Sunteți pe pagina 1din 20

In proiectul de fata ne propunem sa studiem aspecte legate de economia Romaniei in timpul primului razboi mondial.

Am decis sa expunem doar implicatiile economice pe care acest razboi semnificativ le-a avut asupra Romniei, pentru ca economia este prghia de dezvoltare si de progres a unei tari. In preajma primului razboi mondial, economia Romaniei avea un caracter preponderant agrar, cu o industrie pe primele trepte de dezvoltare a productiei masiniste, repetand aceleasi trasaturi ca la sfarsitul seolului XIX. Intre !" - ! #, produsul social al tarii va creste intr-un ritm, anual, de 7.5%, iar venitul national de 5.6%. $e extinde masinismul, se introduc tehinici industriale ale timpului. %otusi industria Romaniei este marcata de o slaba dezvoltare, de o productivitate mai scazuta si o insuficienta exploatare a resurselor tarii. &a nivelul industriei, in ! #, ca urmare a unui grad de valorificare scazut, se importau uleiuri minerale, hartie, produse de calitate mai ridicata si unele produse alimentare de calitate superioara. Industria nationala satisfacea necesitatile interne numai la petrol, ciment, produse textile, zahar, pielarie, etc. Industria alimentara si usoara detinea o pondere de #!', rafinarea petrolului -(!'-, materiale de constructii si lemn - #'-, metalurgie si energie -)'-. Industria petroliera, forestiera, a zaharului erau dominate de capital strain. *roductivitatea muncii era de cateva ori mai mica decat in tarile dezvoltate. *regatirea fortei de munca se facea mai ales la locul de munca+ industrie si agricultura ,peste !"' din populatia activa lucra in agricultura. 1. Primul razboi mondial (1914-1918) conflict la scara mondiala *rimul Razboi -ondial , cunoscut si ca -arele Razboi, Razboiul .atiunilor sau Razboiul menit sa puna capat razboaielor/ a fost un conflict la scara mondiala.In () iulie ! # Austria a atacat $erbia , in (0 iulie ! # $erbia primise ultimatum de la Austria/, in 0 august ! # 1ermania a invadat 2elgia.In 3 martie ! 4 America intra in Razboi.In noiembrie ! ) , ora dimineata , razboiul a luat sfarsit. 5enumirea *rimul Razboi -ondial nu a fost folosita decat dupa !0!, dupa izbucnirea celui de-al 5oilea Razboi -ondial, pana atunci fiind cunoscut ca -arele Razboi sau Razboiul -ondial. 6ombatantii razboiului au fost Aliatii si *uterile 6entrale..iciun conflict anterior nu a mobilizat atatia soldati si nici nu a implicat atatea parti in campul de lupta. &a finalul sau, acesta a devenit al doilea conflictin lista celor mai sangeroase conflicte notate de istorie ,dupa

Rebeliunea de la %aiping/. 5ouazeci de ani mai tarziu insa, cel de-al 5oilea Razboi -ondial va face si mai multe victime. 7 caracteristica a *rimului Razboi -ondial o constituie folosirea strategica pe scara larga a transeelor ca linii de aparare pe 8rontul de 9est, acestea intinzandu-se incepand cu -area .ordului si continuand pana la granita cu :lvetia.-ai mult de noua milioane de persoane au fost ucise pe campurile de lupta ale razboiului iar, pe langa acestea, mai multi isi pierd viata in spatele liniilor frontului datorita lipsei resurselor de baza- mancare, caldura sau combustibil, mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor- si a genocidului comis sub acoperirea numeroaselor razboaie civile si conflicte interne ,spre exemplu genocidul armean/. Avansul tehnologic castigat odata cu revolutia industriala a secolului XIX se regaseste in cresterea puterii distructive a armelor si in diversificarea modalitatilor de atac aflate la indemana strategiilor vremii.Astfel, in *rimul Razboi -ondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie iar in jur de ;' din victime ,a caror cauza directa a fost razboiul/ au fost civili- in cel de-al 5oilea Razboi -ondial procentual va urca la ;"'. *rimul Razboi -ondial s-a dovedit a fi o ruptura decisiva cu vechea ordine mondiala, marcand incetarea finala a absolutismului monarchic in :uropa.*atru imperii au fost doborate+ cel 1erman, cel Austro-<ngar, cel 7toman si cel Rus.6ele patru dinastii ale lor, =ohenzollern, =absburg, 7toman si Romanov, care au avut radacini ale puterii inca din timpul cruciadelor , au cazut dupa razboi.:secul de a rezolva crizele postbelice a contribuit la ridicarea fascismului in Italia, nazismului in 1ermania si la izbucnirea celui de-al 5oilea Razboi -ondial.Razboiul a catalizat Revolutia bolsevica, cea care avea sa inspire mai tarziu revolutii comuniste in diferite tari, precum 6hina sau cuba, si sa creeze baza pentru Razboiul rece din <niunea $ovietica si $tatele <nite ale Americii.In est, caderea Imperiului 7toman a pavat calea spre democratia moderna a statului successor, %urcia.In :uropa 6entrala s-au nascut state noi, precum 6ehoslovacia sau Iugoslavia, iar *olonia a fost recreata. 1.1. Cauzele izbucnirii razboiului In ziua de () iunie ! # 8ranz 8erdinand, arhiduce al Austriei si mostenitor al tronului Austro-<ngariei, a fost asasinat la $arajevo de 1avrilo *rincip , un student sarb bosniac.Acesta a facut parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, sustinuti de -ana .eagra, o societate secreta fundata de nationalisti pro-sarbi, cu legaturi in armata $erbiei.Asasinatul a amorsat

tensiunea grava, care exista deja in :uropa.In timp ce la $arajevo aveau loc rebeliuni, in urma decesului arhiducelui, acestea au fost animate de minoritatea sarba.5esi acest asasinat a fost considerat ca detonatorul direct pentru *rimul Razboi -ondial, cauzele reale ale razboiului merg mai in urma, in reteaua complexa a aliantelor si contrabalansarilor care s-au dezvoltat intre diferite puteri europene, in urma infrangerii 8rantei si a formarii statului german sub conducerea lui 7tto von 2ismarc>, in )4 . -otivele *rimului Razboi -ondial reprezinta o problema complicata? sunt multi factori care au intervenit.6ei mai importanti pot fi considerati+nationalismul, disputele anterioare nerezolvate, sistemul de aliante, guvernarea fragmentara, intarzieri si neintelegeri in comunicatia diplomatica, cursa inarmarilor, etc. 1.2. Cronologia razboiului august, 1ermania declara razboi Rusiei si la 0 august 8rantei. Italia isi declara neutralitatea, pe care o mentine pan ape (; mai ! ;, data la care se declara in stare de razboi cu Austro-<ngaria # august Anglia cere, printr-un ultimatum, retragerea 1ermaniei 3 august- $erbia declara razboi 1ermaniei.Austro-<ngaria declara razboi Rusiei -untenegru ,4 august/ si 8ranta , august/ declara razboi Austro<ngariei. (0 august- @aponia declara razboi 1ermaniei noiembrie ! )- se semneaza incheierea focului in padurea 6ompiegne, ca preconditie la predarea blocului german. decembrie ! )- are loc Adunarea de la Alba Iulia, in urma careia Romania primeste inapoi toate regiunile istorice romanesti de la Austro-<ngaria, 2ulgaria si rusia. ) ianuarie ! !- incepe 6onferinta de *ace, la *aris, la care participa () de tari invingatoare.

