Sunteți pe pagina 1din 4

MODELUL ASIATIC

In regiunea Asia-Pacific, dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au pus bazele unui nou model economic mondial ce dispune de un mare potential economic, tehnologic si demografiic. Cele mai puternice state din aceasta regiune sunt Japonia si China, iar printer cele mai mici se regasesc Taiwan, Singapore, Noua Zeelanda, Australia si Coreea de Sud. In momentul actual, ponderea potentialului econonomic mondial care ii revine acestei regiune este de 20%. O particularitate foarte importanta a acestei regiunui o constituie procesul de integrare regionala, process la care participa intens si SUA, aceste tari avand o economie specializata pe export si o foarte productiva agricultura. Un alt plus in dezvoltarea economia a acestei regiuni il constituie crearea marilor centre financiare in care sunt concentrate un important capital investitional si commercial, cum ar fi Singapore si Hong-Kong. De exemplu, Taiwanul a ales pentru dezvoltarea economica modelul de tip business familial, care asigura un inalt grad de concurenta.

Modelul economic chinez

Sustenabilitatea cresterii economice

Unul dintre conceptele i mecanismele cele mai studiate, procesul creterii economice, continu s ofere cercettorilor noi perspective i abordri, nu doar ntr-o abordare teoretic, ci i n registrul soluiilor practice. Ultima criz economic pare a pune la ndoial paradigme fundamentale ale tiinei economice precum rolul preului ca mecanism reglator al funcionrii pieei i capacitatea concurenei libere de a determina preuri care s reflecte evoluiile economice, dar i modele ce par a-i atinge limitele.
Din 1978 si pana in 2010 China a cunoscut o importanta crestere economica sub presiunea inflatiei controlate.Aceasta crestere economica sustinuta puternic i-a permis Chinei sa devina, din anul 2010, cea de-a doua cea mai puternica putere mondiala economica Exista doua mari caracteristici in dezvoltarea economica traditionala a Chinei:cresterea economica bazata pe investitii , iar celalalta orientata catre export. Guvernul chinez a situat dintotdeauna industrializarea ca fiind in topul preferintelor pentru dezvoltarea economica. Pentru a stimula investitiile, guvernul a scazut preturile facilitatilor domestic, cum ar fi pretul energiei electrice sau costurile de mediu.

Economia chineza a trebuit sa se bazeze pe exporturi pentru a absorbi excesul de volum odata cu adoptarea unei solutii puternice bazate pe investitii si combinata cu un consum intern scazut, astfel incat pentru a putea promova cresterea exporturilor guvernul a trebuit sa mentina o rata subevaluata a yuanului renminbi(yuan chinezesc). Astfel ca rata subevaluata a yanului si preturile superficial scazute ale consumului inter au transformat industria intr-una foarte competitive in economia globala. In ciuda crizei economice, economia chineza a crescut, astfel, de la an la an, cu cel mai ridicat ritm din lume. Ultimele date arata ca ritmul de crestere economica din primul trimestru a fost de 11,9%, cel mai ridicat din ultimii 3 ani. In timp ce alte state inca se zbat in recesiune, guvernul chinez se teme de o supraincalzire a economiei din cauza avansului prea rapid, cu alte cuvinte exista riscul sa produca mai mult decat se cere, sa acumuleze stocuri iar in economies a intervina blocajul. In acest sens s-au luat dj masuri, mai exact au limitat activitatea bancilor si a masei monetare, au restrans accesul la credite, insa dobanda cheie si cotatia yanului au ramas la acelasi nivel deoarece acest lucru ii avantajeaza in exporturi, devenind cea mai puternica tara exportatoare din lume.Cum? Simplu. Productia are costuri mici si o realizeaza in cantitati industriale. De altfel, China estimeaza ca in urmatorii 5 ani rata anual de cretere a economiei va fi de 7%, acest ritm de crestere aducand o imbunatatire a performantei avansului economic.Guvernul chinez doreste mai degraba o crestere calitativa decat una rapida, bazandu-se pe o crestere sustenabila.Aceasta rata mai mica lasa spatiu pentru eventualele fluctuatii in urmatorii 5 ani in cazul in care criza regional sau mondiala va lovi din nou. Cu alte cuvinte, este cheia mai sigura spre stabilitate.Totodata, China urmareste ca pana in 2020 sa eradicheze saracia, perioada in care nivelul minim al saraciei va fi ridicat cu scopul de a ajuta cat mai multi oameni. Conforma standardului de 1 dolar/zi al ONU, China are 150 milioane de locuitori sub pragul saraciei.

Modelul economic-Singapore

Sustenabilitatea cresterii economice

Singapore are unul din cele mai deschise modele de economie din lume, fiind si foarte competitiv. ncepnd cu anul 1959, Singapore devine unul dintre cele mai importante monopoluri economice ale Asiei de Sud. ara a obiuntinvestiii strine imortante pentru dezvoltarea industriei prelucrtoare i a electronicelor. Doar cele 200 de bnci i bursa de valorigenereaz un sfert din veniturile rii. In 2011, Singapore a fost clasata pe locul 1 in clasamentul tarilor cele mai potrivite pentru a-ti desface o afacere, depasind Noua Zeelanda si Hong Kong. Economia din Singapore este cel mai bine descrisa ca fiind mixta, in ciuda faptului ca tara promoveaza o piata libera, totodata interventia statului este evident in managementul macroeconomic si in factorii de

