Sunteți pe pagina 1din 24

PROGRAM DE STUDII: MARKETING

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

 
PROIECT LA MACROECONOMIE
 
 Analiza comparativă a consumului și economiilor în
STATELE UNITE ALE AMERICII și CHINA

Studenți:NUȚU GEORGIANA ELENA-;


ILEANA LARISA-MARIANA
 
Grupa:4511

An universitar: 2020-2021
CONSUMUL SI ECONOMIILE IN
STATELE UNITE ALE AMERICII
Monedă: Dolar american 
Produs intern brut: 21,43 trilioane USD (2019) Banca Mondială
Rata șomajului: 10,2% (iul. 2020) Eurostat
PIB pe cap de locuitor: 65.297,52 USD (2019) Banca Mondială
Rata de creștere a PIB-ului: 2,2% modificare anuală (2019) Banca Mondială
Produs național brut: 21,69 trilioane Dolari PPP (2019) Banca Mondială
Venit național brut pe cap de locuitor: 66.080 Dolari PPP (2019) Banca Mondială
PIB pe sector agricultura: 1,2%, industria: 21,9%, servicii: 76,9%
Populație sub limita sărăciei 13,2% (2008)
Forță de muncă 154,5 milioane (include șomerii) (2009)
Export 1.057 miliarde $ (2009)
Bunuri exportate produse agricole (soia, fructe, porumb) 9.2%, consumabile
industriale 26.8%, bunuri capitale 49.0%, articole de consum (automobile,
medicină) 15.0% (2009)
Parteneri de export Canada 13,2%; Mexic 8,3%; China 4,3%; Japonia 3,3%.
(2009)
Import $1.558 miliarde. (2009)
Bunuri importate agricultural products 4.9%, consumabile industriale 32.9%
(crude oil 8.2%), bunuri capitale 30.4%, bunuri de larg consum 31.8%
(automobile, îmbrăcăminte, produse farmaceutice, mobilă, jucării)
Parteneri de import China 15,4%; Canada 11,6%; Mexic 9,1%; Japonia 4,9%;
Germania 3,7%. (2009)
Investiții străine directe 2.398 miliarde $ (31 decembrie 2009)
Datorie externă brută 13.77 miliarde $ (30 iunie 2008)
Datorie publică 12.28 miliarde $ (ianuarie 2010) 84%
Venituri publice 2.106 miliarde $ (2009)
Cheltuieli publice 3.515 miliarde $(2009)
SURSA: https://www.wikiwand.com/ro/Economia_Statelor_Unite_ale_Americii
Statele Unite ale Americii au produs una dintre cele mai de succes povesti economice din istoria umanitatii. Au existat
mai multe avantaje inerente. Pentru a enumera cateva: resurse naturale abundente, trenduri demografice favorabile sau
o relativa stabilitate politica sprijinita de protectia celor doua oceane,care se analizeaza elementele ce
constrang/favorizeaza cresterea economica in urmatorul secol.

Insa, din perioada coloniala pana in prezent, economia a fost sustinuta de trei revolutii industriale:
1) Introducerea motoarelor cu aburi si cailor ferate;
2) implementarea si raspandirea utilizarii electricitatii si motorului pe combustie
3) inventarea computerelor, internetului si comunicatiilor mobile.

Asa cum economistul Robert Gordon a precizat intr-un articol publicat recent, aceste trei evenimente au permis raspandirea
urmatoarei presupuneri:  "Cresterea economica este un proces continuu, care va persista pentru totdeauna", datorita faptului ca
fiecare dintre aceste trei revolutii industriale a produs un cerc economic virtuos.

Fiecare progres s-a construit pe inovatiile celor precedente, alaturi de cresterea productivitatii, sustinand economia americana si
facand apoi consumatorii americani mai bogati si mult mai capabili sa cumpere lucruri. Si totusi... Gordon scrie ca rata de
crestere viitoare a consumului pe cap de locuitor - principalul motor al economiei SUA - se poate reduce sub 0,5% pe an pentru
ceea ce el numeste "o perioada prelungita de decenii".

Da, acest lucru va fi o mare problema, precizeaza CNBC, tinand cont de faptul ca, intre 1860 si 2007, rata anuala de crestere a
consumului a fost de 1,9%.

