alimen' Pentru manipulanfii de acizi 9i baze in spalii inchise' r'ita1tline 9i lapte, liiru tatia s:oeciald se """1po"" zilnic'clintr-un berrepeste 3O'(', temperaturi Ia t,,.r"o:t 1i'0-q'"r;;;;;;."L"i' ." fi.iuri d.e 2-_4 litri apd carbogazoasd saljnd' unitate' Pentru a fi eficie'.',e, ace'ste alimenie se consumd in muncitorilor' fiind interzis transportul ior 1a clorniciliul
sto-

5. Ectriipamentul sanitar de protec{ie ;l produselor aliinentare

cle a prcteja produseie aiimenia;e de contaminatrn scopl-ii -microbii'1"--pn-'i-1--'rdcdminiea 5i corpui -nrrrn'citorilor' ,*"--"r, echiparnent salucrului timpul in sd'poarte sint daiori genera'l din ln constd """stiu nitar de protectie a alimentelor, tii"

halatsaubluzdgipantalon'precllmgibonetd.(batic).Aces+"ea 5i se confe,ctio,neazd din pinza atoa, pentru a inlesni spdlarea orice clezinfectarea 9i pentru a fa'ce vizibild, pe albui imacuJat' rirrnd de murddrie.

95

-Tunitdlile cli' inclLrsrria arirr:ieri.ai-ii -.int oblir;aie si asiqure schiirburile compiele ale ecltipanelirrlui {2_3), ilrecunt ;i spd_ J..ir.a 5i cSlcare a ar.'eshria pri;r :rnirri, ciii pr-oprii sa, pr-i, ioio_ sirea in cornlln a spirioil.orir:i allei uniti ii a indusl.rici a [irnenta_ re {f iq. 50)" Find in ciisiribuirli h_ri, ecirilrarrcntu r r.a ii pbstrat i'n dulap,ri'rornentLil cLrrate, rczel'r,ate nirrnai aceslui scop.

in timpul lttt'ttrltri "'r sd poarte acest echipamenL numai i-a fcrst acordat, nefiincl [)r'r ,rr,rr ja iccul de rnuncS-p"oti" carelllunca Lilizarea lui Ia alLe iocuri dc ": Ei ci1lcat,. sii-l sc'ltittrlrr' -* sir foloseascd";;hi;;-""tul curat acorclarea,^ti-i']"; privind ccnform indicatiiloi ii"- tiottttutivul. precurlr Pi de cite orl s-'r
;

;;;;;';;";t"ia iae'2*li-ori/s"aprdrnind) cle proleclie' a' ali'"t"1*lt'n,, intre cu echiparneniul sanitar Itr in (c1e eremplu .i;rul-11,^sociai)' rnei:teior in zone ""iqi"tit" " rlestinal" special acgste zone ," o.'?itl'u un alt echipatnenl ;utilizeze pentru incheierea eciripamentului ace de ^.:I":Jt;f
cural4.

siquran!6 sau ace cu qdmd'lie ; Personale (fiqdri' -- sd rilr Poarte in buzunarele sale obiec{e se imPune a f i caie obiecte oe toaietd), cu ercePlia tiiistei
6, Igiena indiviclu''ld

icliena r.eqimului vief ii personaie 9i Icliena inclividualb. este "iAin"uiMii:iurile cle igiend inciisc;ciaie, a muncrr il-" ",o"ini. irrpteiuiare :ii in mod in,.oricc viriualii se cer " ;l ;;;ciate 'i"l1".iii"r alimentare, ele constituind un in sectorot cte os*i;iL 'il.torl tnicrol:i a pro' .ro* prl.r""ire a cr:ntarniriirii crr i;" r-Li-"t d usel;;1. :r imi:rdcdnriniii' i{egulile c1e bazd, privinrl igiena coiporald'

aincdl!dininieisi""ari'-'-te"tatiei'trebuiesdcleviridone'cesitate procl uce l-'unuri alili'riaiiici pentru o"?t"it"iJ'munciicr care ;..lil.iare' -, :.^^:-,{.mai mull asupra lc{ ienei clrinsisia r se va

Ilg. 50. Aspect clintr.-o cilcdioric cle echipanrent sanitar llentr-u plltc,:]ia alimentelor.

din industria arimenrard are urrndroarele obliqafii lrrir;ind folosirea ec.hipantent.ului sanitar sd imbrace echiparnentul saniL.ar de protecfie a alimen- inainte lelor de inceperea lucrului iar hainele proprii sd le depund la vestiare
Personalul
:
.

lu cele ce ui-meaz[ r-onsitleLet'iai" . ti" ,i''i"t"''u indirriciuald' L;oraie, celelalte ;;il" stuclir-r cte "iqienii"' rtndi;-se a fi cuno ["i""a" la obieclui lrarspir aiiei 6i llepu elirrrin6rir datoritS *,r*"i1, In timpul pe piele' pot iipare nerir t:rafutui, muiJiriei pi mlcroorganismelor (deLiiraio-e' Iurirnculoz6' iritatii ce se pot t]a:nsfoima in inieciii iaze ile frl-'ricaiie din elc). Substanlele t;;i;;-f;1"siie irr titt"tt de dezinsec!ie 5i deral"i-ilitiiii industra atirnentar"a";;"';-;peralii1e ate pieiii sau.pot p_dtrunde in
zare, pot si ele ;;".i;; peniriu 1;rer.e,nir,ea. riror astfel crclan.ism pr"oo"i[a--lr,1o"iculii. sb se n:rentini curdlenia nece-sar este rie coi:lse'cin!e nepldcute "q;;;tii" sau 'cr-lb clr-r5' cu apd caltlii 1." corporalS, prit i'ii "ttra rufdria' Spre exennplii itr ;i :b.prrn 9i sd ;; ;;hi;t" frecverit

97 96

rrrcluslria cdrnii, lapteiui, Ia fabricarea piinii, munciLorij 1,,or face baie zilnic. Iviiiniie muncitorilor crin inclustria ari'rentard ti-ebuie i*grijite in mod deo,sebit. Dacd p" o Ii"a curatd, numdrul nricro'ilor pe cm2 este de ,il;, ;";iinii; ;;;'paiJi"-"""rra creg_ te pind la citeva .ciieva Froiu-0"'pe miini confine baciii cori, lni,rioane. stafilococi, hemoritici, streptococi microbi. ri-aiti Riscur senerat de contaminarea de oe miini *rrouil;;;ii;-;; microbii produc imrotn-avirti;'"il; pe miini ffi;l '"u ud"r*u rie'in-iimpui _ope_ raiiilor de pr,eqdrir:: rpii"rlt,'in'ii*prt icuiaiar:, iucrdrilor propriu-zise, '-ub_li""tiei a op.eratiilor de igienizare, dezinseclie,pr._ deratizare, fie Ia utilizarea wc*;i;: il" u"""u, pentru inidturarea microbilor de ne miini ere tre'u're'rpatut" frecate cu periur,a ti-p;; |-f '-rri"te, .u'ub;";;icra pi sdpun, crdtite cu apd rece si dezinfectate cu sorulii ,i" uro"no.nt apoi sau c,rorarnina- 1tic1. 5I ).

Rromocet JV F)

oer cald

de mftni cu

Uscdtor

N-.

u,",

.4)

Febrd

tifoidd

ocleosebitdaten'tietrebuj'eaCoIdaIaurrglhiilol,Cafesel'oI ldla scurt 9i se vor"p"tiu it't tltttpoi:'p'iliirii"p*t'::Y^1t]depiirtarea In unele sectoare (inclustria ori,cdrei urme 'de t";t;;;l; ae suu ele' e1te, inlerzisii o-]a de panilicatie) tanielui. cdrnii, ""irlli;rr"i, tlcqete ir ii1rn1;i ltrcrLrlui' i'1i;;ii';";l""ibr" ''sarnatii vor fipe tu ngi si bari-rtertlL' cu bonetd sau sirins sub Fdrul muncitorifo''Ta ii acoperit' cu fire cie pdr' acJrafe' basma pentru u n.t-"or'iu"'ini ptoou:;ele tttr* funreazd' penim acest scop fiild locul de munca nu se ft-tmat' cei ce fumeazd avind amenajate frrmoart-uau 1c'curi pentrii coniactul cu tiqtara' qi o1;liga[ia spdldrii *ii"ii"i i"ttll-tto c1ectupir a inr'.entarului sau muncd iocul ia Nu se permite ;;;;;;;;" a deqeuritehnologi'c' cu proiesul uneitelor ce nu au 'leqdturA (r1err!i, aJ.i.mente)' cu tor sau obiecIetor ;";r;;;l; sau lraitIttri ,sacote in spatiile cle produclie Consumul de "li","lii" vor folosi cantjnele sau este interzis. penilu--rui.,it*i mesei, se sdlile de mese sPecial 'amenajate' urmdritd perrnanent Igiena personalului trebuie orcJauizatd 9i pro'cesele de rnuncd' controleazi $i eje cdtre cei ce "oordorluurd au obligafia de a controla brigadierii maiqtrii' sec}ie, de $efii pa'curt' re"pectarea intocrnai zilnic, la intrarea in schimb 9i pe mai sus' ;';;&uu;-ri" isiu;i inclivicluald menfionate sta're de 'ebrietate nu vor fi Mu,ncitorii bolnavi, " surmenafi' -ln infectii ale pieiii vor fi pra,ii sau primili la lucru iJi c.i o" cu avizul favoraindrumali c6Lre orc{a,.,ul* ,uniture 5i reprimiti

bii al

acestora.

hliomelitd

//
ViermiV
intestinali

D'eoarecerealizareaiqieneie,stecondilionat6depregdtirea r,*,"Jol.Jli,,i tl .i;:;1';t'liL'::-'::.::" r;a acorda instruirii la an!ialar.-_*t: a pro"*i;u1"i,'"#l;t,.1"";t:i,tJ,t;13 gi tuijloacele prin care se asrq'ura o T;;;,.;"";;^l-qiend
riuselor.
INTREBARIITECA'PlTf]I'ATIVESIAPLI1ATIIPRACTICE
medicot la incodrarea in 7. De ce este necesrtr(t eiectuarea cantrolultti periotlic ?
rnuncd' ;i eJectuarea cantrolului nzedLcal manual pe distan{a de 70 m' un LJn rnuncitor cle 20 ani, transpofta regulil'e igienice de efort nnuncitarul sac rfe snre rle 5A Kg' Respectd"
?

rig' st' lnrdturarea microb'or

de pe miini

prln spSlare si dezinfectare.

$tergerea miinilor.cu un prosop care. se ucld gi se murdAre$te repede' ajungind sd fie puter;ic-;;niarninat cu microbi, e,ste nei_ gienicd gi anuleazd ef-egtu1 ,pifarii.-Su recomandA pen,tru a,cea,sta folosirea $erveteror de hirtie -;;-'r; arJ-rncd sau a uscdtoarelor electrice pentru rniini. dupd intrebuinfare
98

2.
3.

lizic ? de ef ort fizic In ligsura 52 se [ine cont de 'ttorrnele tgienice

99

-T
ll. ln
ce scap se acat.rld, penl.ru u.nele
,,)

procese de ntzLncd., tnai,eriule ioie,

mico-sanitare

5. ln ysroctica cle proclnclie, statli_ !i!i \r.tcurile de mltncd tnttl-r,: ntun citorii trebuie stt bene,ficieze d,e alimentafie specialit pentt.u a7.es_
terea rezistenlei rtrEanisnnLlu.i.

pctl,Lru,Jiccarc nttt.rtt,il tyr. 7. Ce obligalii ?.(:t.itL 1t<,r.sorttr!ttlrri

nt un c it

6. Abseruafi, in m,iLatest de Tsroduc_ fie, ce echipantent pentru protec, lia ::anitard a alimr:ntelr;r .pr)t!r!li rt-rttncitorii ;i nu.mdntl dr: .sch.ir;t bttri pe core il asigtLrii l.tni.! ttlt.rL

'i

or tl in

inrt.tt,s Lr

tt

al

i t tt.t,

tt

t, l
i
I I

Vtriaitoare lo pu?.tat.ea echil)(1, nt,enttLlui pentmL protecfia sani.,

Lt:rti a alirnentclar ? 8. De ce este interzi.sd. piislrarea hai.

zd.,

nelcr ;i obiectelttr pet_sonaie tn .:;dlile tte fabricalie a al.irltenle!at.: AA r. ' t : ?gtLtu d,t igi. nit inc!it.irltL,:lit

Fig, 5?. Irna.g-incit ll(,ntl.Ll intrcbarea 3 Cap. Ili - t).

1

nu

re.\})ectd.

muncitorii din ligtu.a

J.:l

E. NOXE gI i1\4Borljr\vIRtr JrRoFnsIoNALF, procesul de nluncdr a'supra orqanisrnului uman actioneazir, un timp mai scurf sau mai lndeiuncrat, diferili factori vdldmdtori care infruenteazS defavorabir sdndtatea rnun,citoriior si capaci, tatea lor de muncd. Ace;li faclor.i poarld denumirea de noxe profesionale, cie la cuvintul lailn noxa.:rrdidmare,
claund.
100

it t .-^,.-,^tl. u/LE ! !! i--l. qerrlcttt i

lf,
v
I I
I

|'rc.:/

'P'Ff

iu

l"-,-,e,r:-,=1. pO';l

| .-,tr'

tt tt
ti ti
it li

ij

i -*.

"l

clin industria alirnentard' Fig. 54. Natura noxelor profesionale

101

iigi;:r T xr$ ;.;l g;{ ::;;ii*l l5i; $ gryfi i,;s p'c'$ a;3i ; lti lia: it +iii [ ;1; ;i+i
n3

i iei;;ip i i '$i:a; ;r'i+g a5lE tf i s *,,; ;;; e ;$fi l5;i[i

;nPr$r;
$;

fafFEiIlirgggirgi;iil aia *ff i $;ria:; ;lrg#ffigF: t fli';al;t *Fiilfg31 Fi5'lfif rgF i[i1$iEi:sgrr;i l'gl*
*: *3Er;

*r; 5 rlg; ; f [s
3

*lEti.i:[ g$8, ;'g;;i,inf *d'3R A:t Fq iu;* ri dE-;iFlffig'ilg

E

+' tr, $,FEFEn.

fiif :r: ;

l*;;E

ift$i i

i;; irll ifi iiiifii.F iiFi f liiif,

Tabela

Acfiunea pulberilor

tlin mediul de muncd asupra omul[i

"^r'rrr"*t--, --;-ffi.*
l***" in,,,'","'u l;;;iJ';" remg*m;-

----'-7-.--a:-a-

ll;,.,x":'"11ffie",',,,1t:i,?il_**,"#-:,:,,,n",.1

.#*t**'",
--t -i

;#n+##3

--:;i

i I
I

l-I

' .--------I----t'*" i" t* Irumul do-'g4!Ig--iy=#* ln,.ratice--_-'1ffi*" "usnsl---. ----l est,r'ui uiet.rit"L' *'*'r,,r
l

\'*.
1

ber

I i I,-*o F*qm:*lt*''iryi l l;"t-tt-r* iiiff''-tt*l*:l,n:'**' i

I I I

lll"rsrg--ll::ffi*ik-=-*-l**,t* I i I

lConiunctrvitelt

tltc'l lratoconlunctivrti'I" o'i

1'"0"'n" ! I I lcrsa- I I

(,ar

i I

lRinoconioz':

Inic* l___l _-.---l----. ---l l:T:,..fti:1"'.:..*El'%ig.*""'t'"ti are | a-rt-,-ari,ma | ffi ffi'---

si ulcera- i scPtului ltiit" rDermite

i

|
I

I I
|

I l--,-_1ffilfuiqrcm'u-ql 'n*" I |ffi"",, "n,**"ani n'

I

li".".ii.i.iu ls,,bstanle l" -"-- -

il*l;lil"'"" 1"1""'"

"lR::T,',""",:ll?li"t"
,

t^
!

i": id lc 'o

i{i {9
: c, Vr

o ! -.,c

-'. : - ;.-.-l ,::o-';@ JC o

:tr

** E i'i'i I f;P"x-# l,oe:"*,i

oqj"i

;3

'E,i iI

l!

.ii'8i*

i; 's-li

t=

I':

I
I

I
I

Cdilerespiratoriiforrneazlrclseriedeobstacolecareimpiein organism, mucoasa aicJln-mare mdsurd pdtruncierea prafului p'.rlberile clepuse elimind care vibratili, ." "iri lor fiincl acoperitd de cdtre cdiie pulberilor pr".u"iirl a

I I

;; ffi;;f"ii-*.

r EEi? as ;*5egE,l; { j 3l r;iF5;gi; =

I

| i

,rJ

irs 'i-ri .t6.:u l:d lg l:9 l9 ,:* I l*l' l;; lq iis t; '.-9i i.= la5
t

lFb

.5"6: -*d

rilE,-li
i-9 lgc I io

I
I

au relinere re"rpiratorii'esteindirectaleqdturdcuconcentratiasaineimosRepuirlica'e cie Profera zonei de lucru. L* ioi i"'tarii, Nortnele rnq/m3 de maxiin.i tecfie a Muncii pi""aCf o concentrerlieB mq/m3 cle-,3 de SiOz uulireri rle pub,eri cie aliaie sa-u ;" aluminiu' (praf dc natriri rle rlti pullreri iS ntq/m3 sau praf de tutun 9i cereale, zahdr, fdina)' prin concentratie inaxirlii aclt'isd (CM;\) se inleleqlc cll'.,Cen' cle nruncii ce nlt lreiruic ,clepdsil.6. trulii--r.o""1or in zona "tlxlce industriaie pot prorluce uu,el,e imbohii_ substantere gi viri, cull sint' intoxicatiile profesicnale {acute' subact'tk: croCciIeJ

i I
I

l--l

lt

.si: i

I
I

respiratarie

I I

LI ul ol

j;
ea 93

l:i lsE -r-tr#r=d

5t

al sl

*-l
o
EJ

i;c ffil
g I

s5

a:fli; I ls-=61 E
lir'Eil

I
I

if+E-el3:
iE

d;ti;

+,1
'gl

'o
p.
L d

:.e I p.;tg';l _ - = ___l

i q 'Eis

*l _r_l _t
F'ig. 55. Reprezentarea schematic6

a cdilor cle p5lrundcre' circulalie toxice din organism' a substanletor eliminare

q!

