REFERAT

Organizații internaționale implicate în securitatea și siguranța

ocupațională:
Organizația internațională a muncii, Biroul internațional al muncii,
Agenția Europeană pentru sănătate și securitate în muncă

Elaborat: Severin Alexandru

Suceava, 2021
 Cuprins:
1. Rolul și importanța organizațiilor internaționale în securitatea și siguranța ocupațională.......3
2. Organizația Internațională a Muncii.........................................................................................5
3. Biroul Internațional al Muncii..................................................................................................7
4. Agenția Europeană pentru securitate și sănătate în muncă......................................................9
Referințe bibliografice.................................................................................................................11
 1. Rolul și importanța organizațiilor internaționale în
securitatea și siguranța ocupațională
Angajații unei companii reprezintă cea mai valoroasă resursă de care dispune o companie. Astfel,
fiecare manager, trebuie să se preocupe de asigurarea condițiilor optime de muncă pentru angajații săi în
vederea creșterii productivității muncii, dar și a asiguării unui nivel cât mai înalt al eficienței economice.
În aceste condiții, managerii sunt puși în situația de a găsi soluții de prevenire a diferitor accidente la
locul de muncă, de reducere a răspândirii anumitor viruși și boli, care ar putea afecta angajații companiei.
În condițiile actuale de pandemiei COVID-19, angajatorii au fost puși în situații drastice de a face
față unei probleme majore, grave care a afectat întreaga activitate a companiei. În situație de criză,
managerii au fost precocupați de identificarea rapidă a soluțiilor de asigurare a securității și siguranței
angajaților săi.
Astfel, potrivit studiilor „condițiile de muncă contribuie la un total de 300 000 de decese anual,
legate de locul de muncă și pierderi economice de circa 4% din produsul intern brut al regiunii europene.
Mai puțin de 10% din populația activă actualmente are acces la servicii de sănătate la locul de muncă în
țările europene”1.
Pe de altă parte, potrivit unui studiu efectuat de către organziația Mondială a Sănătății ce oferă
estimări ale impactului asupra sănătății a celor mai răspândiți factori de risc profesional „condițiile de
muncă nesănătoase contribuie la cel puțin 1,6% din povara bolii în regiunea europeană a OMS”2
Statisticile internaționale demonstrează că cele mai răspândite riscuri profesionale sunt redate
schematic în figura 1.

traumele (40% din

sarcina profesională
a bolii)

factorii ergonomici
zgomotul (22%)
(3%)

particulele în aer factorii cancerigeni

(17%) (18%)

Figura 1. Statistici privind riscurile profesionale

Sursa: elaborat în baza 3
 
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății „aceste riscuri reprezintă o parte deosebit de importantă
a bolilor cronice: 37% din toate cazurile de dureri de spate, 16% din pierderea auzului, 13% din bolile

1
https://osha.europa.eu/ro/themes/good-osh-is-good-for-business
2
https://osha.europa.eu/ro/themes/good-osh-is-good-for-business
3
OMS. Statistici privind rispcurile profesionale.
pulmonare cronice obstructive, 11% astm, 8% traume, 9% cancer pulmonar, 2% leucemie și 8%
depresie”4.
În contextul pandemiei COVID-19, problemele dar și preocupările angajatorilor privind asigurarea
sănătății și securității la locul de muncă s-au intensificat deoarece angajații au devenit vulnerabili la
problemele infectării cu noul coronavirus.
Astfel, potrivit OMS, accentuarea problemelor legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă
reprezintă adevărate provocări pentru angajatori care sunt obligați să asigure condiții decente de muncă
pentru angajații săi. Problemele majore care au fost accentuate de pandemie sunt prezentate în figura 2.

136 de milioane de 1 din 5 lucrători 65% dintre

decesul a peste
până la 20-30% lucrători medicali din domeniul întreprinderile
7000 de lucrători
din cazurile totale și asistenți sociali sănătății au chestionate au
medicali la nivel
de COVID -19 pot prezintă un risc raportat simptome raportat că moralul
global poate fi
fi atribuite serios de a de depresie și lucrătorilor a fost
atribuit infectării
expunerilor la contracta COVID - anxietate în dificil de susținut
cu COVID -19 la
locul muncă; 19 la locul de perioada în timpul lucrului
locul de muncă;
muncă; pandemiei; la distanță.

