RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE

1. Definirea relaiilor economice internaionale

REI sunt caracterizate prin prbuirea sistemului colonial, destramarea uniunii sovietice, iugoslaviei,
cderea regimului socialiste din rile europene, deasenea Progresul tehnicostiintific determina mutatii
importante in evoluia relatior economice internaional. Astfel dac ne referim la comertul internaional
asistem la diversificarea acestuia prin apariia a noi produse si creterea fr precedent a comertulji si
serviciilor. Revolutia tehnicostiintifica a determinat o cretere spectaculoasa a nivelului tehnica a marfurilor
astfel incit organizarea producerii tuturor tipurilor de mrfuri sa devin imposi ila si ineficienta economic.
Ca Rez creste important cooperarii ec internaionale. Putem constat ca important REI va creste si in
continuare.
REI- constituie o forma de legtura intre pieile naionale determinate de diviziunea internaional a muncii.
Diviziunea internaional a muncii- un poces de specializare a economiei naionale stabilit de lungul
timpului si are drept scop adaptarea economiei naionale la cerintele in continuie schimbare ale pietii
mondiale si e determnata de o serie de factori: condiii naturale, traditii economice, nivelul de dezvoltate
tehnic etc.
forme a REI:
Comertiul internaional de mrfuri
B. Comertul cu servicii(transport servicii)
C. Relaii financire internaionale
D. Cooperarea Economica internatione
F. Franchising, leasing.
2. Rolul relaiilor economice internaionale
Important si rolul REI este determinata de dezvoltarea economiilor naionale datorit accesului la resurse,
tehnologii noi know how. De asemenea determinata de diminuarea pericolelor unor conflicte militare
contracararea catastrofelor naturale. Necesitatea participrii la REI este determinata de:
1. Resurse economice sunt distribuite foarte inegal ndeosebi cele naturale.
2. Specializarea statelor dealungul unor perioade mari de timp in producerea anumitor mrfuri.
3. Gama larga de produse existente si imposibilitatea de a produce oricrui stat de a le produce pe toate
4. Datorit schimbului sunt obinute elementele necesare pt a impulsiona Progresul in diferite domenii.
5. REI a determinat penetrarea pietilor naionale cu produse exotice.
6. Crearea locurilor de munca in unitile economice cu capital strin.
Este important de evidentiat ca unele tari benefeciaza mai mult iar altele mai putin de la REI. Criteriu ce
determina eficiena in REI este cu ce produse participam la REI: materie prima, produse agricole cu valoare
adugat redus sau produse sofisticate tehnic si respectiv cu o valoare adugat mai mare. Rei a aprut si
sa extins ca urmare a intereselor statelor naionale si a ntreprinderilor in vederea dezvoltarilor economiilor
naionale si a capatarii profitului astfel dezvoltarea Rei este susinut de avantajele pe care le creaza si
anume:
1. Creterea productivitatii.
2. Cometarea cu resurse necesare.
3. 3. Acces la piee noi pt desfacerea produselor proprii.
Exista si un set de factori stimulatori ce determina dzvoltarea Rei:
1. Descoperirele tehnico-tiinifice.
2. Dezvoltarea si perfectionare mijloacelor de transport si a cailor de comunicare.
3. Adincirea diviziunii internaional a muncii.
4. Globalizarea multora din probleme ce trebuie sa fie conditionata in comun de statele lumii (poluarea,
criza energetic etc. )
3. Globalizarea economiei mondiale
Globalizarea ec mondiale este determinata de creterea interdepende tei dintre rii. Astfel ec mondiala
de astzi nu mai reprezint o simpla suma de economii naionale dar ca rezultat al divizarii muncii, a
diversificarii relatiilor interne ntrun sistem unitar global. Principala fora a globalizarii l constituie cautarea
de catre ntreprinderi a unui profit ci mai mare, acest proces a fost facilitat de revolutia tehnico-tiinific si
in mod special datoria progresului in tehnologiile internaionale si reducerii costului in transport.
Globalizarea este Rez lideralizarii comertului investiiilor strine si a integrarii pietii finanfiare.
Procesul de globalizare se manifesta prin:
Creterea rolului comertului- astfel comertul internaional in ultima perioada creste ntrun ritm mai
mare decit producia industrial. Astfel conform unor experii comertul extern va constitui circa
50% din PIB in anul 2020.
Investitii strine - acestea n unele perioade au un ritm de cretere mai mare decit comertul extern.
(Liberalizarea politicii investitionale a unor state; Promovarea a mai multor proiecte de privatizare;
Achiziionarea si furnizarea intreprinderii; Noile tehnologii care faciliteaza transportul si
comunicatia; Procesul tehnologic permite divizarea proceselor de producie in mai multe
componente astfel incit este posibil de a le produce in acele locatii ce asigura cele mai bune
condiii).