104

105

nice) cauzate de ,:?:to"l_g, cu acfiuni toxice, imbolndviri respiratorii cronice (iritalia cairor ouri",i", ern,fizem pu'nonar), cauzat'e de s'bstante toxice iritanie in airrrosfera d;-i;;;" pr.ecum ':i dermati'rer gi urce'ratii, cauziJu .]* .,rnl*ctLir cu sub-stanle chi_ iriice iriiante (solvenii, uciri, -. Uur"]. substantele toxice indrstriale poi li intir'ite in mecliul i*c1ustrial sub formd de l'aterii pri*e,inr'rrritdii, mateiii-'-*uxiriare, produse interme,cliare, fitrite sau de;ieuri toxice.

iit au p.osibilitatea sd le lmpriigtie repeCe rnutrte vase cu s^inqe, p-rir' "*"!fr"f ajunq torice subsianieie ctigeslir,', tol orqlanismul. 1n muncitorii indnincii sau lpr;trilire oclatd ." tuU* sau atunci cinclsubstanfe' Pe caie cutade aceste fr-rrneazi cu miiniie murddrite -e.te intactd, substar:oi:icei cie pdtrund natd, chiar craca pieiei grdsimi' in fele torice care se dizolvd rol deoOrganismul are posibilitatea^.sd. le neutralizeze' un ficatul' care constituie un ader'6-

sel:it al.ind

in aceaja rat iiltru al sinqelui. ^tiit"tn asullra orcianismlLlui depinde de Acfir-rnea substanletor toxice.mai ge muncd (fi!t' 56)' Ce1 proprieLdliie lor ;i";;- tonofitiilu -t"f* sub formd pdtrund cdci vapori cle mare pericot if piezmf a esie cle imeciat prin cdile";;;ilt;t"tij' 9i4 ilradul ^solubilitate toxiapi), in decit rnare (cazut uenzinei"Iriui ior"uild in sinqeDacd co.ncentralia in organisin' in l.p"ae *ui imprdqtie se cele rnai intens. maniiestd se acfiunea *irnecliul cle lucru "--;r;;;_'lor vo'latitrirnirepte le muncd rle *"Oir,tri Temperaturu qi actiuastfel piele' clin "r"r"irria sinse hd,-;;;;oaca diiatarei vaselor de

Fie. 10. Valiatia ac{iunii subsianfeilr toxice asupra organisinului.

Ele pdtrund in organism pe cale respiratorie, digestivd, sau cutanatd {ficr. s5). Cea rnai periculoasd este pdtrunderea substan_ telor toxice pe calea respiratorie, deoarece mucoasa ei are posibiiitatea sd re absoarbd, iar pldminii, cu o suprafafd mare gi cu
106

rlea loxicelor cre$te. odatdajunseinorganism,toxiceleigimanifestaacfiuneafie tnare clasub form6 'a,cutd ifrt"ti'i, cincl au pdtruns in cantitate for:md sub fie . torit6 unor u".ia"n:t*- aie proces'lui tehnoloqli'c, acumrmici' cloze in inclelungat cinrd ele- a,clioneazd "nt"ioa, linor-l-se in orqane ori te'suturi' apdra de Or-qanismu] cautd sd elimine toricele' pentru .a .s? substanelimind se *.ti*t*i iot vatimatoare' Prin respira{ie ricr.idele volatite ca alcool, b,enzind, eter, amor;;;;;";se si asenlenea' metalele qi niac, intilnite in industria aliinentarS' De prin tubui diEestir" salialte substan{.e se "ii-*a pe cale renald' r,'d, iriele sau prin laptele de mamd' Dirrtretoxiceleintilniteininduslriaalitnen|arSamin'l,imrrne]e inhalat de sudori' nicire*u*ouit;';;';;;;" in fumulllsCesor metaie hidroclenirii "u catalizatorului pt"purirla lul folosit fu 'iei*alimenterd' industria clin ;1";,';iilb.ri ii-i-"iiite ae tipoqrafii Seintilnescapoiinindrrstriaalimentardaltelsrrbstan|etoxicu rdspince clintre "uru u,I-i"si selection'aie in tabela 6 cele rlire mai mare. alimenLard, care -ntr- siiri Tot substante toxice in incluslria la operafiile de.dezinfeccuplinse in tabeld, ar fi "*f" ]of"site dezinse'cfie (aldrin' acid 'J" *"iir, suliurd cie carbon) Ei deratitie {formol, clorttrd de "*'ii"*"."1i, cianhidric, DI)T, clorurd zare {fosfurd de zinc, arsen' antan, ruarfarinE).

oo

o
'Subslantele toxice din industria alimen{ari
Proriesele tehnoiosice si locuri.le de munce cu risc l5,li lS d6 de intoxicare

Tabela

ffi
l

llcatia cte pa*l 1r,:1'.iele i,, I l;e"tet" ursi,nicnl Is;q I i lubc | |

I

ht;l
r

lT
f;t",

si

efecteie lor

i1c1i,,inii toxicurili ,,,r,,-,,,rrr.,.r. |

i
r

cc ic i DrcJclusc J,,f,.

lrng/rnr

l_l----i.---i--li0.ono I Rcslrir;rr'r;',t'l

rrr--"'"1
I
I

I I

l:O I Respiral.nr'.,'f Alrrngind din_ p-anr;ni in f t rrat. ,. crctrrri I rns/mt sinec. s' com b,na t r .,.xil niur,tol:"u-^, unostinrci I J I t lqenul clin oxihenioolr,_
f

---_---

I I

rorini,,cl compjsur
carbori-

l;i,tl::"t

if'?T-lllnfJo,it'0"

fmolriu

prin

usrixicre

I
(ba-

lll ___llr irl"spiratoriellh"!r",i;l

';r,,",1

I tt

I I

cto_ .arrroni;'

le umede, .

ln ( ontact cu mucoa f.;*;;;;"-

je-

;;;"

lqi

l'-TtitJr"r^""ru

cluco la.rslj

xicre

r.espir.aiia

jcrrreri dc { ap, a.Ter.erj itu;bur5ri ate pulsului "-. f'1.re:rurea tonrparaturii I b.enhepp,',,',;;;l;"""'
lmoarte

prin

aslixicre

in
de

fricorigen

I-----r_-_--__l 1i,,1."i""# [:n; .11i,'.",1fii,,,,,.1]l rarorll tormcazb acid lsecretii nazale, irsca_l
i

larsurt

1;:",yii;";!'",,.lL"iil,J, l;li*:, '^,,J"iJ;:''il:::I

j

_-_* *,1]Ig(ttq{)

ill''l";;'1;'n'::';ii',;r-l p,,,'u '',,n ii. c'.r iiz.,,'r

I'sbel.a 6

1I:l i*: ---l I-rJ-l---j "

l,ffii.nlRespiretor."|',,*.conjunctiv.eiesi in- | m*zrn'i ri cutanatd caile rcspiratorii deoal;;i' - [tii"ti6.--ir"iriiia i'r si droj.l ';iiili;i I liii,;I; linLantitbti l::::"# "-151",",1"S), I i"'-' I i lhiclroxidul dc amcniu cu I I iocliune cauqtird I I
^^ I

conLinllare

tuse inecicioasS, crimate, inflamarea

mucoaselor

1A-

ilrr_----l
I
lt"'*= l;;;; -l-""" I

conjuctivite, ulceratii aie corneii

orbire

inflamaJii

ale

Pielii

de drireri si arsuri in PiePl -_ l;-l Rcsui.raro'i,.lAvind *it-o-ru'ii , del l;;-1.-r_;" ..capac*ate tuse uscatS, sufocare lrogehidrogerombinare cu I lnrpriarare a fr:z'" I I 'ro tarea ieziuni ale cdilor resI ll;;"-'-" l Lrilor piratorii de tulburdrii cardiace "'" l:i''",1';::"'i"iil"1l:i moarte fulgerStoare li',j"rubo,o,ou,"
|

ttll___l
I
I

I I
I

I
I

1a

_--l

concentra!ii mari

adich iritare resPiratorie trcspir';r:"i'''l rdem pulmonar' aclici ,," to,,-.'; i;l l,*rrrt clureri in PiePt, olelor alveolelor pe terenu' I mez, li."'r"t"rr" -inqriii;l;l lumplerea '- ' slibiciune hi'l hid crr lir ptrltnonare li;;i;;" .u | I I

ltc aTotate)

l__-__t__t_!____--l lg"nrinu l.,"truo"r"u uleiului l:oo i

(vaporji

li:,llig
lin
gt

erectric;

si "'- I l
ain

invinetirea

i
I

cit

I'
o ,.o

:; sis !uri, clezechiiibru ncspiratoriel a't1io''"u'a asupra lscnriitele oleaqin.oase I melm:l 5j cutairatd I temului nervos cer' sciderea sensibilitdtii
eirireleli

r PalPitalii,

gre-

ilri'"ou'"1 lllli

iaie

in cantitdli I trat

nrirosulul fenomene iriiative (bron. 5ite, conjunctivite)

dermite acute,
cronice

eczeme

'Ictbela 6 -- cL)ntinulr(

lcool

etilic

Inclustria alcoolice

bduturilor

Aclioneazd asupra sis- euforie temului ncr'\..os qi digcs_ grea{iI, amefeli, vr:mii tiv

_--1

I i

tulburdri cie echilibru,

qastrite

somnolenld

cirozE alcoolic6 deiirium tremens

polinevrite
Soda

causticd (hiclroxid
de

(leierg.nt alcalin

iu)

neutralizarea uleiului

reaciiv chirnic la pr pdrarea spirtului Si

dezinfcctant

Cutanatd

respiratorie

Acfiune causticd

arsuli ale tegulrcnlllr,r c.ralii, e( zente sufocafir cu vaporii ei

ttlr

in

laboratoare

lui in industria uleiurilor antiseptic la dezinfectarea drojdiei comprinrrrte. in laboratoarc. neutraiizarea Si bcidu"' larea melaselor folosite Ia fabricarea spirtului si drojdiei

scindarea soapstocku-

Cuianatd

respiratorie

mucoaselor

iritant cauterizant al

leziri

atacd smalful dinf ilor arsuri grave ale pielii cu ulcerafii

pulmonare

;a

fr E a'8", =:

Ta[- 3=; sgFi;Fausfu3 sii*i[*ii [r u a[lfiEi; glt a;nr ; " H [:q*** gei r ai 3[[: igii$Fri F'tg?: ; rrii [1i
I

*-;[Fg;lla iaai;*l[Biu*;iE ii l eiraF Fi" i irr 1;iiil qs a':: ;-= ;'sE': :6= r[s p's; ?**;EEEiF-3sE&E:E*3esE
!:a
a

:;; :c =rT i[r;iigE**t*';liii ;lli*!EtrFfi 61:E ;lii*p t Fg*lArr,llan f I 3;: i 3+ : i$F. ;F* a;; ?1i$ tlgg= +2;;i;;ftl t:d,B:pl 6Bi ag: tgii:Eg[i:Hii]}
i==,1
i=,?i-6-6,

xli* a*rB;figi;irl*1$ :ll';t* ;;i s* - ;.-r i[iF i o-, f;$f,e $bi *E;p t,*iHla*; it*ii 3ru B , s=
n

=['_il

;lil ItiEr?i
=
a

E rti

i;.s

FEl.li*ggiiiIFs

;*i:i i*:a ;li*;1r

acestea: -- meconiz.irea

-lare pronuntate. La. tdierea porciicr, examenur pe'tru depistarefl trichinelozei este obligatoriu. Actinomicoza ;j uspergiloza sint boli rnicotice cauzate de ciuperci, care trdiesc ca saprofite pe proriuse vegetale (spice de .griu, orz, secard, Calea Oe patiu',,dere p;;tJ fi i:rin pie]e ,ovdzJ. sau mucoase l,ezate qi prin inspirarea rle praf ciupercilor. "" .onlinu sporii Pozifia ortostatici incleiu,nqai6, a -. -muncitoriror din industria ,arimentard 'rajoritdlii ni"oiita operaiii .r'"- ,oriure, spd_ lare, porfionare, mocrerare, "ur" prearntriiu.e sau supraveghere a utiiajelor, are drept urm_are aparifia varic,r:]or ra venere rner.airreror infer:ioare, piciorul plat 6i' heinia. * Incordarea aparatului vizuar cre cdrre laboranlii care lucreazd pennanent la microscop, poate rfuss 1u preexistente sau ra asten''riopie, consirieiate ;g;;;;;;" miopiei de asemenea ca fd_ cind parte clintre bolile profesi,:rnale. Este evident cti i'industria errime'tard se impun a se o serie cle mdsuri, in scopul prevenirii bolilor profesionale,ua gi a rsanSrii' noreror din mecriul cle n:unc6. irir,merdm citer.ra dintre

- alimentafie de proteclie pentru rndrirea reziste niei ilismuiui;

mun.cd ifiS.
58)
;

echipamente pentru protecfia individuatd

{fig'

57}

orqa'
de

ventilarea generald, locald sau conllin'itii a locirrilor

gi auLomalizctre.r lir.ot,eselor cle munci; mdsuri proteclia de impotriva cdldrirrii sau frirlului ; --

prin aspirarea pi'a[ului : Fig. 58 lnstala!ie cle vcntilare locald cre aiplrare a pra[utui; 3p,oti"i'7';f";;-:.;;ii""iit'entilrttor; 5 liltru aet' uti,Lai - crclcn "orn pr:ntru,"eJii'[""b]afultti;4 subslanfe toxice ; errnetizarea utilaielor ce produc praf sau personald ; respectarea mdsurilor de igiend locurilor d'e muncS' Cezinfec'tarea, dezin'secfia 5i deratizarea

-restricliiprivindvalorificareanleteriilorprirrreveqetale suspecte ; sau provenite de la animaie bolnave sau persoanelor ;i -rehiculelor in inreglementarea circulafiei lreprindere.
INTREBARIRECAPITULA,IIVE$IAPLICATIIPRACTICE

--

1. Ce sint

3.
!'ig. 5'l. Acliune3 sodei caustice se previne purtind echipament de a ,r.uoi?l","oljirenr ; t - dcsfac, rea butoeielo, - deslacerea corecra a butoaielor cu sodit causticd.
112

? no:rele prof esionale 9i' cum se cl'asificd ? otganismului asupra . 2. Cunt, se manif estd ac$iuneo norelor unde efectuafi practica de produc-

fie, Iocurile

parazitare'' 'pro7)o.cote 4. Care sint bolile prolesionale infecfioase ;i yrod'use contaminate cl' prin conlq"tltl l1.L 'mirn'Jle\e bolnaue $fill
d"e

Id,entilicati', en tntreprlnd'etea d'e muncd' und'e etlstd nore prolesionale Pot Procluce'

;i stabiliti ce imboln(usiri

origine animold

113

6.

Ce substante torice industriale pot apdrea in procesele tehnalogice din industria alimentard ? Enunterali mdsurile de preuenire a bolilor profesionale, ce se aTtlied

in zLnitdfile industriei alimentare

Cctpitolut

IV

IGIENA LCCURII,OR DE MUIVCA DIN SUBRITMURILE

INDUSTRIEI ALIMF]NTI\TiE

A. IGIENA MUNC]I IN

INDUSTi{IILE PRELUCRATCAR.E

in industriile preiu.crdtoare, proclu-sere fabri,cate gi materiire . prime reprezintd medii propice pentru crezvortarea 'microorganismelor -care ar putea provoca aiterar"a r"l . t"'.rp*"iut in piodusele alimentare bogaLe in proieine gi cu o umiclita[e il:]are carnea' peSlele), microbii gdsesc condifii uune cle inmul{lupt"l"' lire. Este clar cd, dat fiind perisairilitatea *ui"riururor prelucreazd, exigenfele igienico-sanitare in toate fazelecare se cle fabricafie sint deosebiie in aceste industrii. Pentru oricare din eie, se respecta prevederile capito_ lului -IIi prir.zind mdsurile generaie 'or cle igie;a'u-rnitxtii, curdfarea gi dezinfectar,ea . incdperiror, instalaf"iilor qi e\-acuarea zilnicd a reziduurilor 9i qunoaielor din ;;iii "iiiij"ror, pi pe c1e teritoriul unitdtii. De asemenea se \ror aprica regrriiie 'de iqiend _ale producliei qi aie pe'rsonarur*i, in i""pur-'-ouiiierii unor produse- cu puritatea trioloqicd preconizatd. irr' normative. ln alara a,cestora, in fiecare industrie, se impun tica gi mdsurile specifice cle iqiend precizate *ui jo,a se prac,

anaacizii folosili la spdlarea unor instalalii sau 1a -efectuarea iizelor,cit;ilau.ia,'tlacticclinzer'sistemulcieiluminatartificial trebuie sa asii,rt" o luminS care sd rru denatureze culoarea Iaptelu i si a produselor laclale' in cazu} cind nu vor putea ^--s"rr!,toousul" reirrftoi" {'"t, zard)' fiimec]iatva]orificate,\'orfitransportatein'afarateritoriu}ui 'proctuse clietetice cu clestinafie speciald 5i ;"ltdtti,-]; ,u.ii;ln ,r" munciiorii vor purta mdfti de tifon iar produse pentru ""potti incheia cu nasturi ci cu gireturi"Idlva echii:amentul lor tL r" prin gtergerea .1or de pr eclezinfectate fi vor 'rttru-ina ;ii;''il"d1ri*irrt"i sau bromocet. Accesui or-c;anelor .u ;uri imbibate de produciie se la {ace nunt'li tpifiir" [ehnice gi de conttti'i" de protectie sanitard echipament ;ili"t fiitru"il pii" "u va face la anlapteiui persoiralul "Lrii"rul clin ilclustria a alimentetor. TBC' gajare 9i Periodic controiul inirePentru a garanta -salu]:ritatea produseior' in dotarea procesul introduce va se prio**iio, n" i,ta"ttri.ii,utu a iaptelui [" i"ingittrare prin ternografe automate' linute sub.cheie' e iemperaturiidepasteurizare"liatemperatur.iiderdcirea}aptelui 'oe pasteurizare. l'ermogramele r,or fi la iegirea din instalatiite pur"'iu dispozilia-li.i"""to, sanitar-rreterinare pentru control. direct cll Utilajui metailc ;;i inventarul. care vin in contact la cap. prer.dz*te m.aterialele clin confelfloneite proJ"i"r'"-r.or fi rirind spdla se III c gt aSa cum * ptn.l"u! }a agel capitol' -vor s,prainc'dlsau 83"C) flecare utilizare .t* uiti ]ierbinte {*l-ab'ri cle pasclorigene..Instala{ia ;ii-;;"i;" .ro, deziniecta c' sot'iii hi*roricl de diluatd teurizare a tapteiui iu .ru spdla cu o solulie apol cu apd' cle -'- sodiu, c1e acid azotic ;i se vor pistra ln recir,4enie dezinfectare spatiie fl Sot.tf;it" de ci"-.iur'i"oxidabil, prevdzute cu capace, salr in butoaie cle ina-

terial

plastic.

