Economia Japoniei

Istoria modern a Japoniei ncepe cu epoca Meiji (1867-1921), cnd are loc restaurarea puterii imperiale. Are loc o puternic dezvoltare a economiei, o perioad de modernizare, depind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan extern, promoveaz o politic expansionist, ce marcheaz trecerea la imperialism. Prima perioada a modernizarii Japoniei poate fi considerata perioada 1870-1905, cand au fost puse bazele unei industrii nationale construite pe fundamentul mestesugurilor traditionale din arhipelag, dar si pe importul din afara, in primul rand de tehnica. In numai 30 de ani Japonia avea deja un sistem de invatamant general, un sistem financiar si bancar evoluat si o industrie care o facea sa fie inclusa in sistemul economic mondial al lumii capitaliste. O alta etapa a modernizarii este cuprinsa intre 1905 si 1940, cand economia Japoniei creste de 12 ori, inaintand cu o viteza de trei ori mai mare decat economia oricarei altei tari a lumii.Pentru a imprima o asemenea viteza s-au facut eforturi mari, mentinand veniturile populatiei la un nivel foarte scazut. In aceasta perioada, economia nipona a inregistrat un boom care a continuat pana in 1929 cand a intrat in marea criza economica de supraproductie. Japonia a trecut apoi printr-un interval foarte dificil pe plan politic si militar intre anii 1931 si 1937, datorita orientarii sale catre pregatirile de razboi, dar economia a continuat sa se dezvolte. Marfurile japoneze exportate in acest timp pe pietele straine erau inca slabe din punct de vedere calitativ in comparatie cu cele oferite de Occident, intrucat cele mai bune produse ale industriei nipone, nu paraseau tara, fiind folosite in productia de armament, care a evoluat cantitativ si calitativ mult mai repede decat banuiau statele occidentale. Asa se si explica faptul ca, in timpul ultimului razboi mondial, cei care au luat contact cu unitatile de lupta japoneze aveau sa fie surprinsi de calitatea vaselor si cunoscutelor avioane Zero, din care Japonia producea annual circa 28 000 de aparate, cifra foarte mare pentru acele vremuri. ns aventura militarist a Japoniei, care a suferit pentru prima dat n lume efectele dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima i Nagasaki, a avut ca deznodmnt capitularea necondiionat la 2 septembrie 1945. Energiile concentrate spre refacerea ntregii ri i dezvoltarea susinut a economiei au permis Japoniei s devin o putere economic de o importan recunoscut, cu o intens via cultural. Japonia este a doua mare economie a lumii, dup SUA, ca mrime a PIB nominal i a treia economie a lumii, dup SUA i China, ca mrime a PIB calculat conform paritii puterii de
1