Creterea importantei a diferitor instituii internaionale -cum ar fi fondul Monetar international,
banca mondiala, organizatia mondiala a comertului etc. Precum si a unor structuri intergrationiste
cum ar fi: UE, NAFTA, CSI.
Consecintelw globalizarii mondiale.
Proces de globalizare are un impact important asupra economiei mondiale:
Progresul economic depinde tot mai mult de participarea rilor la Rei
Globalizarea mareste sensibil dependenta economiilor naionale fata de conjunctura externa
accelerind transmiterea impulsului economic atit pozitive cit si negative.
Globalizarea determina creterea puternica a concurentii internaionale astfel fiind stipulata inovatia
Creterea important reglementrilor multelaterale inclusiv si a instituiilor internaionale
Trebuie sa evidentiem ca procesul de globalizarea este extrem de avantajos pt statele dezvoltate in timp ce
situaia a unor state in curs de dezvoltare a devenit si mai precara (dificila)
4. Activitatea economic internaional a firmelor. Participarea direct a firmelor
la relaiile economice internaionale.
Intreprinderea o unitate Economica organizata in care are loc combinarea factorilor de producie cu
scopul de a produce bunuri si servicii. Activitatea ntreprinderilor frecvent necesita stabilirea REI. Acest
proces de intermationalizare se poate desfura in mai multe domenii:
Exportul de bunuri si servicii
Importul de bunuri si servicii
Cooperarea
Crearea a unor ntreprinderi mixte
Leasing, franchaising etc.
Activitatea internationala are o motivatie binedeterminata:
De majorarea profitului
Acces la alte piee
Avantaje fiscale
Creterea remtabilitatii etc.
Implicare ntreprinderilor in REI poate fi:
Directa
Indirecta(prin intermediari)
Dac activitatea de cooperare poate fi numai directa datorit specificului sau atunci activitatea comerciala
poate fi atit directa cit si indirecta
Participarea directa a intreprindeilor prezint o serie de avantaje:
Implicare directa permite productorului sa-si prezinte si sa-si promoveze marfa in deplina
cunoastere a tuturor particularitatilor tehnice capitative si de exportate a produsului
Da posibilitate producatprului de a obtaina profitul comercial
Producatoral are posibilitatea de a mentine o legature direct cu piata, a cunoaste Mai bin evolutia
pietii si astfel luind masuri operative de adoptarea
In cazul importului intreprinderea are posibilitate mai substantiala de a corelate cereri tele proprii cu
oferta
Cu toate aceste implicarea directa in Rei are dezavantaje:
Cheltuieli suplimentare pt organizare activitii comerciale
Riscuri ale cursului valutar finaciara
5. Participarea indirect a firmelor la relaiile economice internaionale.
Activitatea indirecta are un set de avantaje
Faciliteaza activitatea intreprinderii de asa sarcini specifice cum ar fi : studierea pietii strine,
negocierea si delurarea ctr cu parteneri strini,
Delimiteaza intreprinderea de anumite riscuri
Datorit specializarii costurile intermediarilor pt activitate comercilandeobicei sunnr mai mici.
Datorit multiplelor legturi intermediate pot asigura condiii de export-import mai favorabile
Dezavantaje pt activitate Economica internaional indirecta
Distantarea productorului de piaa
Pierderea profitului comercial.
Decizia de a alege metoda corecta este reesita din specificul sau tipul, etc.
6. Liberalismul clasic i relaiile economice internaionale.
ADAM SMITH combate exagerarea importantei aurului si considera ca este necesara deplina libertatea a
agentilor economic, astfel individualismul, libera concurenta, interesului propriu si reducind interventia
statului , va duce la realizarea binelui general, indifferent de intentiile subiective ale agentilor economici.
Smith recunoaste importanta REI si considera ca la baza acestuia este principiul avantajului absolute ce
consta indiferenta de cost, respective pret a unui si aceluia produs din tari diferite precum si a diferitor
descteritati in utuiliarea acestor tehnologii.
Avantajul absolut const n achiziionarea de bunuri materiale. Aceast teorie aprut la nceputul secolului
al XIX-lea este i o replic la teoria mercantilist care reducea avuia naiunii la achiziionarea de bani n
sistemul bimetalist: aur i argint.
Exist numeroase critici aduse teoriei avantajului absolut:
n primul rnd, nu se ia n considerare i nu se explic motivaia care determin rile mari s
realizeze operaiuni de comer exterior, presupunndu-se c ele dispun de mari resurse naturale
i nu au, n aparen, nevoie de relaii comerciale cu strintatea;
n al doilea rnd, se neglijeaz faptul c avantajele tehnologice ale unei ri nu dureaz la infinit.
Doctrina clasic liberal ridic concurena la rang de principiu. Conform acestei doctrine, munca este sursa
avuiei, adic valoarea ntemeiat pe ofert i cerere. Se insist pentru eliminarea barierelor din calea
comerului.