1 lndustria laptelui gi a produselor

lactate

Pieselecomponentealeunorutilaje{sepe'ratoare'curifrioaanere re), cincl acestea nu funclioneazd, precum ;i dispozitivele se folosesc in protluctie' nu cind (harie, iqitaioareJ, !i'ustensilete sau rastele destinate vor fi pdstrate curate-'$i uscate pe suporfi temperalurii misurai'ea ia folosite aceslui scop. feimometrele protecpentru lemn din sau rnetalicd carcasd cu prevdzute i'* fi s-a vane unei sau a cazan ii". ir'ca"ut cind in interiorul unu.i

spartunterrnometru,selrar:priimediatlucrul'fiindinterzisd

gi sifoanele _de parcioseajd vor fi spdlate cu apd . Pardoselile de mai multe ori in timpur aceleiagi zile gi a""r"ir.i"ie cu solufii de clorurd de sau ciorarnind. Ele ri r"rlrienie atit ta 'ar "bt
L14

darea in consum a proclusului respectiv' lntimpulincdrcdriisaudescd'rcdriirafturilorculrrinzd,esLe in acest interzisf, urcarea iu- picioarele pe poli!e' .y!l1l:itdtl-se fixare. de posibrlitF.ii cu scSri sau trepte rnobile ;;;t;*"i
115

ililr

Fentru confecfionarea uolileior se vor. folosi materierle ce nll nermit dezvoltarea mucegeriurilci.
2. Industria cdrnii

ulilajele si Se vor curdta qi steriliza permanent' in specialanimaLe b'oLla cie cdrnuri cu contact in uneltele care au venit
nave.

in cadrul abatoa'reror rnari vor a;*enajate se1:arat spafii pentru tdierile de aecesrtate {abaror fi sanii.ar} a*p,tarate ra 50 r* de abatoi,ul Lehnologic. Respe.farea incricafiiior igienice cie preiucrare a carcaselor pi a cdrnii ca qi eficienfa prr:cedeelor cle curdtare- ;int ;i;ect concli_ fionate de o lumind abunidentd, pe',r'ru a,ceasta, intensitarea generald luminoa'sd in spatriile tehncroc;ice gi qrupurire sociare va fi cie rninimum 220 rx ra niverr-rl fiecdrui *tiraj sa' aI puncteror de iucru. Pentru t.unerere cre ref rkler are-congelare ;i pu.nctere de corilroI sdni[ar-r eterincil. qo , ,,, ,:nriinit,,,.- n]uu"f ,iile rje ilumi_ narg specifi,cate in capitolrrl IiI. In. incdperile unrre se rrair;;cazti, dezoseazii ri arecle carrea, ternperatura nu trebuie sd tlep6geascd r, 10',c, ialr u'ridiratea relativd a aerului B0 ?; . \'\rc-urile vor a\/ea sca.ure c1c por,ielan, clr cola,ce gi capace din.materiar prastic.sau ebo'it6 (iar,.ariiJa qi clezinleclioita; qr deplasarea apei prrln pedal6. ",, FchipamenLul pentru protecfia saniiard a alimen|elcr va fi schimbat de muncito,ri zilni,c Si cle cife ori esle ,nvo;" in iim_ pul oroqramului de Iucru. La narirrurarea corfiscateror, rnuncilorii vor purta mdnu6i industrla,ie ciin cauciuc. sdlile de tdiere vor fi bine climensionate gi separate de cele de prelucrare a cdrnii s*prcduseror. Ipriena J;;; sdri iinpune existenfa li utilizarea 'a' : spdldtoarelor cie rnind cu pedald prerrhzu,te cu apd fier- (SB3"C) binte gi apd re,ce sau n,umai apa caHA {+:2"C1, cLr sdpun lichid sar deterqent, prosoape ciin hlrtie o singurd folosire, coguri de plasiic pentru prosoape,le uzate "r, ; * sterilizatoare cu apa fierrrinte (-r-g3"c) pentru u,stensire {cufite, barde, fe,rdstraie gi lanlurij ; __ spdldtor rnecanic Ia eviscerare ri dus frexibil sr-r b p'esiune, cu apd de fB3'C la masa de control. T:r fic{ura 59 se pot obse^ra crterra sterilizatoare folosite in in,cluslria cbrnii.tipuri cle spdidtoare Ei a se putea steriliza, te,cil,e cu{itelor cu care se do_ . Fentru teazd muncitorii acestea vo'r fi confecfionate din materiale termorezistente.
116

crnr'tltin:t r:u sterilizali, piitri <:tLfite ; c - -sterilizatar d - sierilizator pendru ferdstrdu' cu microorganisme poale avea in abatoare, itrfectarea cdrnii cu pielea 5i loc ci'.lDd tdierea u,ti*utt'i"i, prin coniactul cdrnii

in i'dustria cd;:nii : Fig. 59. uoJrarouru qi sterilizatoare urilizate pentru nt'iini b miini; pn"t'.u a -' :;i..titLrLLar ur*ptu""u= ltJicJi - spirltitor pentTTL t:ulite ;

llv

pelul animalului, in tirnpul evisce;:drii sau prin cdrnii cu confinut intestinar. De aceea, 1a 'ru;:cliitirea eviscerare, cleschiclerea pei'eteiui al:dominal se va face tinindu-se cufitul 'spi:e exterior peutru a nu se se^ciiona tnasa gasrrointesiinaia li oifluneie. La idierea bovinelor in frux, pe linii aerieire r,'erricare'coni.ereriIaie, et'iscerarea,se face p,g barc]a d|e e\.isceiarc prc.bild are..ciispozitive de sp.i,ia'e ri sreriiiz.rlc co'tiruirr, a;.pir Care de \_. --aLr oasele, copitele, pdrur, pieiie, in caz c6 nu se rralorificd, in lliiate, vor fi predote 1a centrele de colectr.rre:".i l;i.eii,r.;rrire. Fitd la p'eciare, oasele se \ror c-'lepor:ita in bazine r.rei.ii'a.i,e, coirtainere sau lSzi cdptuglie cu lablJr zincaiii. Td'ile in care se a;eazd'i.oir*sere'o.r-fi nu.r;,.ri pind 1a marciinea superioar6. pcr tr-r,r a so e',,iiau;ripi.re a r.ini;erea r,,l r:cinselor de furiclul tdvilor in rrrorr-rentLrl stivr:irii 1or-'.iou nu=te 3ilit. In depozite, prociusele se {iii pc r;riia.-e ia 30 cm de pa.,,imeiti gi la cel puXin 50 cnl c1e i;e; ete, spre a t:-iLl se l-,ericiila salul:ritatea
Carnea, produsele si subprodl.rcle cle cafne riesliLr aie ci.)lrrun:iului Lrman trebuie si pro-,'ind de la animale sari i-:dsiri tbiate in unitSfi de prcduct,ie autcrizaic ir ace-rL scop 5i'i;i fie rteclarate hune peniru consum printr-uil e-i.rn.rer-l snritur -iretL-,.in..rr. Acesi examen constd cli* co'iror ., izuar, pelirar c, nlirc:-rirc, sec, !;'i:Larc, anahze rie lal:ci:ailr, iar nentiu ca'tea d,: pl;:c ;i riir.l e--iarnen trichinoscopic (pentru ciepislarea trichineiJ. x4arcl;:ea nil atestd admiterea ei.in consLrm igran:pirer ov-arer, pd-traiir,cilrrotunC6) san confiscarea {giarnpiia ti:iunrihiulard).
lor"

de-. ap.6' se va utiliza hubrdciminlor atrnosferice $i infiltraliilor lucrdrii' in' i*p"t*eabilf, a'decvatd specificuhi curate, cu posibilitdli locuri in iace sortarea peqteiui-ie--va pentru oameni' acldpost un cu cie meulinere a curdfeniei $i .u6or se !a l_ucra cu atenlie a" sorlare, La efectuar"" "" "pliiiiltoi din cauza condifiilor specifice de ,a"Iriiu,'p""]i,, "aie, suf erinde de reumalism' nepot intecia' Persoaneile iu.ti t" ""it" curdtarea gi tdierea vralgii, sciaticd ";;; voi fotosl la spdlare'^a' cazul cind sdrarea in rnecanlcd' sau ir-EiJ-i pe cale manuald se va face operalia qf-tiufd fdrdmitatd' A" :e executd "" u-utiu" nuroai cll loPefi sPeciale' ;arjd de peqte afumat' La afumar"u p"Einf"i,- O"pA fiecarecenu$d' de curdlaie fi vor afumare celulele de ln seclia Ou pr!pi*r" a guinlnei, la manipularea solventilo;: toxici(tetracloruru-'.l".utnon.giacetatuldeamil)'sevalruria ir"rha-iiiii vaporiior toxici'

ma,qcd cle ciaze

pentrtt pleven'irea

zl. Ineh:stria ccnservel::r

3. Pescuitul gi il:eli'rstlializarea

pegteh:i

'De lravele din expl0atarea piscicold, se prer.ede iluminat naprin ferestre laterare ;i hublouri pre:r,dzute cu prasd clin tural, sinld pentru ir-npie'dicarea pdiiunderii insectelor. Esie'obligalorie aerisirea compartimenielor de pe punte rr,e sub punre. Toate incdperile de la borii'l na'ei ce \-(;r si i,,tiiu zirr:ir:, iar apa din santinx se va evacua pernanent. lrJarra r.a avca a,sir.niratd cantitatea necesard cie ap;. pent'_i bbut, cldtii ;i iqiena ccrporald. Alirnentele se vor pisil-a in cambuze cestinate acestui scop, iar cele alterabile, i' cluiapuri frigorifice. t{ivere fi inzestrate cu spdldtoare $i rl*guri cr-r apx ca1cr6 gi rece. vor La lucrdrile rirrde persoralul ni'ncitcr este expus precinital.ii-

cli z(r' i-:epozilele iie lequme-fruc,ie t'cr avea upile ciuDlate nopJ-ii' brel e, perrtrr-l a permite ae'risirea in 'iiiripui cie muncd vor fi amplasate -tJ'fi" Iocr-rri1e in sdtiie .i" ritiifiti", feriXi de curenfi de aer' t'imiriitai"ea aslfei ca mrr'citoii caid"1 va fi ercesii'd ciin i*.ip*tilu i'nc1e iu lucreezd cu apd Pe,.]i,Lr cefli. coil"rbalerea ce inliituraiS cu i]..:iiiilii sper:i*le celii, formarea rece 9i aerr:lui a interior in pdlrunclerii " cu direct uqile evita ""iii"ili" ,*"riil! de fierbeie 9i opirrire se vor erteriorul. La maglna cle sorlat legume-frucle, se vor acorda Pauze duPb obosirea Personaitrltti 30-48 minute de iucru' sirre a se errita rnaqinii sd fie iluminarea ca urmdri va Se sortarea' care face suficient6 9i f drd t'''r bre. curdfare :lanuald 9i alte operalii caie Operafiile de tiiiere Ei 'stin'd pe bdnci sau taburele comode' in permit, 5s \ror Mtrn'cltorii care I'r""".ttt" corespunzdtor' qi aeilsite $-alii"'f,r*i"at"

.'*'alabazineleclesara'rrrurdclinsecliarrrazdregifasoleSevoT uncle zilnlc pe miini cu vaselind neutrd' ce N{aqinile de t6iat ceapd, usturori, arclei precum li cele sala de separate incdperi in itrstalate mScinat condimenteeva"or cu "i exhaustoare pentru capt-area Pi de fabricaiie, previzute -ii munciorganismul afecta ar vicia aerul 9i cuarea noxelor ce
tnrilor.
119

i1B

Irrrtrirrdrile 5i racordurile fierbdtoareior penl.i a se im]reclica deqajSri de aioxid rror fi bine etan*;ate de suif. in cazur cinrl perelii ,interiori ai aparatului de r,on_ centrare sub vid sint din cllpru, 1,,or fi curalafi cu o!et, pentru a nu se forina vapori toxici. prajitoar.ele r.or fi dotate cu hold de absorbfie a abu_ lu,iui. p,revEtzut| la partea inferioaiA i:11 igheabur.i colecloar.e n abr;r.Lrjui 5

Mijloaceledemenlinerea-stdriiigienico-sanitareaprort'Jprin preilerlU'e.de combitere a ddundtorilor' selor sinb miitoace -rruiurrorubile pi mijloaacestord dezvoltdrii de conctilii-di'tt"g"t"o crearea "iu"Lii"ttre, lor radicaid in focar' prin Dintre mijloacele preventive fac parte:la care se clescope_. interzic"r"u-'"""pfiondrii cerealelor rd insecie vii sau sub fortnd de .oud eliminarea- prafuiui'
; ;

tilI i

('ondcns.rl (l'iC. 60).

_- curdfareu p"'rlltai"ii cttpo'lteiii 5i a cie$eurilor qi liusi llrotlttse sLr6ine' a rrrsLurilor cle c"i"olu imecli'rLti il locuritor de aparitie clezinsecfia noaielor, precum 9i a infestdrilor tleptlzitaLe --- verificarea permanentd a protluselor
;

suculi 1on devel,.sate.

Fig.
01.i",

toi'i,lor -cau pe parCorsea, m--rreje de vor fi impleimuite cn bcrclnr.i, iar. aparatele de u.rlplut sticle lcrr fi echipate cu sitteme Ce rolect.:rr.e l
lucr.Lr

Pe.ntt.u a se evita scui.get.;ie de so_ 1r,r!ie sau suc pe echipamenl,Lli munci_

Fe cr,rlonlele usr,titcr"iei cle

eu.dei

as.t h,,t,L tli j * lej ca i letttprl,lrU:,t \il rrLt tlr.,...r(.r, 1.. dc, co-lccrart a abttuiui iqhaob sof ,' 6 s,t p: nlin.t tia incrrl:it.:. "biarn 2J C. ot).sat'ofte a chu:.trlui

I J, - slidl -

Instalalie pcnfru pr:ajirea pJrlrlt boia. sc \ lr illlrL,ni.j,r _ r r,ni.,lt_ iegrrrrclor in ulci ctrrri ; 2 stret (Ie ulei-; !ie l-necal-iictd cr.;t.esounziiloa'e" \ 'r'Jrrr''rL('rr in
:

- ; 4 -_ cLe (rpo

5' Industria rnordritului, panificaliei gi proderseror fSinoase

MSsui"i creose-bite se iau in indusiria morir-itului pentrn combaterea cliurrdtoriror cereale*;r (insec're, acarieni, roziiicareJ, carei, in e'fard rle faptut crl produc pai;ur,e considerabire foncruirii ceriealier, im,purifircd ntas,a pro,duselor de larr..e, excremenie, ciirurrdtori mor{i si creea.zd temperat'ra gi umiciitaiea necesard ae;rr.oltdrii n:icroortlanrsmelor.
120

curdfarea Ei derinsecfiatuturoraml:ralcrjelor(saci)'uLiicrde ajelor cle transPort t"ii""i"si!, aparateior Pi instruntetrLelor naliza; l[amintci lut r'i LoLiior r)i l curdlarea imbrdcdmintei si inc.r c'ln cie Ii'inspot i t u rle -ciLe ori Pdrdsesc dePozitele Suu iniiioat produse infectate'__-_^^-.^^n* r nrrrxrr curtileniei terenuriior clin jurul a -_ pdstrarea permanentfl auto ; moiilor, liniilor de garaj ;i citiior de acces .-, roz6toarelor' a ,. coml;atere cle masirritor perioclice. aplicarea -rrehiculeazd infectarea' care, pri.n ciri:rrlaflJ ioi'itittt seciii' iniegrald - sau pe rfittaplicarea constau in N4iisurile curative "i"ir""iitieie iqie;icil a soa{illor de proCr-r-c{ie i"i er scheinei.r 0"" se illtii i" c"apitolul IIf i'a acestea folosillaj ri a ui-ilajetor, pt"tt:oiuit produse' cu spafiilor a poate addugei oentitl*"u in';ensir lnori' metoclele chimice perrtru ;ieru i rer:e .f to t,utt".r f iernii' in *;-,i eficiente' sub:;lantelc'+"ilrzrttc clezinsecfie sint t"ittil';"j" slarlir:i ior de d''illvoitare^ distr:ugind aauiiatoiii' incllferrent ric pe iia:rl de DDf (co:iaetor;i' lichirlc Se 1':ol {o1osi inseciiciiLe fumi'ganie {acid cianhlrlric s.i11 aer.s.Ii toxici r*"-rrriirti"t* s1''rf Ler' i lc ri 1:rori usr'le' { onrlr'i -tu pru'ricl. cu aurn ,1 Ul'""'i' (lr: zill]'' lio-lr:r''"i sui''ttrnl': tiri;irire i"i rolirio,rl-cior ce r"to clil'l"i"tl" rec': t]eon rir: llrecauXie' t" *litttti anlo n, rt'arf arind) , zelcuIilizortesintperi'cu'1r,r.lseF],pentrrlc,i'c.T'clateopel.clliileile lcii nu.l1t3i de personal sper:ial ;i derai;;;- se \or clezinsr.< \ic 'ri i"totioil, alinct echipaineni c.respunl:irtor" J"iiii,:, i din seciitl cur dliilorie \-Cr irr trrlitiiIiltl cie mordrit rnrrncitorii si vath ?n Llrech; si 1"olpurtir irrllrir iu-rf,';";t'ninte cSlriuroosd sd fie pernnneir-t aved rI ii;r ('i] "s;i;",;i i-restrele incdpi:'rilor de aer ce se fotinchisr', lrcttlrti tlolit*''"t cureafilor pulernici meazir tlr ,rr'<'ilsta seciie'

--

t2t

il;*:,

f""til":i:ttar echipameni "i in lndustria panificaiiei, riat fiinrl cti piinea nu nrai suferd la consumalori alte itira 'ciin ."",ru*iTa,,Iu arare, pe .pii,r"trani li'qd mdsurile creneral. dn ;;i;1f, -rp*.ili." i'treprincieri.re arimentare se vor respecla 6i nrdsurile ; ;;;r;;;,.. Fdi'a clepozitaid 'nu ti'eb*ie s; n,.g1]n ie caraciere senzoriale ;,1',:il:i,?;'n'#J "?"?f;i,ti-- H' u"i' .' ar"i ie prsai;;ii; c' i,rsec roIn spa{iul riestin'a[. crelr.zirdr ii ]rir vor fi men[inuie oui cu ;:ffi:j J:!hl?i,r'l .llll"l;' i'"n'"'pu* niii,"' r-;;;;1!':'",iropui ce
r

airsorbi gazele sau ,au proprieta!9.1 de -J" a -o*.,;J;: l[-'Jputirr" "iro,,use ,subsran{e, spdla piesele cu *" ," \.or rui, petroliere. -cteiergenii' De,pozitele de fdind vor -'O""-OrUr^ru bine aerisite, clepoziiare a sacijor fdcindu_ie fi "urur", uscate, clin lemn. in inciustria mordriturui nu se acorc,rd pe'tru protecfi*-ali',lrenteror, muncitoril0r echipa;;r;'
r

apo'ii diferireror

Deoarece cel3alel,e

.:t* unt"il'ta.t Praf de iSind Ji" Ptur'dzute cu hote cle

"*o

5u

Pra{eiele tle coacere

si idr 'le se \ {)r criri-l; cur;toarclor ';lt;a ii"lut" ulilizare' cuptoarele

"ili*rrii"

a cdidurii de ia

r'ur5'

ln*:iur:tot"tsele

eir,?ii1"'"',i'lltj,,,'",;;1,"?liJ;;:,J i"l;rij,'J,1.i'a;nte rre uri_ '-rtiJdlete \c , ?, :..irol.;,,-e c,rrai,.", s,.ric a tf* ,mpuri lica pi nl_ sa. :, lc i rfecia--J'-'t acirlus nrezcnterjcus
4;i mu_

g.
f

t3; c 1.- n. *,1*i t" * ^ r:::?f 11,,11i 1 lJ.. i l,l , it allr: 'lcul/ti "' l:;;;r;."

