Sunteți pe pagina 1din 36

Integrare Economica Tema: ASEAN Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est

Realizatori :
Cojocariu Andreea Alexandra Garcineanu Andreea Pirjol Liliana Simionov Alexandra

I.

ASEAN evolutie

istoric

si

Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est a luat fiinta pe 08 august 1967 prin intermediul Declaratiei de la Bangkok, ce a fost semnata de Indonezia, Malaysi,a Filipine, Singapore si Tailanda. Pe 8 august 1967, cinci lideri ministrii de externe ai Malaeziei, Indoneziei, Filipinelor, Singaporelui si Tailandei s-au intrunit in sala principala a Departamentului de Afaceri Externe din Bangkok, Tailanda si au semnat un document prin care a luat fiinta Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (Association of Southeast Asian Nations ASEAN). Cei 5 ministri de externe care l-au semnat, Adam Malik din Indonezia, Narciso R. Ramos din Filipine, Tun Abdul Razak din Malaezia, S. Rajaratnam din Singapore, si Thanat Khoman din Tailanda vor ramane pentru totdeauna in istorie ca parintii fondatori ai uneia dintre cele mai de succes organizatii interguvernamentale din zona tarilor in dezvoltare. Declaratia ASEAN a fost un document scurt si simplu, continand doar cinci articole in care se stabilea infiintarea zonei de liber schimb dintre tarile Asiei de Sud-Est, obiectivele si scopurile acesteia. Logoul original al ASEAN cuprindea cinci snopi maro de orez (cate unul pentru fiecare stat fondator), pe un fundal galben, inconjurat cu o margine albastra. Maroul inseamna stabilitate si putere, galbenul vine de la prosperitate, iar albastrul spiritul cordial in care ASEAN-ul isi conduce tratativele.

In prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existand patru etape de extindere, dupa cum urmeaza: - la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam adera la ASEAN. - la data de 28.07.1995, Vietnam adera la ASEAN. -la data de 23.07.1997, Laos si Myanmar se alatura celorlalte tari ASEAN. - la data de 30.04.1999, Cambogia adera la ASEAN. La aniversarea de 30 de ani de la infiintarea ASEAN, in 1997, numarul snopilor de orez de pe logoul Asociatiei a crescut la 10, reprezantand toate cele 10 state membre ale Asiei de Sud-Est si reflectand culorile principale ale steagurilor acestora. In prezent steagul ASEAN arata astfel:

Motto-ul ASEAN este: One Vision, One Identity, One Community. Noul steag al Asociatiei reprezinta o unitate stabila, pacificatoare si dinamica. Culorile acestuia albastru, rosu, alb si galben reprezinta culorile principale ale steagurilor statelor membre. Albastrul reprezinta pace si stabilitate, rosul curaj si

dinamism, albul arata puritatea si galbenul prosperitatea. Cei 10 snopi reprezinta visul parintilor fondatori, cuprinzand cele 10 tari din S-E Asiei, iar cercul reprezinta unitate. Emblema ASEAN simbolizeaza aceleasi valori si difera foarte putin de reprezentarea grafica a steagului.

Ziua ASEAN este 8 august, iar imnul lor se numeste The ASEAN Way, scris de Kittikhun Sodprasert, Sampow Triudom, Payom Valaipatchra. Versurile imnului sunt urmatoarele: Raise our flag high, sky high Embrace the pride in our heart ASEAN we are bonded as one Look-in out to the world. For peace, our goal from the very start And prosperity to last. We dare to dream we care to share. Together for ASEAN we dare to dream, we care to share for it's the way of ASEAN. Zona de Liber Schimb a fost infiintata in 1992, urmarindu-se eliminarea barierelor tarifare si netarifare dintre tarile membre, in vederea cresterii eficientei economice, a productivitatii si a capacitatii concurentiale. Incepand cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse in Lista Acordului (Inclusion List) pentru 6 tari membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore si Tailanda) au fost reduse pana la o valoare maxima de 5%. De asemenea, 60% din produsele din aceasta Lista au o taxa vamala de 0%, iar media taxelor vamale pentru toate aceste produse este de 2%.

Nici tarile care s-au alaturat mai tarziu ASEAN nu sunt cu mult in urma; Cambodgia, Laos, Myanmar si Vietnam au adoptat schema de tarife preferentiale (CEPT - Common Effective Preferential Tariff ) pentru 80% dintre produse. Dintre acestea 66% au tarife care variaza intre 0 si 5%. Vietnamul a redus taxele pana la maxim 5 procente pana in 2006, Laos si Myanmar au avut termen pana in 2008, iar Cambodgia inca mai are timp pana in 2010. Dupa semnarea acordului de implementare a CEPT, de eliminare a taxelor de import, incepand de la 30 ianuarie 2003 6 tari membre ASEAN (cele 5 fondatoare si Brunei) s-au angajat sa elimine taxele la 60% dintre produsele incluse in lista celor la care se aplica tarife preferentiale pana la sfarsitul anului. De la aceasta data media taxelor vamale a scazut de la 12,76% la 1,51%. Cea mai importanta decizie legata de evolutia acestei organizatii a fost luata in anul 2003, in cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia si s-a referit la crearea unei comunitati ASEAN pana in anul 2020 (tinta a fost mutata ulterior pentru 2015), care urma sa se bazeze pe trei stalpi: 1. Comunitatea de securitate ASEAN; 2. Comunitatea economica ASEAN; 3. Comunitatea socio-culturala ASEAN. Principiile de functionare ale Comunitatii de Securitate ASEAN urmau sa se bazeze pe procesele, acordurile si structurile construite de a lungul timpului prin intermediul urmatoarelor declaratii sau tratate: - Declaratia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967; -Declaratia zonei de pace, libertate si neutralitate- Kuala Lumpur, 27.11.1971; - Declaratia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976; - Tratatul de Prietenie si Cooperare din Sud-Estul Asiei; - Declaratia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila, 22.07.1992; - Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est- Bangkok, 15.12.1997; - Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997;

- Declaratia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003. Componentele principale ale Comunitatii de Securitate ASEAN pot fi grupate in: - dezvoltarea relatiilor politice; - conturarea si uniformizarea normelor; - prevenirea si rezolvarea conflictelor; - reconstructia pacii postconflict; - realizarea mecanismelor de implementare. Membrii Comunitatii s-au angajat sa utilizeze numai masuri pasnice in reglementarea diferendelor si sa considere propria securitate ca fiind conectata fundamental de securitatea celorlalte natiuni, avand la baza localizarea geografica, viziunea comuna si obiectivele. ASEAN s-a implicat inca din 1994 si in afara granitelor sale din punct de vedere al securitatii infiintand FORUMUL REGIONAL ASEAN, avand drept scop promovarea cosntruirii increderii, dezvoltarea diplomatiei preventive si elaborarea de abordari pentru cazurile de conflict. Scopul Comunitati Economice ASEAN este de a transforma zona geopolitica in cauza intr-o regiune economica competitiva, stabila si prospera in care bunurile, serviciile si investitiile sa circule liber si capitalul sa circule mai liber decat in prezent. De asemenea, se urmareste realizarea unei dezvoltari economice echitabile si reducerea saraciei si a disparitatilor sociale pana in 2015. In vederea realizarii Comunitatii Economice, tarile membre ASEAN au stabilit: - mecanisme si masuri noi de imbunatatire a implementarii initiativelor economice existente, incluzand: Zona de Liber Schimb din cadrul ASEAN (ASEAN Free Trade Area), Acordul Cadru pentru Servicii din cadrul ASEAN (ASEAN Framework Agreement on Services) si Zona Investitionala ASEAN (ASEAN Investment AREA). - accelerarea integrarii regionale in urmatoarele sectoare prioritare pana in 2010: transportul aerian, produsele agricole, autovehicule, e-commerce, produse electronice, ferme piscicole, sanatate, produsele de baza din cauciuc, textile si imbracaminte, turism si produse bazate pe lemn. - facilitarea miscarii oamenilor de afaceri, a muncitorilor calificati si a talentelor.

