Implicațiile pandemiei COVID 19 în economia mondială

Criza generată de coronavirus are implicații majore pe două planuri, unul economic și unul
sanitar. Este normal ca planul medical să aibă o prioritate mai mare întrucât scopul este de a salva cât mai
multe vieți, însă nu trebuie subestimate și implicațiile pe plan economic ale acestei pandemii. Urgența
acestei situații cu care se confruntă întreaga omenire a determinat luarea unor decizii de privare a libertății
și de constrângere cu scopul de a minimiza numărul de infectați. Pentru a nu depăși capacitatea sistemului
medical și pentru a preveni o catrastrofă mai mare, măsuri legate de distanțare socială au fost impuse de
fiecare stat. Aceste măsuri nu ar trebui chestionate dacă sunt potrivite sau nu, ci ar trebui să fie găsite
soluții pentru „repornirea” economiei într-un timp cât mai scurt.

„Starea de urgenţă” nu a deteriorat factorii de producţie şi condiţiile obiective, tehnice şi

tehnologice, ale producţiei. Cu totul altfel stau lucrurile, însă, în privinţa cererii şi a consumului
populaţiei. Unul dintre efectele pandemiei este reducerea masivă a cererii. Oamenii se rezumă doar la
strictul necesar, în principal mâncare și produse sanitare pentru protecție (măști, dezinfectanți), celelalte
produse pe care le-ar fi cumparat în mod normal fiind acum «netrebuincioase». O mare parte din industrii
ce implică interacțiune umană acum sunt în repaus, turismul, intrustria hotelieră, organizarea de
evenimente, concerte, spectacole, competiții sportive etc. Oprirea bruscă a acestor industrii va afecta mult
țările ce se bazau pe acestea. Un exemplu sunt Italia și Grecia, tări a căror economie se bazează în
principal pe turismul anual, ce reprezintă o buna parte din PIB (peste 10%). Se estimează că scăderea
producției în 2020 (de la -4¼ % în Polonia la -9¾ % în Grecia) cât și capacitatea de redresare va varia de
la o țară la alta. Această scădere a productivității nu o sa fie înregistrată doar în țările menționate mai sus,
ci în toate statele afectate de pandemie. Șocul resimțit de economia Uniunii Europene este simetric –
pandemia a lovit toate statele membre, în ciuda măsurilor rapide și stricte luate la nivel național.
Redresarea fiecărui stat va depinde de evoluția pandemiei la nivel natțonal și de capacitatea statului de a
răspunde prin politici de stabilizare pentru depășirea crizei.
După cum se poate obeserva în statistica de mai sus, PIB-ul multor state va scădea. Această reducere a
productivității se reflectă în economie printr-un deficit ce va avea ca o consecință directă creșterea
prețurilor și a taxelor în anii ce vor urma. Statele vor fi nevoite să se împrumute pentru a putea păstra
echilibrul economic.

Este evident că măsurile luate pentru prevenirea expansiunii virusului afectează viața fiecărei
persoane. Mulți oameni își pierd locul de muncă și statul este nevoit să ia măsuri în această privință
oferind ajutoare sociale sau achitând o parte din șomajul tehnic. Majoritatea companiilor au de suferit din
cauza situației acutuale a pandemiei, însă firmele ce fac parte din industria farmaceutică, alimentară se
dezvoltă în această perioadă, înregostrând o cerere ridicată la produsele de strictă necesitate. De
asemena, sunt și alte companii care se adaptează la situația actuală. Un exemplu ar fi producătorul de
confecții Braiconf care a început producția de măști de protecție și companiile de cosmetice Farmec Cluj
și Gerocossen care produc și geluri igienizante. Pe plan global, General Motors a anunțat că va produce
ventilatoare pentru terapie intensivă, compania de bunuri de lux LVMH geluri dezinfectante, iar H&M va
produce măști de protecție pentru spitale.

La nivel social oamenii vor prefera sa renunte la o anumita libertate (de a călători de exemplu)
pentru a accepta o protecție mai bună, astfel vor accepta ca datele lor personale să fie folosite pentru a
avea această siguranță. Astfel, societatea se remodelează, datele înregistrate despre cosumatori vor fi mai
detaliate, vor avea o importanță mult mai mare, putând fi folosite în scop politic si economic. Oamenii
vor alege sa petreacă concediile, vacanțele în țara lor natală, turismul național înflorind. Un studiu de
prefeinte arata ca 60% din cei care isi petreceau in trecut concediile in afara tarii au spus ca prefera acum
sa isi petreaca concediul in tara. Mulți vor prefera să închirieze o pensiune sau să meargă în trasee
montane pentru a evita aglomerația.

Firmele trec printr-un proces de digitalizare accelerată pentru a putea face față crizei actuale.
Angajații sunt forțați să lucreze de acasă, toate întâlnirile se desfășoară în mediul online, vânzarile se
produc prin intermediul internetului. Facebook anunță că până în anul 2030 jumatatea din angajații săi vor
lucra de la distanță. Multe din sectoarele administrative ale statului s-au digitalizat și au făcut salturi
uriașe în două luni, cât nu se făcuseră în 10 ani, acceptă documente scanate și trimise pe mail. Se evită
astfel timpul de așteptare la coadă și totul devine mai eficient și transparent. Învățământul prin școala
online va intra într-o altă etapă. Multe din referatele și proiectele lucrate de elevi pot fi transmise și pe
viitor în format electronic, configurându-se o școală mixtă în care să existe și relaționare face to face
alternată de întâlnirile online.
Bibliografie:

[1] Repornire economiei https://www.zf.ro/zf-24/economia-in-stare-de-urgenta-cum-repornim-economia-

19104497

[2] Statistici despre uniunea europeana https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-

response/jobs-and-economy-during-coronavirus-pandemic_ro#previziunile-economice-ale-comisiei-din-
primvara-anului-2020

[3] Implicatii https://blog.pwc.ro/2020/03/30/implicatiile-efectului-de-shutdown-in-economie/

[4] Implicatii https://romania.europalibera.org/a/impactul-coronavirusului-asupra-economiei-nationale-si-

globale-cat-de-ridicat-este-riscul-unei-crize-mondiale-/30477505.html

[4] Facebook : https://www.libertatea.ro/stiri/vesti-bune-pentru-angajatii-facebook-mark-zuckerberg-

jumatate-din-angajatii-vor-lucra-de-la-distanta-pana-in-2030-3008606

Filat Nicolae

Clasa a XI-a B