Tt: Hit, T: ir:,lT: ;,i,"#.,'i

J,,

r"i#lr*?r;;o;;l*" iic crrrdiare se vor tua in cazrrl cind s*au

ulei
I

dupd

1., ,.tni,ii"*,

alimentar.

;;,,1;;i]"'-'.:..';i't';ol';il;,x':,'" li",,:?i,;,:;;il;_i:l; curdfare si *- sp6iarc, irj ;;,';,-: ""yu-1,, !:, ;; vur

uJ..qe

cu un siral protector

rJe

a operatia de fermeniare se ifa" suilra\reghea termometrul folosii la mdsurarea t*mpe'rai.rrii *aruarurui, r:raierei sau pentruscufunda in trasa .t. un,"lrulrical ori ,purqn crn imfir.ft[d;.
Pinzele cie aconerire a_ semifabricatelor din cuve, de la pana_ coade, perdereie r;ulapuritoi-;;;i;e, se schimbd cet pulin de ctoud ori oe sant;m?ni,-;;il;"?'?i 61). SpElarea .ci fierberea' ;;;J";, 'r* in perrnanentd curate ifiq. .r" fu.* separat de echi_ pamentul sanitar pentru p.oi"otiu-aii*ente,tor. camerere rle fervor dora cu ii.i"i"tr'-penr'r

pasieior iilnoase'" imecLiat h'iaLriieie f olosite ia modelarea iaLera::1"^*eieje indu;;6 scoaterea din-Latini,,t9,]:?l ;.#1ilu.p* peniru crl ii itiz'iie 11i 1s: .Je aiuai' upo' i* '"-or intro$uce ir,,r;*u. Apa se ..'J',#'o t'u cora'ilaiei l;" ;;'*Jl'?iT?"1?ii3;i: Lirii restr-rrilcr de alu-at $i til. ioj alr[ :;ub presiutte' tpc] 'ie I)i.r,-.i-i lnn;uiere, so'tloi tp;ri u'ui lrec elccr' ."ii1c'ie aiuiorui se vd verifica ,turni itr'El ii:cllise' taf!-uri ilr tric. Matrifele curate se pdsireazd rie fdirrd' aluat' 9i --;,,io,ric: ftolectarea .i*OJrr=rifol It{l;;t;; lizi cit cEpsc sau i"'t"ti rirodlse [5inoase, "" t' iace separtr'' reiutroduce urlior 59 itlienice nre.,.6zute cu eticniia"'t'ul""tif"' caracteri'stj'cilor lcr cent in fabricalie, pentru a errita -trtiti"utna,

ji::l*

caiiiatirre.
t

N'r' RE

B ARt RECAPrru

AT Iv

AP LIc AT

ITACT

Ic n

il*t'Jfi:":e
lizeaz,E

eva.uu.*-?:o*idu]ui

Pentru presdrarea suprafelelor de lucru fdind curatd, nu cea provenitd de Ia modelare, se utiia scuturarea sacilor sau mdturare.
122

l. Ce nri.suri' rle igienil se xor lua tn

ria spatiile j,, !uertt rlin inrlrrsl

t*Ptelui ? ctttrt industrializarea lo.ptelui. ob :;erra{i 2. In practica cle 7:rod'uclie Ia -' tttilaje'tar ;i insdalc{iitor. sn io* c'Lriiforea 9i dezinJectarea

t23

veriJicari in perioada d.e practicd, clacd sara de tdiere n .i:c,rorrr_ "t' Izti este dotatd cu mijtoace pentru mentinerea igienei pers:inalului, uneltelor $i a displ?itiuelor. 4- curn se face exiscerarea pentru a preueni infectarea cdrnii t:tt mi_
cr.oorganisme
?

5. Ce ntd.suri d.e igiena rnuncii se nc,l.

tarea piscicold.
?

asigzLra pe.

nauele ti.in

c:17_,1i.,_

6. Ariitali care sint md.surile ee se ieu Iu inclztsl,rializurea iecttt.:r;.r:l.elr ;i trtLctelor pent,u Ttrcuenirea imbornduir,ar prorluse ci.e
ttmed
?

metii*r

7. Enu,lnerali mijloacele pterentit)e

realelor,.

tl.e

u:mbatere a rldtLnittori.!.t:r

t:c_

9. C*,nz se ftice t:.Ieq:f.sre(L.e;eurilor igtienice;i prinderea de paniJicarie gi procruse

tictt'?
la

E. f]e md.suri de igiend a mztncii trebuie sd Jerntentcre a ahtatzLlui ?

se respecte in t:anze-rr:le iie

neiglie.nice

in

it,ttre_
7;rnr:-

{dinoase und.e eJet:ttt*{.i

" In,io(nlifi .tt:hcnt.u rlhn,:tlrxlit:it rlin intreprind.ere.a tIc puni jrt:nlie zLncle sinLe[i in prac!.ied tle ytroduclie, inclicinrl operatiiti ,or.r,
cesitit concligii speciate de igiend.
n,.,

vernrut. ,5i 1 ,so;urilor l;i acielor: de plante peniru perin ,q;i sitri lactori cu poien9* .tirlun' meciiul aroilelr;r penlru t'"iltJt'l'iioi cie muucd prin tial r.dtiimdtor care #"u"f" llimlnati-Jin se r''a c'liia'ciori aceslor dlieriie sisleme d;;;tttii;'"'--nt*"tt't de proteclie de cdtre munminua li pri'n p,-t,tu'"u'ititil'i-""t"1ui cn arluclle liberd de aer' ctzcitL\fi {nr6gti contt;;;tili;i-;9;1 qi incditdminte de. cauciuc' tmbriicdminte ine, nidnugi 9i gorfuri pentru cre salimenie de prin consr-rlnn1 cdlclu.l oasd) precuni qi (lapte' apir ca-rbociazoasd sa1in6' apd terea rezisl.et-rlei oroanismului :rinerald). de f erilrentare sau q"l:" trnNr"area in rzasele sau rezerVoar'ele preqdlitoare specler"aperor zitare se va race aupa 'i''F, r' espectarca asuFra lnrirtinau-to 1tr tnorl deosebit f icat"e 1a capit,olul introducerii a chiar E_i i"t d9""o4 aerisirii, sp6rdrii i,rt"riourn'." 'i""'"i"*t"ri"t, pentru' indepbrtare completd a aerului a fortate priu asfixiere' clicxidului cle cu't''o''' rii evitarea acciclenielor car.acteristice fiecirei ilti-lllele clintre *trrrrif * cle iqield' r:ontiriu are' .iuoir!l-'i"trnentati"'e sinit expuse in
exrr

1. lndustria vinurilor' a bduturilor alcoolice 5i neatrcoolice

B. IGIENA hiU\]CII iN I}iDUST,IIIiLE

FtrIi.N,{]TNT,\,J'IVF

{n accsie irlrusl'rii, clacd nrr se resirecid requrire r.re ir;ier:l referitoare la proclucfie, la perscnatut. produc'iv qr ru' i,ri.*r irea ui.ilajelor $i in special a'r.aselor (c'dzi, rerer.,Lur*, belziite, bnloaie, sticle, elc.) pre.\.dzrlte iir capitolul ifI, pol apare fei._ nlen taiii nedorite care degr6,1lss75 pro,clusele. in industriile fermentati-;e exisiir o serie cle noxe (v. fiu. 2gi care actioneaz,i rrsupra orgatii_rrnriiui r:man clec;i n, se i.rr m;_j..;ur; .le reducere sall anihiiare a efecteior ror. Astfe], praful cle cereare (orz) , de tutun, amidon gi rlextrinb, cel de bento'itd din indus_ iria vinuhii, dioxidul de carbon care se cjec{ajd la operaiiii,: de fermentare, dioxidur de sur,r utirizar ra sreririzarea spafiircii ;i a taselor c1e clepozitare, rintic]iLatea excesir;d a aerului ctin seclia de spdiare-imbuieiiere, \raporii cie alcool sau o.iet care se e'apcrri: la fc'rnrentarea, ciistirarea sa, clepozitarea prociuseror, qazele iritante produse in tinlpui caran.:erizxrli mai!ut*i sa.'a
prepardri(
124

i{ealizareacorrrliliiioriqienicerieciel--c'rzilareinpivni!elecle aerului de 85*-90-0/n 5i o tentvin riecesita o umiaiiate reiaiir,d a iot timpul anului' Pe cit poperat,-rrd intre B-i;:t, t""llu"ta cie recllare ar'rtomati n sibil pivnilele vor'i ;";t;"cu instalaii! iri'"'nilelor se va l_erll]:eralurii 9i ",11ioiia"tii"i.i"rui. _Parri,Jseala cie r;in care ar putea fi ut-t snbia cu ap6' inlaiuiin;-'o'i"t urmd acetice' i5t ? ,r" iut"oitut" a bacieriilorbune -":-., c1e icliend a 'vinului' pivcondilii Fen,tru a se asiclura sau sdp'srnini rloud la i'it J" nirele se vor ur'#'J';*';i;;iJ. de t" tu f ace ciupd or'ele luodatC pe lund. a'a"'"u sulfului sau- lefT tLri unitd{ii' sau r1'e crrr, srib ,npru,,"qh1?n; -iiti'"r"i in acesLe incetarea iucrului' Accesul "ie'cit preieri'nfd simUata'-dupA rzeriprealabild o Fi o dupd locuni nu se permite ""tltli" intoxi'care cu dioxid ficare, pentru u"J'"iit-u""i[-ia""t"I;-;;in
de sulf.

Nuesteinqddr-ritsdseumples'Lrlfitometrelesausdseprepa. inchise' ci numai afard' re solrr[iile ,f. aioxiA de sulf in incdperi Manevrarea buteliiior p:ntru a se evita'p"'i"of"fn de asfixiere' cle srrlf se face cu mdnriqi de cai-t'ciuc' ",r-tfio"i,f 125

/xr
l)t''ar.e'ce dioxiclur. cre cabon este un gaz mai greu ciecit aerut ei se ,asd ra partea d; u" i""ip".iior,";;#;:" !-or l;; avea prevdzute gurile de ventilalie deasupra pardos,eJii, Tot in a'cest scop guriile de canarizare vor fi rdsate aeschise in timpul ferme'tdrii, p,entru ca dioxidul de carbon s6 se erimine prin scurltere sub propria l'ui greutate. In roc,urire und,e are loc fermentarea, se va menfine in permanenfd
Cereale

\4all

IJamei

DroJdie
l,ti

nemul{if icate
d

Pclizarea

Cintbrirea
Mbcinarea PlSmhdirea 9i zahariiicarea

o ]urninare aprinsd, care sd inclice prezenfa sau tipsa dioxiduiui cre carbon. Este interzi'sd intrarea in sara cle fermentare, in caz cd se afld 1a subsor, inainte de 'erificar,ea prezenlei ciioxidurui ae carbon cu ,luminarea aprinsd. Toate rezer'oarere sau vasere in care se depoziteazd spirtuJ" distilatul ciin vin, rachi'rire industriare aibd capace sau vdni, perrtru ca sd sau naturare, trebuie sd fie finutc inchise tot tim_ pul spre a impieclica e'aporarea inciircarea ;;i atmosferei cu \.16_ pori de alcool.
2. Industria berii, spirtului, drojcliei comSlrima[e si aruidonu]ui

Filtrarea
Spdlarea
Fi

erberea
rea

Filtrerea li rlci

Pentru obtinerea unui produ s cie cari iaie ra fabricarea bErii se rior respecta condi{ii igJienico-sanitare, in speciar Ia opera_ lii1e de pidr*dclire, fierber-e, fermentare, fiiir are Ei irnbuteriere, dupd cLrm se inclicd ia schema di'r fi<1ura i)2, r'',,,1e operatiile respectirie sint incadrate in chenar clublu. Apa folos'td in inr.lustria berii pentrrr spdlarea sticlelor, butoaiel,or, r.aselor, fabricalie .:;ir ,,r.-:rtru inslaiafiilor trebuie sd fie cit llai pur5, clin p,.rnct cie i,is5lg1s microbiclarlic. Ea va corl_ tine nraximum 20 gerrneni/rnl gi :l bacjli colj/1. Sterilizarea apei se va face cu clor qazos, ciorarnir:d, hipcclorit cie socli,,;rrin ozonizare sau cu raze ultraviolete. Buroaiere din rlemn se sterilizeazd prin sr;rorir-e slail tratare cu dioxid de sulf qi spdlare cu apd caleld gi rece. Cele meta_ Iice se spald cu apd calcld cil cleterqenti se cldtesc cu ap6 ;i rece' spd"larea si crezinfectarea sticreior se rearizeazd cu a'a caldd gi sorulie aicalind, avind co,ncenrtrati e r-2ln. punctele r1e
126

S"put.rn" irubr'ilui

Ferni.ntared Primari si se,:trnca'd {rrtg.gd ---

#{6@*T

t
5

l
I I

i
i
I

i
I

t
I

I I ?

'{

I t (

Eorhoi de ltretlr

Be

re
ct o

Fig.

(i1l

poten{ial cxescut de contat-niSr:ltt'tna ooeratiiior rei:nologice cu

irt

Bere 14 butoi

Tru!

Bioxii

de

carbon

nare la fabricarea berii'

127

.onrror are siicleror vor fi prerrdzrrte c'surse c1e runrinai, reflectate sau apdrate de strdlucire cr-l un geatn ,mat. Rdcirea mustu_ lr'ri se va face in conditii sterile pentru proteja de ,contaal minare cu microorcTanisme gi a asigura o terinental;e norrrratA. l,a ferrnentafia primard, par"closerile se spard;i se cr,ezinfecteazd cit mai 'des, iar clezrrortarea mucegaiului r.a fi prer.eni,Ld prin Ydruirea peref iilor cu rropsear in care se introduc subsiatlfe antiseptice. ln sdlile ce fermentare se rra urmdri si nu creascd con,centratia de clioxicl cle carbon. nen tru cd clepdsii.ea concenira[iei marinre acirnise (cMA], previizr-rid in iabera 6, poate fi fatald pentru rnuncitori. La fabr-icarera spirtriui, sara ilrojr:r ieriei trebuie i'treiinirri in condi!ii s'eciale de iqien6, fii'cr clezi*rectatd cies gi vdruitd ci: ciorurd de var' Dezinfectarea ccn,crucieror de pidrnadd ir. inLerior se va fa,ce prin aburire. La fabricarea rirojdiei, crrrrele cle cuilurii purd, cle prefermetltare si matnrizare a r1roicliilor vor fi arnplnsale pe un posta_ nrent de cel pufin 0,5 m fatd de plan;eu 5i cei pu{in 1 m fatd 11e perefii sectiei, penlru prevenirea infect6rilor.
3. trndusiyia tutnnului

I,VTREBARIRECAPITT}LATIVESIAPLICATIIPRAC'IICE
1.

Ce ntdsuri, de igiend se aPlicd' tn y:iuwiiele de t;in de Ia intrePrinderea uiei, ;i z-inului unde ait

ejlati in Practicd
ob{irrere

a uinului in unitatea unde efectua{i Practica ,si slobilili Lct care oPeralii se imPun cond.i{ii. d'eosebite tle igiend' ,t. Ce ini,elegeti prin prtritate micro' biologicd a aPei' ? 4. Cutn se steriltzeazd ambalajel"u.tt]izate in industria berii ? 5. Ce rn,ilsuri se iau tnainte de in'
'irarer-

trnt"acmiti schema tehnologicd de

in

uasele de f ermentare'!

8.

Pre,cizafi, d'acd muncitorul'

din fi'

gura 63 este echi'Pat co'rect Pen' tru o interuen$ie in interiorul

u,ntti rezeruor.

7.

