Sunteți pe pagina 1din 16

Mereu am admirat economia japonez ca fiind una puternic, eficient i complex, ns niciodat n-am ncercat s aflu ce st n spatele ei,

care este baza menagementului nipon. Din punctul meu de vedere aceasta tem este extrem de actual acum, n perioada crizei mondiale are o importan i mai semnificativ, deoarece putem lua un bun exemplu din urma evoluiei evidente a acestei ri ntr-o perioad foarte scurt; pentru a ncerca s depim aceast perioad dificil care mpiedic dezvoltarea rii noastre. Nici o ar nu a realizat ce a realizat economia Japoniei n perioada de dup cel de-al doilea razboi mondial. Progresul economic al Japoniei n ultimele decenii a fost numit pe bun dreptate Miracolul economic japonez. Din 1950 produsul global net pe locuitor n Japonia a crescut de la mai puin de 20% din cel al Statelor Unite la mai mult de 70%. ntre 1951 i 1973 Produsul global a crescut cu o rat medie anual de peste 10%. Ce a provocat miracolul japonez ? A fost doar o problem de cultur. n Japonia exist o societate foarte disciplinat cu o etic puternic i o tradiie de a coopera. Dar cu toate c diferenele culturale pot fi o parte a acestei poveti, este mai mult dect att. Structural, Japonia are o economie capitalist bazat pe o piaa liber. Nici o ar industrializat din lume nu au un sector public att de restrns i nici una nu are un guvern mai proafaceri dect aceasta. ntr-o mare msur deciziile firmelor au produs acest miracol. Miracolul economic Japonez este un fenomen istoric a creterii economice n Japonia care a avut loc ntr-un interval de timp record . Acest fenomen a fost stimulat de ctre investiiile Statelor Unite ale Americii, dar mai ales de ctre intervenionismul economic al guvernului japonez. Transformarea Japoniei n perioada postbelic dintr-o ar cu o economie ruinat i bulversat de conflagraia mondial n a doua putere economica , dup Statele Unite a fost apreciat ca fiind unmiracol economic i un fenomen istoric. Este extrem de important s cunoatem faptul c au fost mai multe motive ce nu au permis dezvoltarea Japoniei mai nainte de a II jumatate a secolului XX, n primul rnd este vorba de izolarea insulelor japoneze o perioada de cteva secole (pna n 1868) care a lsat o profund barier psihologic ntre civilizaiile japoneze i europene; n al doilea rnd este vorba de politica extern agresivpromovat de ctre guvernul japonez n perioada dintre cele doua razboaie mondiale; i n al treilea, este vorba de amplasarea Japoniei la o distan foarte mare de centrele comerciale dezvoltate, care fcea ca transportarea mrfurilor i materiei prime s fie nerentabil. Dup opinia unor specialiti americani, se presupune c Japonia a avut parte de 3 Miracole economice: Primul miracol japonez este identificat n perioada Restauraiei Meiji, 1868-1945, cnd de la o societate de tip feudal bazat pe agriculutur, japonezii i-au propus industrializarea i furirea unuistat cu administraie social, politic i economic modern. n perioada Meiji s-a realizat reforma agrar, au fost abolite drepturile samurailor, au fost adoptate parlamentul i monarhia constituional, serviciul militar obligatoriu, nvmntul general obligatoriu. Drept al doilea miracol japonez este considerat capacitatea economiei japoneze de a se reface extrem de rapid dup nfrngerea din cel de-al doilea razboi mondial. n 1954 Japonia a realizat un venit real per capital echivalent cu cel din anii 1936, pentru ca n 1973 s nregistreze chiar o cretere anual de peste 8%. Principalele cauzecare au contribuit la aceasta cretere au fost: forta de munc ieftin;

liberalizarea concurenei; susinerea de ctre stat a industriei; i-au jucat rolul de canal de legtur ntre banca central i intreprinderile preocuparea major pentru educaie superioar; bancile comerciale industriale; resursele financiare s-au ndreptat preponderent pentru firme mari; practicarea unor dobnzi mici n raport cu alte state dezvoltate; restricii asupra liberalizrii comerului i accesului capitalului strin; expansiunea exporturilor prin practicarea unei rate de schimb unic a yenului fa de dolar. Al treilea miracol, potrivit aprecierilor fcute de unii specialiti americani, este perioada anilor 1980. n aceast perioad produsul naional brut al Japoniei a fost al treilea ca mrime.Adoptarea tehnologiilor de vrf au facut ca ntr-un timp relativ scurt, Japonia s devin lider mondial n sectoarele industriale de vrf: construcii navale, aparate foto, oel, televizoare, aparate electrice etc. ns, cu toate aceste eu ma voi axa pe al II-lea miracol economic japonez deoarece dupa opinia mea el este cel mai principal dintre toate. Pentru a explica mai detaliat succesul Japoniei, analitii analizeaz patru factori majori: rate foarte mari de economisire i investire; for de munc foarte bine antrenat; absoria rapid i utilizarea efectiv a tehnologiei, mare parte importat; politica guvernamental pro-cretere. Dintre acestea poate cea mai important cauz a creterii economice a Japoniei a fost incredibila rat a investiiilor. ntre 1951 i 1973 stocul de capital al Japoniei a crescut cu peste la 9% pe an. Toate investiiile n Japonia au fost finanate de economiile populaiei; n aceast ar rata economisirii populaiei fiind cea mai ridicat din lume. n Japonia s-a implimentat bruscul salt cu caracter special i condiii special de renoire a capitalului fix, din cauza pierderilor suferite n timpul razboiului, se cerea o actualizare complet a capital fix, mai mult dect att, aceasta actualizarea, reutilarea tehnic a fost cu ntrziere, dar cu o amploare mai vast. Renovarea indistriei japoneze se leag de schimbri structurale i se mparte n dou faze: ncepnd cu a II jumatate a aniilor 50 ncepe dezvoltarea noilor tehnologii i a noilor industrii de producie. Datorit acestui motiv s-a accelerat dezvoltarea industriei auto, electronic, producerea materialelor sintetice, etc. Pe la mijlocul anilor 60 s-a nceput a II faz de restructurare care era bazat pe trecerea de la industriile de producie la cele bazate pe cunotinte. Al doilea factor care a contribuit la succesul economic al Japoniei estecalitatea forei de munc. Prin anii 1950 cei mai muli lucrtori japonezi erau angajai n slujbe care cereau o productivitate foarte sczut n raport cu educaia i antrenamentul lor. Cu timpul, stocul de capital al rii a crescut, iar lucrtorii s-au putut muta cu uurin n slujbe ce cereau o productivitate ridicat. Exploatarea bratelor de munc i posibilitatea de a valorifica efortul depus de muncitori a fost un model pentru ntreaga lume , deoarece populaia era stimulat,dar acest lucru determina garania supraveuirii multor interprinderi mici. Populaia japonez nscris n cmpul muncii aveau salarii decente, astfel se observ creterea treptat a nivelului de trai a populaiei.