Ricardo a dezvoltat conceptia lui Smith si a introdus notiunea de principiul avantajului relative. c) Teoria
avantajului relativ
Conform acestei teorii, o ar trebuie s se specializeze i s exporte mrfurile pentru care,
comparativ, este mai eficient. David Ricardo, celebrul economist englez, este liderul acestei teorii i a
formulat teoria costurilor comparative (modelul ricardian).
Cu toate c i s-au adus completri importante, ea constituie i astzi fundamentarea teoretic de baz a
raiunii schimburilor de mrfuri ntre naiuni. Aceast teorie este una unifactorial, bazat pe factorul munc
i, din aceast cauz, va fi n detrimentul rilor n curs de dezvoltare, cu productiviti ale muncii la
niveluri inferioare. Aceasta este una dintre limitele teoriei lui David Ricardo, altele fiind:
* n mod ireal, modelul presupune o distribuie egal a ctigurilor i pierderilor ntre ri;
* nu ine seama c unele ri sunt interesate cu prioritate n eliminarea sau reducerea la maximum a
omajului, maximizarea eficienei fiind trecut pe un plan secundar;
* se neglijeaz analiza sectorului serviciilor.
Teoria a fost lansat de Ricardo la nceputul secolului al XIX-lea pentru a susine expansiunea
exportului englez de produse manufacturate, tiut fiind c Anglia dispunea de o industrie prelucrtoare
dezvoltat la acea vreme. n mod direct, se avea n vedere promovarea exportului de produse industriale din
Anglia, contra produse agricole din Frana i materii prime din diferite ri, mai ales din colonii. n acest
model, unifactorial, munca este singurul factor de producie i avantajul comparativ poate rezulta numai
datorit diferenelor de productivitate.
n consecin, Ricardo a ajuns la concluzia c se poate face un comer avantajos reciproc, practic din toate
rile lumii, invocnd drept argument noiunea de avantaj relativ sau comparativ n comerul internaional.
Dac avantajul absolut invocat de Smith era semnul unor relaii comerciale optime pentru ara care avea
aceste caracteristici, Ricardo considera c dei erausuboptime, relaiile comerciale decurgnd din avantajul
relativ descoperit cu ajutorul costurilor comparative, erau totui relaii reciproc avantajoase pentru toi
partenerii fr excepie, avnd totodat calitatea de a deschide orizonturi nebnuite pentru extinderea
relaiilor economice internaionale ntre toate categoriile de ri. Meninerea forat a unor bariere
artificiale, cum erau legile erealelor din Anglia, n calea extinderii relaiilor comerciale ntre ri, constituia
n opinia lui Ricardo att o greeal de politic economic, ct i de nelegere a mecanismului real de
funcionare a economiei de pia n general, a mecanismului comerului internaional n special
Noiunea de avantaj relativ n comerul internaional a constituit o arm redutabil n controversele
doctrinare referitoare la politicile externe, dei ea a fost nsoit nu rareori de interpretri confuze i
interesate, purttoare de ambiguiti duntoare tiinei economice. Teoria avantajului relativ a fost
elaborat de ctre David Ricardo i, timp de peste un secol i jumtate, ncepnd cu anul 1917, ea a
constituit nucleul dur al teoriilor de orientare liberal despre comerul internaional
Avantajul relative- posibilitatea de a produce o marfa cu cheltuiele de timp, de munca relative mai mici in
comparratie cu al;te marfuri di aceasi tara, chiar daca pt aceasra marfa sa cheltuie mai mult timp te munca
in alte tari
Modelil lui Ricardo
portugalia Anglia
Vin 800 12
sataf 98 - 150 +
total 178 220

Dupa specializarea conform avantajului relatic;
Conform datelor din tab observam ca portugalia are avantajul absolute ati in producerea vinului 180<200 si
stafa 90<100. In acelasi timp portugalia are avantaj relatic in producerea vinului 80<90
Anglia in prosucerea stafei 100<120 ca rez a specilizarii conform princip[iului avantajului relative ,
portugalia va avea nevoie de 160 mii 80x2 pe a produce 2 unitati de vin, iar anglia 200 u.m 100x2 pt
introducerea a 2 unitati de stafie
Si ca rex procesul de specializare esre avantajos pt ambeke parti deoarece pt producerea acelor cantitati de
marfa cor fi necesare mau putina forta de munca 390>360

7. Teorii i concepte moderne referitor la relaiile economice internaionale
Conceptia lui Mainolescu munca in industrie este mult mai productiva decit in agricultura, prin
urmare p/u orice stat este absolut indiferent daca sunt necesare cheltuieli mai mari sau mai mici, unicul
lucru important este productivitatea muncii a produsului. Mainolescu propune ca exportul sa fie realizat
cu acele produse ce au o productivitate a muncii mai mare decit media nationala si a importa marfuri cu
o productivitate mai mica decit media nationala.