- intarirea mecanismelor institutionale ale ASEAN, inclusiv imbunatatirea Mecanismului de Reglementare a Disputelor din cadrul ASEAN pentru a se asigura o rezolvare legala si rapida pentru orice disputa economica. Comunitatea socio-culturala ASEAN are la baza trei zone de actiune importante: 1. dezvoltarea sociala avand ca scop ridicarea standardului de viata pentru grupurile dezavantajate si populatia din zona rurala. 2. forta de munca- cu referire la cresterea investitiilor in asigurarea cadrului educational de baza si superior, pregatirea fortei de munca, dezvoltarea stiintei si tehnologiei, crearea de locuri de munca si protectia sociala. 3. imbunatatirea cooperarii in zona sanatatii publice. In acest moment exista cateva proiecte socio-culturale derulate in cadrul ASEAN: - Programul de munca ASEAN pentru asistenta sociala, familie si populatie; - Programul de munca ASEAN pentru HIV/ASEAN; - Programul de munca ASEAN pentru varstnici; -Programul de munca ASEAN pentru pregatirea tinerilor, Angajare Durabila si alte provocari ale globalizarii; - Reteaua Universitara pentru promovarea colaborarii dintre cele 17 universitatii din ASEAN; - Programul de schimb de experienta pentru studenti, Forum cultural pentru tineret si forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN; - Saptamana culturala ASEAN, Tabara tineretului ASEAN si Concursul ASEAN, ce au loc in fiecare an; - Programul de schimb Media din cadrul ASEAN; - Cadrul pentru orase cu un mediu natural durabil si Acordul ASEAN pentru Poluarea atmosferica transfrontaliera.

Institutiile ASEAN

Consiliul pentru coordonare este compus din ministrii de externe ai tarilor membre si se intruneste de cel putin doua ori pe an. BRUNEI DARUSSALAM - MOHAMED BOLKIAH CAMBODGIA - HOR NAMHONG INDONEZIA - HASSAN WIRAJUDA LAOS - THONGLOUN SISOULITH MALAEZIA - DATUK ANIFAH AMAN MYANMAR - NYAN WIN FILIPINE - ALBERTO G. ROMULO SINGAPORE - GEORGE YEO TAILANDA - KASIT PIROMYA VIETNAM - PHAM GIA KHIEM Consiliul comunitar include consiliile celor trei piloni ai ASEAN, si este format din membrii acestora. Cele trei consilii sunt: Consiliul comunitar pentru politica si securitate; Consiliul comunitar pentru economie; Consiliul comunitar socio-cultural.

Corpurile ministeriale sectoriale fiecare poate avea in subordine alte corpuri subsidiare care le pot prelua functiile. Comitetul reprezentativ permanent fiecare tara numeste un reprezentant permanent, cu titulatura de ambasador ce are sediul in Jakarta, Indonezia. Rolul acestui comitet este: de a sustine activitatea Consiliului comunitar si a Corpurilor ministeriale sectoriale; de a-si coordona activitatea cu Secretariatele nationale ASEAN si cu alte Corpuri ministeriale sectoriale; sa colaboreze cu Secretariatul general ASEAN ASEAN pe probleme de interes comun; sa faciliteze cooperarea ASEAN cu partenerii externi; de a face orice alte functii determinate de Consiliul pentru coordonare. si cu secretariatul

Secretariatele nationale ASEAN exista cate un secretariat ASEAN in fiecare tara membra; acestea sunt conduse de ministrii de externe ai tarilor. Secretariatul general ASEAN este condus de un secretar general, numit de summitul ASEAN dintre secretarii tarilor membre, pe o perioada de 5 ani, prin rotatie, in ordine alfabetica. In prezent, din 2007 pana in 2012, secretar general al ASEAN este Surin Pitsuwan, din Tailanda. Secretarul general este asistat in activitatea sa de 4 vice-secretari generali. Acestia trebuie sa fie de nationalitati diferite de cea a secretarului general si sa provina din 4 state membre diferite. Comitetele din strainatate exista 21 de asemenea comitete in toata lumea: Beijing, Berlin, Bruxelles, Camberra, Geneva, Islamabad, Londra, Moscova, New Delhi, New York, Ottawa, Paris, Riyadh, Seoul, Tokyo, Ankara, Viena, Washington, Wellington, Pretoria, Amman.

II. Politica ASEAN


II.1. Tarile membre
Tailanda

Regatul Thailandei este situat in Asia de Sud-Est, putin deasupra ecuatorului. Suprafata totala a tarii este de 513.115 km, echivalenta cu suprafata Frantei. Populatia numara aproximativ 65.068.149 locuitori (iulie 2007), cresterea demografica fiind de 0,663% in 2007. Capitala: Bangkok; Limba oficiala: tailandeza (thai); Sistemul politic: monarhie constitutionala; Conducatorul statului: regele Bhumibol Adulyadej; Conducatorul guvernului: prim-ministrul Abhisit Vejjajiva; PIB: - total: $388,7 mld. USD; -pe cap de locuitor: $6.400 USD; Moneda: Baht (TBH).

10

Indonezia

Republica Indonezia este situata in Asia de Sud-Est, in zona ecuatoriala si subecuatoriala si este un arhipelag format din circa 17.000 insule de formatiune vulcanica, din care 6.000 sunt locuite, cu o suprafata totala de 1,9 milioane km patrati. Principalele insule sunt Java, Sulawesi, Sumatra, Kalimantan, Papua, Bali, Moluccas. Republica Indonezia are 234.693.997 locuitori (iulie 2007). Cresterea demografica se cifreaza la aproximativ 1,213% (2007). Capitala: Jakarta; Limba oficiala: Indoneziana; Sistemul politic: republica prezidentiala; Conducatorul statului: Susilo Bambang; Conducatorul guvernului: Susilo Bambang Yudhoyono; PIB: - total: $909.729 miliarde; -pe cap de locuitor: $3.980; Moneda: Rupiah (IRP).