cumprare. Japonia ocup primul loc n lume n ceea ce priveste productia de otel, industria de constructie a navelor oceanice si a autoturismelor si locul 2 pe glob n ceea ce priveste industria de prelucrare a petrolului. Japonia este una dintre cele mai populate tari ale lumii. Populatia este de 126,1milioane locuitori, dup numrul de locuitori, Japonia ocup locul 6 n lume, dup China, India, Statele Unite ale Americii, Indonezia si Federatia Rus. Japonia este o tar prin excelent insular, situat n nord-vestul Oceanului Pacific, este compusa din 4 mari insule: Honshu, Shikoku, Kyushu si Hokkaido la care se adaug nc 4000 de insule mai mari sau mai mici. La acestea se mai adaug arhipelagul Ryukyu cu insula principal Okinawa. In Japonia exist 196 de vulcani, dintre care 30 sunt nc n activitate. Cutremurele si vulcanii gata s erup sunt cele mai mari pericole pentru o tar asa de dezvoltat cum este Japonia, fr indoial statul care a nregistrat cea mai rapid tranzitie de pe glob de la o putere medievala la una moderna. Din punct de vedere al ramurilor industriale, cele mai dezvoltate sunt: industria chimic, a cauciucului, a hrtiei, textil, metalurgia feroas, industria constuctiilor de masini. Tokyo este un foarte mare port la Oceanul Pacific, care comunic direct cu alt mare port, Yokohama. Functia industrial a megalopolisului este enorm. El concentreaz mpreun cu Kawasaki si Yokohama aproximativ o treime din productia industrial a trii si reprezint cel mai mare complex pentru japonezi , cu un trafic ce depseste 80 milioane tone anual. Tokyo este unit de Kawasaki ntr-o mas continu de uzine si constructii urbane, cartiere muncitoresti. Industria manufacturier include industria feroas si siderurgic, industria chimic si textil, industria constructiilor de material rulant si avioane. Productia agricol a localittii include plantatii de orez si alte culturi de grne, fructe, vegetale si chiar tei. Constructiile de vapoare si brci si produsele din cauciuc reprezint principalele industrii ale orasului. Chimicale, masini si trenuri, echipament electronic, textile, zahar rafinat, de asemenea, se produc aici. 67% din Japonia este impadurita, copacii asigura materia prima pentru constructii, si hartie si conbustibil. Lemnul importat este vital pentru nevoile industriale ale Japoniei. Este al doilea mare producator de hartie din lume, si un mare important producator de celuloza din lemn si de cherestea din conifere. Transporturile: foarte dezvoltate, rutiere, legatura dintre cele 4 insule se realizeaz prin tunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime), cele mai dezvoltate companii aeriene din Asia.

Puternica deceleratie pe care o sufera economia japoneza in prezent se datoreaza scaderii exporturilor nete si unui consum personal si rezidential mai slab. Investitiile private au avut de asemenea de suferit, desi aceasta ar putea sa insemne ca multe dintre companii isi refac stocurile dupa ce au ales epuizarea acestora in cel de-al doilea trimestru. Scaderea exporturilor este o problema pentru companiile japoneze intr-un moment in care yenul se tranzactioneaza aproape de maximul ultimilor 15 ani contra dolarului american, iar investitorii cu aversiune fata de risc cumpara masiv aceasta moneda. Economia Japoniei nu este un model demn de urmat, sunt de parere atat liderii americani, cat si cei europeni sau chinezi, caci nimeni nu vrea un viitor economic similar celui din aceasta tara. Pentru a justifica programele masive de stimuli economici, oficialii lumii occidentale sustin ca tarile lor sunt obligate sa ia astfel de decizii pentru a nu sfarsi ca Japonia, in recesiune si deflatie timp de cel putin un deceniu. Liderii din China dau mereu Japonia drept un contra-exemplu pentru a explica de ce nu vor sa isi reevalueze moneda. Nimeni nu vrea sa ia locul Japoniei, un "inger cazut" de la statutul de economia cu cea mai rapida crestere din lume in ultimii 30 de ani la o economie care a avut o crestere extrem de lenta in ultimele 18 luni. Nimeni nu vrea sa traiasca drama de zi cu zi a deflatiei pe care Japonia a cunoscut-o de foarte multe ori si nici sa aiba o datorie publica care sa depaseasca cu mult 100% din PIB. Si totusi, vizitand Tokyo, prosperitatea se vede peste tot. Magazinele si birourile sunt pline de activitate, restaurantele functioneaza la capacitate maxima, clientii sunt in continuare cel mai bine imbracati decat la New York sau Paris. Venitul pe cap de locuitor in Japonia este mai mare de 40.000 dolari, iar rata somajului nu depaseste 5%. Totusi, in zone ceva mai indepartate de Tokyo, precum Hokkaido, situatia este dramatica: renuntarea la mari proiecte de lucrari publice a facut ca somajul sa creasca.

Chiar si in Tokyo, impresia de normalitate este inselatoare. Cu douazeci de ani in urma, angajatii japonezi primeau bonusuri uriase la sfarsit de an, de pana la o treime din salariul lor sau chiar mai mult. In timp, bonusurile au scazut foarte mult, in unele cazuri chiar pana la disparitie. Puterea de cumparare a activelor a inregistrat o scadere de peste 10%.