Ce determina aceasta incetinire economica structurala, in opinia lui Gordon? El sustine ca exista sase "turbulente" ce lovesc
economia Statelor Unite, acestea manifestandu-se chiar din perioada pre-Marea Recesiune din 2008:

 1. Schimbarile demografice


 2. Cresterea costurilor cu educatia si performantele slabe din sectorul educational secundar
 3. Cresterea inegalitatilor economice
 4. Competitia crescuta din cauza globalizarii
 5. Costurile si provocarile din domeniul energetic si de mediu
 6. Nivelurile ridicate al datoriilor private si guvernamentale
• Preţurile de consum din Statele Unite au înregistrat în luna martie
cea mai mare scădere din ultimii cinci ani, iar declinul va continua
probabil din cauza presiunii exercitate de epidemia de coronavirus
asupra cererii pentru unele bunuri şi servicii, compensând
creşterile de preţuri provocate de deficitul altor bunuri ca urmare a
perturbării lanţurilor de aprovizionare.
Ţara fiind practic blocată, economia se contractă rapid şi milioane de
oameni au devenit şomeri în urma măsurilor stricte adoptate de
autorităţile statale şi locale pentru a ţine sub control COVID-19.
Economiştii anticipează că tendinţa de încetinire a inflaţiei va
continua, fiind posibil pe termen scurt să aibă loc şi o deflaţie.
”Cea mai mare îngrijorare în prezent este deflaţia. Deflaţia va
continua în următoarele câteva luni, companiile reducând preţurile ca
reacţie la cererea mult mai scăzută provocată de epidemia de
coronavirus şi de restricţiile de mişcare asociate”, a spus Gus
Faucher, economist şef la PNC Financial în Pittsburgh.
Departamentul Muncii a anunţat o scădere a indicelui preţurilor de
consum cu 0,4% în luna martie, pe fondul declinului preţului
benzinei şi a scăderii semnificative a tarifelor pentru cazare, a
preţurilor îmbrăcămintei şi a preţurilor biletelor de avion. Declinul
este cel mai mare după cel consemnat în ianuarie 2015 şi survine unei
creşteri de 0,1% în februarie.
Într-un interval de 12 luni încheiată în martie, indicele preţurilor de
consum a crescut cu 1,5%, cel mai lent avans înregistrat din februarie
2019, după ce accelerase la 2,3% în februarie.
Economiştii intervievaţi de Reuters anticipau un declin de 0,3% al
indicelui preţurilor de consum în luna martie şi o creştere de 1,6% în
termeni anuali.
Deflaţia, un declin generalizat al preţurilor, este dăunătoare în timpul
contracţiei economice, întrucât populaţia şi companiile amână
achiziţiile anticipând preţuri mai mici. Deflaţia poate distorsiona şi
politica monetară, piaţa muncii, preţurile acţiunilor şi ale
proprietăţilor imobiliare, potrivit economiştilor.
Analiştii consideră că economia americană a intrat în recesiune în
martie.
•Rata de economisire din SUA, exprimată drept procentulul din venitul disponibil pe care îl pun deoparte cetățenii, a sărit la 33% în aprilie, față de circa
8% în mod obișnuit, relatează CNN.
Rata de economisire a înregistrat o creștere și în martie, la circa 13% din venitul disponibil, potrivit datelor publicate de Biroul American de Analiză
Economică.