Malaysia

11

Malaezia ocupa sud - estul Asiei peninsulare si 2/3 din insula Borneo si se invecineaza cu: Brunei (381 km), Indonezia (1.782 km) si Thailanda (506 km). Suprafata 329.750 km2, din care 328.550 km2 uscat si 1.200 km2 apa. Populatia numara circa 24.821.286 locuitori1. Capitala: Kuala Lumpur; Limba oficiala: malaieza; Sistemul politic: monarhie constitutionala; Conducatorul statului: Mizan Zainal Abidin; Conducatorul guvernului: Najib Tun Razak; PIB: - total: $308,8 miliarde; - pe cap de locuitor: $12.700; Moneda: Ringgit.

Filipine

Republica Filipine este situat intre Marea Filipine si Marea Chinei, la est de Vietnam. Populatia numara in 2007, 81.077.287 locuitori, rata de crestere fiind de 1,764%. Capitala: Manilla; Limba oficiala: Tagalog (filipineza) si engleza; Sistemul politic: republica; Conducatorul guvernului: Gloria Arroyo; Moneda: Peso filipino.

Conform datelor preluate de pe site-ul oficial al Central Intelligence Agency,

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/my.html

12

Singapore

Singapore este o tara mica, fara resurse naturale, cu un numar relativ redus de locuitori, situata strategic in Asia de Sud-Est avand o populatie de 4.326.000 locuitori,pe o suprafata de 704 km,avand o densitate de 6.389 locuitori/km . Capitala: Singapore; Limba oficiala: Malaeza, chineza, tamila, engleza; Sistemul politic: Republica parlamentara; Presedinte: Sellapan Ramanathan; Prim-ministru: Lee Hsien Loong; PIB: -total: $123,4 miliarde ; - pe cap de locuitor: $29.900; Moneda: Dolar singaporez (SGD). Brunei Darussalam

Brunei Darussalam este un stat situat pe coasta insulei Borneo, cu o suprafata totala de 5770 km2 km. Populatia numara 379.444 locuitori, cu o densitate de 65 loc/km. Capitala: Bandar Seri Begawan; Limba oficiala: malay; Sistemul politic: Sultanat/Monarhie Constitutionala; Sultanul: Hassanal Bolkiah; Primul ministru: Hassanal Bolkiah;

13

PIB: - total: $9.009.000; - pe cap de locuitor: $24.826; Moneda: Dollar-ul bruneian (BND); Vietnam

Vietnamul este un stat in Asia de sud-est. Economia sa are unul dintre cele mai mari ritmuri de crestere din aceasta regiune a continentului. Vietnamul si-a propus sa devina o natiune dezvoltata pana in 2020. Are o suprafata de 331.689 km si o populatie de 84.238.000 locuitori. Capitala: Hanoi; Limba oficiala: Vietnameza; Sistemul politic: Republica socialista; Presedinte: Nguyn Minh Trit; PIB: - Total: $251.8 miliarde ; - Per capita $3.000; Moneda: ng (); Laos

Laos oficial Republica Populara Democrata Lao, este un stat fara iesire la mare din Asia de Sud-Est ce se invecineaza cu Birmania si China la nord-est, cu Vietnamul la est, cu Cambogia la sud si cu Tailanda la vest. Laosul isi are originile in Imperiul Lan

14

Xang ce a existat intre secolele XIV si XVIII.Are o populatie de 6.521.998 locuitori si o suprafata de 236.800 km. Capitala: Vientiane; Limba oficiala: Lao; Sistemul politic: Republica socialista; Presedinte: Lt. Gen. Choummaly ; Prim-ministru: Bounnhang Vorachith, Bouasone Bouphavanh; PIB: -total: 12.614 miliarde $; -pe cap de locuitor: 2.054 $; Moneda: Kip laos (LAK). Myanmar

Birmania, numita si Uniunea Myanmar, este cea mai mare tara din Asia de sudest. Se invecineaza cu Republica Populara Chineza la nord, Laos la est, Tailanda la sudest, Bangladesh la vest si India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud si Golful Bengal la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coasta). Tara a fost guvernata de o hunta militara condusa de generalul Ne Win din 1962 pana in 1988, si sistemul sau politic a ramas pana astazi sub un strans control al huntei militare.Are o populatie de 54 milioane locuitori si o suprafata de 678.500 km. Capitala: Naypyidaw; Limba oficiala: Birmaneza; Sistemul politic: Dictatura militara; Presedinte: Sr. Gen. Than Shwe; Prim-ministru: Lt.-Gen. Soe Win; PIB : -total: $74,53 mld.; -pe cap de locuitor: $1.800; Moneda: Kyat (MMK).

15

Cambodgia

Regatul Cambodgiei, anterior cunoscut sub denumirea Kampuchea, este o tara in sud-estul Asiei cu o populatie de peste 13 milioane pe o suprafata de 181 035 km. Capitala: Phnom Penh; Limba oficiala: Khmera; Sistemul politic: Monarhie constitutionala; Rege: Norodom Sihamoni; Prim-ministru: Hun Sen; PIB: -total: $36,82 miliarde; -pe cap de locuitor: $2 600; Moneda: Riel.

II.2. ASEAN

Obiective

si

politica

Obiectivele Asociatiei au fost sintetizate pe urmatoarele directii: accelerarea cresterii economice si a progresului social, precum si dezvoltarea culturii din regiune prin intermediul unor straduinte comune, in spiritul egalitatii si parteneriatului, in vederea intaririi fundatiei unei comunitati prospere si pasnice a Natiunilor din Asia de Sud-Est.

16

promovarea pacii si stabilitatii regionale, prin asigurarea respectarii continue a justitiei si legii in relatiile dintre tarile din regiune si aderarea la principiile Cartei Natiunilor Unite. promovarea unei colaborari active si a unei asistente reciproce, pe teme de interes comun in domenii economice, sociale, culturale, tehnice, stiintifice si administrative. furnizarea de asistenta reciproca sub forma de facilitati de pregatire si cercetare in sferele educationale, profesionale, tehnice si administrative. imbunatatirea colaborarii pentru utilizarea mai buna a agriculturii, industriei, expansiunii schimburilor comerciale, inclusiv studierea problemelor schimbului international de marfuri, imbunatatirea facilitatilor de transport si comunicare si cresterea standardului de viata a popoarelor din cadrul ASEAN. promovarea studiilor despre Asia de Sud-Est. mentinerea unei cooperari stranse si benefice cu organizatiile internationale si regionale ce au scopuri similare si explorarea tuturor cailor pentru o cooperare tot mai stransa.

