TEMA NR I.

Cum a schimbat pandemia de coronavirus piața muncii?

Studiu de caz IMM urile din Uniunea Europeană.
Student: Arsenie Elena
Profesor: Todericiu Ramona

A. Cum a schimbat pandemia de coronavirus piața muncii?

Pandemia de coronavirus a avut un impact semnificativ asupra pieței muncii la
nivel global. Covid-19 a avut un impact profund asupra pieței muncii și a determinat
pierderea locurilor de muncă și șomajul în masă: multe afaceri, în special cele din
sectoarele afectate direct de restricțiile impuse, cum ar fi turismul, ospitalitatea și
evenimentele, au fost nevoite să închidă temporar sau permanent; aceasta a condus la
pierderea locurilor de muncă și la creșterea șomajului în masă. Conform Organizației
Internaționale a Muncii, peste 255 de milioane de locuri de muncă au fost pierdute în
întreaga lume în 2020. În România, spre exemplu, un milion de români și-au pierdut
locul de muncă, numărul fiind mai mare dacă includem românii întorși din diaspora (
sursa: Un milion de români și-au pierdut locurile de muncă. Încă un milion s-au întors
acasă și nu au de lucru | Digi24 ).
Un alt impact pe care l-a avut pandemia în piața muncii este schimbarea cererii
de forță de muncă: pandemia a generat modificări semnificative în cererea de forță de
muncă în diferite sectoare. De exemplu, industria sănătății și asistenței medicale a avut
nevoie de personal suplimentar pentru a face față numărului crescut de pacienți.
Sectorul public de sănătate din România a fost nevoit să facă angajări masive în
perioada aceea, s-a făcut acest compromis și au fost angajați rezidenți sau medici care
intraseră la pensie. Vestea bună este că aceste posturi au rămas și după încheierea
perioadei determinate. ( sursa: Personalul angajat pe perioada pandemiei poate rămâne
în sistemul medical - Ordinea Zilei )
Munca de la distanță și tehnologia: Pandemia a determinat o tranziție rapidă
către munca de la distanță, deoarece guvernele și companiile au încurajat angajații să
lucreze de acasă pentru a limita răspândirea virusului. Aceasta a evidențiat importanța
tehnologiei și a infrastructurii digitale. Mulți angajați și-au dezvoltat abilitățile
tehnologice pentru a lucra eficient în mediul online și pentru a menține legătura cu
colegii și clienții prin instrumente de comunicare și colaborare online. ( sursa: Munca
„remote” după pandemie. 55% dintre angajaţii industriei serviciilor de business vor
lucra la birou între 8-12 zile pe lună (mediafax.ro) )
 Reevaluarea priorităților și schimbarea carierelor: Pandemia a generat o
reflecție profundă asupra valorii muncii și a echilibrului între viața personală și cea
profesională. Mulți angajați și-au reevaluat prioritățile și au început să acorde o atenție
mai mare siguranței locului de muncă, flexibilității, rezilienței și sustenabilității în
carieră. Unii angajați au optat să-și schimbe carierele și să se îndrepte către industrii
care sunt mai rezistente la pandemie sau care oferă oportunități de creștere în medii
digitale. ( sursa: Prioritatile si nevoile angajatilor in 2022 - Colorful.hr )

Digitalizarea accelerează cererea de abilități digitale: Pandemia a accelerat

adoptarea tehnologiei digitale într-un ritm fără precedent. Companiile au trecut la
comerțul online, comunicarea digitală și colaborarea virtuală. Acest lucru a generat o
cerere crescută pentru abilități digitale, cum ar fi programarea, analiza datelor,
marketingul online și securitatea cibernetică. Angajații cu competențe digitale
relevante au avut mai multe oportunități de angajare și o mai mare securitate a
locurilor de muncă. ( sursa: STUDIU: 60% dintre angajații din sectorul public
consideră că pandemia a contribuit la digitalizarea instituției la care lucrează -
Regista.ro | Aplicație completă de registratură și managementul documentelor )