Acumularea de cash reprezintă un răspuns față de incertitudinile legate de evoluția pandemiei, care i-a determinat pe mulți americani să își regândească
finanțele personale și să evite o serie de cheltuieli, a comentat Ken Tumin, expert în banking la DepositAccounts, un site de analiză și comparare a
dobânzilor bancare. ”Oamenii înțeleg importanța unui fond de urgență. Toată lumea știe pe cineva care și-a pierdut locul de muncă sau chiar se
află în această situație”, a explicat Tumin.
Ratele dobânzilor la conturile de economii sunt în scădere de vara trecută și tendința s-a accentuat în martie, după ce Rezerva Federală a redus dobânzile-
cheie de politică monetară drept răspuns la criza coronavirus.
Când vine vorba de economisirea banilor, calătoriile sunt pe primul loc pentru americani,
potrivit unui nou sondaj realizat de SunTrust Banks. Recent s-a dezvăluit că 45% dintre
americani își economisesc banii pentru călătorii, depășind economisirea banilor pentru
economii de urgență, pensionare, cumpărarea unei case și cumpărarea unei mașini / camioane /
motociclete
Indicele trimestrial Național de Încredere Financiară a studiat 2.500 de adulți americani
reprezentând diferite vârste, venituri și regiuni geografice. Chiar și atunci când rezultatele
sondajului sunt defalcate în funcție de generație, călătoria este în continuare motivul nr. 1
pentru a pune banii deoparte, în special pentru mileniali (la 47%). După călătorii, 37 % dintre
americani au pus bani pentru economii de urgență; 30 % pentru pensionare; 21% economisesc
bani pentru a cumpăra o casă; și 20% economisesc bani pentru a cumpăra o mașină, un camion
și / sau o motocicletă.
Într-adevăr, călătoriile pot aduce fericire. Oamenii primesc mai multă plăcere și satisfacție din
achizițiile experiențiale, cum ar fi călătoriile, față de achizițiile materiale (un enorm 74%
dintre americani acordă prioritate experiențelor față de produse sau lucruri). Acest lucru este
valabil mai ales pentru mileniali, care ar prefera să călătorească pentru experiențe decât să
cumpere o casă. Această fericire duce la a simți mai puțin stres în ceea ce privește banii sau
finanțele, ceea ce duce la o încredere financiară mai mare. Potrivit sondajului, unu din cinci
americani care înregistrează cel mai mare grad de încredere financiară este mai probabil să fie
mai fericit, să fie mai mulțumiți de libertatea lor de a face alegeri de viață - cum ar fi
călătoriile. În cele din urmă, stăpânirea finanțelor cuiva este cheia încrederii financiare. În timp
ce veniturile joacă un rol important, trăirea la un buget, gestionarea datoriilor, economisirea
regulată - atât pentru interesele personale, cât și pentru situații de urgență - și planificarea
pensionării sunt factori cheie ai încrederii financiare.
Când vine vorba de pensie, majoritatea americanilor se îndoiesc că au pus suficient de-o parte pentru bătrâneţe. Potrivit unui sondaj realizat
de AP-CNBC, prezentat de CNBC, 31% din americani cred că au nevoie de economii cuprinse între 100.000 şi 500.000 de dolari, aşa încât să se
asigure că vor trăi confortabil la bătrâneţe, iar 22% cred că au nevoie de minim un milion de dolari pentru un trai confortabil. Doar o cincime
dintre respondenţi cred că averea lor va însuma un milion de dolari în următorii zece ani.
Însă, pe fondul crizei, numărul milionarilor americani a fost în creştere, iar Statele Unite ale Americii au nu mai puţin de 10 milioane de familii
care deţin o avere de peste un million de dolari.
În ciuda crizei economice mondiale, un studiu realizat de compania Delloitte şi publicat în luna mai relevă că numărul familiilor care deţin o
avere de peste un milion de dolari se va dubla la 20,5 milioane în 2020, aceştia urmând să aibă o valoare însumată a averii de 87 de trilioane de
dolari, faţă de 39 de trilioane în 2011.
Banii produc alţi bani, dar poate fi dificil să faci profit în aceste condiţii dificile de piaţă. Şase din zece persoane chestionate (respectiv un
procent de 62%) spun că au devenit mai puţin încrezători în privinţa investiţiilor, luând în calcul volatilitatea crescută de la nivelul pieţelor.
Realitatea este însă că investitorii care şi-au menţinut plasamentele şi nu şi-au retras banii de pe pieţe în ultimul timp, au procedat foarte bine.
În ciuda scăderii cu 8% a cotaţiilor de la mijlocul lui iulie până acum, indicele S&P 500 indică o creştere de peste 8% în ultimele 12 luni.
Americanii sunt foarte cheltuitori.Comparativ cu multe alte
națiuni din întreaga lume, gospodăriile din SUA au o rată de
economii deosebit de scăzută, iar 28% dintre adulții americani nu au
fond de urgență. Cu toate acestea, cheltuielile consumatorilor
reprezintă 68% din PIB-ul țării, ceea ce îl face esențial pentru
puterea economică. Cea mai nouă vizualizare analizează mai atent
modul în care își cheltuiesc banii americanii. În timp ce acest grafic
arată mediile tuturor unităților de consum americane, câștigurile și
cheltuielile variază în funcție de factori precum locația, sexul și
grupa de vârstă. De exemplu, datele de la Biroul Statisticilor Muncii
arată că grupa de vârstă 45-54 are cel mai mare salariu mediu
(109.366 dolari), în timp ce grupul de vârstă de 75 de ani și peste
cheltuie, în medie, mai mult decât câștigă (43.181 dolari cheltuiți
vs. 38.786 dolari) câștigat). Veniturile americanilor sunt de obicei
alocate uneia dintre cele trei locuri: impozite, economii sau
cheltuieli anuale (cheltuieli). Majoritatea cheltuielilor de consum se
încadrează în categoriile mai mari de alimente, locuințe,
transporturi, asistență medicală, asigurări și alte bunuri și servicii.
Numai locuința reprezintă aproape o treime din cheltuieli. Rata de
economisire este calculată prin scăderea cheltuielilor medii anuale
din venitul mediu anual după impozite.