1.3. Primele batalii <nele din primele actiuni ale razboiului au avut loc departe de :uropa, in Africa si in 7ceanul *acific.In ) august ! #,un contingent mixt, compus din unitati franceze si britanice, a atacat protectoratul %ogoland. &a " august, forte germane din .amibia au atacat Africa de $ud. .oua Aeelanda a ocupat $amoa germana ,0" august ! #/, iar o

forta australiana Australian .aval and -ilitarB :xpeditionarB 8orce, la septembrie, a aterizat pe insula .eC 2ritain, care era o parte a .oii 1uinei.*e parcursul unor luni, fortele Antantei au acceptat capitularea mai multor unitati germane in 7ceanul *acific.&upte crancene au continuat pe teritoriul Africii, pe parcursul intregului Razboi. In :uropa, 1ermania si Austro-<ngaria au suferit dificultati de comunicare despre intentiile exacte ale celor doua armate aliate.Initial, 1ermania garantase ca o sa sustina invazia austro-ungara in $erbia, dar interpretarile acestei decizii variau.&iderii Austro-<ngariei credeau ca 1ermania va apara flancul lor nordic contra Rusiei insa 1ermania planificase ca Austro-<ngaria sa-si concetreze fortele contra Rusiei, astfei incat 1ermania sa poata lupta contra 8rantei si 8rontul de 9est.Aceasta stare instabila a fortat armata Austro-<ngara sa isi diminueze resursele in sud pentru a intalni fortele ruse la nord. Armata sarba, venind dinspre sudul tarii s-a confruntat cu armata austriaca in batalia de la 6er pe ( august ! #. $arbii au ocupat pozitii defensive contra austriecilor.primul atac a avut loc la 3 august intre elemente ale 5iviziei XXI Austro-<ngara si elemente ale 5iviziei 6ombinate a $erbiei.&upta a Avut loc noaptea si niciun oponent nu s-a evidentiat pana ce $tepa $tepanovic nu a regrupat fortele sarbe.%rei zile mai tarziu fortele austriece s-au retras peste 5unare, dupa ce au suferit pierderi de ( """ de morti si raniti in timp ce $erbia de doar 3""".Acest punct a marcat prima victorie a aliatilor in razboi.Austria nu a putut sa isi atinga imediat scopul ,eliminarea $erbiei/ si, astfel, 1ermania a fost nevoita sa pastreze soldati pe doua fronturi. *lanul 1ermaniei pentru razboi, numit planul $chlieffen/ consta dintrun atac rapid si distructiv contra 8rantei astfel incat 1ermania sa isi poata transfera fortele pe 8rontul de :st, contra Rusiei ,care se mobilize mai lent/.In loc de o invazie directa a 8rantei dinspre est, strategii germani considerau ca era mai prudent sa atace 8ranta dinspre .ord.*entru a proceda astfel, armata germana trebuia sa treaca prin 2elgia.1ermania a cerut dreptul de trecere de la guvernul 2elgiei, cu promisiunea ca, daca acesta va consimti, vor trata 2elgia ca pe un aliat al 1ermaniei.6and a 2elgia a refuzat propunerea 1ermania a invadat 2elgia si armata germana a inceput sa treaca prin 2elgia dupa invazia &uxembourgului.Armata germana a intalnit rezistenta la forturile de langa orasul belgian &iege, cu toate ca elementele principale ale armatei continuau sa se miste rapid inspre 8ranta.-area 2ritanie a trimis un contingent numit 2ritish :xpeditionarB 8orce in ajutorul 8rantei, care a mers direct inspre 2elgia. *rimul soldat al Imperiului 2ritanic, care a fost

ucis in razboi, a fost @ohn *arr, la ( august ! #, langa -ons.Initial germanii s-au bucurat de un mare success in 2atalia 8rontierelor , #-(# august ! #/. %otusi,din pricina intarzierilor cauzate de rezistenta fortelor belgiene, franceze si britanice, mobilizarea neasteptat de rapida a rusiei a obiectivelor lor prea ambitioase planurile germane au fost dejucate. Rusia a atacat *rusia Rasariteana, atragand forte germane destinate 8rontului de 9est.1ermania a invins Rusia intr-o serie de lupte care sunt cunoscute sub denumirea de 2atalia de la %annemberg , 4 august-( septembrie/. Aceasta diversiune a intensificat problemele miscarii lente ale fortelor germane, care nu erau anticipate de generalii germani, si au permis fortelor franceze si britanice sa opreasca avansarea fortelor germane inspre *aris, in *rima 2atalie de la -arne ,septembrie ! #/.Astfel, Antanta a fortat *uterile 6entrale sa lupte pe doua fronturi.Armata germana s-a luptat pana ce a obtinut o pozitie defensiva favorabila in 8ranta si a eliminate din razboi cu (0"""" mai multi soldati franceti si britanici decat a pierdut ea insasi in lunile august si septembrie. %otusi, incopetenta sau timiditatea unor ofiteri ca &udendorff, care a procedat incorect transferand forte din drapta, pentru a le dirija spre $edan, au anihilat sansa 1ermaniei de a obtine o victorie rapida. 1.4. omania in !rimii ani ai razboiului (1914-191" neutralitatea) In saptamanile ce au urmat asasinarii, la () iunie ! #, arhiducelui 8ranz 8erdinand, regele 6arol si politicienii liberali si conservatori au privit cu ingrijorare crescanda deteriorarea situatiei internationale. Aveau motive intemeiate sa se teama de razboi pentru ca pozitia geografica a Romaniei facea inevitabil ca aceasta tara sa se gaseasca in mijlocul conflictului :uropean in exapansiune.%ara era departe de a fi unita cand s-a confruntat cu aceasta criza. :xista o bresa politica intre rege si un mic grup de germanofili, pe de o parte, si majoritatea politicienilor si opinia public ape de alta parte, care se pronunta in favoarea Antantei. %otusi, ambele parti au putut cadea de acord asupra necesitatii de a se evita razboiul. &ipsa pregatirii armatei romane si comportamentul agresiv al Austro-<ngariei fata de $erbia i-au pus pe toti pe ganduri. 6onvinsi ca $erbia dorea sa se resolve criza in mod pasnic si temandu-se ca in caz contrar Rusia va da sprijin militar $erbiei si astfel va izbucni un razboi general, Regele si primul ministru 2ratianu au cerut ambelor parti sa isi resolve diferentele prin negociere. $-au alarmat profound in momentul in care Austro-<ngaria a adresat $erbiei, la (# iulie ! # un

