Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Administrație și Afaceri

“Piața monetară”

Prezentare:
Conf. univ. dr. Cristina Raluca POPESCU

BUCUREŞTI
2015
Obiectivele prezentării

 În cadrul acestei prezentări obiectivele sunt următoarele:

 prezentarea temei “Piața monetară” – aspecte teoretice;

 prezentarea elementelor de noutate existente la ora actuală în

ceea ce privește piața monetară în România;

 redarea unor soluții privitoare la ce poate fi îmbunătățit în ceea

ce privește piața monetară în România.

2
OBIECTIVE

 Asigurarea cadrului teoretic necesar pentru a putea defini şi înţelege


următoarele noţiuni: piața monetară, agenţii economici care
acţionează pe piaţă, cererea și oferta de monedă, sistemul bancar,
operaţii pe piaţa monetară, evoluţia masei monetare.
 Prezentarea conţinutului pieţei monetare: definiție, obiect, rol, agenţii
economici care acţionează pe piaţă.
 Înțelegerea elementelor: (a) Cererea de monedă: agenţii economici de
la care provine; factorii care o influenţează și (b) Oferta de monedă:
agenţii economici de la care provine.
 Prezentarea sistemului bancar: definiții; relații; componente; funcţii.
 Înțelegerea elementelor de credit şi dobândă: definiții; funcţiile social-
economice ale creditului; clasificarea creditului; condiţiile de acordare a
creditului de către bănci şi instituţii de credit specializate; mărimea
dobânzii, indicatori; moduri de calcul ale dobânzii; factorii care
influenţează nivelul şi dinamica ratei dobânzii; profitul băncilor.
 Înțelegerea operaţiilor din cadrul pieței monetare.
 Asimilarea datelor legate de evoluţia masei monetare.

3
CONCEPTE CHEIE

◦ Piața monetară;
◦ Agenţii economici care acţionează pe piaţă;
◦ Cererea de monedă;
◦ Oferta de monedă;
◦ Sistemul bancar;
◦ Operaţii pe piaţa monetară;
◦ Evoluţia masei monetare.

4
IDEI PRINCIPALE

 Moneda are un rol de primă importanţă în funcţionarea economiei


de piaţă.
 Moneda nu mai este doar un mijlocitor al schimbului şi instrument de
plată, ci devine ea însăşi obiect a numeroase şi variate tranzacţii pe
piaţa monetară.
 Piaţa monetară este o piaţă specializată în atragerea şi plasarea de
fonduri pe termen scurt exprimate în monedă naţională. Pe această
piaţă se întâlnesc agenţii economici care au disponibilităţi băneşti
temporare cu cei care, fiind în deficit financiar, au nevoie de bani.
 Agenţii economici care operează pe piaţa monetară sunt
reprezentaţi de bănci, întreprinzători, instituţii financiare, stat.
 Operaţiunile specifice pieţei monetare vizează: acordarea de
credite, plasarea disponibilităţilor băneşti în depozite bancare, în
certificate de depozit sau alte titluri de valoare, vânzarea şi
cumpărarea (scontarea) de titluri de credit pe termen scurt.

5
Banii – definiții și caracteristici

 Banii, denumiţi şi monedă, au apărut ca o necesitate a producţiei şi


circulaţiei mărfurilor. Forma fizică de prezentare a banilor şi funcţiile
lor au cunoscut, de-a lungul timpului, un proces continuu de
diversificare şi dezvoltare.
 În economia contemporană, moneda cuprinde ansamblul
mijloacelor de schimb şi de plată care pot fi utilizate direct pentru
efectuarea tranzacţiilor.
 Moneda reprezintă principalul instrument de punere în mişcare a
tuturor pieţelor, de înfăptuire a schimburilor dintre agenţii economici.
 Caracteristici ale monedei:
 o parte inseparabilă a vieţii economice;
 înlesneşte schimbul, făcând posibile tranzacţiile economice;
 fiecare agent economic este liber să cumpere sau să vândă arunci
când consideră că îi sunt favorabile condiţiile şi acolo unde schimbul
se desfăşoară cel mai avantajos pentru el.