Figura 2. Problemele majore aduse de pandemia Covid-19 în domeniul sănătății și securității

Sursa: adaptat după5
În baza datelor din figura 2. putem observa că angajații din domeniul sănătății sunt extrem de
vulnerabili la contracararea virusului Covid-19. Astfel, în contextul pandemiei atât lucrătorii medicali, cât
și asistenții sociali au avut de a se confrunta cu probleme majore precum lipsa măștilor de protecție, a
halatelor de unică folosință și a altor echipamente de protecție.
În Republica Moldova situația este și mai gravă, unde potrivit cercetărilor efectuate de
Organizația Mondială a Sănătății „circa 22,3 mii de persoane din economia națională activează în condiții
de muncă ce nu corespund normelor de igiena muncii”6.
Principalele probleme în Republica Moldova legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă
sunt redate schematic în figura 3.

4
https://osha.europa.eu/ro/themes/good-osh-is-good-for-business
5
OMS. Statistici privind rispcurile profesionale.

6
OMS, probleme privind securitatea și sănătatea la locul de muncă în contextul pandemiei.
 1,7 mii muncitori – muncă fizică grea;

0,36 mii – lucrează în încăperi închise

0,17 mii – manipulează utilaje care nu corespund cerințelor de

securitatea muncii

Figura 3. Principalele probleme legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă

Sursa: elaborat în baza 7
În aceast context, observăm că în domeniul securității și sănătății la locul de muncă există
necesitatea de a exista organizații care ar putea reglementa asigurarea condițiilor necesare, prielnice pentru
angajați la locul de muncă.
Astfel, observăm rolul decisiv pe care îl au Organizațiile internaționale în domeniul sănătății și
securității la locul de muncă ca organe decisive de reglementare în domeniul asigurării condițiilor de
muncă pentru angajați și a respectării normelor de igienă și securitate a muncii în contextul prevenirii
bolilor, cazurilor de accidente la locul de muncă și a altor probleme de sănătate.

În acest context, menționăm că la nivel internațional se cunosc 3 organe decisive menite să

reglementeze acest domeniu precum:
1. Organizația Mondială a Muncii;
2. Biroul internațional al muncii;
3. Agenția europeană pentru securitate și sănătate în muncă.
În continuare vom face o analiză detaliată a fiecărei instituții.

2. Organizația Internațională a Muncii

Organizația internațională a muncii este o organizație internațională care are drept scop
„promovarea justiţiei sociale şi a drepturilor recunoscute pe plan internaţional a persoanelor care muncesc.
Misiunea principală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii este aceea de a asigura pacea socială, esenţială
pentru prosperitate”8. Organizația internațională a muncii a fost fondată în anul 1919 în vederea
reglementării condițiilor de după primul război mondial.

Cele mai importante priorități ale Organizației Internaționale a muncii sunt:

- Crearea de locuri d muncă decente, sigure;
- Crearea condițiilor de muncă pentru angajatori în vederea sigurării păcii, prosperității și a
progresului social;
7
Problemele sănătății și securității la locul de muncă în Moldova. Disponibil:
https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_protect/---protrav/---safework/documents/publication/
wcms_208238.pdf
8
Problemele sănătății și securității la locul de muncă în Moldova. Disponibil:
https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_protect/---protrav/---safework/documents/publication/
wcms_208238.pdf
 - Asigurarea condițiilor oprtime de muncă atât pentru femei cât și pentru bărbați.
Obiectivele strategice ale Organizației internaționale a muncii sunt redate schematic în cadrul
figurii 4.

Promovarea și realizarea standardelor și principiilor

drepturilor fundamentale în muncă

Crearea de oportunități mari pentru femei și bărbați în

crearea de locuri de muncă sigure și cu venituri decente

Creșterea acoperirii și protecției sociale pentru toți

Consolidarea tripartismului și dialogului social

Figura 4. Cele 4 obiective strategice ale organizației internaționale a muncii

Sursa: elaborat în baza 9

În activitatea sa de peste 100 de ani, Organizaţia Internaţională a Muncii a elaborat 189 de

convenţii şi 203 de recomandări, care, pe plan intern, este reglementată de legislaţia muncii, respectiv
legislația securităţii sociale.
Principalele convenții ale Organizației Internaționale a muncii sunt redate schematic în Tabelul 1