drastic ultimatum. Razboiul li se parea acum inevitabil dat fiind ca $erbia, in opinia lor nu putea nici cum sa accepete toti termenii ultimatului. 7data cu trecerea lunii iulie, a devenit evident ca guvernul roman va ramane neutru. 6arol ar fi dorit sa onoreze angajamentele luate pe baza de tratat de catre Romania fata de *uterile 6entrale , dar, asa cum i-a marturisit lui 6zernim, la (# iulie, se intamplasera atatea lucruri in anul anterior incat existau putine sanse sa se poata adopta un asemenea curs.&a asigurat in schimb pe 6zernim ca va face tot posibilul sa onoreze angajamentele Romaniei fata de *uterile 6entrale. A subliniat, de asemenea, ca, in situatia in care conditiile interne ar face un astfel de curs de actiune imposibila, Romania va adera la o politica de stricta neutralitate. -ajoritatea oficialitatilor austro-ungare nu asteptau nimic mai mult.8eldmaresalul 6onrad von =otzendorf, seful $tatului -ajor 1eneral al armatei austroungare vorbea in numele multora dintre ei, cand a marturisit ca nu isi face nicun fel de iluzii la adresa orientarii Romaniei.Aceasta, cugeta el, fusese DpierdutaE, pentru ca romanii doreau sa isi intemeieze statul unitar national prin alipirea %ransilvaniei si 2ucovinei, iar in imprejurarile date vor actiona intr-o maniera anume, gandind pentru atingerea acestui tel. 5ata find agravarea crizei, conducatorii Romaniei au devenit tot atat de preocupati de 2alcani ca si in :uropa 6entrala. %ratatul de la 2ucuresti nu pusese capat rivalitatii dintre Romania si 2ulgaria. &a (4 iulie, cu o zi inaintea declaratiei de razboiul austro-ungar impotriva $erbiei 6zernim s-a intalnit cu 2ratianu pentru a obtine de la acesta o declaratie clara cu privire la intentiile sale. 2ratianu l-a informat ca Romania va duce o politica de asteptare, dar daca 2ulgaria va fi implicat in conflict si daca se vor produce schimbari semnificative in echilibrul de forte dintre statele din :urpa de sudest, situatia Romaniei va deveni DcriticaE.6u toate ca nu se indoia ca Austro<ngaria va infrange $erbia, 2ratianu s-a opus oricaror schimbari ale frontierelor $erbiei. 5ar daca acest lucru avea sa se intample si 2ulgaria ar fi fost beneficiara acestei situatii,2ratianu si-a declarat intentia de a cauta o sporire corespunzatoare a teritoriului Romaniei In cadrul unei sedinte al 6onsiliului de coroana din 0 august,guvernul roman a decis in mod formal sa adopte o politica de neutralitate.*rezidata de Rege,aceasta sedinta,la care au participat membrii guvernului,fosti primministrii si sefii principalelor partied politice,au pus in balanta doua optiuni.*rima-intrarea imediata in razboi de partea *uterilor 6entrale-a fost sustinuta de catre 6arol care si-a exprimat certitudinea cu privire la victoria germana si a apelat la onoarea celor prezenti sa respecte angajamentele luate prin tratate fata de 1ermania si de Austro-<ngaria.Acestia nu i-au fost alaturi,cu exceptia lui *etre 6arp,liderul conservatorilor.

*uterile 6entrale au primit cu amaraciune refuzul Romaniei de a se alatura efortului loc de razboi,dar au decis sa interpreteze actiunea ei in cea mai buna lumina posibila.&a ; august,ministrii acestora la 2ucuresti l-au informat pe 2ratianu ca ei apreciau atitudinea 6onsiliului de coroana ca fiind in deplina concordanta cu relatiile lor traditionale de prietenie si ca puteau continua sa priveasca Romania drept aliat.5ar,ambele tari si-au mentinut presiunile asupra Romaniei pentru a o determina sa intre in razboi de partea lor.1ermania a avut o atitudine diferita de cea a aliatelor ei,pledand pentru acordarea de concesii Romaniei,in special in problema nationalitatii din %ransilvania.Ambele tari au supraapreciat influenta lui 6arol si,cand acesta a decedat,la " octombrie au inceput sa se teama,de o schimbare brusca a politicii Romaniei in sensul distantarii de *uterile 6entrale,sub domnia lui 8erdinand,succesorul si nepotul acestuia.6zernin in mod special avea gandurile cele mai negre.:ra sigur ca,daca *uterile 6entrale aveau sa fie oprite pe campul de lupta,nicio forta din lume n-ar putea impiedica Romania sa atace Austro-<ngaria.%otusi,asa cum vor dovedi evenimentele,nici 8erdinand,nici 2ratianu nu aveau vreo intentie sa abandoneze neutralitatea pana in momentul in care cursul razboiului ar fi devenit clar. In primele luni de razboi guvernul 2ratianu a incercat sa-si consolideze pozitia internationala,printr-o activitate diplomatica intensa.A incheiat intelegeri avantajoase cu Italia si cu Rusia.Aceea dintre Romania si Italia semnata la 2ucuresti,(0 septembrie,reflecta interesele lor comune in privinta Aunstro-<ngariei.6u toate ca erau aliate cu aceasta,ambele ravneau la teritorii locuite de conationalii lor.Au cazut de acord de aceasta data sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari. Acordul cu Rusia a avut o istorie mai lunga.6hiar inainte de declaratia de neutralitate a Romaniei,se angajasera negocieri intre cele doua parti.&a ; august,ministrul de :xterne rus,sazonov a prezentat proiectul de conventie ministrului roman de la *etrograd.*rincipala sa prevedere se referea la cooperarea militara impotriva Austro-<ngariei indata dupa intrarea in vigoare a tratatului.Rusia era de acord sa continue lupta pana cand intreg teritoriul Austro-<ngariei locuit de romani avea sa se uneasca cu Romania,iar Romania se angaja sa nu faca pace fara comsimtamantul Rusiei.In plus,Rusia se oferea sa garanteze frontierele Romaniei impotriva unui atac din partea 2ulgariei.7ricat de atragatoare puteau sa fie angajamentele cu caracter teritorial,2ratianu nu avea nici cea mai mica intentie ca Romania sa fie atrasa in conflict in aceasta faza timpurie.*e de alta parte,nu fusese linistita in mod vizibil neincrederea romanilor fata de intentiile Rusiei in :uropa de$ud-:st.In plus,8ranta si -area 2ritanie spre care Romania isi indreptase simpatia,fusesera sceptice in legatura cu

