COPERTA REFERAT

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” FACULTATEA DE

DREPT PROGRAMUL DE STUDII DE LICENŢĂ: DREPT

TITLUL REFERATULUI

Student:
Jugariu Francesca Elena, grupa 3

Bucureşti

2023

1
 CUPRINSUL REFERATULUI

Introducere………………………………………………………………………………….3

Capitolul 1 Criza pandemică…………………………………………………………3

1.1. Cauzele Crizei Pandemice …4
1.2. Efectele Crizei Pandemice 5
Capitolul 2 Rolul Economiei pe perioada Crizei Pandemice 6
2.1. Ce a însemnat această criză in domeniul economic(piața muncii) 7
2.1.1. Efectele pandemiei asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor
7
2.2. Furnizarea de echipament medical(solidaritatea de pe piața muncii) 8
2.3.Transportul 9
2.4.Inițiativa pentru investiții în răspunsul pandemiei 9
2.5. Pandemia a impus una dintre cele mai mari creșteri ale investițiilor
tehnologice
Concluzii 12
Bibliografie 13

2
 INTRODUCERE

Pe această temă, voi explora cum criza pandemică a avut un impact asupra economiei și
cum au apărut și câteva efecte pozitive în această situație dificilă. Vom discuta despre inovație,
transformarea digitală, investiții în sănătate și schimbări în comportamentul consumatorilor.

Ne vom concentra pe schimbările majore care au avut loc în viața noastră de zi cu zi,
precum și pe efectele pozitive și negative ale acestei situații. Voi analiza modul în care pandemia
a influențat domeniile de sănătate, educație, tehnologie și multe altele.

Criza pandemică în România a avut un impact semnificativ asupra țării noastre. Guvernul
a implementat măsuri și restricții pentru a controla răspândirea virusului și a proteja sănătatea
populației. Închiderea temporară a multor afaceri și restricțiile de circulație au avut un impact
asupra economiei și vieții noastre de zi cu zi.

În același timp, autoritățile au implementat programe de sprijin financiar pentru afaceri

afectate și pentru lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. Scopul este de a reduce
impactul economic al crizei și de a ajuta oamenii să treacă peste această perioadă dificilă.

CAPITOLUL 1 – CRIZA PANDEMICĂ

1.1. CAUZELE CRIZEI PANDEMICE

Criza pandemică a fost cauzată de răspândirea unui virus nou și foarte contagios
numit SARS-CoV-2. Acest virus a fost identificat pentru prima dată în orașul Wuhan din China
în decembrie 2019. Cauza exactă a originii sale nu este încă pe deplin elucidată, dar se crede că
virusul a fost transmis de la animale la oameni, în special prin intermediul unui focar în piața de
animale din Wuhan. De acolo, virusul s-a răspândit rapid în întreaga lume, generând o pandemie
globală. Factorii precum călătoriile internaționale, aglomerațiile și contactul strâns între oameni

3
au contribuit la răspândirea rapidă a virusului. Este important să înțelegem cauzele acestei crize
pentru a putea lua măsuri adecvate și a preveni situații similare în viitor.

Pandemia de coronavirus reprezintă criza globală de sănătate definitorie pentru timpurile

noastre și una din cele mai mari provocări de după cel de-al doilea război mondial. Criza
pandemică este și una de natură socio-economică. Pandemia debusolează fiecare țară pe care o
afectează, având forța de a genera efecte devastatoare de ordin social, economic și politic, care
vor lăsa cicatrici profunde.

De-a lungul timpului, virusul s-a răspândit în întreaga lume, inclusiv în România. În
martie 2020, guvernul român a declarat stare de urgență și a impus măsuri de izolare și distanțare
socială pentru a controla răspândirea virusului.

Aceste măsuri au inclus închiderea școlilor, a afacerilor neesențiale și restricții de

circulație. Scopul a fost să reducă numărul de infectări și să evite suprasolicitarea sistemului de
sănătate.

