Sunteți pe pagina 1din 23

Cap 1 Notiuni introductive despre ASEAN

1.1 Aparitie
La 8 august 1967, cinci lideri - miniştrii de externe din Indonezia, Malaezia,
Filipine, Singapore şi Thailanda - se aşeză împreună în holul principal al
Departamentului de Afaceri Externe clădirii în Bangkok, Thailanda şi au semnat un
document. În temeiul acestui document, Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est
(ASEAN) s-a născut. Cei cinci miniştrilor de externe care l-au semnat - Adam Malik
din Indonezia, Narciso R. Ramos din Filipine, Tun Abdul Razak din Malaezia,
Rajaratnam S. de Singapore, şi Thanat Khoman din Thailanda - ar fi, ulterior, numiti
Părinţii fondatori ai organizaţiei, probabil, cea mai de success organizatie inter-
guvernamentala în curs de dezvoltare de astăzi. Documentul care l-au semnat este
cunoscut sub numele de Declaraţia de la ASEAN.

Viziunile Asociatiei: pace, stabilitate, prosperitate in regiune, legati in


parteneriat prin dezvoltare dinamica si printr-o societate caruia ii pasa. Aceste viziuni
au fost cuprinse in ASEAN Vision 2020 si adoptate de catre liderii ASEAN in anul
1997.

1.2. Obiective

Obiectivele Asociaţiei au fost sintetizate pe următoarele


direcţii:

1. Accelerarea creşterii economice şi a progresului social, precum şi


dezvoltarea culturii din regiune prin intermediul unor străduinţe
comune în spiritul egalităţii şi parteneriatului în vederea întăririi
fundaţiei unei comunităţi prospere şi paşnice a Naţiunilor din Asia de
Sud-Est.
2. Promovarea păcii şi stabilităţii regionale prin asigurarea
respectării continue a justiţiei şi legii în relaţiile dintre ţările din
regiune şi aderarea la principiile Cartei Naţiunilor Unite.
3. Promovarea unei colaborări active şi a unei asistenţe reciproce pe
teme de interes comun în domenii economice, sociale, culturale,
tehnice, ştiinţifice şi administrative.

4. Furnizarea de asistenţă reciprocă sub forma de facilităţi de


pregătire şi cercetare în sferele educaţionale, profesionale, tehnice
şi administrative

5. Imbunătăţirea colaborării pentru utilizarea mai bună a agriculturii,


industriei, expansiunii schimburilor comerciale, inclusiv studierea
problemelor schimbului internaţional de mărfuri, îmbunătăţirea
facilităţilor de transport şi comunicare şi creşterea standardului de
viaţă a popoarelor din cadrul ASEAN.

6. Promovarea studiilor despre Asia de Sud-Est.

7. Menţinerea unei cooperări strânse şi benefice cu organizaţiile


internaţionale şi regionale ce au scopuri similare şi explorarea
tuturor căilor pentru o cooperare tot mai strânsă.

1.3 Scopul
Scopul Comunităţi Economice ASEAN este de a transforma
zona geopolitică în cauză într-o regiune economică competitivă,
stabilă şi prosperă în care bunurile, serviciile şi investiţiile să circule
liber şi capitalul să circule mai liber decât în prezent. De
asemenea, se urmăreşte realizarea unei dezvoltări economice
echitabile şi reducerea sărăciei şi a disparităţilor sociale până în
2015.
În vederea realizării Comunităţii Economice, ţările membre
ASEAN au stabilit:
- mecanisme şi măsuri noi de îmbunătăţire a implementării
iniţiativelor economice existente, incluzând: Zona de Liber Schimb
din cadrul ASEAN (ASEAN Free Trade Area), Acordul Cadru pentru
Servicii din cadrul ASEAN (ASEAN Framework Agreement on
Services) şi Zona Investiţională ASEAN (ASEAN Investment AREA).

- accelerarea integrării regionale în următoarele sectoare prioritare


până în 2010: transportul aerian, produsele agricole, autovehicule,
e-commerce, produse electronice, ferme piscicole, sănătate,
produsele de bază din cauciuc, textile şi îmbrăcăminte, turism şi
produse bazate pe lemn.

- facilitarea mişcării oamenilor de afaceri, a muncitorilor calificaţi şi


a talentelor.