6
Banii – etape în evoluție

 Din punct de vedere al formei fizice, banii au parcurs, în evoluţia lor,


trei etape mari:
(1) Prima etapă: (a) banii-bunuri; (b) metalele preţioase; (c) moneda
metalică (sec. al Vl - lea înaintea erei noastre);
(2) A doua etapă: începe în secolul XVlI - lea, este marcată de apariţia
biletelor de bancă emise de bănci, reprezentând la început metalul
preţios deţinut de bănci; apoi au apărut banii de hârtie sau hârtia-
monedă, care au un curs forţat, rolul de bani fiind garantat de
autoritatea statală; apoi apar banii de credit, de cont sau moneda
scripturală, reprezentată de disponibilităţile aflate în conturi
bancare.
(3) Etapa a treia: apariţia mijloacelor electronice în operaţiunile de
plată (un număr tot mai mare de operaţii se efectuează instantaneu,
prin comandă transmisă prin circuitul calculatoarelor - „monedă
electronică“).

7
Funcțiile banilor

a) instrument de măsurare a valorilor, cheltuielilor şi rezultatelor:


Moneda este un etalon de măsură specific vieţii economice, cu
ajutorul ei cele mai diverse produse şi servicii dobândind o expresie
unitară.
b) mijloc de schimb: Moneda serveşte ca intermediar al schimbului
de mărfuri, care se separă în două acte distincte, delimitate în timp
şi spaţiu: cumpărare şi vânzare.
c) mijloc de plată. Drepturile şi obligaţiile agenţilor economici sunt
evaluate în bani şi se sting prin cedarea, respectiv primirea,
sumelor de bani corespunzătoare. Obligaţiile fiscale, veniturile
deţinătorilor de factori (salariu, profit, rentă, dobândă, chirii,
împrumuturi, etc.) sunt estimate băneşte şi se plătesc la termen cu
bani.
d) instrument de conservare şi acumulare a valorilor (a averii
subiecţilor). Cu ajutorul banilor devine posibilă păstrarea valorilor
în timp şi transferul lor, dintr-un domeniu de activitate în altul, de Ia
o persoană la alta. Moneda este, în acelaşi timp, unitate de
economisire. Economisirea prin monedă se face fie sub formă de
tezaurizare, fie ca acumulare de capital.
8
Lichiditatea banilor

 Moneda este privită și ca activ "lichid", atribut prin care se distinge


de celelalte active (mai puţin sau chiar deloc lichide).

 Lichiditatea desemnează capacitatea unui bun de a se transforma,


rapid şi fără pierderi, în numerar sau alternative ale acestuia -
produse sau servicii.

 Un activ lichid este caracterizat printr-o valoare garantată şi sigură în


termeni monetari, prin puterea de a fi schimbat cu oricare altul fără
nici un fel de cheltuieli.

 Dintre toate bunurile, moneda are cea mai mare lichiditate. De


aceea, agenţii care dispun de bani deţin şi o lichiditate mai ridicată.

 De la o lichiditate perfectă, reprezentată de bani, la non-lichiditate


(bunuri care nu se pot schimba cu altele), există diverse grade de
lichiditate (active cu lichiditate mai mare sau mai mică).

9
Masa monetară – definiții

 Masa monetară este constituită din ansamblul instrumentelor


de plată de care dispune economia naţională la un moment
dat. Ea este caracterizată de totalul disponibilităţilor băneşti
aflate la un moment dat în posesia populaţiei, a
întreprinzătorilor şi a administraţiei publice.

 După gradul de lichiditate al instrumentelor de plată, se


disting următoarele componente:

a) disponibilităţi monetare: active perfect lichide care pot servi


ca mijloc de plată imediată;
b) disponibilităţi semi-monetare: sunt reprezentate de active
financiare uşor transformabile, fără pierdere de timp şi bani.