productie precum resursele capitalului si munca. Acest inovativ si de succes model economic- unde piata si statul au roluri egale in govern- este cunoscut ca si Modelul din Singapore. Modelul din Singapore s-a nascut din necessitate, deoarece tara are o piata interna relativ scazuta, iar aceastra are nevoie de piete externe pentru a functia. In acest sens s-au elaborat politici economice pentru a feri tara de eventualele perturbari globale.De altfel guvernul a incurajat industrializarea pentru dezvoltarea tarii in masa economica globala. Pentru a atrage investitotii, Singapore a fost nevoita sa creeze un mediu prospers sigur , fara coruptie si cu taxe scazute.Pentru ca aceste lucruri sa fie posibile, statul a asprit pedepsele asupra cetatenilor care nu respecta legile, abordand pentru coruptie intensive sau pentr afaceri cu narcotice pedeapsa cu moartea. Odata cu venirea investitiilor straine, guvernul a inceput sa se axeze mai mult pe dezvoltarea resurselor umane decat pe infrastructura.Astfel s-au construit scoli tehnice si corporatii international pentru educarea muncitorilor,fara studii , in tehnologie, electronice si petrochimie.Iar pentru cei care nu au putut sa-si gaseasca un loc de munca in industrie, guvernul a dezvoltat si alte locuri de munca, cum ar fi turismul sau transportul. In ziua de astazi, portul din Singapore este cel mai ocupat port pentru transporturi, depasind Rotterdam si Hong-Kongul.

Modelul economic japonez

Sustenabilitatea cresterii economice

ntinzndu-se pe o suprafa asemntoare Californiei, de 378.000 km, numrnd 127,6 milioane de locuitori i nedeinnd bogii naturale importante,Japonia nu s-ar ncadra n tiparul de putere mondial. Catalogat drept un pitic geopolitic, din cauza lipsei celor trei atuuri, care pot oferi statutul de putere mondial unui stat: teritoriu, populaie i resurse, Japonia rstoarn teoria geopolitic potrivit creia puterea provine din cele trei elemente i scoate la naintare un model de dezvoltare ntreprins n perioada postbelica, bazat pe creaie i nu pe resurse, model de economie nipon sfidand formula traditional care asocia puterea economica cu resursele naturale si marimea fizica a unui stat. Japonia a impus un model economic asiatic rapid mprumutat la nivel global, bazat pe complementaritatea ntre economii. Identificabil cu un joc de tip win-win, internaionalizarea productivitii n statele vecine a dus la schimbarea industriilor i performane economice. Corporaiile multinaionale au ca ar de origine Japonia, care a utilizat i mbuntit permanent eficiena muncii. De exemplu, companiile constructoare de automobile nipone au filiale n Tailanda pentru producerea motoarelor, n Indonezia pentru producerea bateriilor, n India i Filipine pentru producerea cutiilor de vitez.

In momentul actual, Japonia se lupta cu o stagnare economica masiva, ce a inceput odata cu intrarea acesteia in bula economica, incepand cu anii 1990. Cauzele principale care au dus la incetinirea si retrogradarea, chiar, a economiei nipone au fost cresterea timida a capitalului bazat pe actiuni si declinul antreprenoriatului, aducand-o pe Japonia de pe locul 2 pe locul 3 in clasamentul economic mondial. Aceasta situatie prin care trece Japonia a adus o colaborare cu Statele Unite ale Americii devenind o prelungire geopolitic a puterii americane. Vulnerabilitatea militar, demografic i teritorial, cu care se confrunt Japonia n prezent, o face tot mai deschis cooperri strnse cu Statele Unite. Izolarea geografic, dar i politic, datorit adoptrii democraiei occidentale, au transformat Japonia ntr -o pies de puzzle ce nu se ncadreaz peisajului Asiatic. In acelasi timp insa, Japonia tinde si catre China si de aceea multi prevad o colaborare intre cele doua. Datorita fortei nipono-chineza si ajungand pilonii Asiei, o alianta intre cele doua este vazuta foarte probabila de analistii economici. Cu prilejul summitului bilateral din mai 2011, UE i Japonia au convenit s nceap pregtirile pentru ncheierea unui acord de comer liber profund i de larg cuprindere. Dup un an de dezbateri intense, n mai 2012, cele dou pri au stabilit o agend de negocieri foarte ambiioas n vederea liberalizrii progresive i reciproce a comerului cu bunuri, servicii i investiii, care vizeaz eliminarea taxelor vamale i a barierelor netarifare, dar care abordeaz, totodat, i alte subiecte asociate comerului, precum achiziiile guvernamentale, aspecte viznd reglementrile interne, concurena i dezvoltarea durabil. Potrivit ateptrilor, noul acord de comer liber ar urma s impulsioneze schimburile comerciale i investiionale dintre UE i Japonia i s exercite, implicit, un efect benefic asupra comerului mondial, al crui ritm de expansiune a dat semne vdite de slbire n ultimii doi ani. UE i Japonia dein mpreun peste o treime din PIB-ul mondial, ceea ce reflect imensul potenial de cooperare existent ntre cele dou mari puteri.

In cadul modelui japonez regasim mentalitatea etniei japoneze. Confugianismul (doctrina care sta la baza acestui model) presupune o puternica subordonare fata de putere. Esenta modelului japonez consta in -economia functioneaza dupa modelul familiei; - promovarea se bazeaza pe merit combinat cu vechimea in munca si loialitate fata de fima. Japonia a reusit, intr-o perioada relativ scurta, sa uimeasca lumea prin dinamismul autodepasirii ei si sa se detaseze, sub raport economic, in primul rand industrial, de tarile regiunii respective.Stadiul de dezvoltare economica atins in prezent de ea sub impulsul revolutiei stiintifice si tehnice o situeaza printre cele mai dezvoltate tari ale lumii.