Conceptia lui Keynes combate versiunea idealizata conform careia comertul liber asigura beneficii
tuturor statelor, in realitate este o lupta inversunata dinte tari p/u promovarea exportului si diminuarea
importului astfel incit problema somajului sa fie transferata catre alta tara.
Hecker Ohlim Samuelson considera ca avantajul relativ este determinat de utilizarea factorilor de
productie (capital-munca-pamint) care asigura o proportie mai mare factorului celui mai abundent si
mai ieftin.
Paradoxul lui Leontiv - comform modelului Hecker Ohlim Samuelson SUA ar trebui sa fie
specializat in producerea marfurilor ce necesita investitii considerabile, in realitate SUA produce
marfuri ce necesita consum considerabil de forta de munca. Acest fapt poate fi explicat ca resursele pot
fi substituite si resursele umane nu sunt omogene.
Conceptul Ciclul de viata al produsului are mai multe etape: lansare, crestere, maturitate si declin.
Produsele noi vor fi lansate de la inceput in tarile dezvoltate ca ulterior la etapa de crestere sau de
Vin 80x2 -
staf - 100x2
160 200
maturitate sa fie lansate si in tarile in curs de dezvoltare dupa care cind produsul devine ordinar si
producerea poate fi localizata in tarile slab dezvoltate.
Teoria Nanotehnologiilor tarile care investesc mult in cercetare si inovatie vor elabora produse noi ce
nu au analogie, fapt ce le permite de a deveni monopolisti si astfel de a avea profituri considerabile.
8. Politica tarifar
Politica comercial internaional este o componenta a politicii economice internaionale ale statului si
consta din 3 componente:Tarifara; Netarifara De pomovare si stimulare.
Politica tarifara- O componenta a politicii comerciale ale unui stat si cuprinde totalitatea reglamentarilor
cu privire la intrarea si ieirea din tara a marfurilor si care implica:controlul marfurilor si a mijloacelor
de transport cu ocazia trecerii frontierii; ndeplinirea formalitatilor vamale si plata taxei vamale.
Tariful vamal este un registru ce include un nomenclator de mrfuri, ce sunt shouse impuneroi vamale si
taxa vamala asupra fiecrui produs sau grupuri de produse in parte. Impuneea vamala ndeplinete 3
funcii:
Fiscal (sursa de venit la bugetul de stat)
Protectionista (protejarea economiei naionale de concurenta straina)
De negociere (statele pot negocia procese reciproce pt stimularea integrarii economice.
Taxele vamale pot fi clasificate afine in vedere urmtoarele:Obiectul impunerii vamale ; Modul de
percepere a taxei vamale; Modul de fixare de catre stat a taxei vamale.
Referitor la obiectul impunerii taxele vamale se refer la import, export sau tranzite.
Taxele vamale de import -constituie o modalitate important de protejare a pietii interne de
concurenta strainilor contribuind direct la ridicare preurilor pt marfurile de import ce au cea mai larga
raspindire
Taxele vamale de export- se percep de catre stat asupra marfurilor autohtone lanexportul acestora
fiind percepute la un nomenclator redus de mrfuri afine ca obiectiv creterea veniturilor pt buget
precum si neadmiyerea exporturilor de materie prima
Taxele vamale pt marfurile de tranzit se percep asupra marfurilor care tranzitoriul statului si au o
important redus deoarece transportul poate constitui o sursa considerata de venit ca urmare a
utilizarii mai eficiente a infrastructurii. (mijloacelende transport, depozite, hoteluri, etc. )
Dup modul de percepere sunt:
Taxe vamale specifice- ce se determina pe o unitate de msura fizica a marfurilor. ($- tone)
Taxe vamale ADD valorem ce reprezint o cota procentuala din valoarea mrcii
Taxe vamale mixte- ce include ambele tipuri de taxe susu mentionate.
Dup modul de fixarii de catre stat a taxelor vamale se mpart in 4 categorii:
Taxele vamale autonome- sunt stabilite de stat in mod idependent si nu pe baza de acorduri incheate
cu alte state
Taxe vamale contractuale sau conventionale- se fixeaza de catre stat ca urmare a unor ctr si are
deobicei un nivel mai redus ca cele autonome.
Taxele vamale preferentiale- au un nivel redus uneori 0 si se aplica tuturor marfurilor sau numai a
unora pt anumite tari cu care sunt relaii deosebite.
Taxele vamale de retorsiune- se aplica drept rspuns la politica discriminatorie a altui stat si poate
avea 2 forme: Antidumping- sunt taxe suplimentare ce au ca obiectiv anihilarea dumpingului;
Compensatorii- sunt taxe percepute suplimentar pt marfurile din statele ce acorda subvenii.