10
Agregatele monetare (I)
 Agregatul monetar reprezintă un termen specific Sistemului
Contabilităţii Naţionale, prin care sunt desemnate părţile constitutive
ale masei monetare şi semi-monetare, ale instrumentelor de schimb
şi de plată în totalitatea lor, părţi autonome prin funcţiile lor specifice,
prin agenţii bancari, care le emit şi le gestionează, prin circuitele pe
care le efectuează. Acestea diferă de la o ţară la alta.
 Primul agregat monetar (M1) cuprinde acele mijloace care sunt
instrumente monetare în sensul strict al termenului:
a) numerar (bancnote şi monedă metalică);
b) disponibilităţi la vedere şi conturi bancare operabile prin cecuri; cecuri de
călătorie; cecuri poştale; cărţi magnetice (carduri).
 Al doilea agregat monetar (M2) cuprinde în plus:
a) depozite la vedere;
b) depuneri la case de economii;
c) depuneri pe termen scurt în conturi bancare;
d) bonuri de casă ale unor instituţii naţionale de credit.
 Agregatele M1 şi M2 formează masa monetară în sens larg, adică
disponibilităţile rezidenţilor non-bancari gestionate de sistemul
bancar. 11
Agregatele monetare (II)
 Al treilea agregat monetar (M3) cuprinde în plus:
a) depuneri pe termen nelimitat;
b) certificate de depozit emise de instituţii financiare şi deţinute de
agenţi non-financiari;
c) bonuri de tezaur;
d) certificate de subscriere la împrumuturi de stat;
e) bonuri de economii emise de serviciile de poştă;
f) depozite în valută ale rezidenţilor;
g) titluri de comerţ în monedă străină.
 Al patrulea agregat monetar (L) cuprinde, pe lângă cele enunţate
mai sus, economiile contractuale ta termen, titlurile de valoare emise
de agenţii non-bancari.
 Agregatele monetare se delimitează prin gradul de lichiditate,
de la M, (gradul cel mai mare de lichiditate) la L, care se află cel mai
departe de regulile circulaţiei monetare propriu-zise, având
lichiditatea cea mai scăzută.

12
Agregatele monetare (III)

M3

M2
L:
M3 + titluri ale
pieței
monetare M3: M2 +
depozite la
termen M1: bilete, monedă,
M2: M1 + depozite la
vedere disponibilități la
vedere

13
Masa monetară – elemente determinante
 În România structura masei monetare reflectă particularităţile
economiei naţionale și cuprinde două componente:
a) monedă în sens restrâns, formată din: numerar în afara sistemului
bancar şi disponibilităţi Ia vedere;
b) quasi-bani, care cuprinde: depozite ale populaţiei, depozite pe
termen şi condiţionate ale agenţilor economici, certificate de depozit,
depozite în valută ale rezidenţilor.
 Cantitatea de monedă necesară efectuării tranzacţiilor depinde, în
principal, de oferta de bunuri şi servicii, nivelul general al preţurilor,
viteza de circulaţie a banilor. Ea se determină pe baza formulei:
M*V+M’*V’=P*Y
unde:
M = masa monetară
M'= masa monetară scripturală
V = viteza de circulaţie a lui M
V'= viteza de circulaţie a lui M'
P - preţul
Y = produsul intern brut în expresie cantitativă 14
Cererea de monedă
 Definiție: Cererea de monedă rezultă, în primul rând, din
nevoile de instrumente monetare ale agenţilor.
 Caracteristici ale cererii de monedă:
 depinde de volumul operaţiilor sau tranzacţiilor de bunuri şi
servicii;
 depinde de volumul creditului şi înclinaţia spre lichiditate;
 volumul masei monetare depinde şi de preferinţa agenţilor
economici pentru lichiditate, adică de dorinţa lor de a dispune de
active transformabile, uşor şi fără pierderi, în alte active.
 Masa monetară este în funcţie de volumul tranzacţiilor ce au
loc în economie, de preţul bunurilor şi al serviciilor, de viteza
de circulaţie a banilor (adică de numărul de tranzacţii
realizate de unitatea monetară în cursul unei perioade date),
de preferinţa agenţilor pentru lichiditate.