De asemenea, Japonia a adoptat cele mai avansate tehnologii industriale din lume. Japonezii erau experi n a mbuntii i apoi comercializa ceea ce importau. Prin importarea tehnologiei ei nu erau obligai s o dezvolte pe cont propriu i pn recent Japonia a acordat o parte foarte mic din venitul ei pentru cercetare i dezvoltare. Eficiena acestei strategii tehnico-tiinific a fost estimat ntre 400% n general pn la 1800% n unele domenii ale indistriei. Dependena din punct de vedere tehnologic i srac n resurse, Japonia a nregistrat numeroase succese chiar n urma prelurii unor tehnologii din Vest. n general, costul ridicat al materiilor prime din import, nevoia adaptrii la condiiile geografice locale i sistemul de educaie japonez au avut un puternic impact asupra tehnicilor din domeniul produciei i n general, asupra managementului produciei. Prim ministrul Ikeda Hayato, numit arhitectul principal, singular al miracolului economic japonez, a dus o politic de puternic industrializare. Acest practic a generat i fenomenul supra-mprumuturilor. Prin Politica Schimburilor Externe, administraia Ikeda a construit un sistem de control al importurilor i de dezvoltare a exportului, nsoit de reamenajarea reei de export n principal prin combaterea dumping-ului exterior. Pentru o imagine a creterii economice spectaculoase, n special nepoca de aur a anilor 60, putem observa evoluia PIB de la 91 miliarde $ n 1965 la 1,065 miliarde $ n 1980. Sub conducerea primului ministru Ikeda, guvernul japonez i-a asumat un ambiios plan al dublrii venitului. Ikeda a cobort nivelul dobnzilor i al taxelor pentru agenii privai pentru a stimula cheltuiala i consumul. n plus, datorit flexibilitii financiare investiiile guvernamentale n infrastructur au crescut rapid:construcia de autostrazi, ci ferate de mare vitez, metrouri, aeroporturi i baraje, iar investiii masive au fost facute n departamentul, anterior neglijat al comunicaiilor. Rolul guvernului n economia Japoniei este diferit de cel al guvernului din Statele Unite. Exist o contradicie ntre economiti despre importana guvernului ca instrument de cretere n Japonia. Este clar c principala surs a creterii economice a fost sectorul privat, dar guvernul a fost cel care a jucat un rol de susinere a sa. n anii 60 industria chimic i cea constructoare de maini s-au adugat la list. La mijlocul anilor 80 guvernul i sectorul privat au lansat un parteneriat pentru a dezvolta i comercializa urmatoarea generaie a computerelor. Pe scurt, guvernul japonez este implicat activ n procesul de alocare i are un cuvnt de spus despre ce industrii se vor dezvolta i care nu. Consider c foarte eficient a fost tactica ncepient a guvernului japonez din anii 1948-1949 cnd a implimentat politica de conservare a statului n domeniul social-econimic, a ncurajat importului de tehnologii moderne pentru a industrializa economia rii n baza tehnologiilor moderne, sprijinirea productorilor comerciani i mbogirea celor mai joase pturi ale populaiei,sprijinirea micului bisiness i ncurajarea apariiei pturii de mijloc. Din aceste motive succesul economic japonez se datoreaza n mare parte modului de funcionare a economiei sale ca o pia planificat dar nu a sectorului public. Creterea economic a fost favorizat i de faptul c Japonia aveacheltuieli militare foarte sczute, deoarece n conformitate cu Constituia japonez cheltuielile militare nu trebiau s ncalce 1% din PNB rii. Succesele uimitoare obinute n domeniul economic ale Japoniei n anii 50- 80 se datoreaz ntro mare msur beneficiului de protecie militar american, ns nu exclud c nsui

Japonia s-a mobilizat extrem de rapid doar din propria dorin, dac populaia japoneznu ar fi fost att de harnic, silitoare nimic nu ar influena asupra obinerii unor rezultate cum le-a obinut Japonia att de rapid. Este cert ca Miracolul japonez nu se opri doar la ridicarea productivitii, economiei, nivelului de trai a populaiei, mobilizarea rii de dup razboi pna la nivelul cel avea n 1939, dar a optat s se extind i s se dezvolte pentru a-i cpta numele de MARE PUTERE. Dei economia japonez se baza pe sistemul liberal american, guvernul a implimentat programul de cretere economic oferind mprumuturi cu dobnd redus pentru sectoarele economice. Dezvoltarea economic a Japoniei a fost realizat datorit unicului sistem de menagement din ntreaga lume, care este manipulat detrei particulariti de baz: tehnologie, capital i oameni.Apariia i nerepetarea acestui sistem de menagement a fost generat din cauza unicitii psihologice a japonezilor. n Japonia ncepnd cu anii 50 cota de economii n PNB constituia 30-35 la sut(n comparaie cu alte state capitaliste PNB-ul japonez este de 17-20 ori mai mare), dar cel mai mic nivel al consumului personal. Dac n anii 60 salariile japonezilor erau de 6 ori mai mici dect cele americane, de 3 ori mai mici dect cele ale englezilor, atunci n anii 80 a ntrecut salariile americane i erau n continu cretere fa de rile concurente. Politica de stimulare a exporturilor, promovat de Japonia, a fost una extrem de agresiv i extrem de consecvent stimulat de stat, jucnd un rol fundamental, mpreuna cu politica industrial, n strategia dezvoltrii Japoniei. n prezent, Japonie este una dintre cele mai dezvoltate state din lume, dar care este, prin urmare, extrem de mult afectate de criza mondiala, de aceea muli dintre specialiti deacum pun sub ndoial Miracolul economic japonez care a depit multe probleme, ns care acum este n declin.