- întărirea mecanismelor instituţionale ale ASEAN, inclusiv


îmbunătăţirea Mecanismului de Reglementare a Disputelor din
cadrul ASEAN pentru a se asigura o rezolvare legală şi rapidă pentru
orice dispută economică.

Cap 2. Statele membre si etapele aderarii

Brunei Darussalam:

Şeful statului: Majestatea Sa Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu'izzaddin Waddaulah

Capitala: Bandar Seri Begawan

Limbi vorbite: Malaezian, Engleza

Valuta: B$ (Dolar Brunei)

Cambodgia:
Şeful statului: Maiestatea Sa Regele Norodom Sihamoni

Şeful guvernului: Prim-ministru Hun Sen

Capitala: Phnom Penh

Limbi vorbite: Khmer

Valuta: Riel

Indonezia:

Şeful statului: Preşedintele Susilo Bambang Yudhoyono

Capitala: Jakarta

Limbi vorbite: Indoneziană

Valuta: Rupiah

Lao PDR:
Şeful statului: Preşedintele Choummaly Sayasone

Şeful guvernului: Prim-ministru Bouasone Bouphavanh

Capitala: Vientiane

Limbi vorbite: Lao

Valuta: Kip

Malaezia:

Şeful guvernului: Onorabilul Dato' Sri Mohd Najib bin Tun Abdul Razak

Capitala: Kuala Lumpur

Limbi vorbite: Malaezian, Engleza, Chineza, Tamil

Valuta: Ringgit

Myanmar:
Şeful statului: General Senior Than Shwe

Şeful guvernului: Prim-ministru General Thein Sein

Capitala: Nay Pyi Taw

Limbi vorbite: Myanmar

Valuta: Kyat

Filipine:

Şeful statului: Preşedintele S. Benigno Aquino III

Capitala: Manila

Limbi vorbite: Filipineză, Engleză, Spaniolă

Valuta: Peso

Singapore:
Şeful statului: Preşedintele SR Nathan

Şeful guvernului: Prim-ministru Lee Hsien Loong

Capitala: Singapore

Limbi vorbite: Engleza, Malay, Mandarin, Tamil

Valuta: S$ ( Dolarul Singapore)

Thailanda:

Şeful statului: Maiestatea Sa Regele Bhumibol Adulyadej

Şeful guvernului: Prim-ministru Abhisit Vejjajiva

Capitala: Bangkok

Limbi vorbite: Thai

Valuta: Baht
Vietnam:

Şeful statului: Preşedintele Nguyen Minh Triet

Şeful guvernului: Prim-ministru Nguyen Tan Dung

Capitala: Ha Noi

Limbi vorbite: Vietnameză

Valuta: Dong

Cap 3. Tratatele și declarațiile Comunității de Securitate


ASEAN

Indicatorii relevanţi pentru această zonă fac din ASEAN un


important partener pentru orice organizaţie sau ţară. Cu o populaţie
de 567 milioane, un produs intern brut ce depăşeşte 1 trilion USD,
cu schimburi comerciale de 300 miliarde USD în cadrul organizaţiei
şi 900 miliarde USD cu terţii, ASEAN a cunoscut o dezvoltare
remarcabilă în toate domeniilor în cadrul celor 40 de ani de
existenţă.
Probabil că cea mai importantă decizie legată de evoluţia
acestei organizaţii a fost luată în anul 2003, în cadrul celui de al 9-
lea summit din Bali, Indonezia şi s-a referit la crearea unei
comunităţi ASEAN până în anul 2020 (ţinta a fost mutată ulterior
pentru 2015), care urma să se bazeze pe trei stâlpi:
1. Comunitatea de securitate ASEAN;
2. Comunitatea economică ASEAN;
3. Comunitatea socio-culturală ASEAN.
Principiile de funcţionare ale Comunităţii de Securitate
ASEAN urmau să se bazeze pe procesele, acordurile şi structurile
construite de a lungul timpului prin intermediul următoarelor
declaraţii sau tratate:
- Declaraţia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967;
- Declaraţia zonei de pace, libertate şi neutralitate- Kuala Lumpur,
27.11.1971;
- Declaraţia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976;
- Tratatul de Prietenie şi Cooperare din Sud-Estul Asiei;
- Declaraţia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila,
22.07.1992;
- Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est-
Bangkok, 15.12.1997;
- Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997;
- Declaraţia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003.
Componentele principale ale Comunităţii de Securitate ASEAN
pot fi grupate în:
- dezvoltarea relaţiilor politice;
- conturarea şi uniformizarea normelor;
- prevenirea şi rezolvarea conflictelor;
- reconstrucţia păcii postconflict;
- realizarea mecanismelor de implementare
Membrii Comunităţii s-au angajat să utilizeze numai măsuri
paşnice în reglementarea diferendelor şi să considere propria
securitate ca fiind conectată fundamental de securitatea celorlalte
naţiuni, având la bază localizarea geografică, viziunea comună şi
obiectivele.

