Sunteți pe pagina 1din 2

Japonia Cea de-a doua economie a lumii, Japonia, este una dintre tarile cu cea mai interesanta evolutie.

La sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului XX, seria de agresiuni militare ale Japoniei (mpotriva Rusiei, Chinei si Coreei) a constituit un factor de stimulare a dezvoltarii industriilor grele, care se adresa, n special, pietei interne. Singura ramura industriala care si formase o baza de export era industria textila. Incapacitatea de a concura cu produse textile de calitate produsele tarilor vestice, a fortat Japonia sa opteze pentru textile ieftine destinate n special pietelor asiatice. Dezvoltarea economica a Japoniei n perioada postbelica a cunoscut doua etape: 1. Din 1955 pna n 1972 economia Japoniei a crescut cu un ritm mediu anual de 10%, fenomen care a si facut sa se vorbeasca despre miracolul japonez. Populatia urbana a crescut, industria a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devansnd agricultura si devenind cea mai importanta ramura a economiei nationala, rata economiilor ridicata a permis cresterea capitalului si realizarea de noi investitii n domeniile de vrf. Desi situata la baza ierarhiei mondiale a tarilor industrializate la nceputul perioadei postbelice, la nceputul anilor 60, Japonia ajunsese n topul acestei ierarhii. 2. ntre 1970-1984, productia industriala a scazut cu 4% n Marea Britanie si a crescut cu 48% n SUA, n Japonia cresterea a fost exploziva, de 162%, conform aprecierilor Bancii Mondiale. La nceputul anilor 90, rata somajului nregistra valori de 13,5% n Marea Britanie, de 7,7% n SUA si de doar 3,5% n Japonia. n anii 80, deficitul comercial al SUA devenise evident, n timp ce excedentul comercial al Japoniei se consolidase. n 1980, Japonia devansase toate tarile dezvoltate n productia de nave maritime, de automobile si televizoare si doar Uniunea Sovietica o ntrecea n productia de otel Unul din factorii explicativi ai acestui miracol economic a fost reprezentat de contextul geopolitic. Trecerea Chinei la sistemul comunist (1949) a fortat SUA sa-si schimbe fundamental pozitia fata de Japonia, ntelegnd rolul acesteia de bastion n calea raspndirii comunismului n Asia de sudest, mai ales n conditiile n care se declansase deja conflictul coreean (1950-1953). Reconstructia economiei japoneze a beneficiat de cteva avantaje majore: - forta de munca bine pregatita, flexibila, loiala si relativ ieftina; - piata nationala larga cu infrastructura dezvoltata de comunicatii interne; - pozitie geografica favorabila pentru schimburile comerciale n Asia; - o cooperare eficienta ntre industrie si guvern si o organizare industriala derivata din zaibatsu, suficient de puternica pentru a concura cu companiile multinationale ale SUA si Europei de Vest. Politica economica a Japoniei a fost preponderent mercantilista. n acest context, un element esential l-a constituit investitiile straine directe puternic reglementat de catre stat. Japonia a fost pentru o perioada ndelungata de timp o piata foarte greu accesibila investitorilor straini. n acelasi timp, investitiile straine directe japoneze n afara granitelor proprii au fost sustinute de cel putin doua tendinte manifestate n mediul international: masurile de protectie adoptate de catre tarile occidentale (n special SUA si UE) au determinat firmele japoneze sa deschida propriile filiale n strainatate, beneficiind astfel de protectia de care beneficiau companiile autohtone si valoarea ridicata a yenului japonez, ceea ce a facut foarte rentabile investitiile n special n zona asiatica, unde costurile erau mult mai reduse. n mod traditional, cercurile de afaceri din Japonia mentin relatii foarte apropiate cu birocratia si cu cercurile politice. Activitatea politicienilor a depins de contributiile banesti ale marilor companii. Marile companii ofera, de asemenea, posturi lucrative pentru nalti functionari care parasesc structurile administrative. Paternalismul birocratic mpiedica aparitia de noi companii pe piata si ntretine nivelul ridicat al preturilor. Membrii Dietei japoneze au un personal redus si se bazeaza n mod traditional pe oficiali din ministere pentru initierea de masuri si pregatirea legislatiei Companiile japoneze au prosperat ani ndelungati ntr-un mediu reglementat. Cnd suprancalzirea economiei a luat sfrsit n 1991 si conditiile economice s-au nrautatit, companiile au nceput sa solicite dereglementarea economiei pentru a stimula cresterea si pentru a raspunde concurentei straine. n acelasi timp, ca efect al ntaririi valorii yenului, companiile au nceput sa mute productia n strainatate pentru a reduce costurile. Aceasta a stimulat golirea industriei japoneze. Astazi, cu un yen fluctuant, unele companii contempla readucerea bazelor de productie n Japonia. n domenii n care dereglementarea a avut efectiv loc, ca acela al bunurilor de consum, pietele au explodat si importurile au atins