B. Studiu de caz IMM urile din Uniunea Europeană.

Companiile mici și mijlocii sunt esențiale în economiile continentului: în
Europa sunt 24 milioane de companii mici și mijlocii, pentru care lucrează 95
milioane de oameni; de asemenea, acestea generează 85% din totalul locurilor
de muncă nou create în fiecare an.
Vodafone Group și-a propus să realizeze un studiu pentru a afla cum a
afectat pandemia IMM urile din EU. Au participat 1200 de companii mici și
mijlocii din mai multe state europene (Marea Britanie, Spania, Germania,
Italia).
 Principalele concluzii ale studiului:
− 57% dintre companiile mici și medii din toate sectoarele au înregistrat
anulări ale comenzilor sau contractelor din cauza pandemiei.
− 35% dintre IMM-uri spun că pandemia a avut un impact semnificativ
asupra cererii și veniturilor.
− Companiile mici și medii care s-au digitalizat au avut cele mai mari șanse
de a identifica noi oportunități de business în timpul pandemiei.
− Afacerile cu cel mai mare nivel de digitalizare și-au asigurat oportunități
cu o rată de cel puțin două ori mai mare comparativ cu afacerile cel mai
puțin digitalizate.
− 73% dintre IMM-urile europene au declarat că au întâmpinat dificultăți cu
implementarea noilor tehnologii, integrarea cu tehnologiile existente și cu
procesele de business, migrarea de la vechile sisteme și retragerea
vechilor tehnologii;
− 51% au avut dificultăți să identifice tehnologiile potrivite sau furnizorul
potrivit;
− 38% au avut nevoie de sprijin prin cursuri de instruire;
− 29% au indicat costul investițiilor în digitalizare ca fiind o barieră atunci
când au luat în calcul aceste transformări.
( Sursa studiu: sme-digitalisation.pdf (vodafone.com) )
 Părerea mea este că pandemia de coronavirus a avut un impact
semnificativ asupra IMM-urilor din Uniunea Europeană (UE). IMM-urile au
fost în mod special afectate din cauza vulnerabilităților lor, în special în ceea ce
privește resursele financiare și accesul la piețe.
În primul rând, multe IMM-uri au fost nevoite să închidă sau să-și reducă
activitatea în timpul pandemiei din cauza restricțiilor impuse pentru a controla
răspândirea virusului. Aceasta a dus la pierderea veniturilor și a creat dificultăți
financiare semnificative. S-au înregistrat falimente și multe afaceri mici și
mijlocii au fost nevoite să își întrerupă activitatea.
În al doilea rând, IMM-urile au avut dificultăți în a obține sprijin financiar
și acces la credite pe timpul pandemiei. Deși au fost introduse programe de
sprijin guvernamentale și fonduri europene destinate IMM-urilor, procesul de
accesare și implementare a acestor resurse a fost adesea dificil și lent. În plus,
multe IMM-uri au fost excluse din programele de sprijin din cauza unor criterii
restrictive sau a lipsei de informare.
În al treilea rând, pandemia a afectat cererea și piața pentru produsele și
serviciile IMM-urilor. În timpul lockdown-urilor și al restricțiilor de călătorie,
mulți clienți au redus cheltuielile și au evitat achizițiile neesențiale. Acest lucru
a dus la o scădere a vânzărilor și a profitabilității IMM-urilor, în special în
sectoarele care au fost direct afectate, cum ar fi turismul, ospitalitatea și
comerțul cu amănuntul tradițional.
Cu toate acestea, este important să subliniem și reziliența și
adaptabilitatea IMM-urilor în fața pandemiei. Mulți antreprenori și-au reorientat
afacerile, au adoptat tehnologii digitale și au căutat noi oportunități de piață. De
asemenea, eforturile guvernelor și ale UE de a sprijini IMM-urile prin programe
de finanțare, subvenții și asistență tehnică au fost cruciale pentru supraviețuirea
și redresarea acestora.
În concluzie, pandemia de coronavirus a afectat grav IMM-urile din
Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește veniturile, accesul la finanțare
și cererea de produse și servicii. Cu toate acestea, sprijinul guvernamental și
adaptabilitatea antreprenorilor pot contribui la recuperarea și revitalizarea
sectorului IMM-urilor pe termen mediu și lung.