Sunteți pe pagina 1din 5

Parteneriatul UE cu Africa – o investitie in viitorul

nostru comun

Uniunea Africană(UA) este organizația care succedă Organizația Unității Africane


(OUA). Fondată în iulie 2002, l-a avut ca prim președinte pe sud-africanul Thabo Mbeki, fost
președinte al OUA. Creată după modelul Uniunii Europene, scopurile sale sunt promovarea
democrației, drepturile omului și dezvoltarea pe continentul african, în special pentru mărirea
nivelului investițiilor străine prin intermediul programului Noul Parteneriat pentru
Dezvoltarea Africii (NEPAD). Este alcatuita din 55 de state membre care alcătuiesc țările
continentului African, iar Macky Sall este președintele Uniunii Africane din 2022.
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre
situate în principal în Europa. UE a dezvoltat o piață unică internă printr-un sistem
standardizat de legi care se aplică în toate statele membre. Politicile UE vizează asigurarea
liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței interne,
adoptarea legislației în domeniul justiției și afacerilor interne și menținerea unor politici
comune privind comerțul, agricultura, pescuitul și dezvoltarea regionala. S-a infiintat la 1
noiembrie 1993, Maastricht, Olanda.
Dialogurile oficiale: Parteneriatul UE-Africa este dezvoltat prin dialoguri oficiale la
diferite niveluri: Summiturile UE-UA se desfășoară, în principiu, o dată la trei ani și reunesc
șefi de stat sau de guvern, reuniuni la nivel ministerial (sau la nivel de „troică”), desfășurate
periodic, care reunesc reprezentanți ai țărilor africane și ai țărilor UE, ai Comisiei Uniunii
Africane și ai instituțiilor UE, inclusiv ai Consiliului UE si reuniuni între comisii.
Cel de al șaselea summit UE-UA a avut loc la 17 și 18 februarie 2022 la Bruxelles.
Parteneriatul are drept obiective solidaritatea, securitatea, pacea și dezvoltarea economică
durabilă și pe termen lung, precum și prosperitatea pentru cetățenii Uniunii Africane și ai
Uniunii Europene în prezent și în viitor, aducând laolaltă oameni, regiuni și organizații.Acest
parteneriat reînnoit va implica: un pachet de investiții Africa-Europa în valoare de 150 de
miliarde EUR, furnizarea către Africa a 450 de milioane de doze de vaccin până la jumătatea
anului 2022, consolidarea cooperării în materie de pace și securitate, un parteneriat consolidat
în materie de migrație și mobilitate, un angajament în favoarea multilateralismului.
Cum cooperează țările africane cu UE?
Cooperarea dintre țările africane și UE se înscrie în numeroase cadre, cum ar fi:Acordul de la
Cotonou, Strategia comună Africa-UE, iar pe lângă aceste cadre, Consiliul a adoptat trei
strategii regionale pentru: Cornul Africii, Golful Guineei, Regiunea Sahel.
Relațiile UE-Africa se dezvoltă și prin dialoguri formale, cum ar fi summiturile UE-
UA.
Cadrele de cooperare în detaliu
Acordul de la Cotonou este cadrul fundamental pentru relațiile UE cu statele din Africa,
zona Caraibilor și Pacific (țările ACP). Acesta acoperă relațiile UE cu 79 de țări, inclusiv cu
48 de țări din Africa Subsahariană.
Strategia comună Africa-UE a fost adoptată în 2007 pentru a servi drept canal oficial
pentru relațiile UE cu țările africane. Această strategie a fost aprobată de Uniunea Africană și
de instituțiile UE, precum și de țările africane și ale UE.Strategia comună este pusă în
aplicare prin intermediul unor planuri de acțiune periodice. În 2014, UE și țările africane au
convenit asupra foii de parcurs pentru 2014-2017. Foaia de parcurs definește cinci priorități-
cheie și domenii principale de acțiune comună.
În martie 2020, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)
au dat publicității o comunicare comună intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa”.
Aceasta propune colaborarea în cinci domenii principale: tranziția către o economie verde și
accesul la energie, transformarea digitală, creșterea durabilă și locurile de muncă, pacea,
securitatea și guvernanța, migrația și mobilitatea.Aceste propuneri se bazează pe o dinamică a
relațiilor UE-Africa aflată în creștere. Aprofundarea cooperării pe baza intereselor și a
valorilor comune va permite ambelor părți să își atingă obiectivele comune și să înfrunte
provocările mondiale.
La 30 iunie 2020, Consiliul a aprobat concluzii cu privire la Africa, reafirmând
importanța capitală a unui parteneriat UE-Africa mai solid.
Cornul Africii s-a confruntat în ultimii ani cu secete repetate, care au provocat o criză
umanitară gravă. În 2011, UE a adoptat un cadru strategic pentru Cornul Africii. Acesta
evidențiază măsurile care trebuie întreprinse de UE pentru a ajuta populația din regiune să
instaureze pacea, stabilitatea, securitatea, prosperitatea și un guvern responsabil.
În 2015, Consiliul a adoptat Planul de acțiune regional pentru Cornul Africii pentru
perioada 2015-2020. Acesta a definit abordarea UE pentru aspecte-cheie din întreaga regiune.
Planul de acțiune a luat în considerare provocările care au devenit mai importante în ultimii
ani, în special: influența întregii regiuni asupra Cornului Africii, radicalizarea, migrația și
strămutarea forțată.
Punerea în aplicare a planului de acțiune a fost condusă de Înaltul Reprezentant și de
Comisie. Consiliul este informat în mod periodic cu privire la punerea în aplicare a acestuia,
inclusiv prin rapoarte anuale.