Topul cheltuielilor consumatorilor pe categorii

1. Adăpost - 11.747 dolari

2. Pensii și asigurări sociale - 6.831 USD

3. Mâncare acasă - 4.464 USD

4. Utilități - 4.049 USD

5. Achiziții de vehicule - 3.975 USD


6. Mancare departe de casa - 3.459 USD
7. Asigurări de sănătate - 3.405 USD
8. Divertisment - 3.226 USD
9. Alte cheltuieli cu vehiculul - 2.859 USD
10. Alte cheltuieli de locuință - 2.270 USD
Pe măsură ce economiile locale se opresc și industria serviciilor se
prăbușește, americanii economisesc un procent mai mare din bani decât
oricând, potrivit noilor date. Dar rata globală ridicată de economisire din
SUA ascunde o inegalitate profundă. În timp ce mulți își reduc
cheltuielile și acumulează bani ca niciodată, americanii mai săraci își
cheltuiesc aproape la fel de mult din banii lor ca înainte de pandemie.
„Problema în America, în special, este că există o porțiune foarte mare
din populație care trăia salariu la salariu. Nu ar putea economisi suficient
pentru a rata o plată sau pentru a pune 400 de dolari deoparte pentru o
situație de urgență ”, spune Sarah Nadav, economist comportamental în
rețeaua de experți a Forumului Economic Mondial. „Deci, dacă abia
dacă puteau să-și plătească facturile înainte, atunci nu mai au prea mult
spațiu pentru a reduce și economisi acum”.
Din punct de vedere istoric, americanii s-au străduit să economisească
bani. Potrivit unui raport din 2019 al Rezervei Federale, patru din 10
americani nu ar putea plăti o factură neașteptată de 400 de dolari din
economiile lor. Un stil de viață tipic clasei de mijloc în SUA este cu 30%
mai scump decât în ​urmă cu 20 de ani, potrivit Alissa Quart, director
executiv al Economic Hardship Reporting Project și autor al cărții
„Squeezed: Why Our Families Can’t Afford America”.
Și în timp ce pandemia le-a prezentat provocărilor financiare
americanilor de toate nivelurile de venit, aceste dificultăți au fost
exacerbate pentru persoanele cu venituri mai mici. Potrivit unui studiu
recent al unui grup de cercetare din Harvard, coronavirusul dăunează în
mod disproporționat americanilor cu venituri mai mici. Acest grup
cheltuiește aproape la fel de mult ca și pre-pandemia, în ciuda faptului că
rata de economisire personală a atins un nivel record în aprilie.
Constatările arată că americanii cu venituri mari sunt responsabili pentru
cea mai mare parte a reducerii cheltuielilor consumatorilor, în special în
zonele cu rate ridicate de infecție cu COVID-19 și în sectoarele care
necesită interacțiune fizică.
CONSUMUL SI
ECONOMIILE IN CHINA
Monedă: Yuan renminbi 