De atunci, pandemia a avut un impact semnificativ asupra vieții noastre, aducând cu sine
schimbări majore în modul în care interacționăm, lucrăm și ne petrecem timpul liber. Însă, prin
respectarea măsurilor de siguranță și prin vaccinare, sperăm să depășim această criză și să
revenim la o viață normală cât mai curând posibil.

1.2.EFECTELE CRIZEI PANDEMICE

Efectele crizei pandemice în viața de zi cu zi au fost semnificative și au adus schimbări

majore în rutina noastră. Iată câteva dintre cele mai evidente efecte. În primul rand se remarcă
izolarea și distanțarea social întrucât pandemia a impus restricții și măsuri de distanțare socială,
ceea ce a dus la izolarea și limitarea interacțiunilor sociale. Mulți oameni au fost nevoiți să
lucreze de acasă și să evite întâlnirile față în față. Un alt efect vizibil al alcesteia este schimbarea

4
modului de lucru și învățare, mulți oameni au trecut la munca de la distanță și la învățarea online.
Acest lucru a necesitat adaptare și utilizarea tehnologiei pentru a menține comunicarea și
productivitatea.

Pandemia a adus o creștere a preocupărilor legate de sănătate și igienă. Oamenii au început să fie
mai atenți la spălarea mâinilor, purtarea măștilor și menținerea distanței față de ceilalți.Printre
ltele se remarcă închiderea afacerilor și pierderea locurilor de muncă: Multe afaceri au fost
nevoite să închidă sau să restrângă activitatea, ceea ce a dus la pierderea locurilor de muncă și la
dificultăți financiare pentru mulți oameni.

5
 CAPITOLUL 2 ROLUL ECONOMIEI ÎN PERIOADA CRIZEI
PANDEMICE

2.1. CE A INSEMNAT ACEASTĂ CRIZĂ IN DOMENIUL ECONOMIC?(PIAȚA

MUNCII)
Răspândirea într-un ritm atât de alert a infecțiilor cu noul coronavirus COVID-19 care
și-a pus amprenta asupra întregii omeniri în prima parte a anului 2020 a plasat, practic,
economiile și piețele muncii din întreaga lume într-o stare de urgență. Întreruperea lanțurilor
ofertei globale, scăderea dramatică a activităților comerciale, descurajarea cererii, reducerea
timpului de muncă, blocarea unor sectoare de activitate în economia fiecărei țări au dus la
instaurarea unei recesiuni puternice.

Pornind de la efectele măsurilor pentru limitarea și prevenirea răspândirii COVID-19 asupra

pieței muncii – de natura sistemului de organizare a muncii la nivel micro, măsurilor de ajustare
a

politicilor subsumate gestiunii forței de muncă etc – au fost identificate și estimate efectele pe

termen scurt, mediu și lung din perspectiva continuității și eficienței muncii dar și a inegalităților

și inechităților economice și sociale.

În studiul de față vom prezenta principalele aspecte care au influențat dimensiunea,

structura și funcționarea pieței muncii, vulnerabilitățile și impactul social și societal al contracției

veniturilor gospodăriilor și vom prezenta orientări de măsuri de politici, cu caracter activ,

respectiv

de dezvoltare a motoarelor reocupării, dar prin restructurarea modelului de ocupare. Reziliența

pieței muncii este mai puternică, dar și de durată mai îndelungată, iar rezistența la schimbare, în

special a comportamentelor și eficienței muncii, implică nevoia accentului pe măsuri-factori de

stimulare și nu atât pe ajustări/paleative pasive, cu efecte modest pozitive pe termen scurt și

puternic negative/adverse pe termen mediu și lung.

6
 2.1.1. EFECTELE PANDEMIEI ASUPRA OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ ÎN
RÂNDUL TINERILOR
Din datele furnizate de Eurostat reiese că rata de ocupare a forței de muncă în rândul
tinerilor a avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, tinerii au fost mai puternic afectați de
pandemia de COVID-19 decât persoanele în vârstă. Eurostat a comparat ratele de ocupare a
forței de muncă în rândul tinerilor din al treilea trimestru (iulie, august, septembrie) din anii
2019, 2020 și 2021 pentru a înțelege efectele pandemiei asupra ocupării forței de muncă în
rândul tinerilor (categoria 15-29 de ani).