Statele din regiunea Golfului Guineei se confruntă cu o instabilitate tot mai mare din
cauza lipsei de control asupra apelor de coastă și a coastei înseși. Ca urmare a acestui fapt,
activitatea infracțională este în creștere, cum ar fi: traficul de droguri, de persoane, de arme,
de diamante, de medicamente contrafăcute, de deșeuri ilegale etc, pirateria și jaful armat pe
mare, furtul de petrol, pescuitul illegal.
În martie 2014, Consiliul a adoptat o strategie privind Golful Guineei. Aceasta descrie
modul în care UE poate ajuta țările din regiune să abordeze aceste provocări și să își
consolideze capacitățile maritime, statul de drept și guvernanța eficace.
Regiunea Sahel: Strategia UE pentru securitate și dezvoltare în Sahel a fost prezentată
în 2011 de către Înaltul Reprezentant și Comisie, la cererea Consiliului. Aceasta se axează pe
patru direcții de acțiune: dezvoltare, buna guvernanță și soluționarea conflictelor interne,
securitatea politică și diplomatică și statul de drept si combaterea extremismului violent.
Adoptat în 2015, Planul de acțiune regional pentru Sahel pentru perioada 2015-2020 a
oferit o bază solidă pentru urmărirea obiectivelor strategiei. Planul s-a axat pe patru aspecte,
care sunt extrem de relevante pentru stabilizarea regiunii, și anume: prevenirea și combaterea
radicalizării, crearea unor condiții propice pentru tineret, migrația, mobilitatea și gestionarea
frontierelor, combaterea traficului ilegal și a criminalității transnaționale organizate.
Care sunt domeniile de cooperare?
Comerț: UE a negociat o serie de acorduri de parteneriat economic (APE) cu 48 de țări din
Africa Subsahariană, în cadrul Acordului de la Cotonou. Aceste acorduri au scopul de a crea
un parteneriat comun în domeniul comerțului și al dezvoltării, dublat de sprijin pentru
dezvoltare.
Dezvoltare: UE finanțează programe și inițiative de dezvoltare de care beneficiază multe țări
din întreaga Africă. Cea mai mare parte a finanțării provine de la Fondul european de
dezvoltare (FED), care a dispus de un buget de 30,5 miliarde EUR pentru perioada 2014-
2020.
Securitate: UE a inițiat mai multe misiuni și operații militare și civile în Africa, ca parte a
politicii de securitate și apărare comune (PSAC). Misiunile UE sunt în prezent desfășurate în:
Republica Centrafricană, Libia, Mali, Mozambic, Niger, Somalia.