9. Politica netarifar
Instrumemtele de politica comercial netarifara reprezint un complex de msuri si reglamentari altele decit
cele tarifara ce au ca scop protejarea pietii interne de concurenta straina si echilibrarea balantei de plti. In
prezent reglamentarile cu caracter netarifar ziua sporit considerabil importanta ajungind la peste 2000 de
instrumente care pot fi clasificate in 4 categorii principale:
Bariere care implica o limitare cantitativa directa
Intereicti la import- mijlocul radical de interdictie a importului pt un anumit produs sau
gama de produse pt o perioada limitat sau nelimitata de timp
Contengente la import- nite plafoane maxime cantitative sau valorice pt importul anumitor
produse pt o perioada anumita de timp.
Licente la import- sunt nite autorizatii acordate de catre stat pt o perioada anumita de timp
ce permit operatiuni de import
Limitari voluntare la export- un acord de cele mai multe ori neformal in conformitate cu care
statul i exporta producia i va limita exportul benevol.
Comercializare ordonata a produselor- un acord bi sau multelateral in confornotate cu care
statele i likiteaza exportul iar participarea guvernului este una oficial
Bariere care implica limitarea importului prin mecanizmul preurilor.
Preuri minime si maxime la import- preurile minime se stabilesc atunci cind preurile scad
pe piaa internaional si nu se permite importul la un pre mai mic decit cel minimal. Preul
maxim este stabilit atunci cind preurile cresc artificial pe piaa externa.
Ajustarea fiscal la frontiera- se manifesta prin faptul ca marfurile exportate nu sunt impuse
pe cont TVA.
Depunerea prealabila pt import- importatorii sunt impusi sa depun pe contul organelor
vamale o anumita suma din contrvaloarea viitorului import cu cel Putin 6 luni nainte de
aceasta operatiunea. Suma depus nu este purtatoare de dobinda astfel importatorul va
majora preul pt a acoperi cheltuielele suplimentare.
Bariere determinate de participarea statului la activitatea comercial
Statul ofer avantaje Producatorilor autohtoni
Acesta se manifesta prin faptul ca se va acorda proritate firmelor naionale fata de cele
strine, unitile economice de stat vor fi avantajate in activitate financiar precum si
monopolul de sta asupra importului unor produse
Bariere de determinate de formalitatile vamale si administrative precum si de standartele aplicate
Din cauza multor documente ce sunt necesare, cheltuielele sunt mai mari si prin urmare
discurajeaza importatorii
Se manifesta prin necesitate prezentarii a unor multiple documente, prin necesitatea indeplinirii unor
formalitati vamale complexe, prin aplicarea unor norme sanitare si de seuritate complexe, prin cerinte
specifice pt ambalaj etichetarea etc.
10. Politica de promovare i stimulare
Politica de promovare si stimulare consta din totalitatea instrumentelor ce contribuie la creterea
exporturilo. Msurile promotionale au drept obiectiv influentarea clientilor externi potentialelor pt a procura
anumite produse. Aceste msuri sunt la nivel macroeconomic au o multitudine de forme:
Icheerea acordurile comerdiale, acordul de cooperare economici internationale si alte conventii
economice
Finanarea din partea statului, finanarea participrii companiilor la expoziii internaionale.
Reprezentanii comerciale in rile importatoare.
Prestare unor servicii de informare si orientarea a clienilor externi.
Diverse modaliti de publicitate externa.
Msurile de stimulare altui colectiv, sporirea competitivitatii marfurilor destinate exporturilor si creterea
cointeresarii producatorilor in vederea impulsionarii exporturilor. Msurile de stimulare se mpart in 4
grupe mari: Bugetare - se manifesta prin :subvenii la export- res fin acordate direct sau indirect pt
activitatea de export. ; Prima la export- sunt resurse finaciare acordate de catre stat pt intreprinderii ce
asigura cantitati mari de export sau exporta produse strategice; Alte instrumente bugetare- servicii prestate
de catre stat pt ntreprinderile Exportatoare (cercetarea pietii, participarea la expoziii internaionale,
publicitate etc.)
Fiscale
Financiar- bancare
Valutare