Aceste scopuri si obiective se refera la cooperarea in domeniul economic, social, cultural, tehnic, educational si la promovarea pacii si stabilitatii in regiune prin justitie si respectarea legilor de aderare. Declaratia stipula de asemenea ca Asociatia este deschisa participarii tuturor statelor din Asia de Sud-Est care se vor conforma principiilor, scopurilor si obiectivelor sale. De asemenea se mentioneaza ca ASEAN reprezinta vointa colectiva a statelor de a se asocia intru prietenie si cooperare, pentru ca prin eforturi si sacrificii comune sa asigure securitatea, pacea, prosperitatea si libertatea popoarelor membre. Declaratia de 2 pagini de la Bangkok, nu stabilea doar infiintarea ASEAN, ci si principiile, modul de operare si anume acela de a avansa cu pasi mici, prin angajamente informale, care vor fi institutionalizate in timp. Logoul original al ASEAN cuprindea cinci snopi maro de orez (cate unul pentru fiecare stat fondator), pe un fundal galben, inconjurat cu o margine albastra. Maroul

17

inseamna stabilitate si putere, galbenul vine de la prosperitate, iar albastrul spiritul cordial in care ASEAN-ul isi conduce tratativele. In prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existand patru etape de extindere, dupa cum urmeaza: la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam adera la ASEAN. la data de 28.07.1995, Vietnam adera la ASEAN. la data de 23.07.1997, Laos si Myanmar se alatura celorlalte tari ASEAN. la data de 30.04.1999, Cambogia adera la ASEAN.

Indicatorii relevani pentru aceast zon fac din ASEAN un important partener pentru orice organizaie sau ar. Cu o populaie de 567 milioane, un produs intern brut ce depete 1 trilion USD, cu schimburi comerciale de 300 miliarde USD n cadrul organizaiei i 900 miliarde USD cu terii, ASEAN a cunoscut o dezvoltare remarcabil n toate domeniilor n cadrul celor 40 de ani de existen. Probabil c cea mai important decizie legat de evoluia acestei organizaii a fost luat n anul 2003, n cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia i s-a referit la crearea unei comuniti ASEAN pn n anul 2020 (inta a fost mutat ulterior pentru 2015), care urma s se bazeze pe trei stlpi: 1. Comunitatea de securitate ASEAN; 2. Comunitatea economic ASEAN; 3. Comunitatea socio-cultural ASEAN. Principiile de funcionare ale Comunitii de Securitate ASEAN urmau s se bazeze pe procesele, acordurile i structurile construite de a lungul timpului prin intermediul urmtoarelor declaraii sau tratate: - Declaraia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967; - Declaraia zonei de pace, libertate i neutralitate- Kuala Lumpur, 27.11.1971; - Declaraia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976; - Tratatul de Prietenie i Cooperare din Sud-Estul Asiei;

18

- Declaraia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila, 22.07.1992; - Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est- Bangkok, 15.12.1997; - Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997; - Declaraia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003. Componentele principale ale Comunitii de Securitate ASEAN pot fi grupate n: - dezvoltarea relaiilor politice; - conturarea i uniformizarea normelor; - prevenirea i rezolvarea conflictelor; - reconstrucia pcii postconflict; - realizarea mecanismelor de implementare. Membrii Comunitii s-au angajat s utilizeze numai msuri panice n reglementarea diferendelor i s considere propria securitate ca fiind conectat fundamental de securitatea celorlalte naiuni, avnd la baz localizarea geografic, viziunea comun i obiectivele. ASEAN s-a implicat nc din 1994 i n afara granielor sale din punct de vedere al securitii nfiinnd FORUMUL REGIONAL ASEAN, avnd drept scop promovarea cosntruirii ncrederii, dezvoltarea diplomaiei preventive i elaborarea de abordri pentru cazurile de conflict. Comunitatea socio-cultural ASEAN comunitate are la baz trei zone de aciune importante: 1. dezvoltarea social avnd ca scop ridicarea standardului de via pentru grupurile dezavantajate i populaia din zona rural. 2. fora de munc- cu referire la creterea investiiilor n asigurarea cadrului educaional de baz i superior, pregtirea forei de munc, dezvoltarea tiinei i tehnologiei, crearea de locuri de munc i protecia social. 3. mbuntirea cooperrii n zona sntii publice. n acest moment exist cteva proiecte socio-culturale derulate n cadrul ASEAN:

19

- Programul de munc ASEAN pentru asisten social, familie i populaie; - Programul de munc ASEAN pentru HIV/ASEAN; - Programul de munc ASEAN pentru vrstnici; - Programul de munc ASEAN pentru pregtirea tinerilor, Angajare Durabil i alte provocri ale globalizrii; - Reeaua Universitar pentru promovarea colaborrii dintre cele 17 universitii din ASEAN; - Programul de schimb de experien pentru studeni, Forum cultural pentru tineret i forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN; - Sptmna cultural ASEAN, Tabra tineretului ASEAN i Concursul ASEAN, ce au loc n fiecare an; - Programul de schimb Media din cadrul ASEAN; - Cadrul pentru orae cu un mediu natural durabil i Acordul ASEAN pentru Poluarea atmosferic transfrontalier. Scopul Comuniti Economice ASEAN este de a transforma zona geopolitic n cauz ntr-o regiune economic competitiv, stabil i prosper n care bunurile, serviciile i investiiile s circule liber i capitalul s circule mai liber dect n prezent. De asemenea, se urmrete realizarea unei dezvoltri economice echitabile i reducerea srciei i a disparitilor sociale pn n 2015. n vederea realizrii Comunitii Economice, rile membre ASEAN au stabilit: - mecanisme i msuri noi de mbuntire a implementrii iniiativelor economice existente, incluznd: Zona de Liber Schimb din cadrul ASEAN (ASEAN Free Trade Area), Acordul Cadru pentru Servicii din cadrul ASEAN (ASEAN Framework Agreement on Services) i Zona Investiional ASEAN (ASEAN Investment AREA). - accelerarea integrrii regionale n urmtoarele sectoare prioritare pn n 2010: transportul aerian, produsele agricole, autovehicule, e-commerce, produse electronice, ferme piscicole, sntate, produsele de baz din cauciuc, textile i mbrcminte, turism i produse bazate pe lemn.

20

- facilitarea micrii oamenilor de afaceri, a muncitorilor calificai i a talentelor. - ntrirea mecanismelor instituionale ale ASEAN, inclusiv mbuntirea Mecanismului de Reglementare a Disputelor din cadrul ASEAN pentru a se asigura o rezolvare legal i rapid pentru orice disput economic. Zona de Liber Schimb a fost nfiinat n 1992, urmrindu-se eliminarea barierelor tarifare i netarifare dintre rile membre, n vederea creterii eficienei economice, a productivitii i a capacitii concureniale. ncepnd cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse n Lista Acordului (Inclusion List) pentru 6 ri membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore i Tailanda) au fost reduse pn la o valoare maxim de 5%. De asemenea, 60% din produsele din aceast List au o tax vamal de 0%, iar media taxelor vamale pentru toate aceste produse este de 2%. n cazul noilor ri membre (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam), 81% din produsele incluse n Lista Acordului au taxe vamale cuprinse n intervalul 0-5%. Alte activiti importante legate de integrarea economic sunt: - Traseul pentru integrarea financiar i monetar n patru zone: dezvoltarea pieei de capital, liberalizarea contului de capital, liberalizarea serviciilor financiare i cooperarea n privina monedei; - Reeaua de transport trans-ASEAN format din reelele importante de autostrzi i ci ferate dintre state, inclusiv calea ferat dintre Singapore i Kunming, prinicpalele porturi i culoarele marine, transportul fluvial i principalele legturi aeriene civile; - Traseul pentru Integrarea Sectorului de transport aerian; - Interoperatibilitatea i Interconectivitatea echipamentelor i serviciilor naionale de telecomunicaii, inclusiv Aranjamentul Recunoaterii Reciproce Sectoriale a Consiliilor Regulatorilor din Telecomunicaii din cadrul ASEAN referitor la Evaluarea Conformitii pentru Echipamentele de Telecomunicaii; - Reelele de energie trans-ASEAN, ce includ Reeaua de curent electric i Proiectele de conducte de gaz; - Iniiativa pentru Integrarea ASEAN orientat spre infrastructur, dezvoltarea resurselor umane, tehnologiei informaiei i comunicaiilor i

