Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un euphemism pentru tarile sarace, cunoscut in mod optimist sub numele piete
emergente.Aproximativ 5/6 din populatia globului traieste in tari in curs de dezvoltare.Tarile in
curs de dezvoltare sau pietele emergente product mai putin de 1/5 din produsul total mondial.
Economistii dezbat problema, daca o tara in curs de dezvoltare, poate deveni stat dezvoltat si in
cat timp.Motivul este profitul limitat pe capital.Explicatia este simpla: cum tarile sarace pornesc
cu mai putin capital, in mod teoretic ar trebui sa intoarca mai mult profit decat tarile dezvoltate
pentru fiecare sector cu noi investitii;insa acest efect este contrazis de datele statistice, studiile
aratand ca in urma analizarii corelatiei dintre PIB si cresterea economica, se observa ca tarile
sarace cresc mult mai lent.
Economistii pe teme de dezvoltare spun ca aceasta se intampla pentru ca tarile in curs de
dezvoltare au probleme unice care cer diferite politici ale solutiilor fata de cele oferite de tarile
dezvoltate.O noua teorie sustine insa ca este o convergenta conditionala, aducand in discutie
factori ca rata de fertilitate a unei tari, capitalul uman, si politicile guvernamentale.In acest caz,
tarile sarace ar avea un ritm de crestere mai mare decat al tarilor dezoltate.Cum insa in realitate
nici unul din factorii de mai sus nu sunt constanti, convergenta absoluta nu exista.
Politicile guvernamentale se pare ca sunt cruciale.Tari cu o politica liber-deschisa, in principal
schimb liber si mentinerea si asigurea dreptului de proprietate au reusit sa-si creasca rata de
crestere economica.
Economiile de piata (deschise) au crescut mult mai mult decat economiile inchise.
Desi pleaca oricum cu un mare dezavantaj, exista dovezi ca anumite tari in dezvoltare nu se pot
ridica pentru ca isi irosesc propriile resurse.Institutiile care produc o guvernare eficienta a
economiei, sunt cruciale.Pe de alta parte, acele tari care stiu cum sa-si foloseasca resursele pot
creste rapid.Adevarul este ca cele mai spectaculoase cresteri economice apartin unui subgrup de
tari cu performante exceptionale din grupul tarilor in curs de dezvoltare.
Orice economie, care se bazeaza pe principii capitaliste, aduce in prin plan ideea ca, banii sufera,
de-a lungul timpului, un puternic fenomen de eroziune, generat in principal de inflatie. Astfel, in
momentul in care obtineti venituri intr-o economie emergenta (aceste economii fiind
caracterizate de posibilitati multiple de castig dar si riscuri ridicate, legate de variatia cursului de
schimb si variatia indicelui general al preturilor) trebuie sa ai in vedere faptul ca, economiile tale
(surplusul de venituri ce rezulta dupa efectuarea cheltuielilor) pot suferi pierderi semnificative de
putere de cumparare. In consecinta, orice economie (fie ea dezvoltata fie ea emergenta) ofera o
gama larga de forme de plasament, dintre care putem mentiona:
- intrumente monetare (depozite bancare pe diferite scadente si alte intrumente monetare
asimilate);
- titluri financiare cu venit fix (obligatiuni emise de institutii private sau publice);
- unitati emise de organisme de plasament colectiv;
- actiuni emise de societati cotate pe o piata reglementata de capital;
- instrumente financiare derivate (ce au un anumit activ suport).
China a fost privita, inca de la inceputul crizei, drept locomotiva redresarii economice, avand in
vedere faptul ca se numara printre putinele tari care nu a intrat in colaps total.
Potrivit estimarilor, China va avea o crestere economica de 7,5 procente, in acest an, iar tara
vecina, India, de 5,4 procente.
Insa unii analisti sunt de parere ca, in ciuda acestor rezultate exceptionale in timpul crizei
economice, cresterea tarilor emergente va avea un efect modest asupra restului globului,
deoarece piata americana este mult prea mare pentru a fi inlocuita atat de usor.
In vremuri normale, americanii consuma mai mult decat japonezii, germanii si chinezii la un loc,
acestea din urma fiind urmatoarele trei puteri economice mondiale, dupa Statele Unite, spun
specialistii publicatiei franceze Le Figaro.
Aceasta este metafora folosita de Financial Times pentru a ilustra apropierea dintre patru state
despre care analistii economici afirma ca si-au revenit deja din criza economica.
Statele BRIC - Brazilia, Rusia, India si China - au devenit tarile cu cea mai rapida dezvoltare a
pietelor din lume. Si, in timp ce majoritatea puterilor economice isi ling ranile in urma crizei
economice sau mai incearca inca sa iasa din ea, cele patru state isi croiesc rapid drumul spre
lumina.
Goldman Sachs, grupul financiar care a strans cele patru state si le-a dat un nume, sustine,
potrivit Financial Times, ca economiile BRIC ar putea depasi Grupul celor sapte state puternic
industrializate - G7 - pana in 2032.
Mai mult, pana in 2030, China ar putea deveni cea mai mare economie a lumii. Grupul financiar
american sustine ca cele patru tari au inregistrat cele mai puternice avansuri economice dintre
toate pietele emergente din noiembrie 2001 pana in prezent.
La ora actuala, BRIC detine "o felie" mai mare decat SUA, in ce priveste comertul mondial.
China, probabil cel mai mare exportator de bunuri de larg consum anul trecut, este sustinuta de
exporturile de componente IT ale Indiei, de dominatia Rusiei pe piata petrolului si gazului si de
produsele agricole competitive ale fermierilor brazilieni.