Chiar daca Japonia nu este inca in criza, situatia sa bugetara este din ce in ce mai alarmanta. Pana in prezent, Guvernul a fost in masura sa-si finanteze datoria folosind in proportie de 95% economii private, in ciuda ratelor dobanzii foarte mici.

Din pacate, chiar daca Japonia si-a mentinut pozitia in topul economiilor lumii, principalele provocari isi asteapta inca rezolvarea. Prima problema este faptul ca forta sa de munca continua sa scada, din cauza unei rate a natalitatii foarte mici si o mare rezistenta la capitolul imigrare. Tara trebuie sa gaseasca, de asemenea, un mod de a-si imbunatati productivitatea. Lipsa eficientei in domenii precum agricultura, comert si administratie este legendara. Chiar si in randul companiilor japoneze de renume mondial, reticenta la ceea ce inseamna nou si invocarea traditionalului impiedica eliminarea unor linii de produse mai putin profitabile. Pe masura ce populatia imbatraneste, tot mai multe persoane se pensioneaza si isi vand bonurile de tezaur. Se va ajunge astfel la momentul in care Japonia se va confrunta cu tragedia produsa in Grecia, caci piata va impune rate ale dobanzii din ce in ce mai mari. Guvernul va fi obligat sa reflecteze la o modalitate de crestere a veniturilor, iar Japonia ar putea sa fie constransa sa cresca nivelul de impozitare, care este acum de doar 5%, cu mult sub cifrele europene. Capacitatea Japoniei sa mearga dreapta in ciuda pericolului ce o paste este admirabila, mai ales ca pericolele unei crize viitoare sunt mult mai numeroase decat se doreste sa se recunoasca. Japonia a pierdut locul al doilea in economia mondiala Cele mai recente date guvernamentale japoneze au indicat ca creterea PIB-ului Japoniei a ncetinit la 0,4% n trimestrul II al anului 2010. De-a lungul ntregului an, prognozele crediteaza economia Japoniei cu o extindere de 2-3%, in timp ce economia Chinei este n cretere, cu aproximativ 10 % n fiecare an. Diferena dintre marimea celor dou economii la sfritul anului trecut a fost deja foarte mica, iar cele mai recente statistici pun China n faa vecinului sau asiatic.Cu o populaie n cretere rapid i o industrie n plin expansiune, China va depi SUA si va avea cea mai mare economie din lume, nc din 2030, prevad expertii. Anul trecut, China a depit Statele Unite ale Americii ca principal productor de automobile, i Germania ca principal putere economic exportatoare. De asemenea, China este principalul cumprtor de cupru i de minereu de fier i este al doilea importator de iei. Economitii precizeaz faptul c o comparaie corect ntre economiile Japoniei i Chinei este dificil de realizat din pricina faptului c analizele efectuate nu iau n calcul fluxurile sezoniere ale respectivelor economii.