21

integrarea economic regional, n special n rile CLMV (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam); - Campania Viziteaz ASEAN i Organizaia ASEAN Hip-Hop Pass condus de sectorul privat pentru promovarea turismului n cadrul ASEAN; - Acordul asupra Rezervei de securitate pentru hran n cadrul ASEAN. Obiectivul principal al politicii de relaii externe pentru Comunitatea ASEAN este de a deveni un important juctor internaional. n momentul de fa, principalii parteneri ai ASEAN sunt China, Coreea de Sud i Japonia. Cu aceste trei ri s-au dezvoltat relaii pe multiple planuri: securitate, cooperare, criminalitatea transfrontalier, comer i investiii, mediu, finane, agricultur, energie, turism, sntate, fora de munc, cultur, tiin i tehnologie, comunicaii, asisten social i dezvoltare, tineret i dezvoltare rural i eradicarea srciei. n privina relaiilor comerciale cu rile mai sus menionate, ASEAN a negociat sau negociaz Acorduri de Liber Schimb. Tot n zona Asiei i Oceaniei, ASEAN are relaii strnse, att politice, ct i economice cu India, Australia i Noua Zeelanda. De asemenea, ASEAN dezvolt relaii pe multiple planuri cu partenerii si de dialog. Pe lng cei deja menionai, acetia sunt: Uniunea European, Canada, Statele Unite i Rusia. ASEAN ntreine relaii strnse i cu organizaii, cum ar fi: Consiliul Cooperrii Golfului, Grupul de la Rio, Asociaia Asiei de Sud pentru Cooperare Regional i Forumul Pacificului de Sud.

II.3.

Cele

mai

importante

acorduri ale ASEAN


1977 Acordul ASEAN privind aranjamentele comerciale preferentiale; 1992 - Acordul privind sistemul tarifar preferential pentru zona de comert liber ASEAN; 1997 Acordul vamal ASEAN;

22

1998 - Acordul-cadru privind recunoasterea reciproca a aranjamentelor; 2000 E-Acordul cadru al ASEAN (varianta electronica); 2003 protocolul privind implementarea Nomencltorului Tarifar Armonizat al ASEAN; 2004 Acordul-cadru al ASEAN privind integrearea sectoarelor prioritare; 2005 Acordul de stabilire si implementare a Tarifului unic ASEAN.

III.Relatiile restul lumii

ASEAN

cu

Obiectivul principal al politicii de relatii externe pentru Comunitatea ASEAN este de a deveni un important jucator international. In momentul de fata, principalii parteneri ai ASEAN sunt China, Coreea de Sud si Japonia. Cu aceste trei tari s-au dezvoltat relatii pe multiple planuri: securitate, cooperare, criminalitatea transfrontaliera, comert si investitii, mediu, finante, agricultura, energie, turism, sanatate, forta de munca, cultura, stiinta si tehnologie, comunicatii, asistenta sociala si dezvoltare, tineret si dezvoltare rurala si eradicarea saraciei. In privinta relatiilor comerciale cu tarile mai sus mentionate, ASEAN a negociat sau negociaza Acorduri de Liber Schimb. Tot in zona Asiei si Oceaniei, ASEAN are relatii stranse, atat politice, cat si economice cu India, Australia si Noua Zeelanda. De asemenea, ASEAN dezvolta relatii pe multiple planuri cu partenerii sai de dialog. Pe langa cei deja mentionati, acestia sunt: Uniunea Europeana, Canada, Statele Unite si Rusia. ASEAN intretine relatii stranse si cu organizatii, cum ar fi: Consiliul Cooperarii Golfului, Grupul de la Rio, Asociatia Asiei de Sud pentru Cooperare Regionala si Forumul Pacificului de Sud.

23

1.

ASEAN Australia

Relatia dintre ASEAN si Australia a avoluat si s-a maturizat considerabil din momentul in care Australia a devenit primul partener de dialog al asociatiei acum mai mult de 3 decenii, in 1974. De-a lungul anilor, parteneriatul s-a sudat din ce in ce mai tare, iar in anul 2004 liderii ASEAN si ai Australiei, impreuna cu Noua Zeelanda, s-au adunat sa celebreze cea de-a 30-a aniversare de cand a debutat colaborarea lor. La summitul de comemorare ASEAN - Australia si Noua Zeelanda, din 2004, liderii celor trei tari au adoptat o declaratie de sudare a relatiilor deja existente in scopul adancirii dialogurilor in toate sferele si anume cele ale politicului, economicului si ale domeniului socio-cultural. Cooperare politica Australia este un participant activ la Forumul Regional ASEAN, singurul forum interguvernamental infiintat in scopul promovarii pacii si securitatii prin dialog si cooperare in Asia Pacific. Austalia a fost gazda mulor mitinguri ce aveau ca tema principala concecintele atacurilor teroriste produse atat de frecvent si in care se cautau solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Regularitatea organizarii de Conferinte Post Ministeriale ASEAN, impreuna cu Forumul Australia ASEAN, au oferit celei dintai sansa de a-si revizui sectoarele politicului, cel al securitatii, al economicului si cel al cooperarii, in scopul identificarii si corectarii posibilelor reglementari ce ar putea afecta parteneriatul celor doua. Dupa semnarea declaratiei cu privire la incurajarea cooperarii cu obiectivul : combaterea terorismului international, in iulie 2004, Australia si ASEAN au adoptat un program de lucru comun in care sa lupte impreuna pentru servirea scopului mai inainte precizat. Mai mult, in august 2006, Australia si ASEAN au inceput un nou proiect denumit Traficul asiatic regional de persoane, proiect ce se va desfasura pana in august 2011.