Principalele convenții ale organizației internaționale a muncii

Convenția Prevederile convenției
Convenția nr. 155 Scopul fiind adoptarea unei politici naționale coerente a siguranței și sănătății
(1981) cu privire la ocupaționale. La baza sunt acțiunile de promovare a SSO care trebuie
siguranța și întreprinse atât la nivel național, cât și la nivel de întreprindere. Tot aici sunt
sănătatea specificate drepturile și responsabilitățile de bază ale angajatorului și
ocupațională și angajatului
Recomandările nr.
164
Drepturile și obligațiile Drepturile și obligațiile angajatului:
angajatorului: –   a fi informați și antrenați în siguranța
- a asigura în limitele posibile, și sănătatea ocupațională;
locuri de muncă, tehnică, –   a se exclude  rezonabil, justificat din
echipament, proces și agenți fără situațiile care prezintă risc pentru viață
riscuri pentru sănătate; și sănătate;
–    a asigura muncitorul cu –   a fi consultat și cooptat în domeniul
echipament de protecție individual SSO;
adecvat, fără implicarea financiară –   a fi instruiți în SSO;
a angajatului; –   a utiliza corect echipamentul de
–    a asigura măsuri de acțiune în protecție individual;
caz de urgență și accidente; –   a raporta situațiile periculoase,
9
http://cncnc.gov.md/aboutilo
 –    a consulta, informa și antrena în accidentele și traumele la locul de
SSO angajații și reprezentații muncă.
acestora.
Convenția 161 din         Conform acesteia, la nivel de întreprindere, serviciile sănătății
(1985) cu privire la ocupaționale asigură funcțiile esențiale de prevenție și sunt responsabile de
serviciile sănătății consultarea angajatorului, angajaților și reprezentanților acestora în scopul
ocupaționale și menținerii unui mediu de muncă sigur și sănătos. În momente de criză, ajută
Recomandările nr. angajatorii și angajații să întreprindă măsuri adecvate la locul de muncă și
171 asigură continuitatea asistenței medicale.
Sursa: elaborat în baza 10
Din datele tabelului, putem observa că Organizația Internațională a muncii joacă un rol decisiv
în asigurarea păcii, securității, sănătății și principiilor de muncă decentă atât pentru femei cât și pentru
bărbați. Ea reglementează împreună cu patronatele și sindicatele condiții optime de muncă care ar asigura
un nivel înalt al corectitudinii și condiții prielnice de muncă pentru toți prin intermediul unui dialog social.

3. Biroul Internațional al Muncii

Biroul internațional al muncii este un organism internațional care se preocupă de secretariatul
Organizației internaționale a muncii care are sediul la Geneva, în Elveţia şi dispune de birouri în peste 40
de state.
Dacă va apărea necesitatea, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va
prezenta conferinţei generale un raport asupra aplicării convenţiilor organizației internaționale a muncii,
adică în țările membre și va examina posibilitățile de revizuire sau modificare a acesteia.
Astfel, Biroul internațional al muncii este secretariatul permanent al Organizației Internaționale a
Muncii. Este punctul central pentru activitățile globale ale Organizației Internaționale a Muncii, pe care le
pregătește sub controlul Corpului de conducere și sub conducerea directorului general. Oficiul are
aproximativ 2.700 de funcționari din peste 150 de națiuni la sediul său din Geneva și în aproximativ 40 de
birouri externe din întreaga lume. Dintre acești oficiali, 900 lucrează în programe și proiecte de cooperare
tehnică11.
Sructura Biroului internațional al muncii constă din:
- centru de cercetare și documentare. Politică (DDG / P)
- Management și reformă (DDG / MR)
- Operațiuni de teren și parteneriate (DDG / FOP)
- Raportarea către directorul general (DGREPORTS)
- Tribunalul administrativ (TRIB)
- Asociațiile
Sturctura organizatorică a Biroului internațional al muncii este una complexă și cuprinde:
1. Trei portofolii: oPolitica (P)
a. Management și Reformă (MR)
b. Operațiuni și parteneriate în câmp (FO)
2. Unități care raportează direct directorului general:
a. Biroul pentru activitățile angajatorilor;
b. Biroul pentru activități ale lucrătorilor;
c. Biroul consilierului juridic;
d. Unitatea de evaluare;
e. Biroul de audit intern și supraveghere;
f. Trezorierul și controlorul financiar;
g. Biroul de etică Birourile din Tokyo și Washington;

10
http://cncnc.gov.md/aboutilo
11
https://www.ilo.org/global/about-the-ilo/who-we-are/international-labour-office/lang--en/index.htm
 h. Biroul directorului general.
Schematic, sturctura organizatorică a Niroului internațional al muncii este redată în figura 5.