initiativa Rusiei,date fiind binecunoscutele sentimente germanofile ale Regelui 6arol si stransele legaturi economice si politice ale Romaniei cu *uterile 6entrale. $azonov s-a aratat sensibil la rezervele Romaniei si,la (3 septembrie,a facut o noua propunere cerand doar o neutralitate binevoitoare din partea Romaniei,in schimbul recunoasterii de catre Rusia a pretentiilor teritoriale ale Romaniei fata de Austro-<ngaria.*rocedand astfel,el nu a tinut seama de ingrijorarea unora dintre colegii sai potrivit carora o extindere a Romaniei pe baza principiilor etnice ar putea prea bine sa ridice problema 2asarabiei.6and intrebarea i-a fost pusa ministrului roman,6onstantin 5iamandi,acesta a evitat un raspuns direct.I-a spus lui $azonov ca motivul diferentelor care despartisera tarile lor in )44- )4) a fost tratamentul arbitrar aplicat Romaniei de catre 1orcea>ov si si-a exprimat speranta ca politica lui $azonov va duce la Dincredere reciprocaE.Acordul a fost incheiat la octombrie cu schimbul de scrisori intre $azonov si 5iamandi.2ratianu facuse tratatul cu acordul regelui.$e pare ca Regele 6arol credea inca in victoria 1ermaniei,dar dupa batalia de la -arna,care a oprit inaintarea germana in 8ranta,acesta a considerat ca un acord care sa asigure neutralitatea Rusiei be va fi de mare valoare strategica pentru Romania. .egocierile dintre Rusia si Romania pentru un tratat de alianta mai angajant nu cu intermitente in tot anul ! ; si la inceputul celui urmator.2ratianu care isi asumase in mod clar,dupa moartea Regelui 6arol,raspunderea pentru politica externa,a formulat pretentii suplimentare pentru intrarea Romaniei in razboi.:a avea un mare respect pentru puterea mulitara si economica e 1ermaniei si era hotarata sa intre prematur in razboi.6ea mai importanta dintre conditiile sale era obtinerea unei garantii scrise ca Romania va primi %ransilvania,ucovina si 2anatul ca rasplata pentru serviciile aduse.Atat el,cat si majoritatea politicienilor romani considerau ca aceasta cerinta era perfect justificata de istorie si de caracterul etnic al acestor teritorii.Avand neindoielnic in minte campania din )4()4),2ratianu a insistat,de asemenea,pentru incheierea unei conventii militare separate cu Rusia,care sa specifice conditiile de cooperare intre cele doua armate si sa limiteze libertatea de miscare a armatei ruse pe teritoriul romanesc,:ra,de asemenea,deosebit de constient de izolarea geografica a tarii sale in raport cu aliatii occidentali si a cautat sa obtina garantii din partea acestora in legatura cu un flux continuu de armament si provizii,care ar fi putut proveni doar din Rusia..efericita campanie a 5aradanelelor din aprilie-decembrie ! ; si faptul ca fortele expeditionare britanice si franceze de la $alonic n-au reusit sa realizeze nimic in toamna acelui an cu greu ar fi putut sa-l linisteasca.In acelasi timp,$azonov se ferea sa-si asume

angajamente politice prea mari,iar conducatorii militari rusi nu puteau hotari daca deschiderea unui front romanesc ar ajuta sau ar dauna cauzei lor. -area 2ritanie,8ranta se pronuntau pentru intrarea imediata a Romaniei in razboi,dar aveau dubii serioase cu privire la capacitatea armatei romane de a duce un razboi sustinut impotriva *uterilor 6entrale.&iderii britanici aveau la randul lor rezerve in privinta pretentiilor teritoriale ale Romaniei fata de Austro-<ngaria..u se decisera inca in legatura cu desfiintarea 5ublei -onarhii,intrucat doreau sa mentina un stat puternic in rasaritul :uropei centrale,pentru a contrabalansa puterea Rusiei.-ai mult decat atat,nu aveau intentia sa sacrifice interesele $erbiei in 2anat pentru a satisface cererile DexagerateE ale Romaniei. In primul an de razboi relatiile politice ale Romaniei cu *uterile 6entrale au devenit din ce in ce mai incordate din cauza refuzului lui 2ratianu de a renunta la neutralitate.*entru a-l castiga de partea lor,9iena si 2erlinul au incercat tot felul de metode de persuasiune.Au facut mari presiuni asupra lui %isza,prim-ministrul ungar,pentru a-l determina sa acorde concesii romanilor din %ransilvania sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul apararii ei impotriva unei invazii rusesti.5ar %isza n-a vrut sa auda. *uterile 6entrale au incercat din nou sa joace Dcartea bulgaraE.Reprezentantii lor evocau neincetat pe langa 2ratianu posibilitatea aderarii 2ulgariei la %ripla Alianta si disponibilitatea acesteia din urma de ai satisface ambitiile teritoriale,inclusiv recunoasterea $udului 5obrogei.In ceea ce-l priveste 6zenin,convins ca 2ratianu era prea puternic angajat fata de Antanta pentru a-l putea castiga de partea lui,fie prin linguseli,fie prin amenintari,a actionat pentru instalarea unui guvern conservator,condus de Alexandru -arghiloman sau de alt politician neogerman,in locul liberalilor.5ar nu i-a reusit nimic.2ratianu a refuzat sa se clinteasca,invocand incapacitatea sa de a guverna Dimpotriva tariiE,care,toate partile o recunosteau,avea semtimente deosebite de simpatie pentru 8ranta si -area 2ritanie..ici Regele,care nu aproba Fe deplin actiunile lui 2ratianu,nu a putut fi convins sa-i schimbe din functia de prim-minstru 8erdinand,evident influentat de 2ratianu,si-a exprimat indoiala ca *uterile 6entrale ar putea castiga razboiul. 9iata politica in cei doi ani de neutralitate a fost dominata de ideea razboiului.In cazul ambelor partide politice majore,au aparut semnificative diferente de opinii cu privire la neutralitate sau interventie.6onservatorii nu au reusit sa-si pastreze macar o aparenta de coeziune.<n grup,condus de Alenadru -arghiloman si %itu -aiorescu,ce era in mod traditional progerman,se sxprima in formarea netralitatii,dar dorea sa fie mentinute