Făcând o comparație între 2020 și 2019, se constată că toate țările au înregistrat o scădere
a ratei de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. Cele mai mari scăderi au depășit 5 puncte
procentuale în Lituania, Portugalia, Irlanda și Spania. Pe de altă parte, Ungaria, Finlanda, Franța,
Austria și România au înregistrat o scădere mai mică a ratei de ocupare a forței de muncă în
rândul tinerilor, și anume sub 2 puncte procentuale.

În 2021, majoritatea statelor membre ale UE (16 din 27) nu și-au revenit încă pe deplin,
întrucât rata de ocupare a tinerilor era încă sub cea din 2019. Cele mai mari scăderi au fost
înregistrate în Portugalia, Bulgaria, Letonia, Cehia și Polonia (toate, cu cel puțin -3 puncte
procentuale în T3 din 2021, comparativ cu T3 din 2019). În schimb, cele mai mari îmbunătățiri
ale ratelor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, în comparație cu situația anterioară
pandemiei de COVID-19, au fost înregistrate în Irlanda, Franța și Slovenia (toate cu cel puțin +2
puncte procentuale în T3 din 2021 comparativ cu T3 din 2019).

2.2. FURZINAREA DE ECHIPAMENT MEDICAL (SOLIDARITATE PE PIAȚA

MUNCII)
Piața unică este elementul central al Uniunii Europene. În vremuri de criză, este
instrumentul de solidaritate menit să asigure faptul că bunurile esențiale necesare pentru
atenuarea riscurilor în materie de sănătate generate de epidemie pot să ajungă la toți cei care au
nevoie de acestea. Prin asigurarea disponibilității acestor bunuri în întreaga UE, piața unică își
aduce contribuția la protecția sănătății noastre. Restricțiile naționale unilaterale în ceea ce

7
privește libera circulație a bunurilor esențiale pentru sistemele de sănătate creează bariere
semnificative și afectează grav capacitatea statelor membre de a gestiona epidemia de COVID-
19.

Este esențial ca măsurile naționale să urmărească obiectivul principal al protecției

sănătății într-un spirit de solidaritate și cooperare europeană. Unele state membre au adoptat deja
sau pregătesc măsuri naționale care afectează exportul de echipamente individuale de protecție,
cum ar fi ochelarii de protecție, măștile pentru față, mănușile, salopetele și halatele chirurgicale,
precum și medicamentele. Aceste măsuri riscă să împiedice ca aceste bunuri esențiale să ajungă
la cei care au cea mai mare nevoie de ele, în special lucrătorii din domeniul asistenței medicale,
echipele de intervenție pe teren și pacienții din zonele afectate din întreaga Europă. Aceste
măsuri creează efecte în lanț: statele membre iau măsuri pentru a atenua impactul măsurilor luate
de alte state membre.

Într-un interval scurt de timp, restricțiile s-au extins la o gamă tot mai largă de produse,
începând cu echipamentele individuale de protecție și ajungând mai recent la medicamente.
Restricțiile privind exporturile nu țin seama de lanțurile de aprovizionare integrate, creează
blocaje în ceea ce privește producția de bunuri esențiale prin blocarea factorilor de producție în
anumite state membre, perturbă lanțurile logistice și de distribuție, care se bazează pe depozite
centrale, încurajează formarea de stocuri în lanțul de aprovizionare și, în fine, vor reintroduce
frontierele interne într-un moment în care solidaritatea dintre statele membre este necesară mai
mult ca niciodată.

2.3.TRANSPORT
Epidemia de COVID-19 are, de asemenea, un impact major asupra sistemelor noastre de
transport. Lanțurile de aprovizionare europene sunt strâns legate între ele. Aceste legături sunt
menținute prin intermediul unei rețele extinse de servicii de transport de mărfuri. Întreruperile
acestor fluxuri de bunuri conduc la daune economice grave.