ASEAN s-a implicat încă din 1994 şi în afara graniţelor sale din
punct de vedere al securităţii înfiinţând FORUMUL REGIONAL ASEAN,
având drept scop promovarea cosntruirii încrederii, dezvoltarea
diplomaţiei preventive şi elaborarea de abordări pentru cazurile de
conflict.

Comunitatea socio-culturală ASEAN comunitate are la


bază trei zone de acţiune importante:
1. dezvoltarea socială având ca scop ridicarea standardului de viaţă
pentru grupurile dezavantajate şi populaţia din zona rurală.
2. forţa de muncă- cu referire la creşterea investiţiilor în asigurarea cadrului
educaţional de bază şi superior, pregătirea forţei de muncă, dezvoltarea ştiinţei şi
tehnologiei, crearea de locuri de muncă şi protecţia socială.
3. îmbunătăţirea cooperării în zona sănătăţii publice.
În acest moment există câteva proiecte socio-culturale
derulate în cadrul ASEAN:
- Programul de muncă ASEAN pentru asistenţă socială, familie şi
populaţie;
- Programul de muncă ASEAN pentru HIV/ASEAN;
- Programul de muncă ASEAN pentru vârstnici;
- Programul de muncă ASEAN pentru pregătirea tinerilor, Angajare
Durabilă şi alte provocări ale globalizării;
- Reţeaua Universitară pentru promovarea colaborării dintre cele 17
universităţii din ASEAN;
- Programul de schimb de experienţă pentru studenţi, Forum cultural
pentru tineret şi forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN;
- Săptămâna culturală ASEAN, Tabăra tineretului ASEAN şi Concursul
ASEAN, ce au loc în fiecare an;
- Programul de schimb Media din cadrul ASEAN;
- Cadrul pentru oraşe cu un mediu natural durabil şi Acordul ASEAN pentru Poluarea
atmosferică transfrontalieră.
Zona de Liber Schimb a fost înfiinţată în 1992, urmărindu-se
eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre, în
vederea creşterii eficienţei economice, a productivităţii şi a
capacităţii concurenţiale.
Începând cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse în
Lista Acordului (Inclusion List) pentru 6 ţări membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia,
Filipine, Singapore şi Tailanda) au fost reduse până la o valoare maximă de 5%. De
asemenea, 60% din produsele din această Listă au o taxă vamală de „0%”, iar media
taxelor vamale pentru toate aceste produse este de 2%. În cazul noilor ţări membre
(Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam), 81% din produsele incluse în Lista Acordului
au taxe vamale cuprinse în intervalul 0-5%.

Alte activităţi importante legate de integrarea economică sunt:

- Traseul pentru integrarea financiară şi monetară în patru


zone: dezvoltarea pieţei de capital, liberalizarea contului de capital,
liberalizarea serviciilor financiare şi cooperarea în privinţa monedei;
- Reţeaua de transport trans-ASEAN formată din reţelele
importante de autostrăzi şi căi ferate dintre state, inclusiv calea
ferată dintre Singapore şi Kunming, prinicpalele porturi şi culoarele
marine, transportul fluvial şi principalele legături aeriene civile;
- Traseul pentru Integrarea Sectorului de transport aerian;
- Interoperatibilitatea şi Interconectivitatea echipamentelor şi
serviciilor naţionale de telecomunicaţii, inclusiv Aranjamentul
Recunoaşterii Reciproce Sectoriale a Consiliilor Regulatorilor din
Telecomunicaţii din cadrul ASEAN referitor la Evaluarea
Conformităţii pentru Echipamentele de Telecomunicaţii;
- Reţelele de energie trans-ASEAN, ce includ Reţeaua de
curent electric şi Proiectele de conducte de gaz;
- Iniţiativa pentru Integrarea ASEAN orientată spre infrastructură, dezvoltarea
resurselor umane, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi integrarea economică
regională, în special în ţările CLMV (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam);
- Campania „Vizitează ASEAN” şi Organizaţia „ASEAN Hip-Hop Pass”
condusă de sectorul privat pentru promovarea turismului în cadrul ASEAN;
- Acordul asupra Rezervei de securitate pentru hrană în cadrul
ASEAN.
Cap 4.Relatiile externe ale ASEAN
Obiectivul principal al politicii de relaţii externe pentru
Comunitatea ASEAN este de a deveni un important jucător
internaţional. În momentul de faţă, principalii parteneri ai ASEAN
sunt China, Coreea de Sud şi Japonia. Cu aceste trei ţări s-au
dezvoltat relaţii pe multiple planuri: securitate, cooperare,
criminalitatea transfrontalieră, comerţ şi investiţii, mediu, finanţe,
agricultură, energie, turism, sănătate, forţa de muncă, cultură,
ştiinţă şi tehnologie, comunicaţii, asistenţă socială şi dezvoltare,
tineret şi dezvoltare rurală şi eradicarea sărăciei. În privinţa relaţiilor
comerciale cu ţările mai sus menţionate, ASEAN a negociat Acorduri
de Liber Schimb.
Tot în zona Asiei şi Oceaniei, ASEAN are relaţii strânse, atât
politice, cât şi economice cu India, Australia şi Noua Zeelanda.
De asemenea, ASEAN dezvoltă relaţii pe multiple planuri cu
partenerii săi de dialog. Pe lângă cei deja menţionaţi, aceştia sunt:
Uniunea Europeană, Canada, Statele Unite şi Rusia.
ASEAN întreţine relaţii strânse şi cu organizaţii, cum ar fi:
Consiliul Cooperării Golfului, Grupul de la Rio, Asociaţia Asiei de Sud
pentru Cooperare Regională şi Forumul Pacificului de Sud.

4.1. Relatiile dintre UE si ASEAN

Pot fi grupate pe trei paliere:


1. perioada 1967-1980, în care s-au pus bazele contactelor dintre
cele două zone;
2. 1980-1994- perioada s-a caracterizat prin întărirea relaţiilor
economice şi politice culminând cu semnarea Acordului de
Cooperare EC-ASEAN în martie 1980;
3. această fază marchează prezentul relaţiilor dintre cele două
regiuni în care se urmăreşte realizarea unui cadru multilateral
pentru dezvoltarea relaţiilor pe baze egale.
În momentul de faţă, UE este interesată de dezvoltarea
relaţiilor cu ASEAN pe trei mari direcţii: economică, politică şi
securitate.
Domeniul economic este considerat prioritar, în acest sens
luându-se în considerare în luna mai 2007 începerea negocierii
pentru un Acord de Liber Schimb. Acest Acord de Liber Schimb se
doreşte a fi unul în variantă extinsă, acoperind, pe lângă comerţul
cu bunuri, serviciile, facilitarea investiţiilor şi protejarea proprietăţii
intelectuale.
De asemenea, UE doreşte ca ALS să fie negociat în afara
acordurilor politice şi de cooperare, care există deja şi, eventual, să
le completeze pe acestea.
Principalul interes al UE în privinţa ASEAN este acela de a-şi
întări poziţia în această zonă faţă de principalii concurenţi globali-
Japonia şi SUA, care sunt mai bine reprezentate economic.
ASEAN este interesată de semnarea ALS pentru a-şi asigura
intrarea pe piaţa UE şi a beneficia de experienţa UE în
managementul relaţiilor comunitare.
Se estimează că prin semnarea unui ALS, valoarea
exporturilor UE în ASEAN va creşte cu 24%, iar valoarea exporturilor
ASEAN în UE cu 18,5%.
În privinţa negocierii ALS cu ASEAN, Comisia Europeană s-a
regăsit în situaţia de a avea trei variante la dispoziţie (ALS cu toate
ţările ASEAN; ALS UE-ASEAN ALS bilaterale), urmând să decidă
asupra căreia să se oprească. În acest stadiu s-a ajuns datorită mai
multor realităţi:
- UE derulează negocieri pentru Acorduri de Parteneriat şi
Cooperare cu Tailanda, Singapore, Indonezia, Malaiezia, Filipine şi
Brunei. De asemenea, urmează să înceapă negocieri cu Vietnam.
- În momentul de faţă, datorită situaţiei politice din Myanmar,
încălcarea drepturilor omului şi a libertăţii, UE are în vedere
aplicarea de sancţiuni.
- Cambogia şi Laos sunt considerate ţări prea sărace pentru a
face faţă renunţării la taxele vamale. Oricum, UE negociază cu Laos
şi Cambogia acorduri separate.
Trăsături esenţiale ale viitorului Acord de Liber
Schimb
În primul rând, Comisia Europeană doreşte semnarea
acordului într-un termen de 2 ani.
În principiu, perioada de tranziţie va fi de 10 ani, cu
posibilitate de extindere în cazul produselor şi serviciilor sensibile.
Comisia Europeană doreşte prin acest ALS, negocierea
accesului liber nu numai pentru bunuri dar şi pentru servicii şi
investiţii.
În acest sens, sunt câteva caracteristici ale viitorului ALS, care
merită subliniate:
1. nivelul taxelor vamale de la care se va începe reducerea este cel
„erga omnes”.
2. măsurile posibile de salvgardare se vor raporta la nivelul Naţiunii celei mai
favorizate pentru agricultură, ceea ce înseamnă că UE va putea ridica taxele vamale,
dar nu mai mult de nivelul mai sus menţionat. De asemenea, părţile vor putea lua
măsuri antidumping şi de contracarare conform reglementărilor OMC (Art. 6 GATT
94 sau Acordul OMC asupra subvenţiilor şi măsurilor de contracarare).
3. comisia are în vedere aplicarea de măsuri de sprijin pentru ţările mai puţin
dezvoltate din cadrul ASEAN. Se va încuraja mai ales extensia de timp în dauna altor
măsuri.
4. comisia va urmări o reducere simetrică a tarifelor de ambele
părţi. Prevederi speciale vor fi prevăzute pentru produsele
identificate ca fiind sensibile. Acestea vor fi perioade de tranziţie
mai lungi sau înţelegeri de liberalizare parţială cu o clauză de
revizuire. Toate taxele vamale, impozitele sau taxele de export şi
restricţiile cantitative la export către cealaltă parte, care nu sunt
justificate ca fiind excepţii în cadrul Acordului, trebuie eliminate.
5. barierele netarifare- Comisia Europeană doreşte eliminarea
tuturor barierelor netarifare ce nu pot fi justificate.
6. serviciile şi investiţiile- Comisia Europeană doreşte tratarea lor
împreună. Totuşi, nu vor fi incluse aspecte, precum protejarea
investiţiilor, expropieri şi reglementarea disputelor dintre stat şi
investitor. Comisia Europeană doreşte introducerea celor două într-
un capitol, denumit „servicii, investiţii şi e-commerce”. Din start
sunt excluse câteva domenii: operaţiunile cargo din porturi; anumite
servicii aeronautice; servicii audio-vizuale şi culturale. Părţile se
angajează să nu favorizeze companiile locale în dauna celor
aparţinând ţărilor celeilalte părţi, cu respectarea specificului
domeniilor sensibile. În cazul în care o ţară ASEAN semnează un
acord de integrare serviciilor din UE cel puţin tratament egal.
7. achiziţiile guvernamentale- UE doreşte liberalizarea accesului,
inclusiv la utilităţile publice. Chiar dacă Comisia Europeană este
pregătită să acorde tratament preferenţial în sensul prelungirii
perioadei de tranziţie, câteva ţări ASEAN nu doresc negocierea
acestei laturi.
8. proprietatea intelectuală- este un domeniu prioritar, dar nu vor fi
negociate acorduri specifice, ci doar se va cere respectarea
reglementărilor internaţionale existente.
9. dezvoltarea durabilă- UE este interesată de standardele sociale şi
de mediu, precum şi liberalizarea bunurilor şi serviciilor conexe
mediului înconjurător.
10. mişcarea capitalului şi plăţile- acordul va urmări liberalizarea plăţilor curente şi a
mişcării capitalului dar include şi o clauză de rezervă pentru situaţii excepţionale, cum
ar fi dificultăţi monetare sau referitoare la cursul de schimb sau supervizare
prudenţială sau impozitare.
11. referitor la procedurile vamale şi facilitarea comerţului se vor negocia reguli,
cerinţe, formalităţi şi proceduri în legătură cu importurile, exporturile şi tranzitul.