Produs intern brut: 14,34 trilioane USD (2019) Banca Mondială

PIB pe cap de locuitor: 10.261,68 USD (2019) Banca Mondială

Rata de creștere a PIB-ului: 6,1% modificare anuală (2019) Banca Mondială

Venit național brut pe cap de locuitor: 16.790 Dolari PPP (2019) Banca Mondială

Produs național brut: 23,47 trilioane Dolari PPP (2019) Banca Mondială

Utilizatori de internet: 54,3% din populaţie (2019) Banca Mondială

PIB pe sector industrie (46,8%), servicii (43,6%), agricultură (9,6%) (2010)

Inflație 5,4% 2011

Forță de muncă 780 de millionane (2010)

Forța de muncă după ocupație agricultură (39,5%), industrie (27,2%), servicii

(33,2%) (2008)

Șomaj 4,2% (iulie 2010)

Salariul mediu brut 4.260 $(2010)

Export 1.581 triliarde de $ (2010)

Bunuri exportate mașinări, produse de îmbrăcăminte, încălțăminte, oțel și fier,

electronice, echipamente medicale și optic

Parteneri de export SUA 20,03%, Hong Kong 12,03%, Japonia 8,32%, Coreea de

Sud 4,55%, Germania 4,27% (2009)

Import 1.327 triliarde de $ (2010)

Bunuri importate mașinării, petrol, echipamente medicale și optice, minereu de

fier, gaze naturale, materiale plastice și chimicale

Parteneri de import Japonia 12,27%, Hong Kong 10,06%, Coreea de Sud 9,04%,

SUA 7,66%, Taiwan 6,84%, Germania 5,54% (2009)

Datorie publică 17,5% din PIB (2010)

Venituri publice 1,149 triliarde de $ (2010)

Cheltuieli publice 1,27 triliarde de $ (2010)


Republica Populară Chineză ocupă în prezent locul doi pe glob din
punct de vedere economic, după Statele Unite, mulţi analişti fiind de
părere că va obţine locul întâi în următoarele decenii. Economia Chinei
este astăzi de 50 de ori mai mare decât era în 1980, scrie BBC.
China este indiscutabil fabrica întregii planete, producând o gamă
aproape infinită de produse sau materiale pe care le folosim în viaţa de zi
cu zi.Â

De exemplu, produce 70% din toate aparatele de condiţionat din lume şi


58% din totalul de încălţăminte.
O economie mai mare implică oameni tot mai bogaţi. Astfel, în ultimele
decenii, clasa de mijloc din China şi-a dezvoltat gusturi destul de scumpe.
O treime din totalul cheltuielilor pe branduri de lux vine din China, ceea
ce înseamnă că viitorul unor branduri precum Louis Vuitton şi Chanel stă
în mare parte în mâinile cetăţenilor chinezi. Anul trecut, 17% din
veniturile casei de modă britanice Burberry au venit din China.
Companiile tech au avut numai de câştigat pe seama setei chinezilor după
gadget-uri. De exemplu, 1 din 7 iPhone-uri este cumpărat de cineva din
China.
China este cel mai mare consumator de
energie din lume, fapt deloc surprinzător,
având în vedere populaţia de peste 1,4
miliarde de locuitori, ţara fiind unul dintre
cei mai mari cumpărători de petrol, oţel şi
cupru.

În ceea ce priveşte turismul, chinezii au


cheltuit peste hotare aproximativ 277
miliarde de dolari în 2018, 20% din
cheltuielile totale de pe piaţa turismului
global din acel an.
China este unul dintre cei mai mari
investitori, construind căi ferate în Kenya şi
Etiopia, poduri în Croaţia şi drumuri în
Pakistan.
În timpul ultimei crize financiare, China a
devenit principalul investitori al lumii, într-
o perioadă în care majoritatea marilor
puteri era mult prea slăbită din punct de
vedere economic.