8
 Industria aviatică internațională și europeană a fost deja grav afectată de epidemie.
Situația se deteriorează încă pe zi ce trece. Se preconizează că traficul aerian va continua să
scadă în următoarele săptămâni. Pentru a contribui la reducerea impactului epidemiei, Comisia
propune o legislație specifică ce va excepta temporar companiile aeriene de la obligația de
utilizare a sloturilor orare în temeiul legislației UE. Odată intrată în vigoare, această măsură
temporară va permite companiilor aeriene să-și ajusteze capacitatea în funcție de cererea scăzută
cauzată de epidemie.

În ceea ce privește lanțurile de aprovizionare prin mijloace terestre, acestea au fost grav
afectate de introducerea interdicțiilor de intrare la frontierele terestre sau de restricțiile impuse
conducătorilor auto care se îndreaptă către anumite state membre. Acest lucru afectează toate
bunurile, dar în special materialele de aprovizionare esențiale și mărfurile perisabile și, întrucât
marea majoritate a întreprinderilor din acest sector sunt IMM-uri, aceste efecte sunt imediate și
severe.

Indiferent de modul de transport, Comisia colaborează cu statele membre privind

modalitățile de asigurare a continuității economice, garantând fluxul de mărfuri și lanțul de
aprovizionare, asigurând călătoriile esențiale, precum și funcționarea pieței interne și siguranța
transporturilor.

2.4.INIȚIATIVA PENTRU INVESTIȚII ÎN RĂSPUNSUL PANDEMIEI

Prin intermediul Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus propuse astăzi,

Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde EUR în cadrul politicii de coeziune către
epidemia de COVID-19 și punerea pe deplin în aplicare a acestei inițiative în 2020 prin
intermediul unor proceduri excepționale și accelerate.

În acest scop, Comisia propune ca anul acesta să renunțe la obligația sa de a solicita

rambursarea prefinanțărilor neutilizate pentru fondurile structurale și de investiții europene
deținute în prezent de statele membre. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde EUR din
bugetul UE, pe care statele membre vor putea să le utilizeze pentru a suplimenta cu 29 de

9
miliarde EUR finanțarea structurală în întreaga UE. Aceasta va duce la o creștere efectivă a
volumului de investiții în 2020.

În plus, fonduri structurale încă nealocate în valoare de până la 28 de miliarde EUR din
pachetele financiare naționale existente, inclusiv contribuțiile naționale, ar trebui să fie pe deplin
eligibile pentru a combate criza, oferind astfel statelor membre sursele de finanțare necesare.

Comisia va înființa un grup operativ la cel mai înalt nivel pentru a colabora cu statele
membre, pentru a se asigura că se pot lua măsuri pe această bază în termen de câteva săptămâni.

Un element-cheie al propunerii este acela că, începând cu 1 februarie 2020, toate

cheltuielile potențiale pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt eligibile pentru finanțare
din fondurile structurale, astfel încât statele membre să poată cheltui banii cât mai repede posibil
pentru combaterea epidemiei. În plus, Comisia propune, de asemenea, să se ofere posibilitatea de
a transfera fonduri semnificative în cadrul programelor într-un mod simplificat. Aceste măsuri ar
trebui să le permită tuturor statelor membre să restabilească ordinea priorităților și să orienteze
sprijinul în următoarele săptămâni către sectoarele unde este cel mai necesar, în special:

-pentru furnizarea de sprijin pentru sistemul de sănătate, de exemplu prin finanțarea

echipamentelor medicale și a medicamentelor, a instalațiilor de testare și de tratament, prevenirea
bolilor, e-sănătate, furnizarea de echipamente de protecție, dispozitive medicale, adaptarea
mediului de lucru în sectorul asistenței medicale și asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la
asistență medicală;

-pentru furnizarea de lichidități întreprinderilor pentru a face față șocurilor financiare pe termen
scurt legate de criza provocată de coronavirus, care acoperă, de exemplu, capitalul circulant al
IMM-urilor pentru a aborda pierderile cauzate de criză, acordând o atenție deosebită sectoarelor
care sunt deosebit de grav afectate;

10
-pentru sprijinirea temporară a programelor naționale de șomaj parțial care contribuie la
atenuarea impactului șocului, în combinație cu măsuri de perfecționare și recalificare
profesională.