Peste douzeci i trei de ani din 1950 pn n 1973, produsul intern al Japoniei a crescut cu o rata medie anual de peste 10 %. Un record asemntor de cretere pe o perioad lung de timp nu a fost niciodat vzut n istoria economic a lumii (Republica Popular Chinez din 1980 a

crescut cu o vitez comparabil). Msurat n dolari, PIB-ul japonez totaliza doar 11 miliarde de dolari n 1950. n 1955 acesta s-a dublat pn la aproximativ 25 de miliarde de dolari. Ctre 1973 a crescut de treisprezece ori, la 320 de miliarde de dolari. Msurat comparativ, economia japonez reprezenta 7% din cea american n 1955 i clasat sub toate economiile europene majore. n 1973, Produsul Intern Brut al Japoniei a urcat la aproape o treime din totalul american. Economia a fost a treia ca mrime dup Statele Unite i Uniuunea Sovietic. Valoarea total a produciei industriale a crescut de la 45 % n 1955 la 62 % n 1970 i importanta industriei uoare cum ar fi cea textil a sczut brusc. ntrebarea fireasc este, de ce economia Japoniei a crescut n asemenea ritm? Un prim factor este prezena militar continu a Americii i limitri constituionale cu privire la cheltuielile militare ale Japoniei, scutind guvernul de costuri ridicate cu aprarea. Rzboiul coreean a stimulat exporturile la un moment-cheie. O rat de schimb favorabil din 1949 pn la nceputul anilor 70 a funcionat ca un fel de subvenie la export. Dar o explicaie complet a creterii economice o reprezint factorii inteni. Spiritul antreprenorial este unul dintre ei. O tnr generaie de manageri ndrznei au preluat conducerea societilor i au fondat altele noi. Ei au fost ajutai n parte de era epurrilor, care a forat muli manageri de top ai economiei din timpul rzboiului s se pensioneze anticipat. nalta calitate a capitalului uman a fost un alt factor intern important care a impulsionat economia postbelic. nvmntul obligatoriu a fost extins pn la gimnaziu sub ocupaie, tinerii lucrtori din Japonia era tot mai bine educai. Angajaii de toate vrstele au fost ncntai de perspectiva de revenire la normalitate i o ans de a lucra pentru ei nii. O proporie fr precendent de for de munc s-a alturat sindicatelor peste 50% la sfritul anilor 1940 i nceputul anilor 1950. Muncitorii erau energici i ataai de locul de munc, dispui s lucreze multe ore i s nvee noi competene. Productivitatea muncii din industria prelucrtoare a crescut cu 88 de procente din 1955 pn n 1964. n plus fa de a muncii din greu ca productori, japonezii obinuii au jucat un rol important att ca economisitori ct i ca cheltuitori. n contrast evident cu epoca dinainte de rzboi, dar continund tendinele din anii rzboiului, salariaii japonezi au economisit proporii mari din veniturile lor. Gospodria obinuit salva sub 10% din veniturile sale la nceputul anilor 1950, dar ratele de economisire au crescut n mod constant ca urmare a creterii economice. Au ajuns la 15 procente prin 1960 i au depit 20 de procente n 1970. Aceste fonduri, depozitate n conturile de economii ale bncilor comerciale sau n sistemul de economii potale condus de guvern, au alctuit un fond comun de capital disponibil pentru investiii n industrie. Srcia cauzat de rzboi, bombardamentele i evacuare a devastat societatea urban la nceputul anilor 1940. Dar vibranta via de la ora a renviat, nainte c economia s se redreseze. Fluxul migranilor spre marile orae, n curs de desfurare nc din secolul al XIX-lea, s-a reluat. n anii 1950 i 1960, aproximativ un milion de oameni i-au prsit satele n favoarea oraelor. Rspndirea treptat a vieii suburbane a nceput o dat cu construirea liniilor de cale ferat pentru navetiti i a cartierelor rezideniale n anii 1910 i 1920. Oraele precum Tokyo i Osaka au continuat s se extind n anii 1950 i 1960. Ele au servit drept magnei pentru aceia care cutau o via strlucitoare, nou i modern. Populaia urban a Japoniei a crescut de la 38

de procente n 1950 pn la 75 de procente n 1975. Migrarea la orae nsa nu a diminuat populaia steasc. Dup rzboi, milioane de soldai au venit acas pentru a se altura familiilor lor sau pentru a ncepe altele noi. Ca urmare, n Japonia a existat un dramatic baby-boom. La punctul culminant din 1947 pn n 1949, naterile se cifrau la aproximativ 2,7 milioane pe an. n ansamblu, ntre 1945 i 1955 populaia Japoniei a crescut cu aproximativ 18,6 milioane. Populaia agricol a Japoniei la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial a reprezentat aproximativ 50% din populaie, sau 36 de milioane de oameni. Un deceniu mai trziu n 1955, acest numr total de oameni a rmas neschimbat, dei proporia populaiei din zona rural a sczut. Oamenii din mediul rural purtau zilnic sandale i haine stil kimono. Casele nc aveau acoperiuri din stuf, drumurile erau neasfaltate i boii arau ogoarele. Lucrul la ferme era cu greu mecanizat. Peisajul rural a fost literalmente demolat ntr-un ritm rapid, att numrul ct i proporia agricultorilor au sczut brusc i n mod constant. De la 2,1 milioane de gospodarii agricole cu norm ntreag n 1955 pn la mai bine de jumtate din acest numr (830,000) n 1970. Proporia de ocupare a forei de munc n agricultur a sczut sub 20 de procente n 1970. Folosind drumuri mai bune i fiind capabili s i permit motociclete i maini, persoanele apte de munca au nceput s fac naveta de la sate la fabrici sau birouri din apropierea oraelor. Prin anii 70 aceast transformare a peisajului a redus decalajul n stilul de via ntre oameni, n zonele rurale, urbane i suburbane ale Japoniei. n 1946 mai mult de 1 procent din cei 900,000 km de drumuri ale Japoniei erau pavate. n 1970, 15% din drumuri au fost acoperite cu asfalt, inclusiv o cifr modest de 640 de kilometrii de autostrzi cu taxa. Prin 1980, totalul pavat s-a triplat la 46 % din toate drumurile. De asemeneaTrenul-Proiectil de mare vitez i-a nceput lucru ntre Osaka i Tokyo n 1964. Acest tip de cltorie a scurtat timpul necesar parcurgerii distanei dintre cele 2 orae de la 8 ore la 3 ore. Un Consiliu Aliat pentru Japonia format din 4 ri a fost creat la nceputul anului 1946 pentru a-l sftui pe Comandantul Suprem al Puterilor Aliate (SCAP). Strategia iniial american n Japonia era ncapsulata n 2 cuvinte: demilitarizare i democratizare. Pentru a atinge primul obiectiv, SCAP a divizat imediat armata i marina: forele armate ale Japoniei au fost desfintate oficial pe 30 noiembrie. Aceasta e presupus demobilizarea unei armate japoneze gigantice i repatrierea ctre insulele natale a unui total de 6,9 milioane de oameni. Cnd rzboiul s-a ncheiat, aproape 10% din populaia Japoniei era situat dincolo de mare: 3,7 milioane de soldai i 3,2 milioane de civili n Coreea, Manciuria, Taiwan i China Continental. Cu excepia a aproximativ 400,000 de oameni care au rmas prizonieri n Uniunea Sovietic i a unui numr mic de oameni lsai n urm n Manciuria, demobilizare i repatrierea au fost finalizate pn la sfritul anului 1948. ntre 1945 i 1948, ocupanii au epurat peste dou sute de mii de oameni din poziii n guvern i lumea afacerilor i au fost considerai vinovai pentru susinerea efortului de rzboi. Ei au dezmembrat intoismul, religia oficial de stat. n timpul i imediat dup rzboi, aliaii au judecat circa ase mii de militari pentru crime de rzboi convenionale, cum ar fi abuzul prizonierilor. Au condamnat i executat peste nou sute dintre acetia. Au pus n micare un plan ambiios pentru reparaii de rzboi. Poriuni semnificative din instalaiile industriale ale Japoniei urmau s fie ncrcate pe nave i oferite victimelor din timpul rzboiului. SCAP a impus o serie de reforme n

