ESEU DESPRE POLITICILE

MACROECONOMICE IMPLEMENTATE LA

NIVELUL ROMANIEI CA RASPUNS LA

“SOCURILE”

PROVOCATE DE PANDEMIA DE COVID-19

POLITICILE MACROECONOMICE IMPLEMENTATE LA

NIVELUL ROMANIEI CA RASPUNS LA “SOCURILE”
PROVOCATE DE PANDEMIA DE COVID-19

INTRODUCERE
Aparitia noului coronavirus în decembrie 2019 a avut un impact la scară globală asupra
economiei statelor, care la vremea respectivă erau destul de puțin pregatite pentru a se confrunta
cu un nou virus și cu o criză economică aparută pe fondul acestuia. Economia statelor a avut de
suferit în urma pandemiei, având în vedere că a fost necesar să se ia măsuri cât mai drastice
pentru limitarea răspândirii virusului. În urma măsurilor luate, o mulțime de bussines-uri s-au
văzut nevoite, fie să își sisteze activitatea pe o anumită perioadă, fie să își trimită angajații în
telemuncă sau in ture de schimb, acolo unde a fost posibil. Cert însă este faptul că noul
coronavirus a afectat drastic buna evoluție a economiei,atat europene cat si a tarii noastre. În
ciuda situației mai puțin favorabile din punct de vedere economic însa, există numeroase
business-uri care au cunoscut creșteri formidabile în toată această perioadă, indiferent că vorbim
despre cele care își desfașoară activitatea în mediul online sau în cel fizic.

CONTINUT
Economia românească a suferit un declin considerabil în ceea ce privește veniturile fiscale ca
urmare a măsurilor extraordinare aplicate în timpul pandemiei pentru a susține companiile. Deși
aceste măsuri au fost benefice în cele din urmă, protejând economia pe termen scurt, au fost
necesare reforme fiscale pentru a acoperi deficiențele rămase în finanțele publice. 2021 a adus o
revenire a veniturilor obținute din taxe și impozite, dar și a cheltuielilor publice care prezintă, de
asemenea, o tendință ascendentă”,
Acest declin de la nivelul veniturilor fiscale din România în 2020 (comparativ cu 2019) a fost
de 5%, reprezentând un ritm mai alert comparativ cu media globală de 4%. Veniturile din taxe și
impozite au scăzut la nivel mondial cu 500 miliarde de dolari în termeni reali la 11,7 trilioane de
dolari, în scădere de la 12,1 trilioane de dolari, valoare raportată în anul anterior. Această scădere
a veniturilor fiscale este efectul pandemiei de Covid-19, după ce guvernele din întreaga lume au
redus impozitele pentru persoane fizice și juridice cu scopul de a relansa economiile. Mai mult,
veniturile globale din taxe și impozite au fost afectate de o scădere a impozitului pe profit și de o
reducere a tranzacțiilor care făceau obiectul impozitării (ex. TVA la achiziții și impozitul pe
tranzacții imobiliare).
În același timp, guvernele au introdus scheme de suport Covid pentru a-i ajuta pe cei care au
fost afectați de pandemie. Astfel, România a introdus o schemă de scutire a TVA pentru bunurile
și echipamentele importate în vederea combaterii efectelor epidemiei de Covid și a eliminat
penalizările și dobânzile pentru impozitele si taxele achitate cu întârziere până la finalul anului
2020 pentru a reduce povara asupra întreprinderilor. Guvernul a pus la dispoziție și finanțare
pentru schema de șomaj tehnic în valoare de 75% din salariu pentru a proteja angajații. Costurile
suplimentare ale acestor măsuri au generat un impact asupra finanțelor publice din întreaga lume.
Pe langa rolul de redistribuire a veniturilor si de creare a surselor financiare necesare
cheltuielilor cu caracter public, politica fiscala poate influenta activitatea economica.
Politica fiscala poate actiona asupra consumului prin modificarea cererii de pe piata. De
asemenea, poate orienta cererea de consum spre anumite produse si grupe de produse prin
diferentierea cotelor de impunere fiscala.
Politica fiscala are un impact favorabil asupra economiei numai in masura in care actiunile
publice se realizeaza cu luarea in considerare a prioritatilordin fiecare etapa de dezvoltare,
asigura efecte economice, sociale sau de alta natura corelate cu efortul financiar produs, imbina
armonios rationalitatea pe termen scurt cu cea pe termene mijlocii si lungi. Aceasta variaza in
functie de faza in care se gaseste economia tarii. Pentru relansarea activitatii economice se aplica
o politica de relaxare fiscala, care presupune impozite si taxe reduse. O politica de relaxare
fiscala conduce la o crestere a veniturilor agentilor economici (salarii, profit), ce genereaza o
crestere a consumului si implicit a cererii de bunuri si servicii. Rezultatul consta in reluarea
cresterii economice.
O astfel de politica s-a aplicat si in Romania dupa pandemia Covid
Romania a suferit însemnate pierderi economice si din cauza suspendării multor activități care
presupun aglomerări mari de persoane cu expunere ridicată la îmbolnăviri (diferite fabrici,
restaurante, unități comerciale, hoteluri, cafenele, spectacole, întâlniri sportive, transporturi etc.).
Aceste suspendări au însemnat nu numai pierderi în producția de bunuri și servicii, ci și trecerea
în șomaj tehnic a unui număr de peste un milion de persoane (1/4 din totalul pers5.4. Sprijinirea
salariaților și a persoanelor defavorizate.
Pe lângă salariați, persoanele defavorizate sunt și ele puternic afectate în această perioadă,
din cauza măsurilor de carantină și distanțare socială. În prezent, implementarea Fondului
echipamente de protecție care să reducă riscul contaminării.onalului
Analizând inițiativele legislative ale instituțiilor europene prezentate, putem concluziona că
sprijinul UE pentru combaterea efectelor epidemiei COVID a fost prompt și consistent. Astfel,
garanțiilor primite din partea UE, sau fondurile structurale estimate a fi accesate Romania, pe
baza prefinanțărilor nereturnate, alături de măsurile naționale precum ajutoarele de stat, au avut o
contribuție consistentă la atenuarea efectelor epidemiei COVID și restabilirea traiectoriei
economice inițiale, însă succesul lor depinde in continuare de direcționarea și calibrarea corectă a
finanțărilor.
Bibliografie
1. Andrei Tudorel, Dinu Sorin, 2020, Aspecte ale aplicării legislației europene și modificările
acesteia în contextul crizei COVID-19, Academia Română.
2. Andrei Tudorel, Dinu Sorin, 2020, Evaluarea pierderilor economice pe termen scurt ale
României ca urmare a crizei sanitare, Academia Română.
3. Christine Lagarde, Our response to the coronavirus emergency, The ECB Blog, 19 March
2020.
4. Danielsson Jon et al., 2020, We Shouldn’t Be Comparing the Coronavirus Crisis to 2008 –This
Is Why, World Economic Forum.
5. Economia României în contextul pandemiei de COVID-19-Ionel Bostan și Mihai Ristea
6. Economia României în 2023. Provocări și perspective de Constantin Postoiu