Ardrafi regzilile de igi'end indit':idualA ce fiebuie resqectate de

in riu
st"r i

n'wncit'oriL d.tn sec{ia ze{(rrie tlirt

a tutunului'

Fig. 63. lrnaginera Pcrlrtr inhcbar'r.-li 6 (ra;l' l\' -- D)

in

aceastd suhramurd

1:ecta speciale ra Lr,scarea ri ferrnentarea turunurui si 'rds,uri 1a ateiierul ,cle tipografie. Astfel' intrarea in camerere de uscare de fermentare 5i a tutunului se \ra fa'ce numai in prezen.ta unui ai doiiea r'uncitor care va rdmine rinod uqd spre a veni in a-iuior, in caz cre voie, celui care se afjd in interior. 'e_ Personalur care c,leserr.e$te maqiniie de tipdrir din aterierur de tipoqrafie din ind'stria tutu'nrui ri cel din secf ia zefdrie, se va spdra pe rniini ori de ciie ori f'uraeazd sau mdnincd, in scopui evitdrii intoxicdrilor c,u plumb.
128

a indusiriiror ferrnentative se vor

res-

C. trGIENA MUI-ICII iN

]NDUST'I].ItrLE EXTRACTIVE

$iinindustriileextractivefrecventanoxelorinmediuldemuncurn s-a ardlal in ch esie mare. Comt atutea lor se face dupd U si lV B. Resulile senerale de igiend dezvoltate "lpliri"r"-lii capitolul III se \ior resp;ta qi in uritdlile acestei industrii' in rne,nlionlndu-se in plus urmdto'arele
:

1. Industria uleiuriior vegetale

cele indiPrin,cipalele opera{ii proclucdtoare de noxe sint cate in schema din fiqura 64' norelor 'sd nu fie Pe,ntrr.r ca in rnediui de lucru concentra{ia absorbfie a prade mirsuri lua vor ddundtoare orqut ii;oi'i' '" fului, a gazelor, vaporrilor, etc' t2s

Sem;hte de floarea saarelui

'+ ( praf'l

-C"yl
'^'- l+lcdtdutfi) rtl\/
l

er"Yn.n

de in se,clia Ce extraclie qurile cie absorlrfie a instalatiei ben4e se clec{ajd.apcri vor dese^'i ]ocurile uncle (picioare cle 'entiiafie ,iii, pi"""m 9i lo'curile cele mai joase drn secf.ie \-a'poI ii iie nrn""tor, florentine, acllnciirrri in pcclea) , inl-r''rcit in banruncitorilor coborirea benzind sint mai qrei rlecit aerul. cg n6mai face va benzind s;e cu lucreazd ce taluri sau aparate sttpratreclhere' stt b special echipament ;;i I-a sec{ia cle imbLlleliere, rrleiul irnpurificat, Iezuitat in urma qolirii sticlelor nrurciarc, sau cel recttperat cle la sticiele spari;, se va clepozi Ia itrtr-rtn \]as separal" petltrn a fi rafinat'
tobu,-l
I

+l,Prat t
PRA) IRE

I ririiT

r* otsu,Lottaauana
I

iJlei .\rut de pres1re / ^t

.iiiiaT
,iarutra>
-\/
a'---

t!#j,-ic
_ acousr/cqj

-^1: - -i

2.-I"A;il;ia zahdnrlui 5i proeiuselor

,,.}.I.r.r"ii

zaharoase

f iod{l

USCARE
OECOLARARE

t benzind )

rfporl \

-&]!"tid
FILTPARE

--".6;D>
*Ld:f/gr_1_l

r;d*i;',

-Srot

'l

----l.__ usCaar l+<gdlduni-) I L--rJ -:z-

DEZODORIZARE

*o5$!'

l*!\'_r. a,ur\, L--_--r____J

I

RACI RE

aercz trase
I

FOLIZARE
1

in industria zaitAruiui se r:or lua mdsuri deosebite de iqiena [a operaliiie unc]e exisld noxe (umiditate, dioxid cle carbon, dioxid de sulf, ]apte c.le var, substanfe antiseptice). h4rrneitorilor care cleserrresc canalele de sfe'cid trebuie sd li se as'igure in apropierea locului de muncd, camere de addpost penlru ln,cdlzirea $i pentru uiicarea ha.ineior. Cei de la statia cb srrlfitare vor fi dotati cu n.rdEti de qaze corespunzdtoare' Pentrtr ]rro{ejare,a pielii contra arsuri},or li iritaliilor, muncitorii care lucreazd I,a prepararea ]aptelui de var se vor unlte cu uncluente sp'eciale. ' trnainte cle i'trarea muncitoriLor pentru int'erven{ii in clefecator sou saturator, se va cietecta prezenla dioxidului de carbon.

't

Ulei rafinat

Srpl uscat

L_.]__J

lb.a.neurnr
v

_v

- > <cotdurl>
I

Ulei lrnhuteliat i,^ i ---,,-..)r -F\Luluuiu2 pionootNaaE I I_-\ -.- -'

I ritrnanTl
i.i'ti soiiditicat
+

l l.iJ.'sf

^
!

-:,_ i1ig9g;a;

Fig. 6+. Schema operaliilor tehnologice cu degajdri de noxe din indwtria uleiului.
130

Doza,rea substantelor antiseplice in bateria de difuzie se lra protecfia nrun'citolif ace mec,anizat, astfel tn,cil sd se a,siqure I or. DupS aprinclerea cuptorului c]e var, nu este voie sd se r]rai intre in cldclirea cuptorului Si nici sd se urce Ia g'ur'a superioard, fleoa,rece se pot ploduce a'ccidente mortale, datoritd caniiidfii rnari de fum, care se dsqralS imediat dupd aprindere. Muncitorul care execuid operatia cie aprindere trebuie sd p'oarte lnascd li sri tie supraveqheat ciin exterior. Trr Ireq traserrl conductei c]e clioxid de carbon, de 1a cupto* rul de riar, pind la trompele cle qaz'e si apoi pind la satrrratie, trebtric sd fie veri'fi,cat c'lin punct de vecierea atr etarueitdtii. 'l-ransportul s,acilor cu boabe de cacao (60-70 kg) se va efegl.rra rle cdtre doi muncitori, pentru inca'drarea tn norn-rati'u.elc prerrdzute la caipitoh-rl III-D. Vibratonrl pentru boabele cle cac'ao va fi ingrd,dit cu p16ci fonoabsorbante'
131

de cazanele duplioate. sec[ia pudrdrie manuaib, se prevecle ca matrifele , . iln dulapuri sd fie pdstrate fe,rite cie praf qi rnurddrie. Muncitorii care deservesc magina cle mdrunlit rdddcini de ciuin, folosite la fabricar". i.ulu=i"il vor purta rnascra de tifon p,entru protej'area cdilor respiratorii.
La
INTREBARI REcApITUL,A.irIvE gI AzLICATTI \RACTTcE

I-a secfia de drajeuri, zirnic se va curdfa turbina de drajat slrartul de zahdr qi de siropui depus. l1r. :g,tu d,e preparare a cr,emelor, va exis,t,a o instalafie de ventilafie cu aeroterme pentru a ie evita condensarea aburului produs
<k-'

PARTEA A TREIA
COMPORTAMENTULUI PENTRU INF'I,{JEI{TA --nnBrqgnvnnBa carecltaTlr DE MUNCA Sr
PR,EVENIREA ACCIDANTELOR

CaPi tolul V
MODIFICARITE ORGANISS4ULUI

Enumerafi opera[iile tehnologice cu d"egajdri importatute cle noa:e din i,ndustria ulei,urilor Degetale. , obseruafi ce se face cu uleiul t.ezurtat d,in golirea sLicreror n?,urd,are de Ia sec{ia d,e imbuteliere d.in intreprinrlerea unrle ua aftatt
1

IN TIMPUI' MUNCII

in practicd.. Intocmifi schema tehnologicd d.e rhlinere o zenzei groase indictnd pe aceast(t schcmd. operafiile tch,mtlogice unrle acfioneazd. nore
asupra mttncilorilor-

A.

SOLICITARILE ORGANISMULUI

4. Ardtali ce mdsuri cle i.gicna tnuncii sc- iau la [ubricarea produse_ lor zaharoase. 5- Participali efectiu Ia operaliile d,e igienizare ce se clectzterzd in unitatea de producfie unrJe z:d aftaii in practicd.

cu..ajutorul unr:r ln trecut activitatea procliuctivd se clesfdgura din manipuidri doar omuiui iui- *"""u rnagini sirnp'le, ponaei""-*uou -consta special de proin solicit6'rilor' a ; i;;;td;turi. orain-}izic, aportul intelectuai fiind redus' ;;;i1", ;;; ae aceleagi caracIndustria uti*e"iuia era'li ea -dominatd demanual' Efortul lerisLici, operaliile iti"tip"iL clesfdsurindu-se cardio-vascular' cle bazd revenea, sistnmuiui osteo-muscular 9i Ile-

cliferitelor miscdri reqlat cle sistemui-"n"i"or. Execrrtarea incorciare,a musculaturii imp,licau cesare operraliilor''t-ii""i"tri"e, manuaid frEmintarea oferea it sclaeletice. u", "*"*iil;;;t;h*t' in industria de Panifi'catie' cin'ci avem de a face cu In coniclitiile p;;;il;i r.t'iocie'rne' autorn,ate, functiile omusisteme cu. -1.--; *i:ioa""--ie-t nice ."o"-*prni"*, continutul principsiholo,9lic._ nivetr ;it lui se desfdSoard intelecproce-'ele-mint'ale' ,oaI al activitdtii slie,''ii constituie urmdetapetre activitdlii decursut i"ii" ,i ,lrihi;;:- s";it."rs- inrnentoria' clin'direa'

iour" ,' perceplia, observatia, qi introducerii Tn zilele noastre, clatoritd proqresului- t"hni" se pune pe aecentul toate profesiunile automatizdrii la ";;;"p; p-ulin pe ef ortul fizic. $i solicitdrile ef ortul intelectual i mai 'Dacd cie pildd' in trecut''in ramura senzoriale sint mai'a;pl; mirosui 9i gustril' industriei alimenitare erau solicitate iircieosebi
133

x32

I'nE

astSzi, urmdr:irea parametril0r iehnc{crgici prin aparateior de mdsurd, control, sau al clisprziti,.,eio,-intermediur ;j;=*;;rlnirljzare optice gi acusticd, extincr clama soriciidriror 5i peiiirn i,iii: s: a,: ,. Receptorii senzoriali sint 'supugi in permanenld stimuliror 5i se afld in perpet'd sta-re cre funcf-ionare, spre deo,sebire de erel,iorii rnusculari, care funcrioneazd iniermitent. Cu toatir u.1i"ituL". 1r*r_ manentd, ei sint ana-19n! neobosili, ce1 pulin i" _"A-i"f obipnuit de viafii, unde stimurii sint variabiri din'punct ;";;.;" ar con_ tinuitdtii si intensitdiii. Tn morl cleosebit, funcli:, ,'iirrr,* cleti'e un loc 11e prinr ordin in murte tipr.rri cre nr'r.ri:;i , in'- .:peciar in milnca de precizie, de rterifi.ar" 5i nrdsur;j. Tot mai murte coiecti'e cle'ruLrcd criu rrrrrrusLria arinrentari contemporand, se confrunid cu soricit.irri i'tele,cLuare. De exemplu : munca unui orrr la panoul sinoptlic {fic1. 65).
---= Incriboiie ' 'I r''.-.
Perdeptii. Observare

informatii' vio 1t:lare "igurentS in acliure - - colectare.a activd de deci solicitdri cpera|iouald si emoiicnala qilenld, ten.r-'irrne -. la muncii' a complicare sporite. Toale acestea concluc la o mare acti.viLate de ac,est in l.razd !len cle i"t*rr"t"urizarea ei. !f ortul rerrine in primul rind scoarlei cerebrale' Inscoar|acerebrald,careerstefo.rmatdclirrstratuldesubstanuilut lu suprafala emisfereior c.erebrale, se -r'trai td ;;r;;";;-c"nuqie, inalt c1e cot-r'centrare a func{iilor organis|,l"am.* qraclul cel funclia de r''ointd 5i cie desfdsuil;ili"f i;;;ii"--t*tr"iti.ta,(tic{, OO). Irrin iutermediul activitdtii rare a acti'itdtii psinice.
/.

ri

mr,rtir/ft',,

[enlru

l. 'rrir,/'. "trF/-r.^ute.\ 3. [e rlru/,',:t'mbrbicr

t

ot,,r

i'li /0ll

O
-

,!:

Anotizd
LOmAndfl
.l '--.
-

laclt"

ro
oo oOe

rrrr"n #
oori o o
v/:ui

$.Ll

tl 6
Cenlrd aucit'i't

Fig. 66. Localizdri senzitive in scoarla cerebrali'

desf

.le scoar!a cerebra'ld, se realizeazd adaptarea orgaau o nismului la hediu. telulele si fibrele scoartei cerebrale caracieristic6 complexil, organizare o stratificati ii Jiiporiti"
dFuratd

Fig. 6f. Operator la panoul sinoptic.

El trebuie sd recep{irrlzc, sd relind in memorie gi sd lucrcze un trolum foarte mere de inforrna{ii ce-i parvin prin llreriemna;a, apoi s.i ia hotfirfri gi ,oI rien comenzi. Operatorului i" se cefe
134

pentru fiecare clin re'giuni;le sale" introclr-ls Pentru activitdli cu volum mare cle operafiuni' s-a multitudine o acestuia electrbnic' increAinfindu-i-se "ut",rGtor,rl 4e operafiuni, omuf este e'Iiberai c1e o er.entu,ald epuizare, reinarminclu-;i cr'eierul, pentru a a\rea posibilitdfi noi de a-9i manifesta f acultdlile Si f ortele creato'are. Se impune deci constatare'a, cd, proqresul gtiinfific 5i tehnic ii transforurd omului anunite funcfii exercitate in procesul de
produc[ie.

t35

B. OBOSEALA

$I

CAUZELE EI

fizioJogicd a nofiunii, Exis[a oboseala rtztce, care apare sur] formii de clureri in .regiunea muscurard soticitaid ;; ;;rt" qi oiroseara g.enerald,^crr implicalii mai mari 6i la care ne vom referi in con_ tini-rare, folosind termenui de :,,oboseald,,. o stare a organismului, cara,cterizata printr-o a""iiTu-ieprezint; r"aJui" a capacitdfii de lucru' stare care. riispare aupa o perioacid cre or-rihnir. cboseala semnaieazd atingerea, sau chiar ci{pir^d;pa;;;,,;-tiiiii"ro, citdiii de iucru a celJielor ,rur.roir". In I caz, i]j _r loc nu numai o scddere a capacitdlii cle Jucru, ci aceso ;;i ,iiioyal" d.e olsaseald, adicd stare subiectivi' cre nepldcere i" i"giilra cu con_ ' tinuare-a activitd[ii ;;i. o d.orinfd imperioasd de s-nzaiia oboseald, apare cre obicei inarntea'scdclerii capacitdlii "ainia. cle Jucru de gi avanseazd intr-un ritm mai rapid. Dacd omur, depi obosit, se sirdduieqte sd menfind riciicat niv-elul productivitb.iii muncii sare, se efectueeizd un efort snorit al sistemului ne^,os, o cheltuiald de ;;;:. iri';; modificdri in circurafia sinqeiui, "n"rgi"-;;; in respiraile, qi ir. urt* f*nc!ii fiziologice. Este momeniur -cer mai prielnic producerii telor in munci. Cele.mai expresive cazuri, sint acelea eicc:icie'ln care binevoitorii, se angajeazd ra'incd un schimrr,.r"pi'"., neald de m,ncd, fdid a respe,cta cele nrai erementare ri norreguii rre oclihnd, sau intreruperi pe'parcurs.S-a preciza't in cere cre mai sus cd oboseara este lnsclitir intotdeauna de scdderea capocitate de muncd, se defineste Lotaiilatea'posilrifiL;iiioi "apaciialii- on ,r',rn"d.--priJ ornul, pentru a efectua o cantitate maximd Au p"'"nro i(. arc mLn"a. h Sg1rd.er9a. .capacitdfii de muncd, este, in primui rind, efeciul aparifiei inhibitiei, cre in centrii nevogi impricafi in .protecrie, 'poate -a;";* activitate' Aceastd n_oliune, ri intereaii, refrectdm gs.ulrra observa[iilor..fdcute_ de 5i anume cd activitatea i;iten;q sau prerungitd turburd experli lr""1io"urea celureror ner\"oase, -itimuti. EJe iqi reduc excitabiiitatea gi nu--mai rdspund }a Aceste constatdri au condus la concluzia fireascd cd oboseala este- de fapt o funcfie de proteclie a orginir-"r"i.iil;; este asifel avertizat, cd au incepui sd fie atinse rimiteie de soli-citare pe care le poate suporta qi cd este neeesar sd intrerupd munca, pentru ca in organism sa se poat6 desfd$ura procesul de refacere. La desture icciaenie s-a constatat cd gregelile
136

orice activitate, fizicd sau interectuard, desfdqurat. mai murt timp fdrd intrerupere, provoacd obosearrl. Forosirea ciestur de Ircc venti a expresiei ,,obosearutt tu:u. n-ecesard precizarea

comises-audatoratnesocotiriiacesteilimitedesuportabilitate" p,e 'perioadg *u1 lungi' fdrd a Cind eforturile se prelungesp "se'indtaieaxd obosecla cranicd scttt ," urigoru odihna "".uiuta, cumulativ' care se peturi"-""i"J. Este urmarea ului proces pqriodicd 9i rerefacerea cd -"" a faptului trece in timp, ca ;;";" in aceastd satisfdcdtor. efectua pout* i* qulatd prin repause limiteazd nu intensificd se 9i of,ot"uld au senzafiile situatie proqramului ci 7i in timpul' la a se manifesta dupd terrninarea in activitatea psisau chiar ta incepeiel lucrului. Apar tulburSri dificultd [i in conhicd : stare o" apitie, excita5ili Late ernotiv6, poate- r5mine neRcrrlclamenlul atenfiei li i,t gindire' ori trei doud de eforturi DecesiLa ""ttttut"u schimbat, insa aceJagi--ro-.,nca pe su{sile$te il concentrare, *uf *uri. Scdderea capacitdlii cle rezolvarea unei sarcini' ;;;"t sd piarcld m,ai mult timp pentru de initiativd li a spiritului a c1e.-dirla.mism, lipsa Se fac simtite " produc de asese i"ri,ii"i=A:Jnii"-rir"".a. lii."cazui surmenajului insomnii, apetitului, ir"""",'ai;;;i;; ;;p, scaaerea inimii respirafiei'. somnolenfi, Pentru sur9i i*"t"fi, tboseala funclionald a obligatoriu._de prezentincl efort, tegatd menat, oboseala ;-;Ji;

i'l

ameliorariintimpul-noptiilifiindvariabj.lricaintensitatede in situalii conflictuale, sau afeci" o "i ia alta. p"isoutr"i"' aflate mai expuse surmenajului. Apatate de dificultdli"p;ihi;;, sint : sistemul nevors, cardiosint irec'ent i"i"r" i iistemete ;iirrr" acestor

i, gi apartnf diglesiiv. in momen i'-rl constatdrii pen+'ru "ur""f simptome, este ireapdrul r,*teuurd. consultarea rnedicului' adecvat' prescrierea tratamentului Factoriicaredetermindapariliaoboseliiolqanismu.lui,pilt ri uior cleter-minaii-, cu ocazia unei analize a fiecdrii z:r|e cle aclivitate,sevavedeacdeaapare,Caunrezultal"-a]irrsumtjrli nllureloaselorsolicit.iri]acareomulesteSupuszi]nic(fig.ti?1"
C,
PR.EVE}'JIREA OBOSELII