Însă majoritatea proiectelor şi investiţiilor


nu sunt pe gratis, de vreme ce China le
foloseşte în primul rând pentru a câştiga
influenţă politică. Cu toate că sistemul
financiar al Chinei rămâne închis pentru
cea mai mare parte din populaţia planetei, o
economie chineză mai deschisă nu poate
rezulta decât într-o situaţie financiară mai
bună pentru restul lumii.
Preţurile de consum din China au crescut în cel
mai rapid ritm din ultimii opt ani, majorare
determinată în mare parte de o creştere a preţurilor
cărnii de porc, pe fondul ravagiilor generate de
pesta porcină. În octombrie, preţurile de producţie
din China au înregistrat cea mai mare scădere din
ultimii trei ani. Indicele preţurilor de producţie
(IPP), văzut ca un indicator-cheie al rentabilităţii
companiilor, a scăzut cu 1,6% în octombrie faţă de
anul precedent, marcând declinul cel mai accentuat
din iulie 2016.
Totodată, deflaţia din fabrici se aliniază cu alţi
indicatori care indică o activitate de producţie
aflată în coborâre în luna octombrie, indicele
oficial al managerilor de achiziţii (PMI) indicând
contracţia pentru a şasea lună consecutiv.
CUM ECONOMISESC
CHINEZII?
Unul din proverbele chinezești spune: „Dacă nu înveți să cheltuiești banii mici, banii mari nu vor veni”. Această
afirmație a devenit principiul vieții pentru populația Imperiului Celest.
Nu-i de mirare. Educația și îngrijirea medicală de calitate în această țară necesită costuri semnificative, iar la o pensie
pot să viseze numai funcționarii publici. Ce sfaturi oferă chinezii cu referire la economisirea banilor și ce reguli
respectă?

1.Economisește bani de la fiecare chitanță financiară


Cetățenii Imperiului Celestial încearcă să păstreze de la 30 până la 60% din salariile lor. Ei urmează acest principiu
din momentul primei angajări și până la pensionare.
2.Evită cheltuielile inutile
Sunt rar întâlnite articole de lux în casa unui chinez cu venituri medii. Încăperile sunt mobilate doar cu cele mai
necesare lucruri.
3.Negociază întotdeauna și cu toată lumea
În China, este o normalitate să se ceară o reducere de până la 75% pentru un articol. Vânzătorii din această țară
acceptă negocierile și fac concesii clienților.
4.Nu te grăbi să locuiești separat de părinți
În Imperiul Celest, aproximativ 60% dintre persoanele care au împlinit majoratul locuiesc în continuare cu părinții.
Astfel, tinerii reușesc să economisească mai mult de 20% din bugetul lunar, iar într-un final, își cumpără propria lor
casă.
5.Investește bani
Chinezii investesc în acțiuni, obligațiuni, fonduri câte 10-20% din câștigurile lunare. Economiile nu le păstrează
acasă „sub pernă”, dar sunt depozitate în conturi de bancă.
6.Alege un stil de viață sănătos
Pentru cei din China, problemele de sănătate sunt un lux rar întâlnit. Cu scopul de a preveni cheltuielile pentru
medicamente și servicii medicale, cetățenii Imperiului Celestial renunță la obiceiurile nesănătoase și practică sportul.
7.Analizați cu atenție înainte de a achiziționa ceva valoros
Chinezii nu cumpără electrocasnice fără de a se consulta cu rudele sau cu prietenii. Aceștia achită cumpărăturile
numai după confirmarea calității mărfurilor.
8.Începe să economisești pentru pensie încă de la primele tale câștiguri
În China, copiii nu au posibilitate să-și întrețină părinții, deoarece familiile nu au voie să aibă mai mult de un copil.
Astfel, aceștia se gândesc la o bătrânețe confortabilă chiar de la vârsta de 18 ani.
Consumul din China a început să dea semne de revenire, după
prăbușirea generată de pandemie, însă acesta este dezechilibrat în
sensul că vânzările au crescut în special pentru bunurile de lux, în
vreme ce consumatorii mai puțin înstăriți rămân reticenți.
Consumul a început să prindă din urmă revenirea mult mai
puternică a industriei chineze, vânzările cu amănuntul înregistrând
o creștere în august, pentru prima dată de la debutul pandemiei.
Avansul nu este unul uniform, creșteri consistente fiind consemnate
în special la bunuri de lux, mașini și electronice, în vreme ce
alimentele, îmbrăcămintea și alte bunuri esențiale au înregistrat un
ritm mai lent, semn că persoanele cu venituri mai reduse rămân
prudente.

În ciuda redresării parțiale a exporturilor, China are nevoie de


consumul intern pentru a o creștere economică robustă. Deși
situația epidemiologică este sub control, scăderea veniturilor și
pierderea locurilor de muncă se resimte în revenirea anemică a
consumului persoanelor sărace, notează publicația.