Economia S.U.A.
ar a tuturor posibilitilor, SUA a fost n permanen inta emigranilor proveniti de pe toate continentele. The American Dream (o via mai bun ce este rezultatul efortului personal) a fost posibil datorit sistemului economic al SUA. Emigranii s-au ndreptat cu precdere spre vest punnd bazele agriculturii americane. SUA beneficiaz de condiii naturale pentru agricultur de nalt randament. n secolul XIX, SUA s-a afirmat ca mare putere agricol. Tutunul, bumbacul, cerealele, produsele de origine animal au constituit principalele resurse de export. America a abandonat foarte repede agricultura de subzisten. nc din secolul XIX, agricultura american a devenit puternic specializat pe renumitele centuri centura laptelui n nord-est, centura porumbului asociat cu cea a creterii porcinelor n zona Marilor Lacuri, centura bumbacului precum i creterea cornutelor mari n Sud. n nord-vest, creterea animalelor este asociat cu cea a exploatrii forestiere. La vest de Missouri ncepe centura grului. Avnd ca punct de plecare agricultura, SUA a devenit prima putere economic axat pe comer i export. Industria american a urmat aceeai cale, fiind perfect adaptat cerinelor pieei. La cumpna dintre secolele XIX - XX, doi mari preedini au elaborat doctrinele economico-politice ce urmau s defineasc relaiile SUA cu restul lumii. Preedintele Taft a lansat Diplomaia Dolarului potrivit creia interesele americane sunt economice i se manifest la nivel mondial. Preedintele Roosvelt a impus Diplomaia Big Stick potrivit creia SUA i promoveaz cu fora sau i apr interesele economice oriunde n lume. nceputul secolului XX marcheaz afirmarea SUA ca prima mare putere economic a lumii. Dac n perioada interbelic SUA continu politica sa tradiional-izolaionist, al doilea rzboi mondial i mai ales apariia cortinei de fier a impus SUA ca putere politico-militarlider al lumii libere. Pe plan economic SUA i asuma responsabilitatea reconstuciei Occidentului capitalist i democrat. Planul Marshall iniiat n 1948 st la baza reconstruciei europene i la reapariia Europei ca putere economic global. De altfel, Statele Unite erau singurele n msur s susin un astfel de efort economic, dup rzboi. SUA poseda rezerve de aur de 20 miliarde de dolari, aproape dou treimi din totalul mondial. Puterea economic a SUA este dublat de capacitatea militar a acesteia. SUA ii arog controlul politico-militar asupra unor zone din ntreaga lume. Orientul Mijlociu, Sud-Estul Asiei, America Latin sunt declarate zone de interes strategic pentru Statele Unite.
5

Prbuirea URSS i a comunismului european au dus la constituirea unei lumi asimetrice n care SUA a rmas deocamdat singura putere global. Rolul su de jandarm mondial susinut de economia american ncepe s fie contestat nu numai de micrile teroriste dar i de state ce doresc s devin fore economice globale. Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul su descentralizat , caracter capitalist, bazat pe proprietatea privat i liber iniiativ. Intervenia autoritilor federale n economie se manifest prin strategii de politic bugetar i monetara. n acelai timp, bugetul federal are o component ce vizeaz investiii n cercetare. Legislaia economic american permite implicarea guvernului n controlul practicilor de afaceri, guvernul american avnd i rolul de supervizor al creterii economice. Un rol special n economia american l joac companiile transnaionale. Coca Cola, Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc Donalds, reprezint imaginea SUA n ntreaga lume. n topul primelor zece corporaii transnaionale din lume, primele cinci sunt din SUA. Activitatea lor se concentreaz asupra ramurilor cu reale perspective de dezvoltare i de obinere a profitului. De altfel, companiile transnaionale sunt vrful de lance al ofensivei americane n contextul globalizrii economice. n anii 1980, societile transnaionale deineau o treime din producia industrial, peste jumtate din comerul exterior. Valoarea mrfurilor i a serviciilor asigurate de transnaionalele de provenien american se ridica n aceast perioad la 350 miliarde dolari. Prin investiiile directe n strintate, marile companii americane obin profituri uriae dar mai ales capt posibilitatea de a controla sursele de materii prime. Companiile americane sunt prezente pe pieele de nalt nivel n ceea ce privete consumul dar n regiunile productoare de materii prime. Totodat companiile americane transfer n exterior modelul american de planificare i de management a activitii economice, i n egal msur i noile tehnologii de mare randament i productivitate . Globalizarea economiei duce la dezvoltarea companiilor transnaionale americane. Ele sunt astzi o puternic for n economia mondial i un adevrat liant al economiei americane care se regsete i dincolo de frontierele naionale Secretul succesului american este legate de sumele uriae investite n cercetare i dezvoltare, att de ctre companiile private dar i de ctre autoritile federale. Un alt factor al succesului l reprezint gradul de pregtire i numrul personalului de cercetare. Revoluia tehnico-tiinific a pornit din Statele Unite. Cei mai muli deintori ai premiului Nobel n tiin sunt americani. Nivelul nalt al tehnologiei utilizate n industria american determin repartizarea forei de munc n domeniul
6