Figura 5. Noua structură organizatorică a Biroului internațional al muncii

Sursa: 12

În final, putem menționa că Biroul internațional a muncii este responsabil de implementarea

corectă, onestă și optimă a convențiilor adoptate de câtre Organizația internațională a muncii în vederea
respectării misiunii, obiectivelor strategice și a prevederilor legislative.

4. Agenția Europeană pentru securitate și sănătate în muncă

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) este o agenție
descentralizată a Uniunii Europene cu sarcina de a colecta, analiza și disemina informațiile relevante care
pot servi nevoile persoanelor implicate în securitate și sănătate la locul de muncă. Înființată în 1994 prin

12
https://www.ilo.org/global/about-the-ilo/how-the-ilo-works/ilo-director-general/WCMS_204939/lang--en/
index.htm
Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului din 18 iulie 1994, EU-OSHA are sediul în Bilbao, Spania,
unde are un personal de securitate și sănătate în muncă, comunicare și specialiști administrativi 13.
Dr. Christa Sedlatschek este actualul director al EU-OSHA. Agenția colectează, analizează și
diseminează informații legate de securitatea și sănătatea în muncă pe întreg teritoriul UE și contribuie la
o bază de dovezi pe care factorii de decizie politică o pot folosi pentru a stabili viitoarele politici privind
securitatea și sănătatea în muncă.
EU-OSHA publică lunar un buletin informativ, OSHmail, care se ocupă de subiecte de
securitate și sănătate în muncă și oferă publicații aprofundate, cum ar fi rapoarte detaliate, referitoare la
informații privind securitatea și sănătatea în muncă14.
EU-OSHA lucrează în parteneriat cu o gamă largă de organizații. Direcția Generală Ocuparea
Forței de Muncă, Afaceri Sociale și asigurarea Incluziunii este referința sa de bază la Comisia
Europeană.
La nivel național, EU-OSHA este reprezentată de o rețea de „reprezentanțe” în peste 30 de țări
din Europa15. Punctele focale sunt de obicei organizația principală de siguranță și sănătate a unei anumite
țări. EU-OSHA are reprezentanțe în mai multe state precum cele redate în figura 6.

