Facultatea de Stiinte Economice Sibiu

Referat

Disciplina: Relatii financiar monetare internationale Tema : Globalizarea pieelor financiare caracteristici, efecte

Conf.dr : Orastean Ramona Studenta: Anghel Alexandra Dumitrita (Ostafe) CIG, Anul III, Sibiu, ID

Sibiu, 2013

Introducere

Primul pas inspre o globalizare de succes s-a vrut a fi insasi trecerea la economia de piata si deschiderea pietelor de capital pentru tarile sarace. Laureatul premiului Nobel pentru economie in 2001, Joseph E. Stiglitz, aduce insa in prim plan limitele liberalizarii, aratand ca sistemul economic si politic al tarilor in curs de dezvoltare, pur si simplu, nu a facut fata presiunilor la care au fost supuse de catre creditorii lor, organisemele financiare internationale. Scopul principal al economiei globale este acela ca toate tarile sa se omogenizeze ntr-un tot unitar.Globalizarea este un termen foarte uzitat caruia i putem atribui numeroase semnificatii. Prin acest termen putem ntelege dezvoltarea pietelor financiare globale, cresterea corporatiilor transnationale si dominatia lor crescnda asupra economiilor nationale. Majoritatea problemelor pe care oamenii le asociaza globalizarii, incluznd patrunderea valorilor de piata n acele domenii de care ele nu apartin n mod traditional, pot fi atribuite acestor fenomene. S-ar putea discuta totodata despre globalizarea informatiei si a culturii, despre raspndirea televiziunii, a Internetului si a celorlalte forme de comunicare si despre mobilitatea crescuta a comercializarii ideilor. Globalizarea mai poate fi definita ca un set de structuri si procese economice, sociale, tehnologice, politice si culturale care reies din caracterul schimbator al productiei, consumului si comertului de bunuri. Exista patru caracteristici principale care pot explica originile globalizarii sunt: integrarea n pietele mondiale ale economiilor nationale, tranzitia de la economia ,,high volume" la cea high value" care rezulta din cunoasterea tot mai buna a produselor si serviciilor folosite pe piata, sfrsitul bipolaritatii ntre capitalism si socialism n privinta costurilor de productie, si, nu n ultimul rnd configurarea noilor blocuri economice. Globalizarea este de dorit din mai multe puncte de vedere. Globalizarea ofera un grad de libertate individual pe care nici un stat nu-1 poate asigura. Concurenta libera la scara globala a eliberat talentele

antreprenoriale si creative si a accelerat inovatiile tehnologice. nsa globalizarea are si latura ei negativa. n tarile mai putin dezvoltate, multi au suferit din cauza globalizarii fara a primi un sprijin n ceea ce priveste sistemul de securitate sociala. Este posibil ca locuitorii din tarile dezvoltate sa nu fie pe deplin constienti de urmarile devastatoare ale crizelor financiare deoarece acestea au tendinta de a lovi mai crunt n tarile n curs de dezvoltare. Globalizare financiar desemneaz interconexiunile ntre sistemele bancare i pieele financiare naionale, aprute n urma liberalizrii i dereglementrii financiare i care au condus la emergena unui spaiu financiar mondial. Conceptul de globalizare financiara are in vedere crearea unei piete mondiale a banilor, a unei piete financiare globale, a unui sistem financiar global, a carui aparitie si dezvoltare se bazeaza pe fenomenul de dereglementare a pietelor financiare nationale, pe aparitia si dezvoltarea unor noi instrumente financiare si pe expansiunea bancilor si a altor institutii financiare internationale. Globalizarea financiara presupune amplificarea volumului fluxurilor financiare de capital si cresterea intensitatii acestora, procese a caror marime poate fi comensurata in functie de gradul de deschidere a pietelor financiare nationale, de nivelul de angrenare financiara si de gradul de integrare financiara. Deschiderea pietelor financiare nationale se refera la eliminarea restrictiilor legale asupra tranzactiilor financiare internationale. Nivelul de angrenare financiara se refera la gradul de implicare nationala in activitatea financiara globala si poate fi masurat prin indicatori cum sunt: ponderea activelor financiare straine pe pietele nationale, gradul de implicare a institutiilor financiare straine pe pietele financiare interne, ponderea activelor financiare interne pe pietele straine, gradul de implicare a institutiilor financiare nationale pe pietele financiare externe, aportul national la diverse fluxuri financiare globale s.a. Termenul de integrare financiara presupune existenta unei convergente a preturilor si a randamentelor unor pachete de active financiare similare, pe diferite piete financiare nationale.