11. Cooperarea form modern a relaiilor economice internaionale.
cooperarea economica international se manifesta la nivelul micro si la nivelul macroeconomic.La nivel
micro economic cooperarea reprezinta conlucrarea prin diverse forme dintre 2 sau mai multi agenti
economici din tari diferite pu realizarea interesului propriu intr-o proportie mult mai mare decit in cazul
activitatii singular.Cooperarea macroeconomica reprezinta conlucrarea la nivel interguvernamental dintre
2 sau mai multe tari pu realizare a unor obiective din diverse doemenii cum ar fi
industria,agricultura,finante,turism etc.,cooperrarea economica international are urmatoarele avantaje:
Relatia de cooperare exprima mai bine convergenta intereselor partenerilor
Relatia de cooperare ofera elementelede productie necesare ce lipsesc unui stat sau agent economic
Relatiile de cooperare diminueaza barierele in raport cu partenerii externi acordind aceleasi conditii
ca si producatorilor autohtoni
Relatiile de cooperare faciliteaza expansiunea tehnologiilor noi
Relatiile de cooperare genereaza stabilitatea in raposrturile economice internationale fiind stabilite
obiective pe termen lung
Exista 2 modalitati de clasificare a formelor cooperarii economice nationale,
1..Conform expertilor ONU exista urmatoarele forme de cooperare:
acorduri de specializare:a)aranjamente privind livrarea de parti component:b)aranjamente privin producerea
finala a unor produse specific
livrari de marfuri,echipamente sau chia fabric la chei
aranjamente tehnologice,schimb de know how si cercetari in comun
accord privin utilizarea a retelelor de desfacere ale altei intreprinderi sau a unei retele commune
2..Cooperrarea dupa obiect poate fi:
cooperrea in productii si servicii
cooperarea tehno si stiintifica
cooperarea financiara
cooperarea ecologica
cooperarea comerciala
cooperarea in management

12. Procesul de integrare n economia mondial contemporana
Integrrea este un proces datorita careea 2 sau mai mul piete nationale anterior separate se unesc pt o forma
o singura piata comuna.
Procesul de integare ec.poate avea diferite forme:
-zona liberului schimb-este o asociatie de comert liber intre care tarile membre inlatura barierile comerciale
dar fiecare le pastreaza in modul sau in raport cu tarile straine.controlului vamal pt protejarea pietei interne
,de patrunderea marfurilor din exterior prin teritoriul altei tari membre,taxe vamale mai mici
uniunea vamala -in cadrul aceteia tarile membre nu numai ca inlatura toate restrictiile in comert dar si
stabilesc un tarif vamal comun astfel dispare necesitatea efectuarii unuui control vamal la hotarele tarilor
membre.
piata comuna-in cadrul acesteia pe linga liberalizarea comertului este liberalizata miscarea factorilor de
productei,acesta forma a fost caracteristica UE
uniunea econimica si monetara in cadrul acesteia este creata o piata unika prin unificare policilor
economice,comerciale,fiscale,legislative este utilizata si o moneda unika.UE 1999
Economistul Viner a introdus notiunea crearea si deturnare de comert prin crearea de comert intelegeau
apartia de noi fluxuri comerciale in cadrul unui venituri vamale in care inlocuieasc sursele de furnizare mai
putin eficiente cu altele mai avantajoase.Deturnarea de comert presupune inlokuirea surselor mai eficiente
de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale cu surse inerne ale uniunii vamale mai putin eficiente dar
mai competitive datorita neaplicarii taxelor
AVANTAJELE INTEGRARII ECONOMICE
1.reducerea costului de productie care a producerii in scara larga
2.intensificarea concurentei in cadrul uniei piete mai mari
3.atenuarea problemlor balantei de plati
4.posibilitatea de dezvolta anuumite proiecte de activitati in cadrul uniunii
5.cresterea puterii de negociee in raport cu tarile terte sau fata de alte parti regionale
6.posibilitatea accelelrarii dezvoltarii economice
13. Relaii monetare internaionale
Evoluia mderna a sistemului Monetar este divizata in 2 etape:
Perioada etalonului ideal
Perioada dup cel deal II- lea rzboi mondial
Prima etapa a fost determinata de faptul ca finantele internaionale erau reglamentate prin ajustari automate
prin etalonul de aur. Astfel fiecare stat era gata sa transfere aur altei tari in schimbul monedei proprii. Acest
sistem sa prbuit odat cu marea criza economica din perioada 1929-1933. Prin urmare in 1944 a fis
convocata conferin de la Bretton Woods unde rile participante au covenit la organizarea sistemului
Monetar internaional conform unor principii noi. In acest cadru au fot create 2 structuri noi FMI( fond
Monetar internaional) si BIRD( banca internationala pentru reconstructii sindezvoltare) avind ca scop
reglamentarea decontarilor internaionale si stabilitate monetar. In aceasta perioada $ are o poziie
dominanta avind cea mai mare acoperire in aur, astfel $ pe linga aur a fost acceptata ca monede de schimb ,
iar SUA asigurau convertirea $ in aur la solicitarea cuiva. Raportul de schimb dintre monede era stabil fata
de $ si se permitea numai o mica fluctuatie de pina la 1%. Acest sistem a fost funcional pt o perioada de
citeva decenii ulterior insa o data cu transformarea economiei mondiale in una multipolara aces model nu
mai este funcional astfel au nceput si alte valute sa fie utilizate ca mijloc de plata si ca resurse de rezerva.
Deasemenea sa trecut de la cursuri fixe la cele flotante.