toamna lui 1945 i 1946, care aveau la baz urmtoarea idee: militarismul rezult din monopol, tiranie i srcie. Tot SCAP a anunat primele reforme majore n octombrie 1945, cu declaraii care garantau libertile de exprimare, presei i de adunare i dreptul de a organiza sindicate de munc i agricultori. Noua constituie l declasa pe mprat de la monarh absolut la un simbol al statului i al unitii poporului. Articolul 9 din constituie obliga poporul japonez s renune pentru totdeauna la rzboi ca drept suveran al naiunii i ameninarea utilizrii forei ca mijloc de soluionare a diferendelor internaionale. SCAP a ordonat Ministerului Educaiei nlocuirea leciile de rzboi i loialitatea fa de stat cu nvturile pcii i a democraiei iar manualele din timpul rzboiului au fost rapid rescrise.

Japonia a capitulat n faa aliailor pe 14 august 1945, cnd mpratul Hirohito a acceptat condiiile Declaraiei de la Potsdam. n ziua urmtoare, Hirohito a anunat la radio capitularea Japoniei. Aceast zi este celebrat ca ziua victoriei mpotriva Japoniei i a marcat ncheierea luptelor celui de-al Doilea Rzboi Mondial i nceputul unei lungi perioade de reconstrucie pentru ar. Uniunea Sovietic devenea responsabil pentru Coreea de Nord, Sahalin i Insulele Kurile, n timp ce forele Statelor Unite i ale Commonwealthului Britanic erau responsabile pentru Coreea de Sud i restul posesiunilor japoneze din Oceania. Republica China a primit controlul asupra Taiwanului i a insulelor Pescadore. Au fost nfiinate Comisia pentru Orientul ndeprtat i Comisia Aliat de Control pentru Japonia nsrcinate cu supravegherea ocupaiei militare a Japoniei.[1] Pe 15 august,preedintele american Harry Truman l-a numit pe generalul Douglas MacArthur n funcia de Comandant Suprem al Puterilor Aliate, nsrciant cu supervizarea ocupaiei Japoniei. Oficialii japonezi s-au deplasat la Manila pe 19 august, ca s se ntlneasc cu MacArthur i s ia la cunotin planurile generalului pentru perioada de ocupaie. Pe 28 august, 150 de militari ai SUA au zburat la Atsugi, Prefectura Kanagawa. A urmat deplasarea unei fore navale n frunte cu cuirasatului USS Missouri, care a debarcat militarii Diviziei a 4-a de infanterie marin SUA pe coasta de sud a Prefecturii Kanagawa. Au urmat mai multe alte deplasri de fore aliate. MacArthur a sosit la Tokio pe 30 august i a dat mai multe ordine severe prin care interzicea orice abuz al personalului aliat mpotriva civililor niponi i oprea orice rechiziie de alimente.

Reprezentanii Japoniei la bordul cuirasatului USS Missouri cu puin timp naintea semnrii actului capitulrii.

Pe 2 septembrie Japonia a capitulat oficial, semnnd Actul capitulrii Japoniei. Aceast dat a marcat momentul nceperii ocupaiei militare a Japoniei. Generalul MacArthur trebuia, cel puin din punct de vedere oficial, s in seama de hotrrile unui consiliu consultativ, dar n schimb a acionat de unul singur n toat perioada n care a fost la post la Tokio. Prima sa grij a fost stabilirea unei reele de distribuire a

alimentelor. Datorit colapsului structurilor guvernamentale i a distrugerilor provocate de rzboi, Japonia era ameninat de foamete.

Douglas MacArthur i mpratul Hirohito

Odat ce a pus n funciune sus-numita reea, care avea costuri de aproximativ un milion de dolari pe zi, MacArthur i-a stabilit ca sarcin obinerea sprijinului mpratului Hirohito. Cei doi lideri s-au ntlnit pentru prima oar pe 28 septembrie. Pentru foarte protocolarii japonezi a fost un oc s-l vad n fotografia oficial a ntlnirii pe MacArthur n uniforma standard a armatei americane, cea la care nu se purta hain i cravat, nu n uniforma de parad. S-a emis ipoteza conform creia aceasta a fost o aciune deliberat, prin care generalul american dorea s sublinieze statutul mpratului n ara ocupat.[2] Avnd sprijnul formal al mpratului, MacArthur avea toate prghiile necesare ocupaiei. n timp ce unii dintre liderii politici sau militari aliai cereau judecarea lui Hirohito pentrucrime de rzboi, MacArthur a respins aceste cereri i a respins i preteniile unora dintre membrii familiei imperiale, (prinii Mikasa i Higashikuni) sau a unor intelectuali influenui precum Tatsuji Miyoshi, care cereau abdicarea lui Hirohito[3], afirmnd c punerea sub acuzare sau abdicarea mpratului ar fi fost foarte nepopulare n rndul japonezilor. Pn la sfritul anului 1945, n Japonia fuseser cantonai peste 350.000 de soldai SUA. La nceputul anului 1946, au nceput s soseasc trupe de schimb, care au fost ncadrate n rndurile Armatei a 8-a american, aflat sub comanda lui MacArthur. Insula Kysh a fost ocupat de Divizia a 24-a de infanterie SUA, avnd ca zon de responsabilitate i insula Shikoku. Insula Honsh a fost ocupat de Divizia I de cavalerie, iar Hokkaid de Divizia a 11-a aeropurtat.
Balionul al 2-lea de pucai Gurkha, mrluind prin Kurela scurt vreme dup sosirea lor n Japonia (mai 1946)