”Gospodăriile cu venituri mai mari au acumulat economii în


perioada în care consumul a fost redus forțat și sunt acum pregătite
pentru noi achiziții. Gospodăriile cu venituri mai mici se confruntă
deocamdată cu probleme de normalizare a finanțelor”, este de
părere He Wei, analist la Gavekal Dragonomics.
Cheltuielile de lux vor crește cu 20% -30% în acest an, potrivit unui
raport al Boston Consulting Group, dar o mare parte din această
creștere va proveni de la consumatorii din cele mai mari și mai
bogate 50 de orașe. Locuitorii din celelalte 2.206 de orașe din
China au cumpărat doar un sfert din toate bunurile de lux în aprilie-
iulie anul acesta, iar cheltuielile lor au scăzut cu 4% față de 2019,
potrivit raportului.
O altă zonă unde cheltuielile nu au revenit la nivelul de dinainte de
pandemie sunt cazinourile din Macau, care estimează o scădere a
veniturilor de 81% în acest an, potrivit analiștilor credit Suisse.
Jocurile de noroc din acest oraș sunt considerat un bun indicator al
cheltuielilor discreționare din China.
O altă provocare este și schimbarea structurii cheltuielilor
guvernamentale chineze. Guvernul chinez finanțează pe
termen lung proiecte pentru sprijinirea economiei, însă în
ceea ce privește locuitorii, mai degrabă face economii.
Faptul că poporul chinez nu poate conta prea mult pe
securitatea socială este relativ bine cunoscut. Costurile
reduse din domeniul sănătății pot provoca însă probleme
mai mari. Viața în China nu este prea sănătoasă. China va
trebui probabil să înceapă să investească mai mult în
asistența medicală, ceea ce ar putea însemna că acești bani
vor lipsi în altă parte.
China va trebui de asemenea să pregătească și reforme
pentru o economie reală. Acestea ar trebui să reducă
influența statului, să crească importanța mediului privat
sau să se confrunte cu probleme. În primul rând, viziunea
unei economii mai liberale cu siguranță nu va fi pe placul
reprezentanților politici chinezi. În plus, aceste reforme ar
încetini mai degrabă pe termen scurt economia, iar părțile
pozitive ar apărea abia mai târziu în viitor.
China probabil că nu va mai avea niciun concurent pentru
poziția de lider  economic mondial.
O cincime din gospodăriile din China pot supravieţui doar
puţin peste 2 luni fără venituri noi, în timp ce 40% dintre acestea
nu pot supravieţui mai mult de 3 luni, arată un sondaj realizat, pe
un eşantion de 120.000 de respondenţi, realizat de China
Househould Finance Survey şi Research Centre, o firmă
independentă de consultanţă din Chengdu.
„Nu putem estima dacă impactul epidemiei asupra pieţei muncii
se va resimţi timp de jumătate de an, un an, sau mai mult, dar
suntem siguri că va dura destul de mult încât anumite segmente
din societate nu pot supravieţui pe cont propriu”, a spus Gan Li,
director al firmei de consultanţă şi profesor universitar.
China cheltuie mai mult decât orice ţară dezvoltată pentru
investiţii în drumuri, cale ferată şi alte infrastructuri, însă alocă
mult mai puţini bani pentru măsuri sociale, precum accesul la o
locuinţă.

Presiunea financiară pusă de criza coronavirusului pe


gospodării ameninţă obiceiurile de consum ale clasei de mijloc,
în special în cazul părţinţilor tineri care au tendinţa de a
economisi mult mai puţin decât generaţiile anterioare.

Tensiunea generată în societate din cauza pierderilor de


venituri şi a incertitudinii atunci când vine vorba de locul de
muncă atinge cote periculoase.

Sectorul afacerilor mici este responsabil pentru o treime din


consumul cotidian de bunuri al Chinei, arată o cercetare realizată
de braţul de cercetare al Ant Financial.Cu toate acestea, afacerile
mici au înregistat un volum de tranzacţii mai mic cu 50% în
primele luni ale anului 2020, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a
anului trecut.
Analiza comparativă a consumului și economiilor în SUA și
CHINA
Atat China, cat si SUA au economii puternice. Ce le diferentiaza insa este modul in care
se raporteaza la economisirea veniturilor. In timp ce chinezii economisesc in exces,
americanii cheltuiesc prea mult, ajungand chiar sa se imprumute.  

