Economia Romaniei inainte de Primul Razboi Mondial(Primul razboi mondial de Keith

Kitchins sau Nn Constantini)

Deceniile premergătoare Primului Război Mondial au avut un rol decisiv pentru

dezvoltarea economică. În multe domenii, economia se îndrepta spre forme
europene, moderne. Țara se dezvolta neîncetat, căpătând un caracter urban.
Industrializarea a luat un avânt puternic. Infrastructura modelului capitalist de
economie începea să prindă contur. Atât liberalii, cât și conservatorii încurajau
înteprinderea particulară modernă. Însă rolul statului de înteprinzător și
reglementator s-a dovedit unic și de neînlocuit pentru progresul economic.

Agricultura

În deceniile de dinaintea începerii Primului Război Mondial, agricultura a continuat

să reprezinte baza de fier a economiei. Aceasta asigura o mare parte din
exporturile țării. Responsabilitatea pentru producția în plină dezvoltare rămânea
pe umerii țăranilor. Aceștia aveau însă probleme financiare. Astfel, liberalii au
acordat atenție țărănimii, care era majoritar săracă și, prin diferite reforme, au
ajutat la dezvoltarea acesteia. Mulți dintre oamenii politici ai vremii
recunoșteau problemele și neajunsurile economice ale țăranilor.
Aceștia încercau să continue reforma agrară existentă și să dezvolte
diferite înțelegeri agricole. Neajunsurile și sărăcia țăranilor s-au
agravat odată cu dezvoltarea puternică a producției agricole.
Suprafețele cultivate se extindeau neîncetat. Productivitatea
pamântului era afectată în mod negativ, din cauza traiului sărac al
țăranilor. Alimentația săracă, fără carne și lactate, bazată pe
mămăligă, afecta grav starea de sănătate oricum precară a
țăranilor. Un alt obstacol puternic în calea dezvoltării economice în
rândul țăranilor era analfabetismul răspândit. Această situație făcea
destul de dificil accesul la noile tehnologii și participarea în cadrul
vieții sociale. După cel de-al doilea Război Balcanic, Ionel Brătianu a
restructurat suprafața de pământuri ale moșierilor și arendașilor,
pentru a îndeplini necesitatea țăranilor de a poseda pământ. O parte
semnificativă a acestor pământuri a ajuns în cele din urmă în
mâinile țărănimii.
Agricultura avea un caracter ceralier si era considerabil dependenta de conditiile
naturale.Era lipsita de un inventar tehnic perfectionat,fara amenajari funciare si de terenuri
necesare.Acest lucru releva o slaba valorificare a terenurilor agricole caracteristica
aspectului sezonier al procesului de munca, o slaba eficienta a muncii.

Partidul Liberal a inițiat un număr de reforme și schimbări în mediul

rural pentru îmbunătățirea și ajutorarea condiției țăranului. În prima
fază, s-au creat Băncile Populare, extrem de importante pentru
ajutorarea țăranilor cu împrumuturile. Apoi s-a înființat Casa Rurală,
un sistem județean de sistematizare a împrumuturilor țărănești. S-
au desființat trusturile moșierilor și ale arendașilor. Au fost date
pământuri de la moșieri la țărani. S-a încercat și reglementarea unor
fonduri speciale pentru modernizarea echipamentelor agricole.

Industria

In preajma primului razboi mondial, economia Romaniei avea un caracter precumpanitor

agrar, cu o industrie pe primele trepte de dezvoltare a productiei masiniste.Romania era
condusa de regele Carol I de Hohenzollern din 1866, o domnie care a contribuit la
dezvoltarea industriei si care a favorizat intreprinzatorii romani,creandu-le inlesniri pentru
afirmare.
Stuctura industriei a trecut prin schimbări semnificative în această perioadă, chiar
dacă acestea erau neregulate. Vechiul sistem al breslelor a fost dizolvat.
Dezvoltarea industriei și-a urmat cursul propriu, atât la sate, cât și la orașe.
Industria facea progrese deosebite. Existau și unele discrepanțe în domenii precum
construcția de mașini și metalurgia, care erau aproape neîntâlnite.

Intre 1901-1914 se extinde masinismul si se introduc hotarat tehnici industriale ale

timpului.Industria tarii noastre cunoaste o slaba dezvoltare ,o productivitate mai scazuta
decat pana atunci si o insuficienta valorificare a resurselor nationale.Industria participa cu
numai 25 % la crearea produsului social intre 1912-1913 fata de 20% in 1901 ,iar
agricultura participa cu 60 % fata de 65% in 1901.
Industria Romaniei in 1914 era constituita din industria alimentara si usoara ( 49% ),
rafinarea petrolului ( 29%) , materiale de constructii si lemn ( 14%) ,metalurgie si energie
( 8%).Aceasta industrie satisfacea necesitatile interne numai la nivelul
petrolului,zaharului,cimentului,pielariei etc. Ca urmare a valorificarii scazute, se importau
multe produse (uleiuri minerale, hartie ,produse de calitate superioara).De asemenea,
masinile si utilajele se importau in proportie de 98%.