serviciilor ntr-un procent uria (73,2%) prin comparaie cu 24,1% n industrie i 2,7%n agricultur. Nivelul nalt al productivitii ntlnit n economia american permite Statelor Unite s atrag uriae fluxuri de capital dar i s exporte resurse financiare americane peste tot n lume dar mai ales n Europa. Jean-Jacques Servan Schreiber aprecia c n anii 80 a treia putere industrial mondial dup Statele Unite i URRS ar putea fi foarte bine nu Europa, ci industria american n Europa. Aceast remarc este valabil mai ales astzi, prbuirea comunismului n Europa n 1989 permind firmelor americane s se extind pe o pia uria. Agricultur Din punct de vedere economic, Statele Unite ale Americii au cea mai dezvoltat agricultur din lume. n ianuarie 2008, agenia american de reglementare a produselor alimentare (FDA) i-a dat aprobarea pentru comercializarea produselor obinute din bovine, ovine i porcine clonate, considernd c ele nu prezint riscuri pentru consum.. Statele Unite au cea mai mare suprafa cultivat cu porumb, de 31 milioane hectare n anul 2009, iar producia medie este de 9,6 tone/hectar. Producia de porumb a fost de 367 milioane de tone n anul 2008. Construcii Sectorul construciilor a fost grav afectat n contextul crizei declanate n august 2007 de pe segmentul creditelor ipotecare cu grad mare de risc, industria s-a confruntat cu sechestre numeroase i cu o majorare a stocurilor de case nevndute, iar bncile au devenit prudente i au nceput s exercite presiuni asupra constructorilor s i diminueze stocurile. Construciile de case noi au o rat anual de aproximativ 1 milion uniti. Indicatori statistici Deficit de cont curent: 739 miliarde USD la sfritul anului 2007. omajul n noiembrie 2009: 9,8% . Comerul exterior Volumul schimburilor comerciale bilaterale chino-americane realizate n ultimii 30 de ani a crescut de 130 de ori, de la 2,5 miliarde de dolari americani ct era n 1979, la 330 de miliarde de dolari americani n 2008. n prezent China i Statele Unite reprezint una pentru cealalt cel de-al doilea mare partener comercial. Chiar dac SUA rmn n centrul sistemului internaional ca mare putere economic i militar, globalizarea economic permite multor altor puteri s se afirme i s concureze SUA, rolul acesteia de singur superputere fiind pus la ndoial. Cele dou mari ngrijorri n ceea ce

privete economia american sunt rata nalt a omajului i inflaia foarte sczut, a declarat Ben Bernanke, preedintele Federal Reserve (Fed), n faa Comisiei de Buget din Senatul american. Potrivit lui, economia american d semne de "revenire susinut", ns nu crete suficient de repede pentru a reduce ratele nalte ale omajului, a afirmat Bernanke. n opinia efului Fed, piaa muncii din SUA va reveni la normal abia n patru-cinci ani. Declaraiile sale vin la scurt timp dup ce Departamentul Muncii a publicat datele pe luna decembrie, care indic o scdere a omajului pn la 9,4% de la 9,8% n luna noiembrie, cea mai mare scdere lunar din aprilie 1998. Insa pentru a a avea tabloul complet al situatiei trebuie mentionat ca scaderea a venit nu doar datorita faptului ca multe persoane si-au gasit de lucru, ci si in urma faptului ca 260.000 de oameni au renuntat sa-si mai caute un job si au disparut din statisticiile ofciale. Nivelul foarte scazut al inflatiei creste riscul ca eventualele noi socuri sa impinga economia in deflatie, a avertizat Ben Bernanke. Somajul ridicat si inflatia scazuta au fost motivele care au stat la baza deciziei Fed de a lansa in piata alti 600 miliarde de dolari in noiembrie 2010 pentru a stimula economia. Astfel, economia SUA se dezvolta mai rapid decat se estimase, pentru ca potrivit