Nici una dintre abordari nu este corecta, putand duce la destabilizare economica si
politica. Contrastul urias dintre structurile economice ale celor doua natiuni este reliefat
cel mai bine de statistici.

Anul trecut, China a economisit aproape jumatate din PIB, adica in jur de 1.100 de
miliarde de dolari. De partea cealalta, Statele Unite au pus la pastrare doar 13% din
venitul national, adica 1.600 de miliarde de dolari, in conditiile in care economia SUA
este de sase ori mai mare decat cea a Chinei.
 
Contrastul e chiar mai puternic la nivelul economiilor unei familii: 30% din veniturile unei familii stau la pastrare in China, fata de (atentie!) -0,4% in
Statele Unite, dupa plata impozitelor. In China, consumul scazut indica faptul ca aici dinamica cresterii este puternic orientata catre exporturi si cheltuieli
de capital. Intr-adevar, cele doua sectoare totalizeaza peste 75% din PIB-ul Chinei si cresc cu peste 25% anual. Daca trendul va fi in continuare ascendent,
vom asista, probabil, la frictiuni comerciale si reactii protectioniste, scrie revista.
 
In SUA, problema e la fel de spinoasa. Lipsa economisirii si gradul-record de indatorare al americanilor a facut cererile de finantare sa se indrepte spre
alte tari. Cu alte cuvinte, Statele Unite trebuie sa se imprumute pentru a-si mentine ritmul de crestere. In 2005, deficitul de cont curent al SUA a atins un
record de 6,5% din PIB si nu e exclus ca anul acesta sa ajunga la 7%.
China, spre deosebire de SUA, are un potențial de creștere mai mare, dar va trebui să sufere modificări semnificative, care, fără îndoială, vor afecta
întreaga economie globală.
 
Exista insa cateva conexiuni mai putin cunoscute. Chinezii care fac economii finanteaza, de fapt, cheltuielile consumatorilor americani. Cum? Pentru a
"alimenta" exporturile - principalul sector responsabil de cresterea economiei, China mentine yuanul la o cotatie relativ mica, apropiata de valoarea
dolarului american. Ca atare, China trebuie sa converteasca in mod constant in dolari o mare parte din economiile sale, o strategie care mentine rata
dobanzii la un nivel scazut in SUA. In China autoritatile par sa fi inteles necesitatea stimularii consumului, prin deschiderea catre investitiile straine in
sectoare precum retailul sau asigurarile.
SURSE
-https://www.zf.ro/business-international/de-ce-este-atat-de-importanta-economia--chinei-18864489
-https://ing.ro/lp/cand-china-stranuta
-https://www.economiczoom.ro/analize-sectoriale/viitorul-cumparaturilor-se-contureaza-deja-in-china.html
-https://cursdeguvernare.ro/semnalele-mixte-ale-revenirii-consumului-din-china.html
-
https://www.horeca.ro/turism/2810-chinezii-au-cheltuit-cei-mai-multi-bani-pe-calatorii-internationale-in-2
012.html

-https://www.dw.com/ro/actul-de-echilibristic%C4%83-exersat-de-china/a-47774438
-https://www.businessmagazin.ro/actualitate/oul-chinezesc-si-gaina-americana-2510592
-
https://www.businessmagazin.ro/actualitate/cine-plateste-factura-pentru-coronavirus-in-china-oamenii-sara
ci-18989757

-
https://www.akcenta.ro/clanky-in-ciuda-cresterii-economice-rapide-pe-china-o-asteapta-mari-provocari.ht
ml

-https://howmuch.net/articles/breakdown-average-american-spending -
http://www.financialperspectives.biz/perspectives-retirement-blog/5j2gnkcrjzba68wx3lma3aph3yyd49
https://www.capital.ro/cat-pun-de-o-parte-americanii-ca-sa-devina-milionari-la-batranete-153460.html
https://blacknews.ro/preturile-de-consum-din-sua-au-inregistrat-in-martie-cea-mai-mare-scadere-din-ultimi
i-cinci-ani/
https://www.thebalance.com/consumer-spending-definition-and-determinants-3305917
MULȚUMI
M PENTRU
ATENȚIA
ACORDAT
Ă!

S-ar putea să vă placă și