Pn n iunie 1950, efectivele tuturor acestor armate suferiser reduceri succesive importante. Cnd Coreea de Nord a invadat Coreea de Sud, elemente ale Diviziei a 24 au fost deplasate pe calea aerului n Coreea de Sud, dar militarii americani, fr experien de lupt, care se achitaser onorabil de sarcinile lor decurgnd din statutul de trupe de ocupaie, au suferit pe frontul coreean pierderi grele, fiind forai s se retrag i s atepte ntriri din Japonia. Forele de ocupaie ale Commonwealthului Britanic (BCOF), formate din militari australieni, britanici, indieni i neo-zeelandezi, au sosit n Japonia pe 21 februarie 1946. n timp ce forele americane erau responsabile pentru conducerea militar a ntregii ri, BCOF era responsabil pentru supravegherea demilitarizrii i i dezafectrii uzinelor militare.[4] BCOF a fost de asemenea responsabil pentru prefecturile vestice i i aveau cartierul general la Kure. n perioada cu cea mai numeroas prezen a militarilor BCOF, au fost deplasai peste 40.000 de soldai n insule. ncepnd din 1947, efectivele militarilor BCOF au nceput s se reduc, pentru ca, n 1951, prezena lor s nceteze. [modificare]Realizrile [modificare]Dezarmarea Constituia postbelic, adoptat sub supravegherea aliailor, a inclus o clauz a pcii (Articolul 9 al Constituiei Japoniei), prin care se renuna la rzboi i se interzicea meninerea unei fore militare.

ocupaiei

Aceast prevedere a fost gndit pentru a mpiedica Japonia s redevin o putere militar agresiv. Totui, dup doar un deceniu, SUA au nceput s fac presiuni asupra guvernului japonez pentru reconstruirea forelor armate nipone, care ar fi urmat s serveasc politicii de ngrdire a comunismului. Comunismul devenise o ameninare real pentru societatea occidental odat cu rzboaiele din China i din Coreea. Japonia a nfiinat Forele de autoaprare japoneze. n mod tradiional, cheltuielile militare japoneze au fost limitate la 1% din PIB i, dei nu este vorba de o lege scris n acest domeniu, cheltuielile cu armata nu au variat foarte mult fa de aceast cifr. Doar n ultimii ani, politicienii niponi, precum fostul primministru Junichiro Koizumi, sau prim-ministrul Shinzo Abe, au ncercat s modifice aceast tradiie i s mreasc suma destinat armatei.[necesit citare] [modificare]Liberalizarea Aliaii au ncercat s dezmembreze aa-numitele Zaibatsu (clicile economice). Japonezii au rezistat acestor ncercri prin formarea unor aliane de mari companii economice keiretsu. Aliaii au reuit s impun o reform agrar. Peste 20.000 km de terenuri agricole ale latifundiarilor au fost expropiate i au fost redistribuite ranilor, care lucrau pe aceste pmnturi. [modificare]Democratizarea n 1946, Dieta a ratificat noua Constituie, care a copiat cu mici excepii modelul de lucru pregtit de autoritile de ocupaie. Constituia a fost promulgat ca un amendament al vechiiConstituii Meiji. Noua constituie garanta libertile fundamentale i abolea clasa aristocrailor i, poate cel mai important, l transforma pe mprat ntr-un simbol al unitii japoneze, ndeprtndu-l de viaa politic. Shintoismul a ncetat s mai fie religie de stat, iar cretinismul a redevenit o religie practicat liber. Femeilor li s-a asigurat dreptul de vot. Alegerile din aprilie 1946 au adus la putere primul cabinet ales democratic, n frunte cu primministrul Shigeru Yoshida. [modificare]Reforma

nvmntului

n perioada interbelic i n timpul rzboiului, sistemul public de nvmnt nipon era bazat pe sistemul german al gimanziilor i universitilor pentru pregtirea elevilor dup coala primar. n timpul ocupaiei, sistemul educaiei secundare a fost schimbat adoptndu-se sistemul american cu dou trepte ale liceului cu dou cicluri de trei ani, dup coala primar. Dac primii trei ani erau obligatorii, urmtorii trei au devenit opionali. De asemenea, a fost reformat sistemul nvmntului superior japonez. Reformarea utilizrii sistemului de scrierekanji, care fusese plnuit decenii la rnd, dar care fusese blocat de elementele conservatoare, a fost ncheiat n aceast perioad. Sistemul de scriere japonez a fost reorganizat, rezultnd sistemul ty kanji, predecesorul sistemului [jy kanji]] folosit n zilele noastre, iar ortografia a fost modificat pentru a reflecta limba vorbit. [modificare]Epurarea

criminalilor de rzboi

Odat cu ducerea la ndeplinire a tuturor reformelor mai-sus-amintite, au fost nfiinate mai multe tribunale militare-cel mai important fiind Tribunalul Militar Internaional pentru Orientul ndeprtat- care au judecat diferite grupuri de criminali de rzboi i au dat o serie de sentine cu moartea i cu nchisoarea. Mai multe persoane responsabile de crime de rzboi,[judecat de valoare] precum Tsuji Masanobu, Nobusuke Kishi, Yoshio Kodama sau Ryoichi Sasakawa, nu au fost niciodat judecai, de vreme ce nsui mpratul sau membrii