bunele relatii cu *uterile 6entrale.6elalalt,un frup mai mic,strans in jurul lui .icolae filipescu,cere inserarea imediata a Romaniei in razboi de partea Antantei si se situa astfel aproape de conservatorii democrati ai lui %a>e Ionescu,care,la randul lor doreau sa treaca la actiune imediata impotriva Austro-<ngariei.&a polul opus se afla *etre 6arp cu mana de suporteri.Acestia insistau in continuare asupra necesitatii ca guvernul sa-si onoreze angajamentele asumate prin tratatele cu *uterile 6entrale,dar nu au fost luati in seama.Ruptura finala intre -arghiloman si 8ilipescu la congresul partidului din ) mai ! ;,cauzele erau adanc inradacinate,rivalitatea pentru combaterea partidului si actele divergente cu privire la politica externa.:forturile ulterioare de a remedia ruptura si de a reconstrui un *artid 6onservator unit si puternic au esuat. *artidul &iberal a ramas mai mult sau mai putin unit. -ajoritatea sprijinea politica guvernului de DneutralizareE. 1.4.1. #C$%$&'( $&(%'#' '% )'&P*+ %#*) (+')()'' .eutralitatea nu putea proteja economia romaneasca impotriva razboiului.%oate ramurile au fost afectate.Industria a fost incet-incet indreptata spre satisfacerea necesitatilor militare,intrucat guvernul 2ratianu se straduia sa pregateasca armata de lupta.5ar nivelul scazut al industrializarii,mai ales in metalurgie si in ramurile conexe,precum si lipsa de mana de lucru calificata se faceau acum simtite.6a atare liberalii au fost nevoiti sa comunice urgent echipamentul militar necesar din strainatate. Agricultura a fost afectata negativ de distrugerea pietelor traditionale din strainatate si de pregatirile de razboi pe plan intern.-obilizarea care s-a accelerat dupa aprilie ! ;,a provocat greutati mai ales gospodariilor mici,deoarece le-a lipsit principala lor sursa de mana de lucru,intr-un moment in care povara suplimentara reprezentata de rechizitiile de stat in animale si hrana cadea in special pe umerii lor.5rept rezultat,multi tarani nu si-au putut plati impozitele fata de stat sau datoriile personale si si-au pierdut astfel pamantul.*entru a rezolva criza economica din ce in ce mai serioasa,guvernul si-a intensificat interventia in domeniul economiei.*reocuparea sa imediata a fost asigurarea unor cantitati suficiente de alimente pentru consumul intern,acoperirea nevoilor armatei si furnizarea necesarului de materii prime pentru industrie.7 serie de decrete din ! # si ! ; au restrans exportul unei liste lungi de articole si au impus noi grele taxe de export,platibile in unele cazuri in aur,dar din cauza presiunilor exercitate de marii producatori si exportatori,porumbul,alimentul de baza al majoritatii populatiei nu a fost protejat iar in ! ; au fost ridicate si

interdictiile anterioare cu privire la exportul altor grane.Intrucat rezervele de alimente se diminuau,au fost reimpuse,la inceputul anului ! 3,restrictiile asupra exporturilor.1uvernul a fost confruntat de asemenea cu efectele financiare al razboiului,care s-au facut simtite aproape imediat.5isponibilitatea de credite s-a limitat serios,dar dat fiind ca bancile straine si-au retras sume mari din capital,iar noile investitii straine incetasera aproape cu totul.$ursele interne de credit s-au dovedit insuficiente pentru acoperirea nevoilor economice normale si a costurilor suplimentare ale armamentelor.1uvernul,in disperare de cauza si in secret,s-a orientat pentru imprumuturi catre Italia si -area 2ritanie.6ea din urma a acordat doua imprumuturi de ; si repectiv de 4 milioane de lire in ! ;,in vederea cumpararii de echipament militar de la firme britanice,imprumuturi ce erau evident manite sa atraga Romania mai aproape de Antanta.1uvernul a luat de asemenea masuri de crestere a livrarilor de arme si munitii.In ! ; a infiintat 6omisia %ehnica Industriala,menita sa supravegheze productia de echipament militar,si 5irectia 1enerala a -unitiilor pentru a obtine materiile prime necesare pentru realizarea obuzelor,cartuselor si grenadelor.Rezultatele au fost incurajatoare,dar,asa cum o vor dovedi evenimentele,productia nu reusea sa satisfaca necesitatile unei campanii moderne de mare anvergura. Razboiul a cauzat si o reorientare generala a comertului extern al Romaniei.*ana in vara lui ! #,)" la suta din exporturile Romaniei trecusera prin gurile 5unarii,-area .eagra si $tramtori,dar inchiderea $tramtorilor de catre %urcia a deteriorat serios orientarile traditionale ale comertului.Relatiile comerciale ale Romaniei cu -area 2ritanie,8ranta,2elgia si 7landa,in special,au fost restranse serios,o situatie ce a dus la cresterea comertului cu *uterile 6entrale.1ermania si Austro<ngaria,care livrau deja Romaniei 3" la suta din importurile sale prelua (" la suta din exporturile acesteia,si-au reintarit pozitia pe piata romaneasca.Intre ! # si ! 3,participarea 1ermaniei la comertul exterior romanesc a crescut de la (0 la (!.# la suta,iar a Austro-<ngariei de la ).; la #4.! la suta.Romania exporta mari cantitati de grane si petrol ambelor tari si este evident ca se afla pe un loc de frunte in planurile de razboi al *uterilor 6entrale,ca furnizor de alimente si materii prime la schimb,guvernul roman a cautat sa cumpere echipamente militare deopotriva din 1ermania si Austro-<ngaria,dar ambele,constiente de directia in care erau indreptate sentimentele Romaniei,nu-i dadeau decat o mica parte din articolele cerute si insistau sa se faca plata imediat pentru bunurile trimise. *e masura desfasurarii razboiului s-au intensificat si presiunile diplomatice asupra lui 2ratianu,pentru a-l convinge sa renunte la