cote de neimaginat anterior. Totusi, n domenii ca cel al bunurilor de capitalindustriale, eforturile de dereglementare au fost mai putin vizibile, iar companiile au fost mai putin capabile sa se delimiteze de legaturile lor traditionale de tip keiretsu n cautarea de noi surse. Cea de-a doua criza a petrolului, trecerea la cursurile flotante, precum si recesiunea care a urmat acesteia a afectat si Japonia, diminund ritmurile de crestere ale acestei tari si, ntr-o oarecare masura, competitivitatea produselor japoneze Actiunile de politica economica inadecvate ntr-o perioada n care toate statele se aflau n recesiune, precum si criza financiara din Asia de Sud Est au determinat pentru Japonia nceputul unei lungi perioade de regres economic sau stagnare, facndu-i si pe cei mai nfocati sustinatori ai miracolului nipon sa se ndoiasca de revenirea acestei tari. Ctiva factori au contribuit la aceasta stare de lucruri: - erodarea ncrederii n sistemul bancar japonez, determinata de falimentul mai multor banci de renume si a unor firme de investitii, - nclinatia traditionala a japonezilor catre economisire a erodat consumul si, n consecinta, productia, n ciuda eforturilor autoritatilor de a impulsiona consumul prin reducerea dobnzilor sau promovarea unor pachete complexe de stimulare a cererii interne, - datoria publica, care are un nivel ridicat si reglementarea excesiva, care determina ineficienta companiilor japoneze, aparate de concurenta prin reglementari si promovarea unor conexiuni strnse cu domeniul politic. Scaderea preturilor de consum a fost stopata la nceputul lui 2001, cu toate ca inflatia a ramas constanta n aceasta perioada. Deflatia este prevazuta sa continue pna cnd se va ajunge la o crestere economica destul de puternica pentru a stopa caderea preturilor. Finantele publice japoneze nu stau nici ele mai bine, dupa emisiunea de titluri de valoare din anul fiscal 2002 (aprilie 2002 martie 2003), deficitul bugetar ramnnd mare, 8,1% n 2003 si 8,2% n 2004. n ciuda situatiei dificile prin care a trecut, Japonia continua sa detina un loc important n economia mondiala. Globalizarea a creat o piata n care fiecare actor reprezinta parte a unui sistem mai amplu, iar Japonia nu si-a spus, cu siguranta, ultimul cuvnt.
JAPONIA Spre deosebire de SUA, Japonia este exemplul de ar care, n ciuda feudalismului ntrziat, a cunoscut o dezvoltare deosebit . Perioada 1955-1972 a fost marcat de cre teri economice record ( i de 10% anual), cre teri care au dat na tere n literatura de specialitate no iunii de miracol japonez. Tot n aceast perioad a avut loc o cre tere semnificativ a industriei n totalul PIB, industrie care pentru prima dat a devansat agricultura. Mai mult dect att, dac n peioada 1970-1985 n ri considerate mari puteri cre terea produc iei industriale a fost spre exemplu de 48% (SUA) sau de 4% (Marea Britanie), n Japonia aceasta a fost de 162%. n anii 80 Japonia, ar f r resurse, nregistra o balan comercial excedentar , fiind lider n lume n industria de construc ii de nave maritime, automobile, televizoare, i ocupnd locul al doilea la produc ia de o el (dup Rusia). Anii 90 ne aduc n discu ie rate ale omajului ridicate n ri dezvoltate 13,5% n Marea Britanie, 7,7% n SUA, dar n Japonia aceasta era doar de 3,5%. Desigur c speciali tii caut explica ii pentru aceste rezultate macroeconomice deosebite. Iat care ar fi cele mai importante: a) o pozi ionare geografic favorabil b) o pia na ional larg , cu o infrastructur dezvoltat c) organizarea industriei special (este vorba despre sistemul zaibatsu) d) cooperarea eficient guvern-industrie e) investii str ine dificile, direc ionate de c tre stat, cu m suri de protec ie fa de SUA i UE, ceea ce a condus la o dezvoltare a firmelor autohtone, care au deschis filiale n str in tate. f) for de munc bine preg tit , salarizat n raport cu vechimea (nenkosei), for a de munc fiind utilizat ntr-un sistem numit sushinkoyo (utilizarea permanent a for ei de munc ) Japonia joac i rolul unui lider regional n regiunea asiatic , fiind i ara care a ajutat la dezvoltarea rapid a unor ri n dezvoltare din regiune. Astfel, firmele din Japonia a renun at la asamblarea i prelucrarea unor produse autuhtone intensive n munc , transfernd aceste opera iuni n state precum Thailanda, Malaesya, Coreea, elibernd, astfel, rezerve de for de munc pentru produc ia altor bunuri, de regul cu valoare ad ugat mai mare. Cu alte cuvinte, Japonia joac rolul creierului, iar celelalte state asiatice ofer bra ele. Cu toate aceste aspecte pozitive eviden iate, sfr itul anilor 90 au marcat o puternic criz financiar n Japonia , anii 2002-2003 cele mai mari 7 b nci din Japonia nregistrnd pierderi de peste 4600 miliarde de yeni.