Sistemul bancar
Expansiunea continuă a industriei și dezvoltarea neîncetată a afacerilor, precum și
volumul din ce în ce mai amplu al comerțului extern au sporit brusc cererea de
capital și au adus schimbări esențiale în sistemul financiar. Bănci importante,
moderne, atât de stat, cât și particulare, au înlocuit cămătăriile și casele de comeț.
Băncile s-au asociat cu marile instituții financiare din Europa. Prin intermediul lor,
capitalul străin a intrat pe teritoriul țării mult mai rapid și în cantități record.

Probabil una dintre cele mai importante mișcări în crearea

economiei naționale a fost adoptarea unui sistem monetar național.
Astfel, prin Legea Monetară, se înființează Leul Românesc, prima
monedă națională a României. Primele monede erau din cupru și au
fost bătute în Marea Britanie. Primele monede de argint, au fost
bătute trei ani mai târziu, la București.

Banca României nu putea asigura întreprinzătorilor comerciali și

industriali finanțarea de care aceștia aveau nevoie. Astfel, a fost
înființată Banca Națională a României. Inițiativa a aparținut
liberalilor, în frunte cu Ion Brătianu.

Înaintea Primului Război Mondial, sistemul bancar a fost pe deplin

format. Era în stare să satisfacă necesitățile de credit ale tuturor
ramurilor economice

Investitii straine

Orientarea economiilor occidentale spre sud-estul Europei a scos în evidență

dorința de evoluție economică a statelor Balcanice și de întrepătrundere a ideilor
politice cu cele economice. Înainte de Primul Război Mondial, investițiile străine
reprezentau o parte importantă pentru dezvoltarea economiei. Toate aceste
investiții străine au ajutat la dezvoltarea țării, mai ales din punct de vedere
industrial, financiar și infrastructural.

Prezența capitalului străin era simbolică înainte de independență.

Dar înaintea Primului Război Mondial, acesta a început să reprezinte
mai mult decît majoritatea financiară a țării. Astfel, după calculul
celebrului Vintilă Brătianu, investițiile străine reprezentau peste 90%
din producțiile industriale din preajma războiului.
Investițiile străine s-au îndreptat cel mai mult spre ramura
industrală. Cele mai vizate erau: industria petrolului, a metalurgiei,
industria chimică și alimentară, industria prelucrării de materiale
prime, precum lemnul și minereurile.

Această pătrundere masivă a capitalului străin a fost posibilă mai

ales datorită politicii economice purtate de Partidul Liberal și de cel
Conservator. Acestea au conlucrat pentru deschiderea vamală și
ieftinirea tarifelor. Toate acestea au fost în concordanță cu idealurile
dezvoltării politice și economice.

Transporturile

Rețeaua de transporturi s-a extins, pentru a face față activității industriale în

deplină creștere și dezvoltării comertului extern. Problema cea mai gravă și urgentă
era transportarea cât mai rapidă și cât mai ieftină către piețe a produselor agricole
și a petrolului.

Principele Carol I a inaugurat un program ambițios de construcții

feroviare, menit să lege în mod direct Bucureștiul de toate părțile
țării. Căile Ferate Române au stimulat puternic economia, fiind
principalele consumatoare de cărbune indigen. Extinderea rețelei de
drumuri și șosele a ținut pasul cu cea a căilor ferate. S-au pus bazele
unei rețele moderne de drumuri naționale și locale, precum și de
drumuri comunale și județene.

Comertul intern

Dezvoltarea comerțului intern a fost în strânsă legătură cu modernizarea și

dezvoltarea transporturilor. Perioada premergătoare Primului Război Mondial a
însemnat o considerabilă creștere a legăturilor comerciale din interiorul țării. S-a
dezvoltat astfel piața internă românească. Legăturile dintre diferite zone și regiuni
au făcut ca economia să sporească armonios. Au apărut și s-au dezvoltat noi
forme de comerț. S-au format și societăți secrete sau anonime de
organizare a activităților comerciale. Acestea erau cunoscute prin
intermediul presei naționale, regionale sau locale. O altă metodă
care descrie viața comerțului intern, era organizarea periodică,
săptămânală, lunară sau anuală a diferitelor târguri cu caracter
ambulant sau stabil. O consecință importantă a dezvoltării și
modernizării comerțului intern a fost centralizarea puternică a
capitalului. Societățile pe acțiuni au fost un rezultat celebru al
acestei centralizări.

Comertul extern

Comerțul extern a avut un impact hotărâtor în dezvoltarea industriei și economiei.

Acestea s-au dezvoltat foarte mult în perioada premergătoare Primului Război
Mondial. Guvernele conservatoare și cele liberale au menținut la un nivel scăzut
taxele vamale. Prin aceasta, erau încurajate vânzările în afara granițelor, cu scopul
de a spori veniturile statului și dezvoltarea economiei.

Noile acorduri au avut efecte și consecințe amestecate asupra

înfloririi economiei. Pe de o parte, comerțul extern a cunoscut o
dezvoltare puternică. Pe de altă parte, prevederile nefavorabile ale
convenției comerciale cu Austro-Ungaria au dus la cunoscutul război
vamal.

Îndepărtându-se de piețele tradiționale răsăritene și îndreptându-se

spre vest, politica economică a țării va înlocui Austro-Ungaria,
principalul client, cu Marea Britanie, mai ales în domeniul
producțiilor agricole. Comerțul cu Răsăritul, mai exact cu Imperiul
Otoman și Rusia, avea să devină neglijabil.