4.2. Relațiile dintre Romȃnia și ASEAN

Rolul României. Măsuri pe care le-ar putea întreprinde România


1. Clarificări în vederea diminuării percepţiilor negative întâlnite în zona
ASEAN referitoare la viitorul Acord de Liber Schimb.

2. Promovarea intereselor companiilor româneşti pentru maximizarea


beneficiilor viitorului Acord de Liber Schimb.

Ţările ASEAN vor avea cel mai mult de câştigat din reducerea taxelor pentru
servicii (75%) presupunând o reducere de 50% a barierelor comerciale în servicii.
Barierele exportului din ţările ASEAN în UE sunt considerate a fi:
exigenţele şi standardele tehnice şi contingentele tarifare pentru
produsele sensitive.

Barierele exportului UE în ASEAN sunt considerate a fi:


exigenţele şi limitările în domeniul serviciilor şi politicile naţionale în
susţinerea anumitor ramuri industriale

Percepţiile negative, care pot fi înregistrate în zona ASEAN,


referitoare la Acordul de Liber Schimb ar putea proveni din:
- liberalizarea în agricultură va afecta ţările ASEAN mergând
până la transformări radicale, cum ar fi modificarea structurii
proprietăţii, utilizarea pământului şi modul de procesare a
produselor.
- în industrie- pesimiştii din zona ASEAN susţin că industria bunurilor va fi
afectată în sensul că se va reduce protecţionismul pentru ramuri importante, cum ar fi:
produsele de cauciuc, metale fabricate, lemn şi produse din lemn, hârtie şi produse din
hârtie. De asemenea, vor mai fi afectate: industria constructoare de vehicule, industria
mobilei, industria de mase plastice, industria pielăriei, încălţămintei şi a
îmbrăcămintei.
- în privinţa slujbelor, se estimează o reducere a acestora pe sectoarele
industriale menţionate mai sus între 1,7% în cazul electronicelor până la 6,4% în cazul
metalelor neferoase.
- în privinţa serviciilor, multe dintre acestea sunt reglementate
în Constituţiile ţărilor membre ASEAN, principala temere fiind
liberalizarea accesului pentru străini.
România ar putea propune o grilă de dialog, care să fie
utilizată la nivel european pentru proliferarea ideilor de colaborare şi
câştig reciproc de pe urma semnării unui Acord de Liber Schimb.
Principalele idei promovate ar putea fi grupate în:
- câştigul reciproc pe termen lung;
- chiar dacă Uniunea Europeană este văzută ca principal
câştigător al acestui ALS, trebuie subliniate şi aspectele pozitive
pentru ASEAN, cum ar fi: accesul pe o piaţă mare, liberalizarea
accesului pe pieţele serviciilor din UE etc.
- trebuie scoase în evidenţă ajutoarele şi sprijinul financiar si nu numai pe care
UE le acordă ASEAN pentru armonizarea standardelor şi mecanismelor regulatorii,
venind şi cu exemple deja existente în cazul altor ALS ale UE.
- promovarea ţărilor UE şi a domeniilor prioritare din cadrul fiecăreia pentru
identificarea de oportunităţi pentru ţările ASEAN.
În privinţa promovării intereselor companiilor româneşti,
autorităţile din România ar putea întreprinde măsuri pe anumite
direcţii, având în vedere Regulile de Transparenţă incluse în
„Directiva pentru Negocierea unui Acord de Liber Schimb între
Comunitatea Europeană şi ţările sale membre şi ţări ale ASEAN”:
- punctul de plecare în negocierea ALS trebuie să-l reprezinte
potenţialii beneficiari. Trebuie identificate interesele urmărite la
nivel microeconomic şi acestea trebuie transformate în priorităţi
guvernamentale.
- dacă Regulile de Transparenţă prevăd publicarea regulilor generale cu impact
deosebit asupra comerţului internaţional de bunuri şi servicii, autorităţile române ar
trebui să promoveze stabilirea şi publicarea de reguli specifice pe anumite domenii,
mai ales pe domeniile prioritare ale ASEAN, care sunt stabilite pe termen mediu-lung.
- promovarea (pe lângă informarea) beneficiilor acestui acord pentru entităţile
implicate în relaţiile economice internaţionale. Acest aspect ar trebui să se realizeze
prin intermediul unor mijloace interactive, cum ar fi un portal web complex şi întâlniri
ale autorităţilor cu Camerele de Comerţ şi Asociaţiile Patronale.