neutralitate.In primavara anului ! 3,8ranta si Rusia au folosit toate mijloacele pentru a castiga adeziunea Romaniei la Antanta in timp util,astfel ca ea sa coincida cu ofensiva generala a aliatilor,planificata atat pe frontul de :st,cat si pe frontul de 9est.&a 3 iunie,ministrul 8rantei,la 2ucuresti,6amile 2louedel,l-a informat sec pe 2ratianu ca sosise vremea pentru o decizie.2ratianu a cerut un ragaz,dar si-a dat seama acum ca nu mai putea si mentinuta politica de neutralitate.%otusi,a o abandona ar fi insemnat sa-si expuna tara unui pericol incalculabil,intrucat nimic din ceea ce se intamplase din vara anului ! # pana atunci nu-l convinsese > aliatii puteau asigura un ajutor potrivit tarii sale.:ra,de asemenea,dureros de constient cat de expusa era granita de sud a Romaniei,odata cu intrarea 2ulgariei in razboi de partea *uterilor 6entrale in octombrie ! ;,tocmai de aceea el a cerut indeplinirea unei serii de conditii menite sa protejeze tara sa din punct de vedere militar si sa garanteze infaptuirea pretentiilor sale teritoriale.:l dorea+un angajament comun din partea Rusiei si a Italiei de aprovizionare cu 0"" de tone de minitii zilnic pe intreaga durata a razboiului?o ofensiva generala aliata pe toate fronturile pentru a coincide cu atacul Romaniei impotriva Austro-<ngariei?o ofensiva ruseasca in 2ucovina si 1alitia pentru a apara falncul de nord al Romaniei?trimiterea de trupe rusesti in 5obrogea pentru a proteja $udul Romaniei impotriva unui atac bulgar sau,daca acest lucru nu era posibil,o ofensiva comuna franco-britanica impotriva 2ulgariei,pornind de la $alonic.2ratianu a insistat de asemenea asupra incheierii unui tratat politic cu aliatii,care sa garanteze unirea %ransilvaniei si 2ucovinei cu Romania,in concordanta cu frontierele pe care le indicase in negocierile purtate cu Rusia in ! ;,cand i-a prezentat aceste conditii lui 2londel,la # iulie,el i-a asigurat pe aliati ca,daca acceota aceste conditii,Romania ar putea incepe operatiunile militare la putin timp dupa august. In cele din urma,la 4 august ! 3,2ratianu si reprezentantii diplomatici ai 8rantei,-arii 2ritanii,Rusiei si Italiei la 2ucuresti au semnat conventii politice si militare,stipuland conditiile intrarii Romaniei in razboi.5e importanta imediata au fost prevederile imediate referitoare la un atac impotriva Autro-<ngariei,care sa inceapa nu mai tarziu de () august si recunoasterea drepturilor romanilor din Austro-<ngaria la autodeterminare si la unire cu Regatul Romaniei. 6onsiliul de 6oroana ai Romaniei a aprobat formal tratatele si a declarat Austro-<ngariei la (4 august.In ziua urmatoare,1ermania a declarat razboi Romaniei.I-au urmat %urcia la 0" august si 2ulgaria la septembrie.

1.4.2. #C$%$&'( '% )'&P*+ (,-$'*+*'(191"-1918) In conditiile razboiului economia tarii a avut extrem de suferit.-ari distrugeri au fost provocate fie de razboi,din ratiuni strategice militare au fost distruse sonde si instalatii petroliere,intreprinderi,cai ferate,poduriinclusiv podul de la 6ernavoda,o parte din recolta,depozite de combustibil,cereale si alimente.%eritoriul ocupat a fost supus unui jaf economic voit si sistematic. $ituatia industriei - a avut mult de suferit. In teritoriul ocupat statul major economic?organism in special constituit pentru jefuirea tarii?a procedat la inventarierea materiilor si instalatiilor ce nu au putut fi evaluate in -oldova si la trimiterea lor in tarile ocupate+Antanta,<ngaria,%urcia,2ulgaria. In perioada dec. ! 3-0 oct. ! ) au fost exportate din Romania masini-unelte ;4#4; t, #")"! t produse petroliere, (" ;0 t lemn, !03.!#; t sare, );34 t alcool, tutun. &a aceste cantitati trebuiesc adaugate cele utilizate sau consumate pe loc de administratie si dominate de ocupatie.5esi,*uterile 6entrale preconizau reducerea Romaniei la rolul de anexa agrara,datorita propriilor necesitati de razboi,ocupantii s-au straduit sa refaca si sa repuna in functiune unele industrii din Romania.Asa de exemplu, au fost puse in functiune minele de carbuni,perita si sare,fabricile de hartie din 2usteni,6ampulung,de zahar de la 6hitila,de bere 2ragadiru,de conserve si marmelada,morile,fabrici metalurgice. 7 atentie deosebita s-a acordat refacerii industriei petroliere.%oate terenurile petroliere apartinand statului roman si tarilor Antantei au trecut sub stapanirea societatilor germane.$-au constituit trei comandamente militare germane speciale pentru exploatarea petrolului si a derivatelor.5in necesitati militare-strategice cat si pentru trimiterea bunurilor jefuite in propriile teri,ocupantii s-au preocupat si de refacerea transporturilor.*entru exploatarea petrolului s-a construit o conducta de petrol la 1iurgiu. In -oldova-teritoriu liber-situatia indistriei era foarte grea,datorita faptului ca in general aceasta zona nu fusese industrializata avand o slaba potenta industriala.$e resimtea marea nevoie de materii prime,instalatii,forta de munca calificata,combustibil,produse alimentare.Instalatiile existente si cele evacuate nu puteau face lista necesitatilor armatei si a populatiei civile.5esi s-au intreprins masuri de sporire a productiei de petrol,carbune,de exploatare a fondului forestier,masuri ce au facut ca productia de petrol si carbune a -oldovei sa creasca de (-0 ori fata de perioada antebelica,acestea erau insuficiente.