familiei imperiale, sau membrii Unitii 731 au fost exonerai de nsui MacArthur de acuzaiile de crime de rzboi. Mai nainte ca procesele pentru crime de rzboi s nceap, Comandantul Suprem al Forelor Aliate i oficialii japonezi au conlucrat n spatele uilor nchise nu doar pentru a mpiedica acuzarea membrilor familiei imperiale, dar i pentru denaturarea mrturiilor celor pui sub acuzaie de aa natur nct mpratul s nu fie implicat n vreun fel.nc Oficiali din justiie i membrii guvernului japonez au colaborat cu liderii aliai pentru completarea unei liste a bnuiilor de crime de rzboi. Persoanele arestate i ncarcerate, considerai suspeci din clasa A, au jurat solemn s-i protejeze suveranul mpotriva oricrei acuzaii de crime de rzboi.[5] Astfel, cu luni mai nainte de nceperea procesului la tribunalul din Tokio, cei mai importani subordonai ai lui MacArthur lucrau pentru atribuirea responsabilitii finale pentru Pearl Harbor lui Hideki Tj"[6] Astfel, s-a permis principalilor suspeci de crime s-i coordoneze povetile astfel nct mpratul s fie scutit de punere sub acuzare.[7] Pentru istoricul John W. Dower, Chiar i activiti japonezi pentru pace, care sunt de acord cu idealurile cartelor Nrembergului i Tokioului, i care au lucrat la un document despre atrocitile japoneze i l-au i publicat, nu pot apr decizia american de exonerare a mpratului de responsabilitile rzboiului i mai apoi, n ngheul rzboiului rece, de eliberare i mai apoi de acceptare a criminalilor de rzboi de dreapta precum ultimul prim-ministru Kishi Nobusuke.

(Dower, idem, pag. 562) [modificare]Politica Aproape imediat dup nceperea ocupaiei, partidele politice au nceput s reapar. Organizaiile de stnga, precum Partidul Socialist Japonez i Partidul Comunist Japonez, s-au renfiinat rapid, un proces asemntor avnd loc i n cazul partidelor conservatoare. Au reprut mai vechile partide Seiyukai i Rikken Minseito, rebotezate ca Partidul Liberal Japonez(Nihon Jiyuto), respectiv Particul Progresist Japonez (Nihon Shimpoto). Primele alegeri postbelice au avut loc n 1946, cu participarea pentru prima dat la procesul electoral a femeilor. Premier al Japoniei a devenit vicepreedintele Partidului Liberal Yoshida Shigeru (1878-1967). Pentru alegerile din 1947, forele anti-Yoshida au prsit Partidul Liberal i s-au alturat Partidului Progresiv pentru a forma Partidul Democrat Japonez (Minshuto). Fracionarea dreptei a permis socialitilor japonezi s aib o majoritate care le-a permis formarea pentru un an a guvernului. Dup acest prim succes, popularitatea socialitilor a intrat n declin. Dup o scurt perioad de guvernare a democrailor, liberalii lui Yoshida a revenit la putere n 1948 1955. (Yoshida a fost nlocuit n 1954 n funcia de premier de Ichir Hatoyama). [modificare]ncetarea

statutului de ocupaie militar

n 1949 MacArthur a aprobat fr nicio discuie o hotrre pentru modificarea structurii Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate prin care era crescut puterea liderilor locali, atenia generalului (ca i a Casei Albe) ndreptndu-se acum ctre Rzboiul din Coreea. Prin Tratatul de pace de la San Francisco, semnat pe 8 septembrie 1951, s-a consfinit ncetarea strii de ocupaie a Japoniei de ctre puterile aliate. Independena total a Japoniei a fost restaurat n mod oficial pe 28 aprilie 1952. Japonia a redevenit stat

independent, cu excepia insuleiOkinawa, rmas sub controlul american pn n 1972, i a insulei Iwo Jima, rmas sub controlul american pn n 1968. n ciuda faptului c pe teritoriul nipon se mai afl aproximativ 47.000 de militari americani, acetia sunt acolo n mod oficial la invitaia guvernului japonez, n conformitate cu termenii Tratatului de cooperare mutual i securitate i nu sunt considerate fore de ocupaie.

[modificare]Urmri Istoricul american John W . Dower afirma c, nelund n calcul corpul ofieresc, epurarea presupuilor militariti i ultranaionaliti efectuat n timpul ocupaiei a avut un impact relativ redus asupra compoziiei pe termen lung al personalului cu influen n sectoarele public i privat. Dac la nceput epurrile au permis unor activiti noi s intre n politic, aceast tendin a fost rsturnat de uriaul numr al politicienilor epurai oficial rentori n politic n deceniul al aselea, att la nivel local, ct i la nivel naional. n cadrul birocraiei, epurarea a fost nensemant nc de la nceput. n sectorul economic, epurarea a avut un efect mediu, afectnd mai puin de 1.600 de indivizi din aproape patru sute de companii. Dup aprecierile istoricului american, coridoarele politicii postbelice nipone sunt nesate cu oamenii crora li s-au recunoscut talentele n timpul rzboiului, i ale cror talente sunt preuite n cel mai nalt mod n noua Japonie. [8] Ocupaia american, i mai apoi prezena trupelor SUA n Japonia, au asigurat stabilitatea rii i transformarea ei ntr-un dintre cele mai de succes democraii.[judecat de valoare]

Rolul Statelor Unite in reformarea societatii nipone postbelice


La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Japonia a fost obligata sa accepte pe teritoriul sau prezenta Puterilor Aliate, in fapt, a Statelor Unite. Comandantul suprem al fortelor aliate (Supreme Commander of the Allied Powers sau SCAP) a fost numit generalul MacArthur, de personalitatea sa legandu-se multe dintre schimbarile produse in Japonia primilor ani postbelici.