Cap 5. Relațiile Comerciale ale ASEAN


Ca o introducere in relatiile comerciale ale ASEAN, urmeaza o scurta analiza
a situatiei economice actuale ale comunitatii:

Indicatori 2008 2009


Suprafațǎ 4.435.830 km² 4.435.670 km²
Populație 583.435 590.638
PIB 1.512.471 mil. $ 1.499.401 mil. $
PIB/ Locuitor 2.592 $ 2.533 $
Creștere economicǎ 4,4% 1,5%
Export 977.537 mil. $ 810.489 mil. $
Import 919.591 mil. $ 726.354 mil. $
Investiții Strǎine Directe 49.500 mil. $ 39.623 mil. $

Tabel Nr. 1: Indicatorii Principali ai ASEAN

Sursa: www.asean.org

Dupa cum se observa din tabel, economia comunitatii ASEAN a fost afectata
de criza economica mondiala, majoritatea indicatorilor fiind in scadere:

• nivelul PIB-ului a scazut de la 1.512.471 mil USD, ajungand la 1.499.401 mil


USD
• si la nivelul cresterii economice s-a inregistrat o scadere, dar cu toate acestea,
ASEAN a avut o crestere economica de 1,5%, in anul 2009
• cele mai afectate de criza economica au fost relatiile comerciale cu exteriorul
al ASEAN; fiind afectate atat exporturile, importurile cat si investitiile straine
directe.

Ţară 2005 2006 2007 2008 2009

Brunei Darussalam 9.527,9 11.460,2 12.280,7 14.450,6 14.146,7

Cambodia 6.250,1 7.258,4 8.635,7 11.073,4 10.368,2

Indonezia 284,790. 364,371. 431,024. 513,032. 546,527.


2 3 1 3 0
Lao PDR 2.860,2 3,521.8 4,127.9 5,285.3 5,579.2

Malaezia 137,971. 157,237. 187,112. 222,724. 193,107.


0 3 1 3 7
Myanmar 10,989.2 13,187.6 19,131.9 22,858.1 24,972.8

Filipine 98,757.3 117,457. 146,838. 166,443. 161,357.


1 6 7 6
Singapore - 132,273. 167,210. 193,535. 182,701.
4 6 4 7
Thailanda 176,340. 207,467. 247,095. 272,788. 264,322.
6 9 3 8 8
Vietnam 52,952.9 60,965.2 70,964.8 90,515.1 96,317.1

Tabel Nr. 2: Evolutia PIB-ului, pe tara, exprimat in milioane USD

Sursa: www.asean.org

Intr-o analiza mai amanuntita a PIB-ului fiecarei tari membre, observam ca 4


tari din cele 10 au inregistrat o crestere a nivelului PIB, si anume: Indonezia, Lao
PDR, Myanmar si Vietnam.

Produse/ Categorii de produse Exporturi Importuri Tranzactii


comercializate Comerciale Totale
Echipamente electronice, piese de 175,788.0 154,209.4 329,997.4
schimb; echipamente de sunet si
televiziune
Combustibili si uleiuri minerale 112,834.5 128,105.3 240,939.8
Reactoare nucleare si piese de 109,232.2 105,767.8 215,000.0
schimb
Automobile, piese de schimb si 20,387.4 21,577.7 41,965.2
accesorii
Mase plastice 21,568.0 19,837.7 41,405.6
Perle naturale, pietre semipretioase 20,246.1 15,154.2 35,400.3
si pretioase, metale semipretioase
si pretioase
Produse chimice organice 19,169.6 15,239.6 34,409.3
Aparatura si instrumente optice, de 15,545.8 16,432.7 31,978.5
masuratoare, medicale; piese de
schimb si accesorii
Uleiuri si grasimi vegetale si 25,566.0 2,902.5 28,468.5
animale
Cauciuc si articole din cauciuc 20,843.9 6,597.5 27,441.4