Caracteristicile globalizarii financiare 1. creterea fluxurilor private de capital nspre rile n curs de dezvoltare, pe parcursul anilor 90. Aceast evoluie a fost urmarea unei reduse micri a capitalului n aceste direcii pe parcursul anilor 80; 2. creterea competiiei pe pieele financiare internaionale foreaz marile instituii financiare s se lanseze n operaiuni de mare anvergur n jurul lumii, sfidnd graniele naionale i fusurile orare i nglobnd n ofertele lor o varietate tot mai mare de servicii financiare; 3. amploarea i intensitatea ridicat a tranzaciilor, reelelor i fluxurilor financiare globale contemporane, dezvoltarea exploziv a activitilor financiare globale ncepnd cu anii 80. ncepnd din anii 70, tranzaciile pe piaa internaional de capital au cunoscut un ritm de cretere mai mare dect cel al creterii PIB mondial. Unul dintre factorii majori ai acestei evoluii const n reducerea treptat a barierelor n calea fluxurilor financiare private, promotorii acesteia fiind rile industrializate. 4. complexitatea i viteza tranzaciilor i fluxurilor financiare. Sistemul financiar global include fluxuri de credite (mprumuturi i obligaiuni), investiii (investiii externe directe, aciuni) i bani. Mai multe valute, mai multe active financiare variate i mai complexe sunt tranzacionate tot mai frecvent, cu o vitez mai mare i n cantiti substanial mai mari dect n orice alt epoc istoric anterioar; 5. extinderea geografic a pieelor financiare mondiale i extensiunea sistemului internaional al finanelor. n prezent, are loc un proces de adncire financiar, astfel nct puine economii se pot izola de funcionarea de zi cu zi a pieelor financiare mondiale. Din acest punct de vedere, volatilitatea pieelor financiare globale poate avea consecine economice interne majore, n timp ce condiiile financiare dintr-o regiune au un impact aproape instantaneu asupra pieelor financiare naionale de pe tot cuprinsul globului; 6. expansiunea conglomeratelor financiare, ce reprezint grupuri de entiti ce includ instituii de credit, firme de investiii i societi de asigurri. n UE, pe msur ce procesul de integrare avanseaz, apar noi actori financiari de talie important ce acioneaz, att n cadrul celor trei sectoare reglementate clasice (sector bancar, piaa de capital, sectorul asigurrilor) ct i transfrontalier. 7. volatilitatea relativ mare a cursurilor valutare, a ratelor dobnzii i a preurilor altor active financiare.

Premisele istorice ale globalizrii financiare s-au constituit n cadrul unui important proces evolutiv, asupra cruia au acionat mai muli factori, cei mai importani fiind: apariia pieei eurodolarului n anii 60; evoluia sistemului monetar internaional n anii 70; creterea economic remarcabil nregistrat n Asia de SudEst; creterea interdependenelor prin comer i investiii; progresul tehnic; concurena; dereglementarea; creterea datoriei publice; crearea pieei unice europene; liberalizarea pieelor financiare din rile n curs de dezvoltare; negocierile multilaterale privind schimbul de servicii financiare.

Efectele globalizarii financiare

Globalizarea financiara determina o serie de efecte asupra tuturor activitatilor si sectoarelor economice. Acestea pot fi pozitive, contradictorii sau pot culmina in crize de proportii. Cateva efecte, atat pozitive cat si negative sunt prezentate in continuare: obtinerea de avantaje la scara. Prin expansiunea firmelor in strainatate si cresterea volumului afacerilor se poate obtine reducerea costului unitar de productie, a costurilor sistemelor de desfacere (vanzare, marketing), ca si reducerea costurilor generate de aprovizionare.