Ocupatia americana a avut un rol deosebit prin caracterul radical si intensitatea operei de transformare a institutiilor si a mentalitatilor japoneze, mult superioara celei infaptuite la inceputul Erei Meiji. Strategia Washingtonului pentru Extremul Orient, viza crearea unei democratii solide in care rolul imparatului, daca avea sa fie pastrat, sa fie redus semnificativ la valoarea de simbol. In acest sens, incepind din octombrie 1945, in baza directivelor SCAP s-au garantat cetatenilor drepturi si libertati, s-au luat masuri pentru eradicarea militarismului si au fost eliberati detinutii politici. Capitularea Japoniei a oprit momentan expansiunea economica a puternicelor trusturi nipone. Incepind din ziua de 6 septembrie 1945 instructiuni precise au fost trimise de la Washingtongeneralului Douglas MacArthur recomandindu-i-se a facilita ruptura marilor carteluri industriale si a bancilor care constituiau baza concentrarii bogatiei Japoniei. [1] Masurile luate de SCAP, respectiv de generalul Douglas MacArthur, in vederea desfiintarii monopolurilor zaibatsu si a descentralizarii economiei au urmarit trecerea acesteia de la productia de razboi la cea destinata scopurilor pasnice dar si consolidarea unei clase de mijloc. Cele patru mari corporatii Mitsui, Mitsubishi, Sumitomo si Yasuda controlau, in acel moment, o treime din industria japoneza si jumatate din domeniul financiar. Autoritatile de ocupatie considerau ca aceste zaibatsu prin uriasa forta economicofinanciara pe care o aveau mentineau salariile la un nivel foarte scazut impiedicind astfel dezvoltarea micilor intreprinderi si implicit a concurentei. Asadar acestea trebuiau demantelate iar actiunile lor scoase la vanzare, ca urmare a decretului lui MacArthur din noiembrie 1946. Marele public nu avea insa nici pe departe puterea financiara de a le absorbi. Singurii care isi puteau permite sa le achizitioneze erau tot marile familii japoneze pe langa angajatii acestora carora li se oferisera, din partea autoritatilor o serie de facilitati si avantaje. In anii 30 clicile financiare de familie aflate in goana dupa profituri cat mai mari si-a unit fortele cu cercurile militariste in vederea promovarii unei politici de forta in relatia cu vecinii. Scopul era acela de a obtine noi surse de materii prime indispensabile dezvoltarii. In urma cuceririi Manciuriei in 1931 si a razboiului cu China din 1937, puternicele zaibatsu s-au ales cu importante comenzi militare din partea statului. Legile anti-zaibatsu din anii 46-47 au dus nu numai la dizolvarea celor patru mari, Mitsui, Mitsubishi, Sumitomo si Yasuda, dar si a altor numeroase grupari monopoliste de mai mica importanta nationala sau numai cu caracter local.

Sub imperiul acestei legislatii au cazut, in total, 83 de holdinguri si 57 de zaibatsu de familie. [2] Reformarea sistemului de educatie si invatamant a urmarit, in principal lichidarea oricarei forme de invatamant militarizat si ideologizat, ca acela practicat pana in 1945 printr-o schimbare fundamentala in structura administrativa si curriculara. Intr-o lucrare cu caracter istorico-geografic intitulata Prin arhipelagul nipon, Vasile Tudor citeaza dintr-un manual scolar interbelic pentru a demonstra caracterul indoctrinarii la care erau supusi invataceii. Oricat de plin de vicii ar fi fost pe vremuri un supus japonez, o data ce pleca pe campul de lupta el isi rascumpara greselile din trecut, acestea fiind socotite ca nesavarsite. Razboaiele pe care le purta Japonia erau purtate in numele imparatului si de aceea sunt sfinte. Toti soldatii sunt reprezentantii imparatului. Toti cei care au pierit in chip tragic in lupta, strigind: < Tenno heika banzai!> (Traiasca multi ani imparatul!), buni sau rai, se numara printre sfinti [3] Schimbarile introduse au fost radicale mergindu-se pana la o descentralizare aproape totala prin scoaterea unor prerogative importante din mana Ministerului Instructiunii Publice. Astfel, manualele erau realizate de edituri particulare, comitetele de invatamant locale alese stabileau programa de invatamant si aveau puteri depline in angajarea cadrelor didactice. Textele soviniste, cu subiect militar, sau cele care-l glorificau pe imparat au fost inlocuite din manuale altele mai democratice. Circa 100.000 de profesori cu vederi ultranationaliste au fost concediati. Sistemul de invatamant existent inainte de razboi, 6-5-3-3, adica 6 ani scoala primara, 5 ani invatamant mediu, 3 ani invatamant secundar si 3 ani invatamant superior a fost inlocuit cu cel american: 6-3-3-4. Limba engleza a fost si ea reintrodusa ca obiect de studiu. Numarul universitatilor dupa model american a proliferat dindu-se astfel o lovitura si elitismului antebelic, cand numarul absolventilor de invatamant superior era foarte scazut acestia bucurindu-se si de un mare prestigiu. Printre alte masuri luate de administratia americana menite sa duca la formarea unor structuri democratice se numara doua acte normative de baza: Trade Union Act (1945) si Labour Standards Act (1947). Acestea au reglementat dreptul muncitorilor de a se organiza, de a negocia cu patronii si de a recurge la greva, ziua de munca de 8 ore, plata orelor suplimentare, a zilelor de sarbatoare, norme de securitate a muncii in mine si la locuri de munca periculoase etc. Faptul ca miscarea sindicala isi pierduse practic independenta, la sfarsitul deceniului patru, ca urmare a masurilor luate de militarismul japonez, a facut ca noile legi sa fie primite cu entuziasm. Cresterea valului muncitoresc, amenintarea crescinda venita din partea comunismului, precum si anuntata greva din 47 la care isi anuntasera participarea 2 milioane de muncitori, lau determinat pe MacArthur sa ia o serie de masuri. S-au interzis grevele pentru lucratorii din administratia de stat si pentru cei de la caile ferate ca urmare a nationalizarii acestora si se introduc forme de conciliere si de arbitraj pentru rezolvarea conflictelor de munca. Stavilirea miscarii sindicale va veni in perioada imediat urmatoare odata cu stabilizarea preturilor si a salariilor. In 1950, odata cu invazia fortelor comuniste in sudul Coreei, MacArthur a luat masura purificarii

conducerii sindicatelor de elemntele comuniste. Nu mai putin de 12.000 dintre acestia au fost inlaturati. Pentru a rezolva problema taranimii, dar si poate si pentru a obtine o atitudine favorabila noii ordini din partea acestui segment de populatie, americanii au inceput reforma agrara, in baza Memorandumului din 1946. Jumatate din forta de munca japoneza consta din fermieri, iar cealalta din arendasi. Prin Actul de Reforma asupra Pamantului din octombrie 1946 s-a impus ca detinatorii de pamanturi absenti sa-si vanda proprietatile guvernului. Americanii isi doreau ca nimeni sa nu poata detine mai mult de un hectar, cu exceptia celor care cultivau personal pamantul, caz in care limita era de trei hectare. Statul a cumparat tot pamantul in surplus la preturile din 1939 si la oferit spre vanzare la tarifele din 1947. Doritorii puteau cumpara pamantul si imprumutindu-se de la acelasi guvern, dar cu o dobanda mica. Pentru ducerea la bun sfarsit a reformei a fost nevoie sa treaca aproape doi ani datorita rezistentei opuse de vechii proprietari si arendasi. Cu toate acestea reforma s-a dovedit a fi un mare succes. Pana in 1950 trei milioane de cultivatori intrasera in posesia a cinci milioane de acri de teren. Marii latifundiri isi pierdeau nu numai baza economica dar si titlurile nobiliare, punindu-se capat in acest fel pentru totdeauna oranduirii feudale. Chiar si asa mentalitatea traditionalist paternalista a taranului nipon a facut ca in lumea rurala sa se mentina regulile vechi, traditionale, de organizare a comunitatii si de supunere fata de familiile elita a caror influenta s-a mentinut. [4] Chiar daca reforma funciara impusa de americani, a avut un caracter just si a urmarit indepartarea influentei comuniste au existat si efecte negative. Terenul fusese faramitat in milione de parcele de teren risipindu-se forta de munca si incetinindu-se considerabil introducerea mecanizarii.