Tabel Nr.3: Principalele produse/categorii de produse comercializate

Sursa: www.asean.org

Ţări/ Regiuni Exportu Importu Tranzacții Comerciale


Partenere ri ri Totale
ASEAN 199,587.3 176,620.1 376,207.3
China 81,591.0 96,594.3 178,185.4
European Union-27 92,990.9 78,795.0 171,785.9
Japan 78,068.6 82,795.1 160,863.7
USA 82,201.8 67,370.3 149,572.1
Republic of Korea 34,292.9 40,447.4 74,740.3
Hong Kong 56,696.7 11,218.6 67,915.2
Australia 29,039.3 14,810.8 43,850.1
India 26,520.3 12,595.5 39,115.8
United Arab Emirates 10,569.5 13,797.0 24,366.5

Tabel Nr.4: Top 10 Tari/ Regiuni partenere comerciale ale ASEAN

Sursa: www.asean.org

Investitiile Straine Directe ( ISD)

Un rol hotărâtor în cadrul creşterii şi dezvoltării economice îl au investiţiile


străine. ISD vin să completeze necesarul de resurse interne şi să dezvolte factorii
competitivi de producţie. Acest lucru poate fi asigurat însă numai în cadrul unui
climat investiţional adecvat, bazat pe politici şi reforme transparente, coerente şi
competitive de atragere a capitaluluistrăin. Identificarea avantajelor şi oportunităţilor
investiţionale, valorificarea acestora va acorda şanse reale de redresare a activităţii
investiţionale.

Parteneri 2007 2008 2009


Uniunea Europeană 9,682.0 10,461.5
7297.214
Japonia 8,067.6 5,132.6
5308.361
ASEAN 8,828.7 4,657.8
4428.906
SUA 17,765.5 9,520.1
3357.71
China 1,684.3 2,109.5
1509.533
Korea 2,715.5 1,583.5
1421.777
India 1,491.5 919.7
983.6211
Australia 1,466.2 698.6
700.9133
Canada 394.1 799.4
310.9027
Rusia 31.0 82.3
239.9151
Noua Zeelanda 100.7 165.1
157.2899
Pakistan 21.1 5.9
8.008836

Principalii Investitori in Zona ASEAN, unitate exprimata in milioane USD

Sursa: www.asean.org

Ţară 2007 2008 2009


Brunei Darussalam 260. 239. 176.
2 2 8
Cambodia 867. 815. 530.
3 2 2
Indonezia 6,928. 9,318. 4,876.
3 1 8
Lao PDR 323. 227. 318.
5 8 6
Malaysia 8,538. 7,318. 1,381.
4 4 0
Myanmar 714. 975. 578.
8 6 6
Filipine 2,916. 1,544. 1,948.
0 0 0
Singapore 35,777. 10,912. 16,256.
5 2 2
Thailanda 11,330. 8,570. 5,956.
2 5 9
Vietnam 6,739. 9,579. 7,600.
0 0 0
Total 74,395. 49,499. 39,623.
3 8 0

Distributia Investitiilor Straine Directe in interiorul ASEAN, pe tari, unitate


exprimata in milioane USD

Sursa: www.asean.org

Cap 6. Concluzii

ASEAN este o grupare aflata mereu in cautarea identitatii sale si niciodata suficient
de eficienta pentru a-si atinge pana la capat obiectivele propuse.
Cu exceptia Filipine, ceilalti membri fondatori ai ASEAN s-au aflat printre cele mai
mari ”success stories” in ultimele decenii, succes datorat mai degraba politicilor si potentialelor
nationale decat apartenentei la ASEAN.
Integrarea regionala putin mai accelerata in anii ’90 s-a datorat in mare parte
eforturilor de liberalizare pe plan mondial si cresterii economice a statelor membre.
Statele membre ASEAN trebuie sa lase la o parte frustrarile privind integrarea lor
intr-un bloc comercial regional si sa se distanteze de modelul UE pe care, de fapt, nici
nu pot si nici nu doresc in mod real sa il urmeze.
O solutie ar fi pastrarea climatului de cooperare regionala si a dorintei de a
actiona in comun fara a forta nota,caci atunci cand va fi momentul roata va incepe
sa se miste de la sine.
Statele membre ASEAN par sa considere deocamdata ca cea mai importanta
organizatie economica este pentru ele Organizatia Mondiala a Comertului, pe care
o considera ca fiind cel mai important forum de coordonare a elementelor de
politica comerciala din lume

Bibliografie

1. http://www.aseansec.org/

2. http://tradepedia.tradeville.eu

3. http://www.scribd.com

4. http://www.editurauranus.ro/marketing-online/21/pdf/2.pdf