ultimelor date oficiale, economia americana a crescut la un ritm mai accelerat decat se estimase anterior. In perioada iulie - septembrie 2010, economia Statelor Unite s-a majorat cu o rata anualizata de 2,5 %, comparativ cu estimarea initiala de 2%, relateaza BBC News. Rata cresterii din trimestrul al treilea a marcat si o imbunatatire fata de trimestrul anterior, cand rata anuala de crestere a PIB-ului SUA a fost de 1,7%. "Este mai bine decat ne asteptam. Companiile au cheltuit ceva mai mult pe programe pentru computere, aceasta a fost una din surprize, iar consumatorii au cheltuit mai mult decat estimarile", a comentat Nigel Gault, economist la IHS Global Insight. De asemenea, s-a observat un trend ascendent in vanzarile de masini, dar si la exporturi. Per ansamblu, relansarea economiei va fi, foarte probabil, mai puternica in 2011 decat a fost in 2010, deoarece sunt semne ale unei reveniri sustenabile a cheltuielilor populatiei si companiilor. Cu toate acestea, rata somajului ramane deosebit de ridicata, de 9,6%, ceea ce ar putea ameninta forta si sustenabilitatea relansarii, prin limitarea cheltuielilor populatiei si diminuarea increderii. Seful Fed considera, insa, ca revenirea pietei muncii ramane evaziva, iar rata somajului se va situa, probabil, in jurul nivelului de 8% in urmatorii doi ani.
8

Economia Republicii Populare Chineze

China este cel mare stat din lume privind numrul de locuitori (1,330,044,544 - dup estimrile din 2008 ), al treilea stat n lume ca marime privind suprafaa (9,596,960 km - dup Rusia i Canada). China susine aproximativ 22% din populaia globului pe aproximativ 10% din suprafaa arabil a lumii. n 1978, dup ncetarea din via a fondatorilor RPC i a conductorilor longevivi ai Chinei comuniste Mao Zedong i Zhou Enlai, gruparea moderat a Partidului Comunist Chinez (PCC), n frunte cu Deng Xiaoping, a renunat la dogmele vechi i a declanat o ampl reform economic, orientat spre liberalizarea multilateral intern i extern. Legea fundamental nu numai c consfinea dreptul la proprietatea privat, dar i rezerva acesteia un statut principal, prioritar i nu secundar (complementar) n economia naional. Prin aceasta China a ieit din izolarea ei internaional, asigurndu-i succese palpabile. Pluralismul politic extrem de important, a schimbat atitudinea fa de China din partea marilor puteri, acestea oferind ei anse fr de precedent n diverse domenii, inclusiv n cel teritorial. China stabilete relaii diplomatice cu SUA, ulterior, n urma acordurilor cu Marea Britanie i Portugalia, obine Hong Kong-ul (unul dintre principalele centre economice i urbanistice ale lumii), respectiv, regiunea Macao, ambele populate de chinezi. n anul 1978, economia Chinei era comparabil din punct de vedere al valorii nominale cu cea, de exemplu, a Slovaciei din anul 2006. Produsul intern brut (PIB) absolut constituia 362,4 mlrd. yuani sau 43,8 mlrd. dolari. Balana comercial era negativ: exportul 9,75 mlrd. dolari, iar importul 10,89 mlrd., PIB-ul per capita era unul dintre cele mai mici n lume. Indicatorul care msoar n mod sintetic, dar complet evoluia acestei perioade, produsul intern brut a crescut de la 362,4 miliarde de yuani ct era n anul 1978, la 24953 miliarde yuani n anul 2007, adic o cretere de 6,9 ori. Echivalent n dolari produsul intern brut pe locuitor a crescut de la 190 dolari ct era n anul 1978, la 2360 dolari n anul 2007. n 1978 sectoarelor primare le reveneau 29,8%, celor secundare 48,2%, iar sectorului teriar 23,7%. n 2001 structura respectiv a constituit 49,2; 18 i 32,8% corespunztor. n 2006 PIB pe sectoare era: - agricultura: 11,3%;