2. Cursul valutar
Preul cu care se vinde sau se cumpara valut straina constituie cursul de schimb valutar. Valuta straina
permite accesul pe piee externe, astfel daca preul la valuta straina este mare atunci importurile sunt
scumpe si invers cind preul la valuta straina este redus atunci importurile sunt ieftine. Exista 2 modele
specifice pe piaa valutar:
Sistemul fluctuatiei libere
Sistemul de meninerea a cursului valutar, relativ stabil.
In primul caz schimbrile in cerere si oferta modifica cursul valutar pina la un nou echilibru. Iar din parte
autoririi monetare ale rilor respective, nu se intervine pt meninerea stabilitatii cursului valutar.
Al doilea modele ste deasemenea bazat pe liber cumprare si vinzare a valutei insa autoritile monetare
intervin pt a nu permite perturbatii majore.
3.Balanta de plti este un registru statistico- economic al tranzaciilor economice dintre agenii economici
dintro tara si agenii economici din celelalte tari pt o perioada de timp (deobicei 1 an). Balanta de plti este
constituit din ncasri sau credit si plti sau debit. Balanta de plti cuprinde urmtoarele elemnete:
schimbul de mrfuri, de servicii( telecomunicatii, turism, transport ), credite, investitii, donatii, dovidente si
dobinzi, transferuri de valuta rezultata din mitratia forei de munca, aur si altele. Sunt cunoscute 3 tipuri de
balanta:
Balanta comercial ce include ncasri din export si plti pt import mrfuri tangibili(fizice)
Balanta contului curent este compus din balanta comercial + ncasri si plti din servicii + ncasri si
plti fr compensatii.
Balanta de plti= balanta contului curent+ transferturi capital
14. Relaii financiare internaionale
1.CONCEPTIA:Fondurile financiare publice se realizeaza prin prelevari fiscal si intro proportie mai mica
prin prelevari cu character nefiscal.Prelevarile fiscal se bazeaza pe dreptul statului de a oblige personae
fiscal si juridice ce sunt sub juridictia sa se participle la constituirea fondurilor financiare publice cu o parte
din venitniurile sale sau din averea sa cu tilu definitive nerambursabil.si ofera o contraprstatie directa.Statul
la rindul sau distribuie aceste resurse la diferiti beneficiary.
In cazul in care veniiturile statului pt o perioada de timp nu acopera tot.cheltuielilor se va face apel si la alte
resurse financiare.Acestea pot fi atit impmuturi contractate de la personae fizice si juridice cit si de la
banca centrala a statului.Uneori statul poate apela si la resursele externe astfel relatiile financiare
intern.exprima procesul obtinerii unor resurse financiare din exterior sau onorarii unor obligatiuni
ficanciare fata de strainatate.
2.CARACTERISITICA :Relatiile financier intern.exprima trasferuri banesti catre strainatate cu titlul de
cotizatii la organizatiile international cu titlu de donatii sau ajutor nerambursabil,sau credite astfelaceste
operatiuni nu au character ce necestita o rambursare ulterioara.Relatiile fianciare intern,apar dintre 2 sau
mai multe tari dintre un stat si mai multe organizatii intern.reflectata atit trasnferul catre stat cit si de la
anumite state precum si este exprimat intro moneda de circulatie intern.
3.INVESTITIILE STRAINE SI CREDITUL INTERNATIONAL:INvestitiile straine de capital constituie
una dintre cel mai raspindite fluxuri financiare international.ALaturi de suplimentul de capital cu efecte
corespunzatoare asupra cresteri economice invesitiilor straine.Stimuleaza si transferul de tehnologii
modern.
Investitiile straine pot avea diverse forme si pot fi utilizate in diferite domeniii cum ar
fi:preducere,serviciu,comert sectorul bancar.
INvestitiile straine la momentul actual pot fi cracterizate de urmatoarele:
a)RItmul de crestere al acestora este mai mare ca cel al cresterii globale sau al comertului international.
B)investitiile straine sunt generate de tarile dezvoltate,
C)investitiile straine sunt orientate catre tarile dezvoltate.
Creditul international este o forma importanta a fluxurilor financiar intern.exprima un raport dintre 2 parti
dintre care una acorda bani cu imprmut si alta se oblige sa achite datoria cu o anumita dobinda numita
debitor.Pt creditul intern.o notiune iportanta este rata dobinzii acesta ezprima nu numai conditiile de
creditare dar si conjuncture economica international.Pe piata international exista mai multe forme de
credite:credit pe termen scurt,mediu,lung,imprumuturi ale intitutiilor financiare guvernamentale sau
private,imprumuturi ale intitutiilor international.
15. Zona economica liber
1.CONCEPTUL DE ZONA LIBERA:
ZONA LIBERA-este un teritoriu bine limitat pt care se aplicacu anumit regim vamal o anumita legislatie vamala.
AMplasarea acestei zone este limitata de suprafetele unui teren cu frontiere natirale sau artificialesi situate in
apropierea sau interiorul unor cai de transport prin care tranziteaza un volum mare de marfuri de iport si export.