 extinderea muncii de cercetaredezvoltare si promovarea inovatiilor. Apar noi posibilitati de reducere a preturilor prin intermediul carora firmele isi mentin competivitatea. diferentele generate de specificul fiecarei regiuni pot fi profitabil folosite prin utilizarea factorilor de productie mai ieftini si mai buni din exterior, prin intermediul deplasarii productiei in strainatate sau prin intermediul importurilor. operatorii economici pot mult mai usor sa se finanteze atunci cand resursele lor financiare sunt insuficiente; acestia se pot adresa atat pietelor financiare din alte zone a globului, cat si agentilor financiari cu statut international ce activeaza pe teritoriul national. . Apare astfel o concurenta intre firme pentru a atrage fondurile disponibile. in conditiile in care economiile nationale sunt tot mai legate unele de altele, masurile de politica economica pe care un stat le adopta se vor repercuta si asupra altor tari. De exemplu cand o tara isi propune relansarea economiei, autoritatea monetara din statul respectiv coboara rata dobanzii. Atunci capitalurile migreaza in afara granitelor (se indreapta spre tarile unde se obtin beneficii mai mari pe urma lor). finantele nationale se extind dincolo de granitele statului de origine, devenind transnationale, apar fuziuni de firme, producerea sau desfacerea unor bunuri in comun, aspecte ce fac posibila partajarea riscurilor presupuse de afacerile internationale; globalizarea este avantajoasa in special pentru corporatiile multinationale care inglobeaza in propria retea sisteme internationale de productie. Potentialul de care dispun aceste firme le ofera un grad ridicat de flexibilitate, ele fiind capabile oricand sa-si modifice strategiile, dar si sa omoare concurenta. In 1992, 100 de trusturi transnationale detineau 26% din valoarea mondiala a investitiilor si peste 33% din plasamentele in strainatate. pietele isi diversifica sursele de aprovizionare si zonele de desfacere, aspecte cu urmari favorabile asupra stabilitatii veniturilor firmei, in conditiile volatilitatii ridicate in mediul economic. un produs finit este tot mai mult rezultatul combinarii unor inputuri de natura diversificata, piesele ce compun un bun sunt furnizate de intreprinderi situate in cele mai diferite colturi ale lumii.

 protectia consumatorului este sacrificata pe altarul comertului international afaceri rapide nelimitate; pentru exemplificare sa-l luam pe George Srs, unul dintre cei mai mari profitori. guvernele nu mai pot abuza de puterea lor prin impozite exagerate si nu pot contracta datorii generatoare de inflatie. globalizarea este raspunzatoare de reducerea numarului de persoane ocupate in sectoarele productive din economiile tarilor dezvoltate si de presiunea care determina reducerea salariilor persoanelor cu calificare inferioara. capitalul se poate deplasa rapid dintr-o zona in alta, fiind primul care previzioneaza fenomenul de criza. globalizarea fluxurilor financiare mareste volatilitatea si incertitudinea in spatiul mondial, ceea ce face mult mai dificila elaborarea unor politici eficiente. Globalizarea are efecte asupra raportului de forte din societate. Pe de o parte se observa largirea dimensiunilor pietelor de desfacere, cresterea productiei, a vanzarilor, adancirea specializarilor in productie, astfel incat agentii economici inregistreaza sporuri de profit, noi fluxuri financiare sunt atrase, schimbul de tehnologii de varf intre operatorii economici se intensifica. Pe de alta parte asistam la disparitia unor intreprinderi, scaderea dimensiunilor anumitor ramuri economice, in conditiile in care patrund competitori externi care ofera produse si servicii mai ieftine, astfel ca unele categorii ale populatiei isi vad periclitat nivelul de trai. Somajul creste, astfel se explica si reticenta cu care o serie de categorii sociale se impotrivesc schimbarilor si inlaturarii barierelor din calea miscarii marfurilor si capitalurilor. La nivelul economiilor nationale asistam la o schimbare a centrelor de putere cu efecte nefavorabile asupra tarilor care nu se pot adapta rapid la noul mediu economic. Acestea pierd chiar si segmentele de piata deja detinute. Pe linia avantajelor se dezvolta si teza corespunzator careia globalizarea si competivitatea sunt complementare. Acest fapt este datorat rapiditatii cu care se produc schimbarile tehnologice, reducerii pronuntate a ciclului de viata a produselor si orientarea spre cercetare-dezvoltare. Noile tehnologii sunt difuzate rapid in interiorul sistemului firmei multinationale si de aici mai departe in intreaga lume, contribuind la cresterea performantelor economice in diverse tari. Asa s-a

dezvoltat tehnologia informationala, care a condus la infiintarea unei noi industrii profitabile si care ofera oportunitati la scara mondiala.