24

Luand in considerare situatia foarte buna a relatiilor dintre ASEAN si Australia, cea din urma l-a numit de Ambasadorul Gillian Bird deputat secretar al Departamentului de Afaceri Internationale si comert, ca ambasador al ASEAN. Cooperare economica Austria este un partener comercial foarte important al grupului ASEAN. Valoarea schimburilor dintre cele doua entitati a crescut de la 41,9 miliarde USD in 2007, la 43,9 miliarde USD in 2009. Totalul investitiilor straine directe apartinand Australiei, in tarile membre ASEAN, au crescut si ele de la 303,9 milioane de USD in 2006, la 700,9 milioane USD in 2009. Prin participarea anuala a Ministerului Economic ASEAN, la consultatii ce au ca scop sudarea relatiilor economice cu tarile partenere, ASEAN a devenit unul din forumurile de cel mai inalt nivel unde sunt discutate politici comerciale si idei menite sa sprijine colaborarea ASEAN Australia Noua Zeelanda. Summitul comemorativ ASEAN Australia Noua Zeelanda , ce a avut loc in anul 2004, a pus bazele negocierilor ce urmau sa duca la adoptarea unei intelegeri privind liberalizarea comertului intre cele 3 state. Prin urmare, conventia a fost semnata de catre Ministrii Economici apartinand ASEAN, Australia si Noua Zeelanda pe data de 27 februarie 2009 in Thailada la Cha-an Hua Hin si este considerata a fi cel mai cuprinzator acord economic semnat pana in prezent. Face referire la comertul cu bunuri si servicii (incluzand serviciile financiar si telecomunicatiile), investitii, comertul electronic, mobilitatea persoanelor, propietatea intelectuala, politici concurentiale si cooperare economica. Acordul a intrat in functiune la data de 1 ianuarie 2010 si vizeaza toti membrii cu exceptia Cambodiei, Indoneziei si a Insulei Lao. Obiectivul principal este de a se infiinta o zona trans-Pacific de liber-schimb, care sa detina o piata de aproape 600 de milioane de oameni, potentiali consumatori, si, un PIB de 2,7 trilioane de UDS. Se asteapta, de asemenea, o redecere a barierelor tarifare din calea comertului cu bunuri si servicii, fapt ce va avea ca si rezultat aparitia unei game largi de oportunitati privind comertul si investitiile in regiune. Reducerea tarifelor a inceput gradual, de la 1 ianuarie 2010, si se preconizeaza ca pana in anul 2015 aceastea sa fie inlaturate complet. Pentru statele membre noi Cambodia, Insula Lao, Myanmar si Vietnam perioada de

25

inlaturare a barierelor tarifare este prelungita. Pentru a usura traseul tarilor ultime ce au aderat la ASEAN in special Cambodiei, Insulei Lao si Myanmarului - Australia a acordat un imprumut de aproape 500.000 USD.

2.

ASEAN Japonia

ASEAN si Japonia si-au inceput dialogul relational in anul 1973, dialog formalizat in martie 1977 odata cu infiintarea Forumului ASEAN Japonia, de atunci inregistrandu-se doar progrese in ceea ce priveste cooperarea dintre cele doua. Cooperare politica Relatiile politice stabilite intre ASEAN si Japonia au ca scop principal asigurarea pacii, a stabilitatii si a prosperitatii in regiune prin mecanisme ce poarta amprenta dialogului relational, numite summituri, adunari ministeriale, mitinguri ale oficialilor si mitinguri ale specilistilor, dar si prin cooperari initiate de ASEAN, spre exemplu, ASEAN +3, Forumul Regional ASEAN sau Summitul Asiei de Est. Japonia a consimitit sa adere la Tratatul de Amicitie si Cooperare in Asia de SudEst, in iulie 2004 la Jakarta, Indonezia. Hotararea sa de a se supune acestui tratat i-a acordat acestuia si mai mult importanta, devenind un cod comportamental al relatiilor 26

dintre tarile din regiune, dar, devenind in acelasi timp, si un intrument diplomatic pentru promovarea pacii si a stabilitatii in regiune. Avand in vedere situatia actuala din zona, precum si mediul global, dar mai ales amenintarea la care regiunea este supusa prin prisma crimelor si a terorismului, ASEAN si Japonia si-au dezvoltat cooperarea avand ca obiectiv mentinerea pacii si a stabilitatii in regiune, prin abordarea oficiala unor probleme precum terorismul, pirateria, crimele transnationale. Cooperare economica Japonia si ASEAN si-au adancit si extins relatiile privind comertul. Schimburile dintre cele doua au crescut cu 22,1%, de la 173 miliarde USD in 2007 la 211,4 miliarde USD in 2008. Exporturile ASEAN in Japonia au crescut cu 22,8%, de la 85,1 miliarde USD in 2007 la 104,5 miliarde in 2008. Importurile din Japonia, pentru aceeasi perioada, au crescut de asemenea de la 87,9 miliarde USD la 106,8 miliarde USD. Japonia este cel mai important partener al ASEAN in schimburile comerciale, ponderea acestora in totalul valorii inregistrare de pe urma realizarii activitii comerciale fiind de 12,4%. In ceea ce priveste fluxul investitiilor straine directe din Japonia in ASEAN, acesta a scazut cu 8,4%, de la 8,3 miliarde in anul 2007, la 7,7 miliarde in anul 2008. Din totalul partenerilor de dialog ai ASEAN, Japonia se afla pe locul doi raportandu-ne la fluxul de ISD-uri. In aprilie 2008, ASEAN si Japonia au semnat Parteneriatul Economic Japonez privind comertul cu bunuri, servicii, investitii si cooperare economica. Acesta ar avea ca scop intarirea relatiilor de colaborare intre cele doua parti , creand o piata mai larga si mai eficienta capabila sa ofere mai multe oportunitati regiunii. Actul a intrat in vigoare la data de 1 decembrie 2008, iar in iulie 2009 au aderart si Insula Lao, Malaysia, Myanmar, Singapore, Thailanda si Vietnam.

3.

ASEAN SUA
27

Relatia Statelor Unite cu ASEAN a fost excelenta inca de la infiintarea gruparii. SUA a devenit partener de dialog al tarilor member ASEAN in anul 1977,iar pentru a mentine legatura stransa, cele doua organizeaza mitinguri in mod regulat. In iulie 2009, secretarul Statelor Unite, Clinton, a semnat Tratatul de Prietenie si Cooperare in Asia de Sud-Est , fapt ce a adancit colaborarea dintre cele doua. In fiecare an, dupa ce are loc mitingul ministrilor ASEAN, este tinuta si Conferinta Post-Ministeriala, care este invitat si secretarul statului American. In 1994, ASEAN a luat initiativa in privinta infiintarii Forumului Regional ASEAN, ce are in prezent 27 de membri ce organizeaza an de an intalniri la nivel ministerial, imediat dupa ce are loc Conferinta Post-Ministeriala. La data de 15 noiembrie 2009, presedintele Obama a stabilit o intalnire cu liderii ASEAN in Singapore. Aceasta a fost primul contact al presedintelui Statelor Unite cu aceasta grupare regionala.