Asa de exemplu puterea de macinat a morilor din -oldova era de (""-(;" vagoane zilnic,necesitatile erau de 0(" de vagoane faina si malai.%otusi cu eforturile interne si cu sprijinul aliatilor,armata romana a fost dotata cu echipament si tehnica militara moderna,cu armament automat,casti si masti de gaze,alimente si medicamente.In felul acesta,armata romana reorganizata si modernizata,supusa unui regim de instructie cu armament modern a putut sa restaureze in vara anului ! 4 armata militara. Agricultura a avut cel mai mult de suferit de pe unram razboiului.Achizitiile de animale si inventar agricol,mobilizarea barbatilor,distrugerea unei parti din recolta a afectat serios potentialul alimentar al tarii. &a aceasta s-a adaugat jaful sistematic al ocupantilor tarii.Interesele econimice au determinat puterile centrale sa treaca la organizarea activitatii din agricultura,s-a introdus munca obligatorie a tuturor persoanelor intre #3 ani,s-au refacut unele cai de transport,s-au marit suprafetele agricole cultivate din 7ltenia si -untenia.%eritoriul ocupat a fost jefuit de importante produse agricole pe urmatoarele cai+ a. consumul efectuat pe loc de armata? b. pachetele nelimitate trimise de membrii armatei de ocupatie in tarile de origine? c. asa-zisul DexportE ai produselor agricole peste granita tarii fara plata de catre ocupanti. -ari cantitati de cereale,animale,lana,au fost expediate in zonele ocupate intre decembrie ! 3-0 octombrie ! ).5in Romania s-au expediat peste (. 3 . "; tone de produse agricole la aceasta adaugandu-se pentru intretinerea armatei de ocupatie de milion tine cereale si circa ; milioane vite,cornute,oi,porci,fara sa mai amintim pachetele trimise de armaat acasa. 5eosebit de grea a fost situatia agriculturii din -oldova. Razboiul a adus o mare dezorganizare a activitatii agricole+ - G0 din lucrarile din toamna nu au fost realizate datorita lipsei de forta de munca, utilaje, animale? - 7 parte din recolta anului ! 3 nu a putut fi stransa din aceleasi motive. In aceasta situatie au fost intreprinse masuri speciale de stat? - Activitatea agricola a fost organizata cvasimilitar? - $-a declarat obligatorie efectuarea muncilor agricole, a efectuarii culturilor, a declararii stocurilor de cereale? - A fost decretat total monopolul statului asupra comertului interior cu cereale?

- 6onsumul intern a fost nationalizat? - $-au luat masuri de reglementare a rechizitiilor, transporturilor, de import de seminte si de alimente, de repunere in functiune a morilor. %oate aceste masuri nu au putut suplini marea necesitate de produse alimentare. Intrarea in razboi a Romaniei a solicitat mari eforturi din partea finantelor tarii. *entru a acoperi marile deficite bugetare ce in ! ) ajungeau la (40,( milioane lei, 1uvernul a recurs la noi imprumuturi in valoare totala de ,( miliarde lei. 1.4.3. P(C#( .# +( -*/)#(--*C* #0)' 0' C$%0#C'%)#+# #' #C$%$&'C# $ituatia militara a Romaniei la sfarsitul anului ! 4, in care aprovizionarea cu materiale de razboi si cooperarea cu armata rusa au reprezentat factorii esentiali, a dus la angajarea negocierilor cu 6omandamentul *uterilor 6entrale in vederea incheierii unui armistitiu. *acea se incheie dupa negocieri indelungate cu *uterile 6entrale. 6. Argetoianu care a discutat la 2uftea, opineaza ca acela Dsingurul lucru care ne-a preocupat a fost salvarea armatei sau a cat mai mult din armataE. -ai departe cunoscutul om politic apreciaza ca la 2uftea s-a semnat Do prelungire de armistitiu pentru inceperea tratativelor de pace si in actul semnat la 2uftea se prevede numai principiul unor rectificari ale granitelor 6arpatilor, fara nici o specificare si fara nici o harta anexataE. Argetoianu nu a acceptat rectificarile propuse. Aspectul cel mai important al pacii era subjugarea totala, din punct de vedere economic, a Romaniei de catre 1ermania si Austro-<ngaria. D*aceaE de la 2ucuresti s-a dovedit a fi un act politico-militar fara precedent in istoria raporturilor internationale ale Romaniei. 6aracterul de dictat imperialist al acestei paci reiese si din faptul ca ea nu a reprezentat rezultatul unor negocieri. 6ei # ministri alesi de la Iasi, intre care si 8osciotti, l-au scutit pe 2ratianu de orice raspundere pentru pacea separata, pe care au au cotat-o drept un exemplu de Dlacomie si ipocrizie a imperialismului germanE si au cerut guvernelor lor sa afirme ca victoria Antantei va anula prevederile ei teritoriale. :fectul moral al pacii a fost mai mare decat chiar clauzele nefavorabile, ceea ce demonstreaza alaturi de refuzul regelui 8erdinand de a semna ratificarea, caracterul real si neavenit al %ratatului de la 2ucuresti. Conferin1a de Pace de la Paris a Hnceput la ) ianuarie ! !, avnd drept obiectiv dezbaterea noii configuraIii politico-teritoriale Ji rezolvarea

complicatelor probleme economico-financiare rezultate din *rimul RKzboi -ondial. 6onferinIa a dus, Hn final, la semnarea tratatelor de pace. Aceasta pace impusa de *uterile 6entrale statornicea de fapt jefuirea sistematica a Romaniei. 5upa natura lor, principalele prevederi din acest tratat se refereau la+ a. cedari teritoriale b. petrol c. produse agricole d. transporturi si comunicatii e. navigatie si regimul 5unarii f. finante *rincipalele bogatii ,petrolul, cerealele/ erau supuse unor reglementari amanuntite. *etrolul L exploatarea, prelucrarea si comercializarea produselor L era concesionat pe timp de 0" de ani unui consortiu german-austro-ungar la preturile stabilite de acesta. %imp de ! ani L pana in !(3 L Romania trebuie sa dea *uterilor 6entrale surplusul de cereale la pretul stabilit de acestea. 1.2 $&(%'( 0' ')(+'( '% )'&P*+ C$%/# '%)#' .# P(C# .# +( P( '0 (1919 - 1923) Romania si Italia s-au gasit la finele primei conflagratii a secolului, in tabara statelor invingatoare, insa ambele state s-au declarat DnemultumiteE de tratamentul oferit de forumul pacii de la *aris in ! !. %otusi a existat o deosebire esentiala in ceea ce priveste statutul celor ( state la conferinta din capitala 8rantei. In vreme ce reprezentantii Italiei au facut parte din organisme decizionale ale forumului pacii ,6onsiliul $uprem, 6onsiliul celor Aece/, Romania s-a luptat pentru a i se recunoaste statutul de tara aliata. Romania si Italia doreau ca prevederile tratatelor semnate cu Antanta, in ! ;, respectiv ! 3, sa fie integral indeplinite. Atitudinea delegatiei americane condusa de presedintele M. Milson, de recunoastere a clauzelor incheiate de Romania si Italia cu Antanta nu putea constitui decat un prilej de apropiere intre cele ( tari care tocmai isi desavarsisera unitatea lor teritoriala. 1." 0/( 0')*+ (,-$'*+*' 2ulgaria a fost prima din puterile centrale care a semnat un armistitiu in data de (! septembrie ! ). &a 0" octombrie a capitulat si Imperiul 7toman. In 0 noiembrie Austro-<ngaria a trimis un steag alb comandantului

