Economia Japoniei este a doua n lume, dup cea a SUA, cu un PIB de 543.133 miliarde yeni (circa 4.

664 miliarde USD) n 2005, ceea ce echivaleaz cu un PIB per capital de peste 36.000 USD.Transformarea Japoniei in perioada postbelica dintr-o tara cu o economie ruinata si bulversata de conflagraia mondiala in a 2 a putere economica , dup Statele Unite a fost apreciata ca fiind un miracol economic si un fenomen istoric.

Conform specialitilor, ingredientele acestei creteri spectaculoase au fost, pe rnd investiiile americane si intervenionismul guvernului japonez cu predilecie prin intermediul Ministerului Industriei si Comerului Internaional. Caracteristicile aparte ale economiei japoneze pe perioada miracolului includ: cooperarea productorilor, furnizorilor, distribuitorilor si a bncilor in grupuri omogene si sudate numite Keiratsu , puternicile organizaii sindicale, care instituie sistemul shunt , sau sezonul negocierilor salariale, relaii apropiate cu birocraii din guvern si garania angajrii pe viata shushin koyo in marile corporaii si fabricile unde activeaz segmentul de muncitori blue-collar, adic muncitorii industriali.

Artizanii dezvoltrii

Aciunile Ministerului Industriei si Comerului Internaional (MICI) au fost cruciale pentru efortul economic postbelic japonez. Fondat in 1949, MICI a pus bazele Bncii Japoneze de Dezvoltare, care a asigurat sectorului privat capitaluri pentru termen lung. BJD era o instituie imensa, ce controla un fond masiv de economii individuale si naionale (Planul Financiar de Investiie si mprumut-PFII), ce cumula cam de 4 ori mai multe resurse dect ale celei mai mari bnci comerciale din lume. Cu aceasta imensa putere financiara, PFII a putut susine, spre exemplu, un mare numr de firme de construcii, dublu fata de oricare alta naiune cu acelai PIB. PFII s-a constituit si prin eliberarea fondurilor destinate aprrii naionale, Japonia cheltuind dup Al 2 lea Rzboi Mondial, in condiiile in care i se interzicea renarmarea, doar 1% PIB in acest sector.

Prin 1954, sistemul instituit de MICI lucra la turaie maxima. Prim- ministrul Ikeda Hayato a dus o politica de puternica industrializare. Acesta practica a generat si fenomenul supra-mprumuturilor, care continua si azi, in care Banca Japoniei mprumuta bncile locale, care la rndul lor crediteaz conglomeratele industriale. Deoarece, la acel moment exista o lipsa de capital, conglomeratele au mprumutat dincolo de capacitatea lor de a rambursa, determinnd bncile locale sa se mprumute la rndul lor in exces de la Banca Japoniei, care astfel si-a instituit un control complet asupra celor din urma. Acest sistem, combinat cu relaxarea legilor antimonopol au condus la reapariia conglomeratelor, numite Keiratsu, descendetele corporaiilor din timpul rzboiului (zaibatsu).

Juctorii gigani

Keiratsu si-au gestionat mult mai bine resursele si in curnd au devenit competitive pe plan internaional, iar managerii si-au schimbat optica de la o axare pe profituri pe termen scurt la una a rezultatelor in timp. Keiratsu au securizat rapid industria japoneza mpotriva companiilor strine si intretineau relaii strnse cu MICI. De exemplu, 83% din finantarile BJD s-au ndreptat ctre sectoare strategice: construcii nave, energie electrica, producie de otel si crbune. Keiratsu s-au dovedit cruciale pentru susinerea masurilor protecioniste care au constituit scutul iniial fragilei economii japoneze.

Dup cteva decenii de cretere rapid, economia Japoniei a nregistrat o stagnare la nceputul anilor '90. ncercarea de relansare din anii 1995-1996 nu a putut fi susinut, fenomen repetat i n anul 2004, cnd, dup un start ncurajator, economia nipon a fost obligat s revin la nivele de cretere modest Una dintre cauzele acestei evoluii este contractul social acceptat n mod tacit n Japonia, care mpiedic marile companii japoneze s opereze concedieri masive, multe reducndu-i cheltuielile pentru fora de munc prin pensionri voluntare, nghearea angajrilor sau transfer de personal.

Confruntate pe piaa intern cu costuri ridicate pentru plata forei de munc, din ce n ce mai multe firme i-au transferat producia n ri cu costuri reduse precum China, Thailanda i Indonezia. Europa Central i de Est a devenit o baz de producie interesant pentru corporaiile japoneze, cu deosebire prin prisma vnzrii ulterioare a produselor finite pe piaa Uniunii Europene. De asemenea, firmele nipone au nceput s caute furnizori de subcomponente mai ieftine, n vederea scderii costurilor finale

Japonia este o naiune industriala importanta. Este prima din lume in producerea otelului si in construcia navelor. O otelarie mare este la Kitakyushu, iar navele se construiesc la Osaka. Japonia produce automobile si televizoare mai mult dect orice alta tara. Textile de toate tipurile si articole de nalta tehnologie precum calculatoarele sunt industrii importante. Cea mai mare dezvoltare industriala este legata de porturi, care importa combustibili si materii prime si exporta bunuri fabricate.Deine locul I pe glob in: industria constructoare de maini si industria siderurgica,sericicultura,cultura plantelor: locul 3 pe glob in domeniul pescuitului .Transporturile sunt foarte dezvoltate si dein cele mai importante companii aeriene din Asia.

ECHIPA:

Serea Gabriela Turturica Bogdan Barza Cristina

Partene Denis