2.CLASIFICAREA ZONELOR LIBERE:
Zonele libere sun una din cele mai semnificative inovatii institutionale.Astfel exista mai multe tipuri de zone libere:
--portul frano/libere; --perimetrul liber ; --antrepozite vamale libere;
--zona de transit; --zona libera comerciala; --aeroporturi libere
--zona de export; -- industrial-zona pt promovarea investitiilor
IN RM sunt urmatoarele zone ec.libere:Moldexpo,otaci,ungheni,varnita,taraclia,vulcanesti,portul
giurgiulesti,balti,aeroportul din marculestior

16. Organisme i instituii n relaiile economice internaionale
O institutie sau o organizatie internationala defineste o structura compusa din elemente cultura-cognitive comune.
Aceste structuri reglementeaza si furnizeaza stabilitate. Institutiile si organizatiile impun restrictii prin definirea unor
granite legale, morale si culturale ce delimiteaza activitatile legitime de ce ilegitime. Intervin in divergentele
economice, sociale si militare.
FMI are ca scop principal promovarea cooperarii monetare internationale, garantarea stabilitatii financiare,
facilitarea comertului international, punerea la dispozitie a resurselor sale tarilor membre ce se confrunta cu
dezechilibre ale balantelor de plati, contribuie la stabilitatea economica si combaterea saraciei. De asemenea FMI
crediteaza tarile membre.
Banca Mondiala ofera asistenta financiara si tehnica tarilor sarace, folosindu-si resursele financiare si umane pentru
a reduce saracia din tarile in curs de dezvoltare.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare actioneaza pentru a sustine construirea economiilor de piata si
a democratiilor in 28 de tari din Europa Centrala pina in ASIA Centrala. Prin investitiile sale, BERD promoveaza
reformele structurale si sectoriale, competitia, privatizarea, institutii financiare si sisteme juridice mai puternice si
dezvoltarea infrastructurii pentru sustinerea sectorului privat.
Organizatia Internationala a Comertului supervizeaza un numar mare de acorduri care definesc regulile
comerciale dintre statele membre. Este singurul organizm international care se ocupa de normele ce dirijeaza
comertul intre tari. Aceste documente stabilesc norme juridice fundamentale ale comertului international. Sunt
contracte care obliga guvernele sa-si mentina politicele comerciale in limitele convenite. Scopul principal al OMC
este de a ajuta la circulatia fluxurilor comerciale cu maxima libertate posibila.
EC mondiala este marcata de disfuctionalitati la nivel global. Un rol important in regelementarea ec. La nivel mondial
il are onu
In cadrul ONU au fost constitiuite mai multe investii dintre care putem evidentia:
-Progremul natiunilor unite PNU;
-conferinta natiunilor unite si comert si dezvoltarea UNCTAD

17. Indicatorii microeconomici de eficien a relaiilor economice internaionale
CONCEPTIA DE EFICIENATA A REI
Eficienta reprezinta raportul dintre eforturile material si materiale si rezultatele obtinute.Criteriul principal al
determinarii eficientei este in ce masura efectele sunt superioare eforturilor pt obtinerea acestora.
Eficenta Rei poate fi exprimata atit la nivel micro economic cit si la nivel macro economic fiacre avind specificul
sau.
2.INDICATORII MICROECONOMICI DE EFICIENTA A REI
INdicatorii de eficienta micoreconomici pot fi caracterizati in mai multe modalitati:
1)cursul de revenire a produsului exportat sau iportat-este cheltuielile totale in moneda nationala determinat de
producerea si pregatirea unui produs inclusive si cheltuielilor suplimentare de ambalare sau importul axprimat in
valuta starina.Cr=exp val nationala/exp. Val straina. Cu cit cursul de revenire este mai mic fata de cursul oficial si in
cazul in care cursul de revenire la import data de cel oficial este mai mare, atunci comertul extern este mai eficient.
2)aportul valutar-ep.valoarea nou creaata exprimata in valuta strina obtinuta ca rezultat al exportului.Se calculeaza
ca difereanta dintre pretul de export si cheltuielile pt producerea produsului respective la preturile interne.
3.)Rata raportului valutar reprezinta raportul dintre aporul valutar si pretul la export.
18. Indicatorii macroeconomici de eficien a comerului extern.
INDICATORII DE EFICIENTA MACROECONOMICI
1.gradul de acoperire a exportului prin iport
2.cursul de revenire la export se determina ca raport al valorii exportului in moneda nationala pt o anumita perioada
de timp
3.cursul de revenire la import se determina ca raporul din valoarea vinzarilor determinate de import in valuta
nationala raportat la iportul in valuta straina pt o anumita perioada de timp..
Este important de notat ca pt export este benefic ca cursul de revenire sa fie cit mai mic iar pt import ca cursul de
revnire sa fie cit mai mare.