Figura 6. Țările care dispune de reprezentațele EU-OSHA

Sursa: elaborat în baza16
Fiecare reprezentanță operează o rețea națională pentru a se asigura că informațiile privind
securitatea și sănătatea la locul de muncă pot fi colectate și diseminate în mod eficient.
EU-OSHA subliniază importanța unei abordări tripartite, prin care EU-OSHA funcționează în
parteneriat cu guvernele, angajatorii și reprezentanții lucrătorilor. Această structură tripartită (Consiliul
de conducere) este cheia modului în care EU-OSHA își desfășoară campaniile.
Prin campaniile sale, EU-OSHA lucrează, de asemenea, cu companii și asociații din sectorul
public și privat și cu Enterprise Europe Network (EEN), o rețea de sprijinire a afacerilor care își propune
să ajute întreprinderile mici de pe piața europeană.
EU-OSHA este responsabilă pentru contribuția sa la colectarea și publicarea de studii
privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și monitorizarea, colectarea și analiza informațiilor
statistice privind riscurile de securitate și sănătate în muncă la locurile de muncă din întreaga UE.
În 2005, EU-OSHA a înființat Observatorul European al Riscurilor (ERO) pentru a încerca să
identifice și să prezică astfel de riscuri. Pentru a atinge acest obiectiv, ERO „oferă o imagine de ansamblu
asupra securității și sănătății la locul de muncă în Europa, descrie tendințele și factorii care stau la baza
13
Publications section of the EU-OSHA
14
Publications section of the EU-OSHA
15
EU-OSHA national focal points network web section
16
https://osha.europa.eu/en/about-eu-osha/national-focal-points/focal-points-index
acestora și anticipează schimbările în muncă și impactul probabil al acestora asupra securității și sănătății
în muncă”. ERO identifică domeniile de cercetare pentru prioritizare și indică măsurile adecvate pe care
factorii de decizie politici și de decizie ar trebui să le întreprindă.
În 2009, EU-OSHA a realizat un sondaj la nivelul întregii UE, sondajul întreprinderilor
europene privind riscurile noi și emergente (ESENER). Sondajul a implicat aproximativ 36.000 de
interviuri cu manageri și reprezentanți ai sănătății și siguranței și a vizat să obțină o perspectivă asupra
modului în care companiile europene gestionau problemele de sănătate și siguranță. Sondajul a fost în
special preocupat de „noi” riscuri psihosociale, „cum ar fi stresul legat de muncă, violența și agresiunea”
și a subliniat că aceste riscuri sunt o preocupare în creștere17.
EU-OSHA derulează, de asemenea, un proiect inovator cunoscut sub numele de Foresight,
care își propune să privească dincolo de riscurile actuale de siguranță și sănătate pentru a anticipa
potențialele domenii de preocupare viitoare. Previziunea implică examinarea scenariilor posibile care pot
apărea în urma schimbărilor tehnologice sau sociale mai largi și a efectului pe care aceste schimbări îl pot
avea asupra securității și sănătății în muncă. Proiectul își propune să stimuleze dezbaterile și să clarifice
factorilor de decizie politici și de decizie care sunt implicațiile anumitor cursuri de acțiune. Proiectul
sugerează, de asemenea, cât de posibile riscuri viitoare pot fi evitate. Primul proiect Foresight se referă la
producerea „seturilor de scenarii pentru 2021, care acoperă o gamă de noi tehnologii în locuri de muncă
ecologice și impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra securității și sănătății lucrătorilor”18.
Potrivit statutului său, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă are în
componența sa un Consiliu de Administrație format din 27 de membri, dintre care:
„a) 12 membri reprezintă guvernele statelor membre;
b) șase membri reprezintă organizațiile patronale;
c) șase membri reprezintă organizațiile lucrătorilor;
d) trei membri reprezintă Comisia”19.
Ultimii 25 de ani au fost o perioadă de schimbări semnificative în lumea muncii și schimbări
fără precedent în UE. Viitorul este incert, dar este obligat să aducă noi provocări ca urmare a evoluțiilor
tehnologice, a presiunilor politice și societale și a schimbărilor economice, demografice și ale UE în sine.
Relațiile puternice ale EU-OSHA cu toți partenerii săi precum Comisia Europeană, reprezentanțele sale
naționale, partenerii sociali, partenerii de campanie și părțile interesate vor contribui la răspunderea la
aceste provocări.

Referințe bibliografice
1. Publications section of the EU-OSHA
2. EU-OSHA national focal points network web section
3. https://osha.europa.eu/en/about-eu-osha/national-focal-points/focal-points-index
4. https://www.ilo.org/global/about-the-ilo/how-the-ilo-works/ilo-director-general/WCMS_204939/
lang--en/index.htm
17
EU-OSHA – European Agency for Safety and Health at Work, European Survey of Enterprises on New and
Emerging Risks - Managing safety and health at work, 201
18
"Foresight on new and emerging risks associated with new technologies by 2020", EU-OSHA – European Agency
for Safety and Health at Work, Green jobs and occupational safety and health (2013)
19
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31994R2062&from=EN
5. http://cncnc.gov.md/aboutilo
6. https://www.ilo.org/global/about-the-ilo/who-we-are/international-labour-office/lang--en/index.htm
7. Problemele sănătății și securității la locul de muncă în Moldova. Disponibil:
https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_protect/---protrav/---safework/documents/
publication/wcms_208238.pdf
8. https://osha.europa.eu/ro/themes/good-osh-is-good-for-business
9. OMS, probleme privind securitatea și sănătatea la locul d emuncă în contextul pandemiei.
10. https://osha.europa.eu/ro/themes/good-osh-is-good-for-business
11. EU-OSHA – European Agency for Safety and Health at Work, European Survey of Enterprises on
New and Emerging Risks - Managing safety and health at work, 201
12. "Foresight on new and emerging risks associated with new technologies by 2020", EU-OSHA –
European Agency for Safety and Health at Work, Green jobs and occupational safety and health
(2013)
13. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31994R2062&from=EN