Douglas MacArthur Dar cea mai importanta masura luata de autoritatile americane de ocupatie si de MacArthur, pe calea transformarii Japoniei dintr-un stat cu regim totalitar intr-o democratie autentica, a fost elaborarea unei noi constitutii. Aceasta a fost schitata in limba engleza de o echipa de specialisti ai SCAP impreuna cu cativa civili la inceputul lui februarie 1946 in baza unui document cadru provenit de la Washington.

In ziua de 6 martie MacArthur anunta intreaga lume ca Japonia va avea o noua constitutie. Adoptata la 3 mai 1947, inlocuia constitutia feudala din 1889. Constitutia Showa stipula foarte clar inca din primul capitol, caracterul de monarhie constitutionala al Japoniei, imparatul fiind simbolul statului, traditiilor si al unitatii poporului, care detine puterea suverana. Al doilea capitol consta intr-un singur articol care continea o prevedere unica, ce nu poate fi intalnita in legislatia niciunei alte tari de pe planeta. In articolul 9, cel mai interesant prin implicatiile sale, era prevazuta imposibilitatea crearii unei situatii de asa natura incat Japonia sa mai aduca vreodata amenintare altei natiuni de pe glob. Aspirind in mod sincer la o pace internationala bazata pe ordine si justitie, poporul japonez renunta pentru totdeauna la razboi, ca un drept suveran al natiunii si la amenintarea sau folosirea fortei ca mijloace de reglementare a disputelor internationale. Pentru a indeplini scopul paragrafului precedent, nu vor fi niciodata mentinute forte aeriene, maritime si ale uscatului, precum si alt potential de razboi. Dreptul de beligerant al statului nu va fi recunoscut. [5] Aceasta nu era insa singura prevedere revolutionara, cel putin in acceptiunea japoneza, din noua constitutie. Capitolul al treilea expunea Drepturile si indatoririle poporului si era cel mai lung. Avand mari asemanari cu primele zece amendamente ale constitutiei Statelor Unite, garanta libertatile civile. Articolul 20, spre exemplu, consfintea libertatea credintei si detrona cultul Shinto din postura de religie de stat. Femeii ii era recunoscuta egalitatea cu barbatul in politica, putind candida la orice functie in stat, in drepturi si in educatie prin liberul acces in universitati. Se introducea votul universal pentru ambele sexe si pentru prima data in istoria Japoniei, femeile au putut vota in cadrul alegerilor din 1946. Articolul 24 lovea cu putere in traditii stipulind clar ca mariajele nu se realizau decat cu consimtamantul ambelor parti. Noul cod civil din 1948 consolida relatia de egalitate deplina in drepturi dintre barbati si femei prin introducerea a noi prevederi. Femeilor le este recunoscut dreptul la divort, in timp ce este suprimat dreptul primului nascut. Alte capitole ale constitutiei, subliniau puterile si functiile organelor guvernamentale, separarea puterilor in stat si drepturile autoritatilor locale fata de puterea centrala. O dieta bicamerala, in care Camera Reprezentantilor, compusa din 486 de membri alesi pentru un mandat de 4 ani, detinea cea mai mare autoritate numind si primul ministru, primise rol legislativ. Vechea Camera a Nobililor formata in trecut din aristocrati si oficialitati guvernamentale retrase din activitate, selectionati in trecut de Hirohito, a fost inlocuita cu Camera Superioara sau Camera Consilierilor compusa din 252 de membri. Evident ca acest fapt, ca de altfel intreg continutul documentului, a starnit dezbateri deosebit de intense in societatea nipona. La inceput multi japonezi priveau noua constitutie ca pe un document strain, ceea ce de fapt si era, pentru ca fusese redactat de oficialii de la SCAP. Proclamind importanta individului au venit in contradictie cu perceptul japonez conform caruia nevoile personale trebuiesc sacrificate in favoarea familiei ori a grupului de apartenenta. Mai mult decat atat, era in aparenta

contradictoriu ca o forta de ocupatie sa invete un popor cucerit sa fie liber.[6] Noua constitutie a fost acceptata pana la urma de un popor satul de inflatia galopanta, de foamete, de valurile de asasinate si greve si mai presus de toate scarbit de casta militara care adusese dezonoarea infrangerii si dezastrul. De altfel, Constitutia Showa nu a fost amendata niciodata, de la adoptarea ei. Din acest moment nimic nu mai putea impiedica evolutia Japoniei spre democratie In data de 10 aprilie 1946 erau organizate si primele alegeri libere pentru parlament. Participau nu mai putin de 360 de partide, unele dintre ele fiind proaspat infiintate. Peste 80 de procente dintre cei alesi erau figuri politice noi.Cele mai multe locuri in Dieta au fost castigate de Partidul Liberal sau Seyukai rebotezat Jiyato si de Partidul Progresist sau Minseito rebotezat Shimpoto. Ambele de orientare conservatoare, au obtinut 43% din voturi obtinind controlul asupra Dietei. Partidul socialist Shakaito obtine 17,8% din voturi, in timp ce comunistii Kyosanto doar 3,8%.

Yoshida Shigeru Primul-ministru desemnat dupa capitulare, Shidehara Kijuro, a fost astfel invins si se parea ca va fi inlocuit de Hatoyama Ichiro, conducatorul partidului liberal japonez. Acesta nu era insa pe placul celor de la SCAP si, in consecinta, a fost epurat din administratie chiar in preziua formarii guvernului. In locul sau, atat la sefia partidului cat si a guvernului a fost ales Yoshida Shigeru, fost ambasador al Japoniei la Londra. In aceasta calitate de prim sef de guvern postbelic, ales, acesta va deveni figura guvernamentala cel mai des asociata cu ocupatia ramanind in cea mai inalta functie din stat, aproape fara intrerupere, incepind cu 1946 si pana in 1954. de Voicu Hetel