4. ASEAN Rusia
Parteneriatul Rusiei cu ASEAN a inceput in iulie 1991cand primul ministru al Federatiei Ruse a asitat la sesiunea de deschidere al celui de-al 24-lea Miting al Ministrilor ASEAN in Kuala Lumpur, ca si invitat al guvernului malaysian. Rusia a devenit oficial partener de dialog cu ASEAN pe data de 29 iulie 1996, la Jakarta. Cooperare politica Rusia si ASEAN si-au mentinut pozitiva colaborarea pe planul politicului si cel al securitatii. O actiune ce a consolidat relatia dintre cele doua a fost semnarea Tratatului de Prietenie si Cooperare in Asia de Sud-Est, de catre Rusia, la data de 29 noiembrie

28

2004. Decizia sa a reflectat dorinta reala de mentinere a pacii si a stabilitatii in regiune, dar a si ajutat la consolidarea pozitiei acest tratat ca fiind un cod de comportament in desfasurarea relatiilor interstatale. Anual are loc mitingul oficialilor ASEAN Rusia pentru a se discuta si a se face schimb de viziuni in domeniile politicii si securitatii sau pentru a se rezolva alte probleme de interes comun. ASEAN si Rusia au colaborat in scopul implementarii Federatiei ASEAN-Rusia pentru combaterea terorismului, federatie ce a fost semnata in timpul Conferintei Post Ministeriale in anul 2004. Cooperare economica ASEAN si Rusia au cazut de acord asupra faptului ca exista potential si pentru inceperea unei colaborari pe plan economic si de comert si ca ar trebui depuse mai multe eforturi pentru realizarea acestui lucru. In decembrie 2005, guvernele tarilor membre ale ASEAN si Guvrnul Rusiei, au semnat un acord de infaptuire a unei Federatii de Cooperare si Dezvoltare Economica. Acordul cuprinde conditii favorabile dezvoltarii unei cooperari multifatetate la nivelul celor doua ramuri ale economiei : comertul si investitiile, dar si la nivel stiintific, tehnologic si cultural. Primele consultatii intre oficialii apartinand domeniului economic ai ASEAN si cei ai Rusiei, au avut loc pe data de 19 iulie 2006 in Singapore., iar in octombrie 2010 a avut locul Summitul ASEAN pentru Afaceri si Investitii . Indicatorii cheie care dezvaluie situatia schimburilor comerciale dintre ASEAN si Rusia au crescut de-a lungul anilor. Schimburile comerciale cu Rusia au crescut de la 4,4 miliarde in 2006 la 6,8 miliarde in 2009, iat totalul investitiilor straine directe din Rusia in ASEAn a crescut de asemenea substantial, de la 1,2 milioane in 2006 la 157,3 milioane in 2009.

5. ASEAN - UE

29

Relaiile dintre ASEAN i Uniunea European au fost formalizate atunci la a zecea reuniune a minitrilor de externe ai rilor membre ASEAN, care a avut loc la 5-8 iulie 1977. Aceste relaii au fost instituionalizate prin semnarea Acordului de Cooperare CEE-ASEAN la 7 martie 1980. Relaiile internationale dintre cele dou grupri au crescut rapid i s-au extins pentru a acoperi o gam larg de domenii, inclusiv cooperare politica i securitate, economice i comerciale, sociale i culturale. Cooperare politic De-a lungul anilor, UE a fost implicat activ n Forumului Regional ASEAN (ARF), care este singurul forum inter-guvernamentale care vizeaz promovarea pcii i a securitii prin dialog i cooperare n Asia Pacific. UE a co-prezidat o serie de reuniuni Inter-sesiuni privind msurile de consolidare a ncrederii. Reuniunile ministeriale ASEAN-UE i participarea UE la Conferintele anuale Post ministeriale ASEAN contribuie semnificativ la strangerea relatiilor i schimbului de opinii asupra unor aspecte eseniale regionale i internaionale de interes comun Adoptarea Declaraiei comune cu privire la cooperarea n vederea combaterii terorismului att de ctre ASEAN, ct i UE n anul 2003 reprezint angajamentul continuu al ambelor pri s se angajeze n a rspunde la provocrile terorismului internaional i s contribuie la eforturile internaionale de combatere a terorismului. n conformitate cu prezentul angajament, ambele pri au adoptat,pe o perioad de trei ani (2008-2011) Programul de cooperare privind migraia i gestionarea frontierelor. Relaiile UE-ASEAN s-au intensificat odata cu adoptarea Declaraiei de la Nrnberg n 2007. Declaraia stabilete o viziune pe termen lung i angajament din partea ambelor pri s lucreze mpreun pentru scopuri i obiective comune pentru anii urmtori. ASEAN i UE a marcat 30-a aniversare a relaiilor prin Summitul de comemorare ASEAN-UE n noiembrie 2007 n Singapore. La Summit, Liderii au adoptat Declaraia Comun care oblig ambele pri s lucreze mpreun pentru a aborda provocrile legate de schimbrile climatice, securitatea energetic, de mediu i alte probleme.

30

A 17-a reuniune ministeriala ASEAN-UE a avut loc la data de 28 mai 2009 n Phnom. Reuniunea a aprobat Agenda Phnom Penh pentru punerea n aplicare a Planului de aciune ASEAN-UE, care servete ca un program de aciune pentru a aprofunda i a intensifica cooperarea n toate domeniile ntre ASEAN i UE pentru perioada 2009-2010. A 18-a Reuniunea ministerial ASEAN-UE, cu tema "Parteneri n integrarea regional", a avut loc la Madrid la 26 mai 2010. Reuniunea a convenit asupra unei noi liste de activiti pentru 2011-2012 pentru punerea n aplicare n continuare a Agendei Phnom Penh. n urma interesul UE de a adera la Tratatul de Prietenie i Cooperare n Asia de Sud Est (TAC), al treilea protocol de modificare a TAC a fost semnat de ctre naltele Pri Contractante la TAC, la 23 iulie 2010 n Ha Noi . Protocolul al treilea, odat ce este ratificat de ctre toate naltele Pri Contractante, ar permite aderarea organizaiilor regionale ai cror membri sunt numai statele suverane, cum ar fi UE. La Conferina post ministerial n Ha Noi, n iulie 2010, att ASEAN i UE au declarat c ateapt o finalizare rapida a procesului de aderare al UE. Cooperare economic Datorit crizei financiare globale din 2009, totalul schimburilor comerciale ale ASEAN cu UE a sczut la 171.7 miliarde dolari n 2009, o scdere de 16% fa de 2008. n ciuda acestui fapt, Europa rmne cea mai important zon de export a ASEAN, cu o pondere de 11,2% din totalul exporturilor ASEAN n 2009. n ceea ce privete comerul total, Uniunea European se afl pe poziia a doua, fapt datorat importurilor mai mari din China. ASEAN a primit un total de 7.2 miliarde dolari de investiii strine directe (ISD) de la UE n 2009, ceea ce reprezint 18,4% din fluxurile totale de ISD n ASEAN n 2009 (totalul de ISD primite de ASEAN n 2009 - 39.6 miliarde dolari). Pentru a promova fluxurile comerciale i de investiii dintre cele dou regiuni, ASEAN i UE au convenit asupra unui tratat, Iniiative Comerciale Trans-Regionale dintre ASEAN i UE Trans-Comercial (TREATI), n probleme economice i comerciale. TREATI include, de asemenea, asisten tehnic, i deschide calea pentru dezvoltarea unei zone de liber schimb ASEAN-UE. n conformitate cu acest tratat, diferite activiti au fost ntreprinse ntre 2004 i 2009. Acestea includ consultri ntre oficialii UE i