italian pentru a-i cere un armistitiu si termenii pacii. %ermenii au fost aranjati prin telegraf cu autoritatile Antantei de la *aris si au fost comunicati Austro-<ngariei, iar aceasta i-a acceptat, Armistitiul cu Austria a intrat in vigoare incepand cu ora 0 in dupa-amiaza zilei de # noiembrie. Austria si <ngaria au semnat armistitii separate in urma prabusirii monarhiei habsburgice. 5upa izbucnirea Revolutiei germane a fost proclamata o republica la ! noiembrie, marcand sfarsitul Imperiului 1erman. Naiserul s-a refugiat a doua zi in 7landa, care i-a acordat azil politic ,a se vedea Republica de la Meimar/. *e noiembrie a fost semnat un armistitiu intrun convoi feroviar la 6ompiegne in 8ranta. &a ora , in aceeasi zi, a incetat focul si armatele au inceput sa se retraga. 1eorge &aCrence *rice este considerat in mod traditional ca fiind ultimul soldat ucis. $tarea de razboi intre cele ( tabere a persistat pentru inca 4 luni pana la incetarea finala consemnata prin semnarea %ratatului de la 9ersailles la () iunie ! ! cu 1ermania si urmatoarele tratate cu Austria, <ngaria, 2ulgaria si Imperiul 7toman semnate la $t. 1ermain, %rianon, .euilliB si $evres. Astfel, multe memoriale ofera ca data finala a razboiului anul ! !, in contrast cele mai multe comemorari ale razboiului se concentreaza asupra armistitiului din ! ). 1.4. C$%C+*,'' :conomia primului razboi mondial este in ruptura fata de tipul de economie practicat pana atunci, deoarece totul se baza pe satisfacerea nevoilor militare din timpul razboiului. Romania se confrunta cu sarcini inspaimantatoare. -ai intai trebuiau inlaturate pagubele de razboi, apoi trebuia sa se asigure integrarea in structurile existente a noilor provincii si a noilor cetateni si redefinirea institutiilor unui stat national modern. 6a si in secolul anterior intelectualii au fost cei care au oferit proiectele. Intre cele ( razboaie mondiale, Romania a prezentat contrastul izbitor dintre o inapoiere adanc inradacinata pe de o parte, si inflorirea, chiar daca inegala, a industrializarii si urbanizarii, pe de alta parte. $tructura sa economica si sociala a pastrat in linii mari configuratia de dinainte de razboi. Agricultura a ramas baza economiei tarii si organizarea acesteia s-a schimbat prea putin in ciuda unei reforme agrare cuprinzatoare. -area majoritate a populatiei a continuat sa traiasca la tara si sa-si obtina venitul in primul rand din agricultura. In relatiile internationale, Romania a ramas independenta de Apus, o piata pentru produsele sale agricole si materiile sale prime si sursa pentru multe feluri de bunuri manufacturale si de investitii de capital. %otusi semnele de schimbare erau evidente.

Industria se dezvolta si devenea mai capabila sa satisfaca necesitatile consumatorilor, iar importurile de materii prime si de semifabricate cresteau mai repede decat acelea de produse manufacuturale. *opulatia urbana s-a marit, intrucat orasele si-au sporit rolul in organizare si conducerea economica. 6hiar si agricultura punea in evidenta o schimbare, intrucat bizuirea traditionala pe productia de cereale a suferit o usoara mutatie in favoarea cultivarii legumelor si plantelor industriale. In toate ramurile economiei, statul si-a asumat un rol de conducere sporit. 5esi respecta proprietatea privata asupra pamantului si a mijloacelor de productie, si desi acorda capitalului privat, autohton si strain, numeroase avantaje, statul si-a arogat pentru sine planificarea si administrarea a ceea ce avea sa fie obisnuit numit Deconomia nationalaE. *rimii ani de dupK rKzboi au fost marcaIi de efortul de redresare Ji refacere a tuturor sectoarelor economice Ji de demersurile de integrare a teritoriilor revenite Hn componenIa statului romn. AceastK opera de refacere a fost dominatK Hn domeniul agriculturii de reforma agrarK, care prin dimensiunea sa a modificat esenIial repartiIia funciarK Ji raportul de forIe Hn viaIa socialK Ji politicK a Romniei 1.8 -'-+'$5 (/'# N:I%= =I%6=I.$ L Romania )33- !#4 L :ditura =umanitas 5A. *7*:$6< L Istorie economica . Istoria economiei nationale .. .. 67.$%A.%I.:$6< L Istoria gandirii economice romanesti .I67&A: -AR6< L Istorie economica :-A .A$%79I6I L D-asuri de reglementare a situatiei economice interne in anii ! #- ! 3 si urmarile lorE in Revista de istorie 0 G). !4), pp. 040- 0!"

2. (%#6# )abel 1 *rovenienta capitalului strain din industria petroliera in ! # 7alori in milioane lei aur )ari %. .. 6eno!ol 8astris 1ermani 3" " a -area ; !3 2ritanie 7landa 3" !" 8ranta " " Italia ; # 2elgia " ( $.<.A. (; (; Austro3 ) <ngaria Romania (; )abel 2 *rovenienta capitalului strain din societatile anonime ale marii industrii in ! # Pro9enienta ca!italului 1erman 7landez :nglez Austro-<ngar 2elgian 8rancez American Italian 7aloarea in lei (" )(" 4; !4 !" (#3 !3 !(( !0) 3; ;0" ;(; ;( !#; 0(4 04 43; """ (; """ """ 0 0;" """ Pondere (0.; !.; ).; (.) .0 4.0 #.! .# Ponderi 5. &. %. .. 5. &. .obro9ici 6eno!ol 8astris .obro9ici " 0;." (4.(( (4.0# !; !) (" 4 # (; 00 (;.( ". " (.( (.( ;.; .0 ;.; (0.43 !.)" (.#4 ".!! (.!4 3. ) .!) (0.3# (#.(; ;."4 .); 0.;3 3. ! ). "