Tinindcontdefaptulcdin.maitoatesitualiilefactoriic]iri necesitatea c'l scfru*u prezentati nu aclioneazd singular' ap-are. lor. Reseliminarea sau fiecare om sd corrtiit rriu la diminuar6a productive, .rint Vnult porrru-uilitarilu .activitdtii "6;;;;i?iitor dacd ne gindim. cd obo\cala t cle veclere' mdrite din acest'p"", randamentului in muncd qi mari po;d,;;; p"^linqa dimirruarua accidentelor' producere a tinifitati -- F.rrir,,de de lucru, prevenirea sulmendmenfinerea 'munci, se -acciaentelor capacitdlii impune ca necesard organicle :ufui-,ii
137

iriltrl

,i,rl('{r orlihnei ri fl.mun,-ii. \e91 lnri:l :Je muncj, aciicd sistemul l(' sticcesluite a pefroade{or- de nrnnc.r 5i ,rouze, e de mare iin,/thr.'': -"etlt! t.gomote

w
ffi
@

/": lr,'c i'au-. \ ti'r

tt

co:rt de.: graduJ ..d.e :eior 5i clistribuirea lor trebuie s6 se {ind capacitdtii recuperdrii necesar o,--oseald impus Ae lnunca, tiinpul pauzr:i' tirnpul in exerclliuiui a pierctrere O. -,r"ca, glradul de ile intenconrli{ionatd pauzei esie qrele, ciurata fizice fn r*uncile sisternul de sii.a.rea efortului, de cregterea frecvenfei pulsului li mecanizatx munca in continuu, fiux cu if_pi*t"i.'i"-*"""1r"

si automatizatd, se recomt.rndd nricrollauze. Efectul fizioloqic

este

-.\--"

\-J

deinlrerupereaaciivitirIilor{rccventegicontinueimpusede a sisternului nervos' Srrocesul tehnologic 9i rle reiaxtrrc acot<larti l;i <;inrtrer-<ticii cle inrrioAceeagi inc,reclctrc [rcbuie r;ue,ltracticatiilaiurniltoteatimputuicletnuttr:6'intrucltaduce un oport iilsentDiiL ln piistrarea ;;i refaccreil ctilliiciLti[ii tltl mullc{' Erercir-ia[oritd sc]rirnitdrii rle amllianfd :it relaxdrii musculare' }iitredegimnasticdspecialelaboratein-func|iedetrdsdturi]efiimbundtbfirea activitdtii
zice aie procesului c1e rnunci urmdresc centtiiornervogiciinscoar|acerebral6.inviorareaginorirra}iz.xreatul.urorproceselorfiziologiceinscopulcresteriicapacitdtii demuncd.DeaceeaeletrebuieshdepdSeascdritmtrimediu.
ol;iFnuit. de muncd
I

Fig. 62. Schema factorilor oboselii.

li sd fie schirnbate in rnod regulat' Llrrrolimportantilareodihnaactivd.Schimbareatipului de aclivitate, dupd incheierea obliga!i ilor de serviciu' asigurd condifii prieinice pentru o odihnd pasivd (sornn)' optimd si creeazd prenizele improspdtdrii f orf etor' Astfel' se poate relua acl.ivitatea profesionalS ln ziua urmitoate cu o bund dispoziiie de lucru.

r1

porjanla in combaterea oboserii. constatat ca nu crurata tofaid a muncii este obositour",-"i s-a caiacterul ei nelnlrerupt. ln ceea ce privegte orgunirii;"odihnei,..trebuie refinut faptul cd crupd intreruperea-aciivitdlii, reface complet, oboseala fiinA doai o capacitatea de muncd se stare temporard. Experimentere arr cro,veait ia-tupurr"r muscurar periodic crepte posibilitdtite funcrionare are oigu"irr""iur, iii- pT;;;;"" tim-astfel pului de muncd se cornpenseazd prin cre'terea randamentului' La aceastd concruzie. r-u u:"nu searna de dina'de mica productivitdtii muncii, numdrut finindu-se ,"fr"t"ii-reirzatria subiectivd a munciLorului. Se va practica deci, un. reqim raXlola-l. tarea pauzeror pentru masd qi"necesiiali de muncd, cu r.especpur_
138

De relinut cd inactirritatea este cea rnai irufin recornandabilS pcn i-rll refacerea capacitdfii de munca, Dirr punct de vedere al organizdrii nuncii, trelluie sd se aibd

'r"iti.-r_u]"jir"u

iir r,'odere urmdtoai:ele pe zi' Fentru conI ) Respectarea timipului de I ore de muncd diIii rlrcle, timp cle muncd redus, conforil plevederilor legale' organismului 1?) I iLarea supraincorddrii anurnitor pirr{i ale pozifia forlatd sens' acest in sal ,rlt' lnor organe. Se va evita accesoriile' utilajele 9i 6 r:,rr pttltti in timpul muncii. Maqinite, figura 68 se in convenabild' manipulare o sii tr('l,ui(' lrermitd cperaex<,rrrlrlili<.ii solicitdrile organismului in cazul executdrii tici ntrurrrrrlr'1i nrecanizate de divizare a aluatului'
: ru

r39

llrl
principalealeoboseliigiaccidentelor.Exemplificdminfigura 6gtipuriledeefortdepuseinopera}ii}edernan.ipulareexecutate manual 9i mecanizat. 4) R.espectarea condifiilor optime de microctrimat industrial' Sl Corelarea iluminatului Ei a culorilor' pentru a asigura o ambianfd pldcutd, care sd stimuleze capacitatea de muncd' 6) Atenuarea 9i eliminare'a zgomotelor 9i trepidaliilor'

ab
b euitarea eror. ,,iiiriintV';tr:*,?::*Yh;r..,. turilor lizice Ia ditsizarea mecanicd.. 3) Mecanizarea gi automatizarea pro,cesului de muncd in sco_ pul
a

poziria tortatd.

7) Evitarea Poluirrii aerului' 8) Economisirea mi;cdrilor' TirrirrclcontclenecesitateaeconomisiriicnergieiSisporirea ralldameutului fiecdrui om in procesul mutrcii, o importanfd deosebitdtrebuieacorclatdprincipiilorecononijejdemiEcdri. stabilite Ia inc,eputul secolului clouf,zeci cle cdtre Frank Gilbreth, aceste principii denumite ergonomice' au fost preluate 5i cornpletate in continuare de rnulfi speciali;ti' contribuind la racare !ionaiizarea muncii, la suprimarea eforturilor suplimentare
mi;;cotrsumd inutil enerqie omeneasca, se consi'derd cd economia oboselii' cdrilor este un factor important in combaterea

inlocuirii muncilor grele qi a ,intensiidfii muncii .-

Principiilefunc]amentajealeeconomisiriirniqcdritorpotfi
a

cauzere

.enunf
f

cit mai

b Fig.69. Manipularea navetelor

;

Principiulnttmdrul2:Migcdriietrebuiesdfiecitmaiu$oare' scurte Pi cit mai rare' Principiul numdrttl 3 : Succesiunea trogicd a migcdrilor' Principiul numd;ul 4 : Loc stabil pentru unelte 5i materiale' Frincipiul numdrul 5 : Utilizarea Eravitafiei' Principiul numdrul 6 : Piesele trebuie sd fie fabricate clte doud sau mai multe' fPrincipiul grupdrii)' Principiul numdrul 7 : Securitatea muncii' Aplicarea acestor principii se efectueazd in toate subramurile industriei alimentare, fiind necesare permanente imbundtd}iri' de Depiasdri minime in spaliu 5i timp fdrd schimbdri bru$te
ciirecfie,migcdriritmice,simultane,simetricepentruambelemiini' muncii ciclice, naturale, folosirea gravitafiei precum 9i securitatea sintobiectivemajoreqipentruspecialigtiiindustrieia]imentare'
141,

ie

Frincipiulnunldtu]1:Migcdrilerniinilorqia]'el.lla|elorsd
slmetrice, simultane

!e

astfel

9i

continui'

a*
t40

manipularea manuald.

rnanipularea mecanicd cu electrostiuuitorul.

l]l $i

strdciuinfele clepuse pentru imbundtd{irea concli{iilor cie rnunc":i sporirea productivitdlii. Astfel, modeiatorul din figura 70 aplicd trei ciink _,, "-J
i'
J

tre principiile pentru

:

conornisirea migcdrilor,
dupd cum urmeazd

e-

tt4 t\

MiEcdrile miinijor qi-bratelor : simetrice,

multane

scurte gi rare; Principiul grupdrii : modelatorul executd modelarea a doud bucdfi de aluat deodatd.

qi continue; -- Migcdri ugoarer

si-

r-t--",\\ ,/ ,. \\ ""r r) /- - \ I \. -_=1d

\*

,/ :

Fig. ?0. Aplicarea principiilor de economisire Pentru introducerea a miqcdrilor ]a moclelarea aluatuiui. piinii in cup,torul Dafpf,

principii are econorniei de rniscdri, a'oaoSiiloJ:tpHt1:'i:"0:if figura 71. a. succesiune,a logicd a migcdrilor : ia bucata d,e aluat de. pe panacod, o ageazd pe lopat6, o introduce in cuplor; convenabile pentru obiectele muncii. panacodul crr - Locuri bucdfile de aluat sint situate in fafa cocdtorului, la clistanld conrrenabild fald de pozilia de alimentare a cuptorului. in f igura 71, b se prezintd agezarea defectuoasd a panacoclului. securitatea muncii, ultimul pri'cipiu ol econom.iei de mi;cdri, trebuie aplicat ia fiecare loc cle n:uncd, astf el incit omul eiiberat de grija posibilitd!ilor de accidentare, sei-9i poatil valorifica toate aptitudinile. cregterea productivltdtii rnuncii nu trebuie sd fie insolitd cle riscuri privind posibilitdlire cre eccicrentare. pe ringd tearner, cu, implicatiile ei negati'e in climatul muncii, scoaterea unui om din sfera productivd, in urma unui accident, reprezintd o pier_ dere econornicd mult mai mare.
i42

' li

t r'

in cuptor : l'ir1. 71. Introducerea piinii 'erqonomice; b :; n, r I tr ea principiilor 1

incoreet143

INT REB

ARI

REC

APITU LAT IV E
solicitd.rire

1. In munca d'esJdguratd. ra un panou sinoptic, care sint

2. Ce este oboseala ? Dar su,rmenajul ? 3. Cnre sint factorii care determ,ind. aparifia oi_toselii ? 4. Indicafi posibilitdfile d.e preuenire a oboselii !
5" Enumera[i principiile economiei,
d.e miscdri !

cele mai mari

MEDIU

Capitolu-J
R.ELATTA

VI
l

0M __ M.{rirNA -_

MEDTIJ

A.

GFNT R

\f ,ITATI

_ Activitatea pro_ductivd. contenporan.i se caracterizeazri priir foiosirea tehnologiilor complexe, concentrarea producfiei in mari unitdfi, grad ridicat de mecanizare gi autornatizare. in acest context, se impune utilizarea ralionald gi eficientd a mijloacelor de producfie. Realizarea ac,estui deziderat necesitd folosirea cunoStintelor din domeniul psiholoqiei, i:ioiogiei, medicinei in corelafle cu qtiintele sociale gi teh'ice, peniru atingerea unei productivitd!i ridicate cu condilia menfiner:ii qi miririi capaciialii de mun-cd. organizarea activitdfii de proclucfie trebuie sd lind seama de'ci de sistemul complex om magind rnecliu, urrnd- sistemului, - pentru a rind adaptarea reciprocd a elementelor crea o ambianfd optimd necesard desfdEurdrii procesului de muncd. In cadrul acestui sistem, factorul central este consiclerat .omu! . care- in orice fel de activitate procluctivd trebuie sd mare-0.$_qQ.--.eficienfa- ulilej:rlui, sd-gi pdstreze la un nivei ridicat capacitatea""" sa ae rnuncd, fdrd a se accidenta sau imbolndvi. Anaiizind complexitatea sisiemului om -- rnagind - mediu, se lnfeiege cd este format dintr-un qnsamblu de componente umane .pi tehng]oqi-ce care a,cfioneazd in condiliile medi.utui ambiant, uncte se gdsesc factori de microclimat, zgomote, trepidafii, ilu_ ming{, pu_lberi si culori. in schema din figlra 7z' sini prezentate relaliile dintre cele trei elemente. corelaiea.celor trei elemenfc ale sistemului pentru atingerea scopulni final, trebuie ia aiba rn
144

sd se ia in vedere compexitatea factorului uman' Este necesar ornului: ale ;;;;iJ"r,ei".i"i^ii-ruea trdsdturilor caracterisrice ada'ptabilitatea' intele,ctuald, senzoriald, capaciatea *"r""iiiil serrslllilitatea abilitatea, asionifaiea, caracterele antropometrice, sale. activitdtii ii-i"11"""ta condifiilor de mediu asupra
B. ADAPTAREA OMULUI LA MUNCA

qi mediu' Fig. 72. Schema relaliilor dintre om' maqind

igi":i:t$:organizarea giiinfificd a muncii' nu poate fica cunoscuI sI caractebine de atil tot lorul o:n]Aces[a trebuie e"ib.l,q+!Ei in care ri,rLr;1"-i"-rr"io"-"i". maeinilor pr-ecuq si'ury poineascd de ia s6 sd trebuie sc cxecutd *orr"u."irr'-Ji#"itti"O, a avea oare'care'.p:ltry a'ciivitdti unei itipt,ir-Li i" desfdgurarea sd care g9-'1P!*1L-q13 crf icicnld, trebui'e sd existe un 'so.gpje-1 aetivf-MuTrTti*nepo!1i1ti"ta ieip corosprrncld soticitdrilor activitdfii LUJ--fa[ii rlo aptitu,di]]it!-';;i"i;; irebuie s-o execute' ggherelza, insugi 9i ale lrrr r.ii ri crr rc S rasfring negativ asupra inclividului tn adaptarea omului la muncd, la i:,',l,,riilor. sale. luta-a"-"i, in
"1
145

rneseria sa, trebuie efectuatd 91!e-nlq,r-gq__.pr_ofesionald, seleclia profesionald si formarea profesionalo, pbnini ;; ;;---;rig;;;''; potr-ivi-t-4-.-fi-ecdrui. .em, in fuqclig d-9 p-mi1r_r**1" sate. 39.L99 Psihologia rnuncii, care are .u ..op crearea unei stdri'';; ;;;;_ libru .intre aptitudinire- omului 9i ceriniere profesiunii pe care o exercitd, pornegte pe de o parte de Ia studi l*qgr.p_I"," pentru a_i determina caracteristicire saie psihofizior;0ia;qi;;-?e artd parte de la sludiul muncji, pentru determinarea solicitdrilor de naturd fizicd sau iilelEctuate. ln oRIENTAREA pRoFESioNALA, se pleacd de ra om penrru a-i.alege profesiunea cea mai potriviti cu'structura ii psihofizioloqicS. Ea constd in forosirea rnetorreror cie cunoagtere a trdsdiuritor. pentru cd in funcfie cie .cestea sd i se indice proi4diliduate-, reslunea ra care se poate adapia mai rr;;.r. Cere mai r,urte ;ni;oi" se bazeazd pe examenul psirroloqic' clc. aptitucrini, care poate lurniza .indicii precise asupra nivelulrri ini"rociuii', -te-iperamentu_ -Jcestea, Iui . qi structurii personalitilIii inc]ivid r-irui. pe rinqi se ma! efectueazd arrcheta sociaiii, oJ;,ser'alia in timlul desfdsuri_ rii probeior, consurtarea concruziilor exameneior meciicare. se analizeazd de asemenea-autobiografia, se poartd ciisculii cu individul cu pdrinfii gi profesorii sdi. Procedindu-se in acest fer, se rearizeazd o cunoagtere totald a .individualitdfii o.p"Jgir a potenletor sate, p;;; a_i ateqe o activitate in care sd aibd cea rlai mare eficienfi pentru exe_ profesionare, precum 9r o reaclie'-aJ--satisfaclie ."_rB-j::":Tlo-l rn munca pe care o desfdsoard. Pentru sEtEcrIA PROFESTONALA, punctur de precare , ir ong-g.lgg:Iele_a exactd a soticitdritql. rqclrlgi *.*Agi. Cbiec_ :llgi" tn'rrl acestei actiuni osle clar: acela rle_a TeparLiin fierar^ per_ soanfi acolo unde este potrivitd, p,tincl i"J;tiirri" sar-ciniie cit mai. bine 9i_ sim{ind in^ a-cet_agi timp satisfaclie p;";;; ceea ce realizeazd. Numai qqnincl de aco.rcl caracteristicile profesiunii eu aptitudinite ornulfilJe poa te, tro ctuce -in -iJp;;' ; ;;^ ria"i=""rri aI ln desture cazuri, tinerii iqi aleg profesiuni ca rezultat f al 9nu_c_gtple&_dc_jnftsede .qg!lg.!re. brept rr*iru, n, sint ni ci mullumifi la iocur de muncilJl-ntci nu-pi pot inaeprini sarcinire profesionale in mod satisfdcdtor. Ei co3j_l_*j-efrle,'suslrageri cle la indeptinirea unor sarcini prorehoi-ale- ;;" ;;;i;s;";i iei pierd timp prelios din viald cu murte incercdri de a se fixa intr-un loc de muncd convenabir. Aceste nesiguranfe qi tatondri, care se materializeazd prln pierdere de timp individual, reprezintd intirzieri la nivelul economiei gi trebuie evitate.
146