- industrie: 48,6%; - servicii: 40,1%; n cei 30 de ani de reform R. P. Chinez a realizat cel mai mare ritm de cretere din istoria modern, 9,8% media anual, fa de 6% media anilor 1953-1978 i de 3% rata de cretere mondial, fa de 9,2% rata de cretere a PIB n perioada de decolare a miracolului japonez i de 8,5% a Coreei de Sud n perioada de relansare economic. Mrimea produsului intern brut din anul 2007 plaseaz China pe locul 4 n lume, dup SUA, Japonia i Germania. Cu toate c n ultimii 2O de ani, economia chinez a nregistrat o dezvoltare dinamic, ea a parcurs un drum extrem de sinuos. n anii 90 ai secolului trecut, economia chinez a trecut ptrintr-o perioad de supranclzire care a generat inflaie. Guvernului chinez i-au trebuit 3 ani pentru rezolvarea acestei probleme. Dar, la puin timp dup aceea, economia chinez a fost afectat de criza financiar ce s-a produs n Asia. n acest context, China a adoptat msuri active i eficiente, contracarnd cu succes repercusiunile crizei asiatice asupra economiei naionale. Agricultura n anii de reform i deschidere, economia R. P. Chineze s-a meninut ntr-o dezvoltare stabil i rapid. Reforma s-a aplicat treptat ncepnd cu agricultura, continund cu industria i celelalte activiti. Pn n 1984, primele msuri vizeaz n mod esenial agricultura. Rentoarcerea la exploatarea familial a pmntului, ce destrma comunitile populare, este nsoit de o eliberare a produciei, odat satisfacute obligaiile de a livra la stat. Stimulentele financiare introduse n celelalte sectoare sporesc marjele de responsabilitate n gestiunea ntreprinderilor de stat. Nivelul de trai al populaiei rurale i consumul se amelioreaz. Fermele private (pe familie) nu deineau teren agricol (deoarece acesta era n proprietatea comunitii steti) ns terenul putea fi arendat. Arendrile pentru o perioad de la trei la cinci ani erau cele mai frecvente ns, cu timpul, durata lor s-a prelungit substanial. Legea privind administrarea terenurilor prevede c perioadele de arendare pentru fermieri, la nivel naional, sunt de minim 30 de ani i putnd ajunge la 50 de ani, dreptul de arend putnd fiind motenit sau terenul putnd fiind subarendat unei alte familii. Creterea subveniilor precum i ali factori
10

au condus la creteri remarcabile ale veniturilor, Naiunile Unite estimau c veniturile rurale nregistrau o rat de cretere medie de 12,8% n perioada 1978-1985. n anul 2007 producia de cereale a ajuns la 501,6 milioane tone, prezentnd o cretere de 64,6% fa de anul 1978 ; de bumbac la 7,62 milioane tone cu o cretere de 2,52 ori ; producia de ulei a fost de 25,69 milioane de tone, reprezentnd o cretere de 3,92 ori ; producia de zahr de 121,9 milioane tone, cu o cretere de 12 ori ; de fructe 181 milioane tone, cu o cretere de 26,6 %, ; de produse acvatice de 48 milioane tone, reprezentnd o cretere de 9,2 ori iar producia de carne 68,7 milioane tone reprezentnd o cretere de 5,5 ori fa de 1978. Ca urmare realizrilor obinute populaia srac din regiunile rurale a sczut de la 250 milioane la cca. 14 milioane de suflete. Investiiile strine, mpreun cu un volum de fonduri interne destinate dezvoltrii, au permis Chinei s importe nsemnate tehnologii noi, avansate, care au contribuit la sporirea produciei industriale n ritmuri nalte, cu efecte benefice asupra calitii i competitivitii interne i externe. S-au realizat structuri industriale cu tehnologii avansate n multe domenii al oelului, al aluminiului, al cuprului, plumbului, n producerea energiei electrice, inclusiv celei nucleare, n domeniul textilelor, al produselor mecano-electrice, al informaiei, al biologiei, al industriei aerospaiale, al medicinei i altele. Progresele i schimbrile n spaiul tehnologiilor au avut loc concomitent cu modificri n domeniul proprietii. Astfel, n cei 30 de ani de reform alturi de ntreprinderile cu capital de stat transformate n societi pe aciuni s-au nfiinat ntreprinderi non-publice, cu capital privat, ntreprinderi mixte cu capital autohton i strin, ntreprinderi colective, care toate contribuie la realizarea produciei n cretere de la an la an cu impozite i taxe la veniturile bugetelor publice. Comerul exterior Creterea i diversificarea produciei din industrie i agricultur au permis dezvoltarea relaiilor comerciale cu alte ri n ritmuri mari. Importana comerului exterior pentru economia chinezeasc a crescut substanial nct China a urcat n clasamentul mondial de pe 29, n 1978, pe locul 7 n 2003 ( fr a include Hongkong, Taiwan i Aumen), ajungnd n 2008 pe locul trei.