15
Oferta de monedă
 Definiție: Oferta de monedă este reprezentată de cantitatea de bani
pusă la dispoziţia agenţilor economici şi a altor utilizatori de către
sistemul bancar (sub formă de numerar şi bani scripturali).
 Oferta de numerar se realizează prin mai multe canale:
a) Canalul I: biletele de bancă intră în circulaţie pentru a alimenta nevoile
de resurse financiare ale statului. Pentru acoperirea deficitului bugetar,
statul, prin Banca Centrală, emite bonuri de tezaur care sunt cumpărate
de către bănci. O parte din aceste bonuri sunt vândute de către bănci la
Banca Centrală şi primesc bilete de bancă în conturile lor, care sunt
puse, mai departe, în circulaţie sub formă de monedă scripturală sau
numerar.
b) Canalul II: biletele de bancă sunt puse în circulaţie pentru plata devizelor
străine, provenite din ţările în care s-a exportat, în orizontul de timp dat.
Cantitatea de bilete de bancă puse în circulaţie depinde de cantitatea de
valută preschimbată de exportatori şi de cursul valutar.
c) Canalul III: biletele de bancă intră în circulaţie atunci când băncile
comerciale se împrumută de la banca centrală pentru a face faţă cererilor
clienţilor când retragerile sunt mai mari decât depunerile clientelei. Pe
această cale se creează cea mai mare parte din cantităţile suplimentare
de bilete de bancă.

16
Echilibrul pe piața monetară (I)

 Echilibrul pieţei monetare se bazează pe corelarea


necesarului de monedă, impus de nevoile economiei, cu
cantitatea de bani aflată în circulaţie.
 Mişcările în nivelul cererii şi al ofertei, influenţate de factori
monetari (rata dobânzii şi rezerva obligatorie), fac ca
echilibrul pieţei monetare să depindă nu numai de procesele
din economia reală, ci şi de politica monetară promovată (cu
mai multă sau mai puţină prudență).
 Simboluri: r = variația ratei dobânzii; M = masa monetară; E
= echilibru.

17
Echilibrul pe piața monetară (II)

18
Politica monetară

 Definiție: Politica monetară cuprinde ansamblul mijloacelor


aplicate de puterea publică pentru controlul masei monetare.

 Obiectivul principal al politicii monetare este adaptarea


volumului mijloacelor de plată la nevoile economiei.

 Excesul de monedă generează fenomene inflaţioniste, iar


insuficienţa lor frânează creşterea economică.

 Banca Centrală are misiunea să vegheze asupra emisiunii


monetare şi a creditului pentru a menţine masa monetară în
limitele nevoilor economiei, ceea ce echivalează cu
exercitarea unui control asupra masei monetare.

19
Instrumentele politicii monetare
A. Rata rescontului (taxa rescontului): reprezintă dobânda percepută de
Banca Centrală la operaţiunile de rescontare a titlurilor de credit
(cambii, bilete la ordin, bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, etc.)
de către băncile comerciale, înainte de scadenţa lor. Taxa de rescont
reglează rata dobânzii şi costul creditului în sistemul bancar, influenţând
direct şi indirect extensia sau contracţia masei monetare.
B. Operaţiuni pe piaţa deschisă, numite şi „open market", constau în
intervenţia Băncii Centrale pe piaţa monetară prin vânzarea şi
cumpărarea de titluri publice (creanţe asupra statului) şi titluri private
(creanţe asupra agenţilor particulari) cu scopul de a restrânge (atunci
când vinde) sau de a extinde (arunci când cumpără) masa monetară, în
funcţie de starea lichidităţilor din economie.
C. Sistemul rezervelor obligatorii este un instrument de reglare a masei
monetare pe care o pot crea băncile comerciale. El constă în măsura
pe care o impun autorităţile monetare băncilor comerciale de a
conserva o parte din disponibilităţile lor la Banca Centrală şi pe care nu
o pot folosi ca sursă de creditare a clienţilor. Instrumentul rezervelor
obligatorii limitează autonomia de creaţie monetară a băncilor
comerciale. Mărimea rezervei se stabileşte procentual ca rată a
rezervei, prin regulamente ale băncii centrale.

