Universitatea de “Petrol si Gaze”din Ploiesti

Departamentul de invatamant la distanta si frecventa redusa

Facultatea de stiinte economice Grupa-50685 MANAGEMENT ID
Bianca-Elena Onea

Factorii externi ce au determinat acumularea decalajelor

economice ale Romaniei moderne

„Dăinuirea regimului politic feudal şi a unui sistem economic închis, de tip agrar, rural, cu o
componentă urbană puţin dezvoltată, a reprezentat cauza fundamentală a nivelului scăzut
de dezvoltare a României la momentul constituirii sale în stat modern. Decalajul istoric de
2-3 secole ce o despărţea de ţările dezvoltate ale Europei occidentale a fost determinat, în
esenţă, de o serie de factori externi. Identificați și analizați acei factori externi care au
condus la acumularea decalajelor de dezvoltare în Europa. Explicați când s-au acumulat
diferentierile de ordin economic dintre România și celelalte țări europene, dar mai ales în
ce fel, experiența istorică, poate să ajute la elaborarea unor politici eficiente în economiile
contemporane”.

Acumularea decalajelor de dezvoltare in Europa au fost conduse de urmatorii factori

externi: dominatia politica straina indelungata si prelevarea de catre puterile stapanitoare,
pe diverse cai, a unei parti insemnate din produsul social.
Dominatia (in special a Imperiului Otoman) a reprezentat o frana in calea promovarii
si difuzarii unor forme superioare de tehnologie, de productie si schimb, a unor deprinderi si
comportamente economice avansate, specifice capitalismului.
Stapanirea straina a dus la semiizolarea tarilor romane de marile fluxuri economice
ale Europei , cu urmari dintre ele mai grave si indelungate asupra fortelor productive
autohtone.
Interdicitiile otomane au impiedicat accesul economiei romanesti a comertului
continental, la avantajele participarii la diviziunea internationala a muncii.
Domniatia otomana, dupa 1711/1716, a mentiunut si favorizat existenta unui regim
politic intern neproductiv, parazitar si corupt, interesat prioritar de crestere fiscalitatii.
Semnificativ pentru mentalitatea fanariota este evolutia cuvantului „chiverno” (a guverna, a
adminsitra, in greceste), care a devenit in limba romana chiverniseala.
Prelevarea de catre puterile stapanitoare, pe diverse cai, a unei parti insemnate din
produsul social, diminuandu-se astfel posibiltatile de acumulare si dezvoltare ale tarilor
romane. Dominatia politica exercitata de Imperiul Otoman a fost insotita de un apasator
sistem de dominatie economica.
Tributul s-a mentinut in limite rezonabile pana la mijlocul secolului XVI-lea.
Accentuarea aservirii politice dupa 1538 a dus la majoritatea continua a tributului, ajungadu-
se la sume uriase.
Universitatea de “Petrol si Gaze”din Ploiesti
Departamentul de invatamant la distanta si frecventa redusa
Facultatea de stiinte economice Grupa-50685 MANAGEMENT ID
Bianca-Elena Onea

Daruri periodice si ocazionale au avut ca tendita, pe de o parte, cresterea

permanenta a numarului si valorii lor, iar pe de alta parte, cresterea aeriei celor care le
primeau. Initial ocazionale si simbolice, spre sfarsitul secolului al XVI-lea acestea au ajuns sa
depaseasca tributul.
Cumpararea si confirmarea domniei a reprezentat in secolele XVI – XVII principalul
mijloc de stoarcere economica a romanilor de catre otomani. La mijlocul veacului al XVI-lea
s-a instituit sistemul confirmarilor la domnie, una anuala si alta treinala, aceasta egaland, in
general, valoarea sumei platite la inscaunare.
Prestatii in bani si prestatii in natura, uneori platite la preturi impuse, sub valoarea
marfurilor, alteori scazute din valoarea tributului, de cele mai multe ori fiind gratuite. Ele s-
au inmultit constant, prilejuite de numeroasele razboaie ofensive purtate de catre otomani.
Monopolul otoman asupra comertului exterior stabilit in anul 1751 , a reprezentat
forma cea mai grava de exploatare a tarilor romane, fiind una dintre cauzele principale ale
stagnarii economice din secolul al XVII-lea si primele decenii ale secolului al XIX-lea. El a
insemnat ca unele resurse ale tarii sa fie exportate doar in imperiu, la preturi fixate de
negustori reprezentati ai Portii. Turcii s-au amestecat in comertul exterior romanesc si prin
interzicerea vanzarii unor produse nemonopolizate, sub pretextul pastrarii in Principate a
hranei populatiei.
Numeroasele razboaie purtate pe teritoriul tarilor romane –tarile romane au devenit
principalul teren de confruntare dintre imperiile vecine, dupa instaurarea domniilor
fanariote. Principatele au fost ocupate timp de 25 de ani de armatele statelor
beligerante.Ocupatiile militare erau insosite de calamitatea rechizitiilor si jafurilor de masa ,
facute cand de o oaste, cand de alta, dupa felul ocupatiei. Locuitorii Principatelor erau
obligati sa hraneasca trupele de ocupatie, sa procure alimente, care de transport, oameni de
munca. Produsele dispareau, cresteau preturile, activititatile economice, in general erau
paralizate.