11

n anul 1978 volumul schimburilor comerciale era de 20,6 miliarde dolari. n 2007 volumul total al exporturilor i importurilor a ajuns la 2173 miliarde dolari cu o cretere anual de 17,4 %, din care la export 18,1%, iar la import 16,7%. n comerul mondial de servicii ponderea Chinei a crescut de la 0,6% n 1982, la 4% n 2007. Numrul abonailor la telefonie fix a crescut de la 1.930.000 ct erau n 1978 la 365 milioane, iar utilizatorii de telefonie mobil de la zero la 18.000 mii n 1990, ca s ajung la 547 milioane la finele anului 2007. Numrul utilizatorilor de Internet din China a depit 210 milioane de persoane, al doilea loc n lume. Relaiile comerciale cu SUA sunt active. n 2006 deficitul comercial (al SUA) a atins cel mai mare nivel (cretere cu 15,4% fa de a.2005), devansnd deficitul acestei ri cu Japonia. Deficitul comercial al SUA cu China a crescut, n 2007, cu 10,2%. Urmare a subaprecierii yuanului (conform estimrilor americane n proporie de 40%) produsele chinezeti sunt ieftine n SUA, i invers, cele americane scumpe n China. Autoritile SUA de mai muli ani ncearc (fr succes) s ncline China la o apreciere a monedei sale. Banca Poporului din China a promovat, ns, pn nu demult o politic a ratei de schimb fixe. La o serie de produse industriale i agricole China deine primele locuri din lume: la cereale, carne, bumbac, alune, fructe este pe primul loc n lume; la oel, crbune, ciment, ngrminte, pe primul loc; la alte produse pe locul doi i 3 (ex. la zahr locul trei). Pe baza dezvoltrii puternice a economiei i a schimburilor comerciale, cu prioritate a exporturilor fa de importuri i a unor excedente ale balanei comerciale i a balanei de pli, China a acumulat importante rezerve valutare. n 1978 rezervele valutare erau de numai 167 milioane dolari revenind pe cap de locuitor 0,17 dolari, ca s ajung n 1990 la 11,1 miliarde dolari, n 1996 la peste 105 miliarde dolari, n 2006 la 1.066 miliarde dolari depind Japonia i ajungnd pe locul nti n lume, ca n anul 2007 s dein 1528 miliarde dolari, primul rang n lume. O dat cu creterea economic i financiar, n China are loc un proces de realizare de ntreprinderi mari, puternice. n conformitate cu revista Fortune din anul 2007 din cele 500 companii mari, n China continental sunt 22 de companii.

12

Paralel cu industrializarea rii s-a intensificat procesul de urbanizare. Fa de 18% ct era n anul 1978, gradul de urbanizare a ajuns n 2007 la 45%. Nivelul veniturilor i averii a crescut n aceast perioad n mod semnificativ. n mediul urban fa de 343 yeni n anul 1978 a avut loc o cretere la 13786 yeni, iar n mediul rural de la 134 yeni, la 4140 yeni. Aceast cretere s-a reflectat n creterea economiilor n sistemul bancar. Pe aceast baz a crescut consumul pe locuitor n medie pe an cu peste 6%. Progrese importante au avut loc n domeniul bunurilor de folosin ndelungat (televizoare, maini de splat, frigidere, aer condiionat, telefonie, computere, mijloace de transport, motociclete, autoturisme etc.).

13