20
Prezentarea elementelor de noutate existente la
ora actuală în ceea ce privește piața monetară în
România și ce poate fi îmbunătățit
 Anul 2013 poate fi considerat un an critic pentru Europa, având în vedere nu doar
efectele crizei economico financiare, ci şi necesitatea de a consolida guvernanţa
economică la nivelul UE, în special în zona euro.
 Distribuţia inegală a costurilor, la nivel naţional şi în plan social, reprezintă încă o
provocare căreia Uniunea trebuie să-i facă faţă.
 Statele membre au consolidat Pactul de stabilitate și creștere, prin introducerea
unui mecanism nou pentru a preveni sau a corecta dezechilibrele
macroeconomice și prin coordonarea politicilor structurale.
 Proiectul pentru o „uniune economică şi monetară profundă şi veritabilă”, ce va
beneficia de un grad sporit de transparenţă, va trebui să fie compatibil cu Piaţa
Unică în toate aspectele sale.
 În acest sens, Consiliul European din decembrie 2012 a stabilit paşii următori în
aprofundarea UEM, pe baza unei solidarităţi sporite în statele membre din zona
euro.
 Obiectivul principal al Uniunii Europene, aflat şi în atenţia Consiliului European din
7-8 februarie a.c., este de a consolida integrarea monetară şi economică pentru a
reconstrui încrederea statelor membre şi pentru a încerca evitarea unor noi crize.
Sursa:
http://ec.europa.eu/romania/news/agenda/18022013_dezbatere_euroteam_romania_28_febru
arie_ro.htm 21
Idei în rezumat

 Moneda are un rol de primă importanţă în funcţionarea economiei de


piaţă.
 Moneda nu mai este doar un mijlocitor al schimbului şi instrument de
plată, ci devine ea însăşi obiect a numeroase şi variate tranzacţii pe
piaţa monetară.
 Piaţa monetară este o piaţă specializată în atragerea şi plasarea de
fonduri pe termen scurt exprimate în monedă naţională. Pe această
piaţă se întâlnesc agenţii economici care au disponibilităţi băneşti
temporare cu cei care, fiind în deficit financiar, au nevoie de bani.
Agenţii economici care operează pe piaţa monetară sunt
reprezentaţi de bănci, întreprinzători, instituţii financiare, stat.
 Operaţiunile specifice pieţei monetare vizează: acordarea de credite,
plasarea disponibilităţilor băneşti în depozite bancare, în certificate
de depozit sau alte titluri de valoare, vânzarea şi cumpărarea
(scontarea) de titluri de credit pe termen scurt.

22
Teme de reflecție

 Definiți și caracterizați piața monetară.


 Precizați care este importanța înțelegerii pieței monetare în
accepțiunea sa modernă, pentru situația economiei la momentul
prezent.
 Prezentați principalele caracteristici ale pieței monetare.
 Definiți și caracterizați pe scurt câteva din formele politicii
monetare și instrumentele sale de bază.

23
Bibliografie

 Cornescu Viorel, Platis Magdalena, Economie, Editura CREDIS,


Bucureşti, 2006

 Gheorghe Creţoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur, Economie. Ed. a III-


a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2011

24