esionald.-intocmitd pe baze Stiinliflce' Pentru o seleclie si psihjce ale locului pornind de la cunotl"l"i i"ficitdrilor fizice personaiul ciacd eo?"d-1..1P1i de muncd, trebuie #';; ;;;i;;;; locului de tnunca' iudinile cerute Ae acesta' Precizarea cerinfelor ceea ce inseampoate fi efectuata pi'n psiho.gr.ama.profesionald' teste psihologice personalul nd de fapt a ,,rpr.J"-n"amindrii prin St t"-'lreqte cleterminarea clt in veclerea selectiei pio]"tio"of"' ap.titudini' trdsdturi de temperamai rnultor funcfiuni piif it"' arate cit mai clar eficaciatea persd roent gi personalitJe- "oi" pioiesiulii sau locului de muncd' sonalului fald de .Lrf"i"f" pnoFrsiOX'tre trebuie sd se ia in consiL,a FoRIv{Anni unui om se face in con'*o*"rrt clerafie faptul "rar"iuiea-aptituclinilor "a ru'"" aut, fdrd sd se poatd preciza cum ctitiile existente factori ai viitorului loc cle altor tor evolua ele sluti l'-'itunnla sau social' componenta nuncd. Concliliile';"';;;;;' profesionai L"iipui cle rucru, tipul relaliilor dintre ffi;;; ;:i"ii"pri"rt"rii'r;" altul dezvoitarea aptitudiincllvizi pot influen!a intr-un - fel sau perrectiona unele doprinsau cistisa poate Fl;;;; ;ii;;';;;ili' po;I". .asimila mai repede anumite ;il';i ;-;;i -"r1i'"i"ii"ta' ln unele ocupatii decit in cunoqitinfe, ;i se p;";;;;"tia.mqi bine insu$iri la acela;i individ unele altele. Aceasta, ai""""i"ri cd altele cu adapta poate se el 5i sint rnai t-,inn A"ivoftiie-aecit altele' in r;;;;; i; 'unele direclii Ei rnai sreu de rredere inclivizii cliferd intre ei ciin punct De asemenea, ";;:-i"il-n,li*"nt ele de diferenf Dar' itate' personal 5i -pLtsonalului r; at seiection entat ori ;i d"sdturi tf "i"1'pii',i;, cerinie' de "^ fald mult prea variazd "uru.t"r#ii.""-"f profesiune nu spre o anumitd iat6deci,cdin"'*u""o'activitdxicle.-orientaresiselectie -d*i" mai lesne acliunile .le formare profejudicioasf, se pot
prof

tfll
I

lit

flt
ii

esiuni' I:ormal:ea deprinderilor necesal:e oricdrei prof neorganizat'i' instabitd' cu o activitat" t"ii;; conrlilionatd'

sionald.

incepe
I

Fentrumuncitorulincepdtor,]aoperalii]ecleamestecarer]ln ' se constatd c 5 trehrrie sii fi e 'trebuina incl,,rstria alim enteLiJ- de exemtrlu' sd oincleascd la cit ri atent la orl"" trriiJut""i"-piile' in amestec' Toate etapele de cum introcluce fi:;;;-"'"r**""t parametrilor si stabrlirea funclionare u "tirui"lJ, cle urmdrire a un efort conltient' Trepsfirsitului ameste*'rli, 'i" r"aiizeazd cu siguranla si viteza mdre$te recluc' se 'ce tat insd, mjpcdrilo ir",,titu operatie si dispare efortul depus in fiecare i;""#;fl;'a"r"r"it" activitdal element fiecare A" u ,ii*atl- .o tn"oidare
necesitatea tii. Se formeazd

nd cd deprinderile dobindite au ajuns

tl"iuotip'ii

dinamice de rnuncd'

-"-:-:1 ,"" grad la un anumit

inseamde
117

1[

Pentlrl-- e{e-,c-!uarea oricdrei activitdii, orqa'ismul consumd encrgie. Aceasta rezultE din procesele lriochirn"ice sulerite de alimenieie introduse ln organism in prezenla oxigenului. Astfel, reamintim cd gir-rcidele clin aiimentele ingerate sint transformate de cdtre organere digestive in rnonozah]aride, care tra rindul lor sint preluate_ prin peietele intestinal de cdtre singe pi transportate la ficat. De aici, rin funclie de nevoi, circuitul sang'uin transportd glucoza la celule, unde in prezenfa oxigenului care ajunge in organism prin sistemur respirator pi calcriovascular, are loc metabolismul generator de cdldurd qi energie conform schemei din figura 73. Deci consumul de eneigie poit" fi mdsurat prin consumul de oxigen ;i ritmul cardiac. ln functie ,de efortul depus, crupd consumul de oxigen muncile pot fi impdrfite in: __ munci de intensitate medie, cind consumur cre origen nu depdgeqte posibilitdlile organismului, existind un echilibru stabil * munci de intensitate mare cind existd un fals echil.ib^r; stabil' deoarece nevoia de oxigen depdgegte posibilitdfile organismului. Timpul de executare neintreruptd a acestor tipuri de munci este limitat (aproxirnativ 20 minute) ;
L4&

aulomatizare. Rezultd cd pe mdsura repetdrii, girul reflexelor cdpiltate unificd componentele acfiunii intr-iln lan! de legdturi complexe, organizate sistematic. de gradul de automatizare al deprinderilor cdp6. . Indiferent tate, acestea nu scapd de sub controiur congtienturui. in ci!ut amestecdrii, spre deosebire de lnceputul activitdtii, muncitorul parcurge ugor ordinea de introducere a materiilor prirne auxiliare, pornirea sau oprirea uiilajului, acestea devenincr 6i verigi subordonate altor activitdfi, cum ai fi sarcina de a urmdri evohlfia parametrilor sau de a stabili sfirgitul operafiei. in mod obignuit, deprinderiJe se clersificii in trei grupe : de. prinderi motfice, senzoriale (vizuale, auclitivc, tactilJ) gi intelecluale (mintale). trndiferent de tipul de deprinclere la care ne referim, impiicafii ale sistemului nervos gi formarea stereotipuiui existr' dinamic duce la economie nervoasd, la desfdsurarea activitalii cu un randament sporit. unele activitdfi de tipul celei desfd;urate cle operator la panoul sinoptic, reclarnd practicarea antrenamentului, acesta fiind un exercifiu metocic la care este supus un organ, un aparat sau intregul organism, in scopul perfecfiondrii dep"rinderilor Ei obfinerii unor performanle 'superioare.

- aga de mare incit nu poate dura decit este menea eforturi se intilnesc doar in sportul

munci de intensitate extremd

Ia care

necesarui de oxigen citeva minute' Asectre performant6'

ENERGI E

urcaNtcA

ALI M ENT E

t'aETltBO L

l5M

/;lii,i>, NI \\
OX/GFN

ill

Fig. 73. 'ft'ansfoluarca alimentelor in energie'

Rezuli6 cd graclul de f orlrare a deprinderilor in activitatea profesionald are o influenld pozitivd asupra ritmului respirator 9i cardiac si implicit, asupra consumului energetic' pentru ca organism.ul sd aibd resursele energetice necesare' lrebuie ca omul sd-gi orq{anizeze corespunzdtor alimentatia din punct de veCere can.titativ, calitativ, precum Ei eEalonarea acesteia in cursll ziiei. Potrivit acestor necesitdfi, este limpede cit

cieneinc]icaidesteincepereaactivitdliidimineatdcustomacul go1, iar fumatul Sau Consumul d.e a]cool in aceleagi conditii de. terninii scddei:ea evidentd a capacitdtii de muncd' Dupdpdreri]eunanimealespecialiptilorindomeniulergonomiei, pentru a se aclapta optim con-diliilor de muncd $i pentru

a;pi menfine potenfialul maxim, omul trebuie s6-Si dlstribuie aljmentafia in tot cursul zitei li s-o divizeze in 5 mese' Se recomandd ca mesele de dimineald Fi seard sd acopere fiecare carn tofi facto25 9/o din valoarea caloricd a raliei zilnice si sd contind atimentafiei varietatea in rii nutritivi. Trebuie sd se tind seama

cSuniifactorinutritivisintutiliza|iinspecialpentrueliberare deenergie(glucidele,lipidele)ialtii{proteinelegisaruri.lemi. nerale) ca material de construcfie, iar vitaminele pentru procesele de sintezd 9i energeiice'
149

c. ADAPTAREA

CCNDITiTLOR. DE MU]{CA
U]VIANTE

LA

CERINTET,E

Eliminarea oboselii industriale gi prc,,.enir ea accidentelor in rruncd, constiLuie scopurile pentni Crrt'e SC si_udiaze posibiiiti!i1e de adal;lnrc a. condiiiilor, de l'lrurCrr lci . (,oi iriiclc urircrilc, AsLuri mijioacele cie muncd jroititti in-iri,'ci evlclcut eitrprenta prog{esului tehnic gi cie aceea s-au itnlrtts iLr actiriit,rtler inclustriiilil prer:cupiirile pentm adaptarea nraq;iriii lrL om. i)e ail"fc'1, omul a ltlenifest,rt totdeerula o prebcupare in::iilcl.ivii cle it (rvcc ol;:ecte pe rnXsura posil.rilitafilor sale de fc.losire. ln concepiia gi consi.r:uctia iiiilioalcelor cie muncil, l"rirLi la inceputul secolului al doudzecilea nu se finea seama de iimit.r posibiliLdfiior funcfionale ale diferiielor orgaile 9i aparcle.r1e oiclanisrnr.riui uman. i)ar in aclir-rr:iie d,o nieci:liizare si cuioltiiltizare ale proceseior cle proclucfie de asid;ri, nu se poate ner3iija faplul cii qmul ocupb loqul central iii procesuL ::lunlii;i irirL s;culele 5i intgii:i1e trebuie iiclaplerir: ia coasLitufia sct. FJumai ii-l 'hcest fe1 deprinderile olrrului vCr putea fi corect folcsi.te peliLru spr:rirea proCrrctiriit.itii mulcii. I)e asemenea fiecare loc de rnurcii cu sr-uiele, .tjlar-i,t lele, iililajele sale qi cu materiiie r:ate au iost, si:iL1 ur&tedzii i;i.i fie preiucraie trcbuie ameriajat in fi-uifie t.1c peLi ticulrrritiifile t1or,il.tle ale omului, irentru ce munca sX se poatir desf,jpura cu ininirilrm c1e consum de energie, fdrd pericole gi cu ma,-limum de eficienti. in icieea adaptf,rii ccnditiiior clc muncd 1a cerinfele ulnane, conceptia uneitelor, utilajelcr, sup: af eleloi de lucru, cl::ipo.rltivelor gi intregui ccmplex. ai loci,rlui de muncd, trebuie sd lind seama de principalele dimensiurri i:i.: ot':miLii rr:eci dlr: rrtii. r,rit rnretria onului. Dimensiunile antopometrice ale r:amenilor, varinzd in fnnr:!ie cle zona qeograficd gi de mediul sccial, irsii cu oarecare tr-'lerarite, se pot stabili dim.ensiunile orientative meclii, in care se incadreazd firarea rnajoritate a indivizilor apli de muncri. Pentru orqanizarea locului cle muncd, trei.ruie sd se !ina1 searna in i-rrimul rind cie dimensiunile globale iiga inr;it omului sd i asigure o pgzlti.e. cogrp_-d"I. Se .ire in vedere de asernenc:a ca -suprafetele de lucru-$5 se afle la inSllimea optimd, astfel ca omui sd aibd spaliui necesar in timpul activitdtii. In ceea ce privegte pozifia la iocul c1e muncd, ca principiu general trebuie subliniat c;f ette llrai sinStos sE sc lucreze a5ez.l t. lv{unca in pozifie ortostaticS, are drept urrnare repartizaiea greutd{li col'puiui pe o suprafafd mic6, iar nrentinerea echililrrui50

luinecesitdolncordaremuscu]'arSconstant6,Atrrari!inoboseiii -i" runclie de gradul in care activitatea se desfdgoard cu precizia migcdri"il+i" upl""ur" in faid sau iaterai, i'rleminarea scade, mal:e' mai este cerebral efortui ierlusd iar lcrl '-" "sie prelungitd in aceastd pozifie poate sd conducd la C.ii"itutea strimcXeformafii in sistemil osos iaplatlzarea tiiJpii iulburdri vertebrale), hte coloanei 'iciorr'rlui, deformalii iarea picioarelor, a ale sjsteruului vascular (varice, edeme), funclionarea- defectuoasd la genitale tulburdri .rircloninale, iiti oilfu"e (hemoroizi, hernii iu*..i1. Fozixia ortostaticri ar trebui folositd numai atunci r:ind innodcertnuselloatealtfelpiSeimpunedecitlotarealocurilor " cie m.uncd cu scaune sau statirie" la o i,r-iic{ura 74 se eremp}ificd- activitatea in pozitia aSezat mai cele cd considerS _uqi"i de lnchis recipicnte. specialistii

T\e. 74. Activitatca in pozi{ie aEezat Ia 6 maqinS de inchis recipiente'

importantetrdsdturiconsiructiveSidimensionajealeScaunelor pe vertislnt urmatoarele : indlfimea scaunului sd fie reglabila snecide funcfie in sol, de fa{ri oiii, it tt" 360 ;i a80 miiimetri murcitor' fiecdrui ale incli'i4uale rlmensiunile gi de ii"ui t""""ii
151

41.A

Ldtimea scaunului, sd

milimetri pentru femei.

fie de 3g0 milimetri pentru brirbali qi

optime pentru munca de precizie medie qi efort mic sint acerea care se desfd;oard Ia indlfimea de 50-100 milimetri sub indi152

rdrii operaliilor. Dacd efortul implicd consum cle enerqie muscrlIard in partea superioard a corpurui indrlimea planului de lucrr-r va fi nai joasd. Dacd precizia este dominantd intr-o anumitii operatie, necesit,atea de a lucra cu coate,le sprijinite impune folosirea unui plan de 'lucru mai inart. Dimensiunile cele mai

suprafafa de gezut sd aibd o inclinalie anteroposterioard, care sd-i oblige pe ocupant la folosirea spdtarului. Latura fr"ontald a suprafefei de gezut sd fie upor curbatd in jos. spdiarul trebuie. sd .poatd fi regrat la indrfirnea corespunzdtoare fiecdrui inriivid gi rabatabil cli'spre falti spre spaie" scaunul trebuie prevdzut cu suporfi reglabili pentru picioare iar suprafala de qezut qi spdtarul trebuii tapilaie cu materiat moale, acoperit cu pinzd sau stofir, Nu sint recomandabire pieJe.r sau materialul plastic, pentru cd ;,rcestea sporesc transpiralia, de_ terminind iritafii sau afeciiuni hemoroidale" in orctanizarea locului de munc:ir rrebuie avutd in $i 'ecreresopozifia bra{elor li picioarelor. pentru brafe trebuie gdsite lufii de_ sprijinire (suporii), peutru a eviia crisparea intitnitir uneori la operaliile..de finere prelurrqitd cu mina suspendati. Picioarelor trebuie sd li se asiqure o pozifie normald, reiaxatd. Este necesarii erzitarea poziliiloi defectuoase de lucru din cauza unor spafii redus-e de deqajare a picioarelor, sau a sertarelor amplasate grepit. in scopul corectdrii pozifiei picioarelor, la locurile c1e muncd este indicatd folosirea suporfilrir rnobiii. Tot de naturd orqanizatoricd este gi evil.area pozrifiilcr nrea inclinate sau rdsucite, care sint obositoare, cu influer"ife rrecicrite asupra sistemului osos, rnuscular gi nervos. Cea mai coino'dd pozitie de lucru, care reclenrii Lrn efort de susfinere redus, este cea ln care corpul se afid uqor iricliirat in fa{d. Ea poate asir-Jura o indlfime corespunzdtoaie planului de lucru gi distan{a opiimd de vedere. intrucit pozifia ortostaticd ,este destul cie rdspinclitd in aclivitatea productir".d, trebuie sd se aibd in veclere in prir-nul rincl indlf irnea suiprafetei cle lucru. Importanla acestei rndsuri, dupd curn s-a ardtat, este determinatd de .faptul cd eforLui in aceastd pozifie este mult mai mare. Trebuie sd se cont de asen'enea qi de gradul de precizie, dexteritate sau lind fortd necesar desfdgu-

sd rdspundt ia aces' fimea cotuiui. Pentru ca planuriie de lucru cu indlfimea reqlabild, ie ierintu, dacd nu se poi construi mese persoabin" ca acestea sd aibd indltimea corespunzbto'are putea ef ectua vor se scunzi, "it" rlai o'amenii Fentru netor ina,lte. prin intermediul grdtareior, platformeior, podiumriri""iL.taii lor. Fdclnd referiri la alte categorii de solicitdri in pozifie ortcrtuli"J- li ur,r*" in leqdturd cu oreuteilile, trebuie evitate ridiprecdrile acestora cu spateie rotun,d, situat.ii tn care se .pr.oduc riscul eristind vertebrale, cliscuriior asupra rnari ,i""i iourtu cle disc' i* fisura 75 b' se ;;;;ti-;;;;toia si apariliei trerniei presiunii in cazul pozifiei incoa inegalS evlaentiaza distribuirea -clistribuir-ea in c,azul pozi{iei acesteia a, 75, fiqura tn iar iecte, drept' recoman-dabile ll anume clr spatele

b
,

pi'iiii "ale corpr:lui oll'Ienesc' in acfizice dimensiuniie de ln afard fi cunoscute in scopul adapa iivitatea de proctuct*"';;;eun iu cerin-tele,.lt*1t-:,1] nosibilitatile tdrii condiliilor .f"''*"".i complete' i"ai"]J'tuoi" cu funcfii orqanice pe care le are de rnari clestul limite in "" oepi;e Astfel rorta fiziiJ-i- l*irrui cle confuncfie in cle pozifia 'u - aii""fli r.9i1e.i 5i este forf a la referim ne Dacd "orptttil*o. fi"tattti inclivid' stittr Iia fiziologicd pozifie ortostaticfr in este aceasta a" ii,"ri*""i *u"i-a a omului, constatdrile fdcute pinh
ii'nr.la'; b
pozi[ie incarectiL'
l,'1., l"i in ios, cind ea poate cregte dupd insd orice "" tu tZO{, fa[i cle qreutatea corpului. Cu bralut ridicat, greutatea corpucu er;ald t,,, (,(rrr. tr,.,,i tn:,ii traqd cu o for!5 maximd lrri

Fig.