Concluzii

Traim intr-un sistem de vase comunicante, intr-un cyberspace cu milioane de computere interconectate. Totul este legat de tot. Acest lucru face imposibila rezolvarea unor probleme si neglijarea altora. Este imposibil sa faci schimb liber de marfuri daca nu exista schimb liber de servicii sau miscare libera de capital. Relatiile ce se stabilesc sunt tot mai greu de evaluat, valorile afacerilor sunt greu de estimat. Deciziile se iau in timpi foarte mici. Programele de risc trebuie sa fie foarte exacte intrucat de calitatea lor depind profituri sau pierderi de miliarde pe secunda. Tulburarile financiare se propaga peste frontiere asemeni luminii, aliatii sunt in acelasi timp si rivali, iar tehnologia ne conduce in directii necunoscute. In noul context deosebirile dintre piata internationala si cea nationala sunt mult aplatizate. Organizarea pe considerente geografice si-a pierdut importana. De sesizat potentialul mortal care se ascunde in combinatia dintre noile instrumente fianciare si tehnicile de comert supersofisticate (vezi amploarea comertului electronic) care poate declansa o reactie in lant distructiva. Amenintarea colapsului intregului sistem financiar, unul asemanator celui din octombrie 1929 este tot mai pasatoare. Riscurile de pe pietele financiare se pot compara cu cele datorate accidentelor din centralele atomice. Inceputul de mileniu este caracterizat de urmatorii parametrii: globalizarea si progresul tehnologic aduce beneficii inimaginabile unei parti a umanitatii, in timp ce cealalta parte traieste in saracie. Globalizarea consolideaza inegalitatea. Iata argumentul: impozitele pe avere, daca sunt ridicate provoaca evaziuni fiscale, iar daca sunt mici afecteaza in mica masura posesorii imperiilor financiare. Functioneaza regula celui puternic, se protejeaza interesele statelor puternic industrializate. In loc sa ne confruntam cu economii globalizate prospere,

ne confruntam cu corporatii lacome, cu organizatii internationale obscure care fac regulile comertului in secret. Numarul celor care critica pietele financiare nelimitate in crestere, avand in vedere ca nu ne mai putem apara, nu mai avem reguli de respectat. Lumea financiara nu mai poate fi stapanita nici de proprii ei actori. Impactul globalizarii in epoca contemporana este acela ca problemele cu care se confrunta in prezent societatea , inclusiv cele de natura economica, nu mai pot avea rezolvari nationale sau bilaterale, ci multilaterale deoarece cauzele sunt dincolo de granitele nationale. In prezent procesul de miscare a bunurilor dintr-o tara in alta s-a restrans, luand amploare procesele de investitii, dezvoltarea productiilor realizate in strainatate. Pietele financiare au devenit o forta a naturii. Tranzactiile pe pietele financiare internationale intrec in dimensiuni valoarea comertului international cu bunuri si servicii, economia monetar-financiara internationala se afla in plin proces de autonomizare. Cati din cei peste sase miliarde de locuitori ai planetei se pot integra intro societate industrializata, cu un nivel satisfacator de trai? Chiar americanii sunt neincrezatori: un studiu statistic a demonstrat ca 52% dintre ei cred ca globalizarea va rani America. Au aparut primele manifestari organizate impotriva globalizarii. Chiar la acesta ora, in Quebec Canada se desfasoara una. Paradoxul globalizarii: condenseaza lumea care in acelasi timp este supusa dezagregarii.

Bibliografie

Lucrarea de fata sintetizeaza cateva idei din bogata literatura pe aceasta tema:

Financial globalization vs Free Trade Noiembrie 1995; material sinteza de la Conferinta ONU pe tema Trade &Developement Globalizarea si strategia firmei Mihai Pricop si Adrian Tantau; edit. Eficient; Bucuresti 2001 Capcana globalizarii Hana-Peter si Herald Schumann; traducere si ingrijire Traian Plesca; edit. Economica 1999 Globalization with a human face raport anual al U.N. pe1999 Dictionar economic Vlad Topala si Silvia Pitriciu Corporate Finance fourth edition S. Ross, R. Westerfield, J. Jaffe Nu va fie teama de globalizare Oskar Lafontaine si Christa Muller; consemnari facute de Gh. Culea Global Perspectives Ann Kelleker, Laura Klein Noi evolutii in fluxurile financiare pe plan mondial si rolul bancilor internationale - teza de doctorat Gust Marius