31

ASEAN i reprezentanii mediului de afaceri, pe teme ca

facilitarea schimburilor

comerciale, investiii, vamuire,mediul sanitar i fitosanitar,sigurana alimentar. Relatiile economice ASEAN-UE s-au intensificat i consolidat de la lansarea negocierilor privind zona de liber schimb ASEAN-UE. Un comitet mixt , format din nali oficiali a fost stabilit pentru a lucra la modalitile, programul de lucru i termenele pentru negocierilor privind zona de liber schimb. ase grupuri de experi au fost stabilite pentru servicii, investiii, regulile de origine, msuri SPS, barierele tehnice n calea comerului, facilitarea vamuirii i comerului, respectiv soluionare a disputelor. Cu toate acestea, pentru a permite reflectarea cu privire la formatul adecvat pentru negocieri ALS, a 7-a reuniune a Comitetului mixt pentru zona de liber schimb UE-ASEAN care a avut loc la 5-6 martie 2009 la Kuala Lumpur a convenit s ia o pauz n cadrul negocierilor.

6. ASEAN - China
Relaiile dintre ASEAN i China dateaz din 1991, cnd Ministrul de Externe al Chinei de atunci, H.E.Qian Qichen, a participat la cea de-a 24-a ntlnire a rilor member ASEAN n Kuala Lumpur, ca invitat a Guvernului Malaeziei. La aceast ntlnire China i-a exprimat interesul de a crea relaii de cooperare cu ASEAN, n interesul amndurora. n octombrie 2003, la cel de-al noualea summit ASEAN din Bali, guvernele statelor ASEAN, alturi de guvernul Republicii Populare Chineze, au semnat o Declaraie Comun de Parteneriat Strategic pentru Pace i Prosperitate, act ce promoveaz un program de consolidare a cooperri pe plan politic, economic, social, regional i de securitate. ASEAN i China au convenit asupra unsprezece domenii prioritare cooperare i anume: energia, transporturile, cultura, sntatea public, turism, agricultura, tehnologia informaiei, investiii n ambele sensuri, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea bazinului rului Mekong i mediu. Cooperare politic

32

Cooperarea dintre ASEAN i China n plan politic i n domeniul securitii a evoluat de-a lungul anilor.China este prima ar din afara zonei Asiei de Sud Est care a semnat Tratatul de Prietenie i Cooperare din Asia de Sud Est (Treaty of Amity and Cooperation in Southeast Asia-TAC). Alte documente importante semnate ntre aceste dou grupri sunt urmtoarele: Declaraia Comun privind Cooperarea ASEAN-China n secolul XXI (1997), Declaraia Comun privind Cooperarea ASEAN-China n domeniul problemelor nontradiionale de securitate(2002), o Declaraie Comun de Parteneriat Strategic pentru Pace i Prosperitate(2003) ASEAN i China au ncheiat o serie de documente-cheie n domeniul politic i de securitate. Aceste documente includ Declaraia comun privind ASEAN-China de cooperare Spre secolul 21 (1997), Declaraia comun din ASEAN i China, privind cooperarea n domeniul problemelor non-tradiionale de securitate (2002), Declaraia cu privire la conduita prilor n Chinei de Sud Marea (DOC) (2002), Declaraia comun privind Parteneriatul strategic pentru Pace i Prosperitate (2003), i Declaraia comun a summit-ului comemorativ ASEAN-China (2006). China sprijin rolul ASEAN ca for motrice a proceselor regionale iniiate de ctre aceasta, cum ar fi procesul ASEAN +3, Forumul Regional ASEAN (ARF) i Summit-ul Asiei de Est (EAS). ntr-un efort de a scpa, pn n 2015,de primejdia pe care o reprezint, ASEAN i China s coopereze prin Cooperativa ASEAN-China Operaiuni n rspunsul la medicamentele periculoase (ACCORD), care a fost nfiinat n 2000 n Bangkok, pentru a avansa cooperarea regional pentru a controla i combatere a drogurilor. Sub ACCORD, ASEAN i China se angajeaz patru activiti, i anume promovarea contiinei civice i rspunsuri sociale cu privire la pericolele de droguri; reducerea consumului ilicit de droguri prin construirea consensului i mprtirea celor mai bune practici de reducere a cererii, consolidarea statului de drept printr-o sporit n reea de control msuri, precum i mbuntirea cooperrii n aplicarea legii i revizuirea legislativ. Cooperare economic

33

Relaiile dintre China i ASEAN s-au adncit i n plan economic i comercial, n special n urma semnrii Acordului de liber schimb n noiembrie 2002, care a avut ca scop crearea unei zone de liber schimb ntre aceste doua grupri. Din 2005, cele dou pri au nceput s implementeze msurile de reduceri tarifare. Dup reducerea substanial a taxelor vamale ntre China i ASEAN, a crescut i volumul exportului rilor ASEAN ctre China a unor produse precum materii prime - petrol, gaze naturale, ulei de palmier, cauciuc natural, lemn i fructe tropicale, dar i produse petrochimice, circuite integrate, semiconductori, produse mecanice i electrice. Potrivit planului , ncepnd cu 1 ianuarie 2010, pe harta lumii a aprut acest nou zon de comer liberi tot atunci 90% din mrfurile care circul n China, Malaysia, Thailanda, Brunei, Singapore, Indonezia i Filipine au fost scutite de taxe. Eliminarea taxelor vamale pentru diferenta de 10%, printre care se regsesc o serie de mrfuri textile i electronice, se va realiza treptat i cu mai mult dificultate n condiiile n care acest subiect este extrem de sensibil. Din 2015, taxele vor fi eliminate i pentru schimburile comerciale cu Laos, Vietnam, Cambodgia si Myanmar. Acordul de liber schimb ntre cele 11 state asiatice va ajuta China s-i asigure aprovizionarea cu materii prime, n timp ce pentru rile ASEAN va permite accesul la bunuri i produse mult mai ieftine. Potrivit estimrilor, valoarea total a schimburilor comerciale ntre China i rile ASEAN este de peste 200 miliarde dolari, aproape dublu fa de 2005. n urma acestui acord, productorii de nclminte i oel din rile ASEAN precum Thailanda, Vietnam sau Cambodgia vor deveni mai vulnerabilie n faa importurilor din China. n aceeai situaie se vor afla si productorii de componente auto din rile din Asia de Sud-Est. n schimb, exportatorii thailandezi de produse alimentare si buturi, precum i de cosmetice i bijuterii vor avea de ctigat n condiiile n care n China exista o cerere foarte mare pentru astfel de bunuri. De altfel, expertii au catalogat zona drept o ameninare la adresa pietei mondiale si au estimat ca noul bloc economic va deveni principalul concurent al zonelor euro si nordamericane (NAFTA).

34

Bibliografie
1. www.aseansec.org 2. www.us-asean.org 3. www.worldtradelaw.net

35

36