75.

Forle1e care aclioneazd asupra verteb'reLor

r53

Pe de altd parte, forf a de _ impinqere maximd .este in pozitie ortostaticd cu bralul ridicai. in aceast6 pozifie forIa de iinpinciere, sau apdsare, cregte in propcrlie de 1300/O fald de greutatea corpuiui. Dacd pozitia de Iucru este ortostaiicd cu braful coborit, omui poa,te impinge numai cu o forfd egald cu gtreutatea corpului sdu. $i forfa de apdsare a picirieiielor clepincle cle nozilia 6i de direclia foriei, se constaid cir aceai;ta cregte odatd cu ridicarea garnbei de Ia vertical la oiizonleil, clnd omul std in pozifie gezind cu spateie sprijinit, Jinind cont c1e fapiui cd foloi;ir,:a rrtrellolor gi a riiilajeloi in procesul rnr.rncii inclucle urL corrplex r'le ilrfornratii ;i cornenzi, trebuie sd se aibd i,n vecjere Si capacil.alea senzorial6 rle per* ceplie qi de reaclie a omrriui. Sesizarea informa[iiior li set:t;ialelcr fi:rnizale c]e aparaiele cle mdsurd pi control csle mai lcsnicioasd ill urudLce:-ele siiualii: *- Semnalr;l se deosebeqi.' rir: loncj, es,:e irrlens gi are dimensiune mare, Semnalul optic apare in cenilul cllrpu_lrii rrizual" - Sernna']tr,l audiLiv este ascntit. --

D. RCt.LTi,

tr'...:L-r. plLCrR

tllr Ah4BIANT$ iru MENTi\fFIiE,A c-\f,_{cI-fATlI DE N,{U}{CA

In prccesul muncii, la fiecare loc rie desfdgri.rale a activilxfii, ornul vine ln cr;ntacl cu -mediul aml,riant. Factorii lui erercitfi o influen{d directd acl!l-rra o;rului gi in funclie de natura lor, acestia pot fi de ori-irr fizic rau !':zioloriic. _!n f actorii d,e wnhianla f i'tica se cuprincl in rnod curent a- mi. crdcllmatete, b .- pulberile, c -- ilurninatul, d zqomotele $i
trepida{iile,
muncd.

matice din spafiul restrins-al

e cui,orile. hCicroclimatuL industriat.

[errnic, atit de necesar omului pentru ca acesta s5 dea randanir:uLul maxim ia Iocul de muucei' Fulberile, sau praful induslrial, este un alt cornponent al rnecliuiui de lucru. Fiind o suspensie de particuie soiide, rezLlltate din procesul muncii gi capabile s5 rdmind un anumil tiltip suslenclate in ,atm,osfera locului cle rnuncd, este limpecle cd omui rrine lrr conta,ct cu ac,esiea. Dupd natura pulberilor Ei in special ctrupii climensiunile ior, aCestea prezintd qrade ciiferite ce pericuiozitate penLru prrlalis;p. tn Iulcfie de posibilitd[ile cie patrundere irr arlvcoleie llultponaler s-a cou iatnt cd cele mai peritulotu;e siitI pulLreri]e {ine cu cliarnetrul sr.rb 5 microrni' r-lel rtrai nrult aiecl.aL ler orqanislliul uman e:;te traiectul respiraior. I)ea:;crneni la nivelul mucoaselor, fixarea pulberilorpoaLe prcvoca airarilia Llnor iritatii locale. cri toaie cd unele l:uiberi ciin indur,;i;:la alimentar6 siirt soiubjie ir:ahdr, fdind) nu trebuie Lrecul- cu r,'edeiea faptui cd ocestea i,iehiculeazii cllferite microorEanisme, care pot derreni un pe;',1:l ;'c'al Penlru organism' trtrunaileatul. De rnare importanfi., nrai ales in rnuncile de nrecizle, ilurninarea riea,.'1ec','ati:i {elerili!1rd o irll.luenlii pu.ternicd asupra raiiclanienlului in rnirncd, fiiiind foafte repede loc oboselii si posibililri{ilor cle proclucere a accicienr;elor itl muncd' cele lnal freclrenie nnaaifcsLi.ri ale oiganismului 1a lccurilt: cci.riate, licritildri' ameilul.irrate necorespultzaici: sinl : ir iia1.liie teli Acesie stari siuL insofile de jritabiliiaie crescutir, creql.erba irurrriiruliri rie erorr, rec{ucerea sensibilil6tii la contrasle, inceiinirea percer:iiei, -.cdcierea rarrdameniului l;i firti incioiaiJ niajorarea ri.scului de accic]entare. Fiincl ul.1 cot-nponeut cu influenie ]xari asupra apariiiei neji:siifir:at cie rapidd a o"noselii 9i cu posiIitit5!1 larriti {ie pt'clc-it-icere a accicienLelor, ilr,rminatr-r1 fieciirui loc iie muncS irebuie sd lje in alenlia organizatorilor procese'Ior c'l.e
.P

Este prir,-it sub aspectul stdrii cliatelieruh_ri,

s6lii sau locului

dt:

Anaiiza microclirnatului, are ca scop cunoagterea acfiunii lui complexe a,supra organismului, in veclerea realizdrii unui mediu de muncd in care persoualul muncitor i;i poate men{ine ln mocl optim echilibrul termic (vezi cap. ili). Din acest punct de veclere, proteclia muncii intert'ine prin como,lexul cle mdsuri menit sd elimine existenfa parametrilor nocivi, precum gi pentru inrlepdrtarea cauze,lor care ii no,t qenera. S-a constatat cd r..aparametrilor rnicroclimatului in jurul va,lorilor optime, are .lia[ia -u-n efe. cl stimulant asupra organisnului, creindu-se confortul
154

Dinlre netcesitdxile unui iluminaL corespunzdtor, se slfu1iniaz5 a"oclerea iluminatului r;eneral cir cei local, situarea surselor lult'tir.oase astfel incii sd se errile efecl.ele neilalive ale strdlucirilqr, iar focarul cim'pului vizual sd fie mai luminat, decit cel perifcric Dentru ,a evita efortr.rrile excesive de acomodare a ochiuIrri, <--iirfl se trece 4e la locul rle muncd iluminat suficient qi cu iirlcnr;il.al-ea necesard desfdSurdrii optirre a muncii, ia celelalte locrrli (lc acces iluminate mai putin inten,s, raportul intrc cele rlorr,i r'\lleme trebuie sd fie cel mull zece tra unu. /r;ornofele ii trepidatiile, cor-rstituie conrponente a.le mediuIrri t;rr.r' i;i nrdresc continuu influenia asllpra ornutrui pe mdsura
155

' Io1111611r,.

pdtruraderii eiementelor de rne'canizare ;i automatizare, in ioate sectoarele economiei nationa,le. Nu peste tot se iau mdsuri eficiente de combatere a zgomotelor $i drept urmare se instaleaz.d timpuriu obose'ala. Apa cum s-a ardtat deja, sub acfiunea zgomoteior, sensibiiitatea auditivd scade, merqind pind la disparifie' dacd actiunea se contiitud peste limiiele suportate de organul auzului. Obo-

seala ariclitivd este insolitd li de iulburarea functiondrii sistemului nervos, determinind : amefeli, mi$cdri nesigure, instabilitaLe psihicd, insomnii, contraicfii ale traiectului cliqestir'. scarle foarle mult eapa,citatea de concentrare, precizia qi eficienta unor
rnigcdri.

aceasla esle sucleraid in iecJdturd cu senzalia cle apropiere' este subliniadepdrlare rle cea ,.]. .iioiiiu incirise Si caide, iar re'ci' ta ile culorile deschise Si Peritruaiegel.eac,uiorilorestenece,sarsii'seslur'llezeCafaCSe va avea lerui muucii, ternperatura, -pufine dimensiunile atelierului' iar prea monotonie' cletermin; culori prea in r,.edere cd enervare' multe - -D; rnare unelte. IrI general 1^ este acfo rrrlnaro^ lculoarea maginiior uiiulate

prin contact, determind aproape ace'Ieaqi influenfe asupra sistemului nervos ca gi zgomotele. in plus se percep dureri la pdr-

in

ceea ce priveqte vibrafiile, care se transmit orqani-<muluj

lile corpului venite in

contact cu obiectele ce vibreazd. Cunoscind efe'ctele nedorite ale acestor cloud componente ale mediului de rnuncd, este e\,ident cd trebuie luate in considerafie atunci cind se fac referiri la arnbianta de lucru. Cu acest prilej se cul'ine sd se facd referiri gi la influenla muzicii asupra climatului de lucru. S-a constatat cd influen{eazi f avorabil asupra dispoziliei generale a personalului rnuncilor, creincl |n mod subiectiv conditii prielnice sporirii productirrit6!ii rnun.cii si elimindrii timpilor 11s'productivi. Fentru stim6larea activitdtii omului este cazul sd se re,comande o muzicd ritmatd la inceputul lucrului 9i mai uniformd in rest. Spre sfirqitui programului qi in special in schimbul c1e noapte, s-a constatat cd muzica are roiul de a contracara aparitia oboselii. Se va evita muzica cu texte, care ar putea canaiiza in afara lucrului atentia rprecum gi cea cu un ritm prea intens' care Lrneori incieamnd pe o parie din indir,'izi la mi;cdri nedorite. De aserrenea nu este indicatd transmiterea muzicii, printr-un sinqur difuzor puternic, pentru cd este obositoare pentru qrupurile cie pelsoane din apropiere, dezavantaiindu-i evidenl. - Culorile-.!un-p!!9egle. Un a1t component aI mediului, care influen{eazd conipoftamentul orclani$rnului ril constituie cu}oriXe. S-a constatat cd acestea produc re'ac|ii psi}rice diferite' Asif el culorile care se apropie de rogu dau senzafie de cald, prin asociere cu focul iar cele spre albastru, senzaiia de rece prin asociere cu apa. Nuantete vii $i culoriie calde sint stimulative, iar liniltitoare. Culorile inchise au efect culorile reci qi pastelate descurajant.
156

produsu* ea trel:uie acordati cu culoarea ptateriei prime sau a incdperii' i"i li"il $i armonizatd cu culoarea coI or cu ajutorui culoril or se contureazd dispozitive'}e de utilajel-or' ale -esmotogici, mancld Ei c1e protcclie este important cle pentru factorii O-;--t*-Uiunii neqativ rezultatele sau pozilirr influenta- in rnod ,nu""T-.a pot 'obicei in care este orqacle modul inftuenlali Li ,i"t ;;;;;ti. De de nizatii activitatea iiecarui loc de muncd' Acestea depinzindeste conducdtor-colaborator fr;p"a; cd relafia ;il;"il;. -i,. este -urisu;;;;ambianfei' faVorabi!e de lucru' * ;;.li;id lfegirelaliitecre-rnuncb,ininlreprinderesemultiplicd'pentru are relatii cll cei fiecare sectie.onuiii"i" un cole'cliv 9i acesta inteleaqd cd sd execr'itatltul ca important alte colective, esie EI trepoui"'fi neqliiat jn actir,itatea unitSiii.acordinare ui] rol ce gi inclatoriri, "" i:uie sd reprezinte'n purrturd' cu .clr.epiuri responsaJt.r-i-un respeciitl cuvenit, Dezvollinri competentele 9.ipioni care drept irrit;u1",- tjenunlind la a considera colaboratorii sintrn'anevralifdrdmotivalie,oameniiactiveazdCrusatisfaciia al muncii' fireascii Lrtilitdtii $ ;;;"- o'resirnt in fiecare montenl Ditacestecitevaconsiclerenterezultdrnodr-rllncarefactorii cie ambianld ptiftol"qi;i p"t influenfa comportamenlul omului in procesul muncii.
I N,T

REB ARI REC APITU I' AT IV E

7. Cum
2"

munc(t? consi'd'erafii cd' se poate ailapta otnul la bun ? mai' este De ce i'n pozilia a$ezat, ran'lamentul
$i, de ce
?

3. In cazul, ri'ilicdrii,

grei:utdgilor, care este pozi'$ia corectd

corpului

? 4. Culorile func{ionale influenteazd' con'Lportametutul om'ului personalul'ui aswpr& psihologice ambianlei 5. Caracteri'zati, inflaenta

rnuncitor !

t57

1. N'lEsuri Eenerale de tehnica securlidtrii muncii fermentative

in

industriiio
50
51

2. Industria vinurilor, a bduturilor alcoolice Si nealcoolice 3. Industria berii, spirtului, drojdiei comprimate Ei amiclonului 4. Industria tutunului C. Tehnica secudtbtii muncii in industriile alimentare extractivs 1. Masuri generale de tehnica securitSlii muncii in industriile ali-

54
55

mentare extractive

2. Industria uleiurilor vegetale 3. Industria zahArului $i a produselor zahaloase

PARTE.A

56
6tr

DOUA

CUPRINS
Cap.

IGIENA MUNCII

IN

INDUSTRIA ALIMENTARA

III. Norme

PART]'A INTII
Cap.

TEIINICA SECL]RITATII ]IIUNCII IN INDUSTTiIA ALIMENI'AR.A I. Frobleme generale de tehnici a securit5fii rnuncii in sectoareXe comune inclustriei :rlimentare A. Mdsuri c'le lrrotecfie a muncii spccifice inrlustriei alimentare B. Tehnica secr,rr.itdJii muncii pr.ivind incdrcar.c.er - <lcs<'drcarea, transportul, rnanipularea qi depozitarea materialelor 1. Conditii g;enerale 2. Incdrcarea descdrcarea si transportul manuitl - mecarlic 3. Transportul 4. Instalaiii de ridicat $i transportat 5. Depozitarea materiilor prime. materialelor qi a produsclor finite C. Lucrul cu substanfe corosive, explozive si inflaraabile D. Tchnica securitS{ii muncii privind instala{iile mecanice sulr
i:resiune
ref

generale de igiena rnuncii in lnduslria alimentarb /66 66 A. Generalitdlii B. Norme de igiend a muncii privind unitdlile de proCucfie din o,. 6B industria alimentarb. 68 1. Construcfii in care se desfesoard procese 69 2. Alimentarea cu apd Potabild 7A 3. Indep6rtarea apelor reziduale 72 4. Inclperi de lucru 5. Cldcliri auxiliare 6. Microclimatul, ventilalia si incdlzirea

7. lluminatul

B.
7

C. Norme

Zgomotul

11

t4
15

l7
19
21

gi

ri.clerare sau congelare F. Tehnica securitdtii muncii

sudurd

E. Tehnica securitSlii mnncii Ia instalalii frigorrficc si arar:rte

cle.

in seciorul de intrelinere, G. Tehnica securitalii muncii in laboraloare H. 'khnica securitdlii muncii in atelirele scolaL-c

rr:tr,:ratii

D. Norme de igiend privind personalul cle industrie alimentare 1. Controlul medical. aI persoanelor ce muncd $i controlul medical perioclic 2. Norme de efort fizic 3. Materiale igienico-saniiare 4. Alimentalie speciali.: pentru cretterea 5. Echipamentul s''r,itar de proteclie a 6. Igiena indiviciualE E. Noxe $i imbi"lndliri profesionale
Cap.

$i trepidaiiile de igiend privind

produclia

t;+ oo

o9
YJ

94

(e7

9L'

100

22
2;,;

lV. Igiena locurilor de muncd din subramurile ind{striei alimeruare 1i4

A. Igiena muncii t,' tndustriile prelucrdto'are !. Industria laptelui si a produselor lactate 2. Industria cdrnii 3. Pescuitul $i industrial!zaro:. peStelui 4, Industria conservelor 5. Industria mordritului, panificaliei qi a produselor fdinoase B. Igiena muncii in industriile iermentative 1. Industria vinurilor, bduturilor alcoolice si nealcoolice 2. Indr,rstria berii, spirtului, drojdiei comprimate qi amidonului 3. Industria tutunului C. Igiena muncii in industriile extractive
I 1,1 114 116 118 119

30

Cap.

II. 'fehnica securit5lii muncii in subraryllrri!e inllugtriei

alirnent;rre
JJ i,J JD i6

A, Tehnica securitdJii muncii in industriile prelucrdtoare 1. Industria laptelui pi a produselor lactate

2. Industria chrnii 3. lndustrializaloa Pe;telui 4. Industria conservelor 6. Tndustria panificaliei qi a pastelor fdinoase B. Tehnica securitdfii muncii in industriile fermentative 158

12r
724
723
125

5. Industria mordritului

41

4T

729

159

tr. Industria

2. Industrta

zahdrulul si produselol

uieiurilor

vegetale

t()

zaharease

PARTEA A TREIA
INFTUENTA COMPORTAMENTULUI PENTRU MENTINEREA CAPACITATII DE MUNCA $I PREVENIREA ACCIDENTELOR

Cap.

V Modiiicdrile

organismului

in timpul muncii

i34
tJt
1.r
.

A. Solicitdrite organismului B. Oboseala gi cauzeie ei C. Plevenirca oboselii

Cap VI-

Relatria om'ma$ind-mediu

L44
114 145 150

A. Generalitdlii B. AdaPtarea omului la muncd C. Adaptarea condiliilor clc muncd la corintele umane D. Rolut factorilor cle arnbiantir in menfinerea capaaitdlii de munc5

Hirtie tip I A 61X86/63 g/m2. Apdrut 197B. Plan 12210. Tiparul executat sub comanda 1806 ia Intreprinderea poligraficd Gala!i, b-du1 George Coqbuc, nr. 223,L.
Republica Socialistd RomAnia
160

Coli de tipar 10. B.T. 17.VII.1978. Format 16/61X 86. Tiraj 1 700 ex. brogatc.

ll

ti

I
I
I

Lei

5"30

I
'T'8

EDITLIRA DNDACTICA

BUCURESTI

S! PEDAGOGICA

:i
!

,l

=r {,

.t