2.5 PANDEMIA A IMPUS UNA DINTRE CELE MAI MARI CREȘTERI ALE
INVESTIȚIILOR TEHNOLOGICE

Companiile au cheltuit echivalentul a aproximativ 15 miliarde de dolari în plus pe

săptămână în domeniul tehnologiei pentru a integra munca la domiciliu în condiții de siguranță
în timpul pandemiei COVID-19, dezvăluie studiul de piață CIO Survey 2020, realizat de
KPMG / Harvey Nash. Aceasta a fost una dintre cele mai mari creșteri ale investițiilor în
tehnologie din istorie - liderii IT din lume cheltuind în trei luni mai mult decât creșterea
bugetului pe un an, pe măsură ce criza mondială a lovit și carantina a fost instituită peste tot în
lume.

Cel mai mare studiu de piață pentru liderii din domeniul tehnologiei din întreaga lume, cu
peste 4.200 de respondenți din organizații aflte în 83 de țări și cu un buget combinat de peste 250
miliarde de dolari în domeniul tehnologiei, a descoperit, de asemenea, că în ciuda acestei uriașe
creșteri a investițiilor, din care costurile cu securitatea și protecția datelor au avut cea mai mare
pondere în timpul pandemiei COVID-19, 4 din 10 lideri în tehnologia informației au raportat că
organizațiile lor au experimentat mai multe atacuri cibernetice decât de obicei. Peste trei sferturi
din aceste atacuri au fost de tip Phishing (83%) și aproape două treimi au fost tip Malware
(62%), sugerând că migrarea masivă la munca de la distanță („telemuncă”) a crescut expunerea
companiei la atacuri cibernetice din cauza angajaților.

În același timp, organizațiile s-au străduit să găsească profesioniști calificați în domeniul

securității cibernetice pentru a sprijini această schimbare către munca la domiciliu și au raportat
că securitatea cibernetică (35%) este acum cea mai „solicitată” competență tehnologică în lumea
întreagă. Este pentru prima dată în mai mult de un deceniu când abilitățile legate de securitatea

11
cibernetică au ajuns în fruntea listei de roluri și abilități tehnologice deficitare în cadrul
companiilor.

CONCLUZIE

Deși riscurile inflaționiste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe,
politica monetară în România se bazează pe țintirea inflației în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata
dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflației, chiar și atunci când aceasta din urmă a fost
peste intervalul țintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creșterii rapide, cu
două cifre, a salariilor. În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra economiei,
inflația a scăzut la începutul anului 2020 și a rămas în intervalul țintă până în primul trimestru al
acestui an. Astfel, Banca Națională a României a păstrat o politică monetară relaxată pentru a
atenua recesiunea prin reducerea ratei dobânzii de referință și lansarea primului său program de
relaxare cantitativă

BIBLIOGRAFIE

-https://www.dw.com/ro/criza-corona-credinte-cauze-consecinte/a-52860112
-https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20220303STO24641/munca-la-
distanta-si-sanatatea-mentala-in-timpul-covid-19

- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0112&from=IT

-https://kpmg.com/ro/ro/home/presa/comunicate-presa/2020/11/pandemia-covid19-crestere-
investitii-tehnologie-kpmg.html

- https://www.mae.ro/node/55115

- https://www.allianz-trade.com/ro_RO/stiri-si-analize/ultimele-stiri/criza-covid-19-a-influentat-
semnificativ-economia-romaniei-in-2020.html

12
Legislaţie
• Constitutia Romaniei– cu modificarile si completarile aduse prin legea de revizuire din
2003

• Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din
23.12.2003, cu modificările şi completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112 din
06.02.2004, cu modificările şi completările ulterioare
• Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 (republicată) privind Codul de procedură fiscală,
publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 31.07.2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
• Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Codului de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din
20.07.2004, cu modificările şi completările ulterioare. Alte surse
• http://anaf.mfinante.ro/wps/portal (Ministerul Finanţelor Publice)
• http://www.ier.ro (Institutul European din România)
• http://www.infoeuropa.ro

13