Migrație
UE a introdus măsuri pentru a-și controla mai bine frontierele externe și a gestiona mai bine
fluxurile de migrație. Migranții pornesc în călătorii lungi și periculoase pentru a traversa
Marea Mediterană și a ajunge în Europa. În noiembrie 2015, liderii din UE și din Africa au
convenit cu privire la Planul de acțiune de la Valetta, care cuprinde 16 acțiuni concrete pentru
a aborda fluxul masiv de migranți în Europa.
În februarie 2017, liderii UE au convenit asupra unor noi măsuri pentru a reduce numărul de
sosiri ilegale pe această rută. Ei s-au angajat să intensifice cooperarea cu Libia și să combată
rețelele care introduc ilegal migranți.

Măsuri pentru a remedia situația migrației din Libia


Acțiunile UE în Libia se axează pe: formarea pazei de coastă, protejarea și acordarea de
asistență migranților și refugiaților, sprijinirea comunităților locale, îmbunătățirea gestionării
frontierelor.
Din 2015, UE a alocat în total 700 de milioane EUR pentru a sprijini Libia, în cadrul mai
multor instrumente de finanțare, inclusiv al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa al UE
(455 de milioane EUR).
Combaterea terorismului
UE sprijină inițiativele și activitățile de combatere a terorismului pe continentul african.În
iunie 2020, pentru a-și reafirma angajamentul ferm de a proteja cetățenii UE împotriva
terorismului și a extremismului violent, Consiliul a solicitat să se intensifice implicarea și
acțiunile pe plan extern ale UE pentru combaterea terorismului în anumite domenii prioritare,
printre care Africa de Nord, regiunea Sahel și Cornul Africii.

In concluzie, relatiile dintre Uniunea Europeana si Africa constituie un parteneriat


benefic pentru ambele parti. Tarile din Africa, fiind in mare parte sub-dezvoltate beneficiaza
din partea UE de investitii in domeniile prezentate, cum ar fi: comert, dezvoltare, securitate,
educatie, sanatate, prevenira si combaterea terorismului si a migratiei.
In acelasi timp, Uniunea Europeana se bucura de reducerea fenomenului migratoriu,
creand un cadru economic prosper în ţările africane, avand in vedere ca anual zeci de mii de
africani incearca sa ajunga in Europa si intrucat nu dispun de vize, aleg sa apeleze la retelele
de traficanti . O altă problemă care îi neliniștește pe europeni este instabilitatea din Africa și
regresul democraţiei. În ultimul timp au avut loc lovituri de stat în Mali, Burkina Faso, Sudan
și Guineea. Aceste ţări au fost de altfel suspendate din Uniunea Africană și nu sunt
reprezentate la Bruxelles. Ce isi mai doresc europenii este să nu fie treptat excluși (în
favoarea chinzilor și a rușilor) de la exploatarea enormelor bogăţii naturale ale Africii, cum ar
fi diversele minereuri (printre altele aur și argint) și zăcămintele de petrol și de gaz.
Bibliografie:
 Articol- Summitul UE-Uniunea Africană (17-18 februarie 2022) [online]. Disponibil
la adresa
https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2022/02/17-18/
 Documente oficiale - Foaia de parcurs UE-Africa 2014-2017 (2-3 aprilie 2014).
[online] Disponibil la adresa http://skribi.consilium.eu.int/media/21520/142094.pdf
 Documente oficiale - Raportul anual privind Planul de acțiune regional pentru
Cornul Africii pentru perioada 2015-2016 [online]. Disponibil la
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9095-2017-INIT/en/pdf
 Documente oficiale - Strategia UE privind Golful Guineei( 17 mar 2014) [online].
Disponibil la adresa: http://www.consilium.europa.eu/media/28734/141582.pdf
 Documente oficiale - Strategia UE pentru securitate și dezvoltare în Sahel [online].
Disponibil la adresa:
https://eeas.europa.eu/archives/docs/africa/docs/sahel_strategy_en.pdf

 Documente oficiale - Planul de acțiune regional pentru Sahel pentru perioada 2015-
2020 [online]. Disponibil la adresa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-
africa/#

 Comunicat de presa - Cel de al șaselea summit Uniunea Europeană-Uniunea


Africană: o viziune comună pentru 2030 ( 18 februarie 2022) [online]. Disponibil la
adresa: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2022/02/18/sixth-
european-union-african-union-summit-a-joint-vision-for-2030/
 Articol - Acordul de la Cotonou(septembrie 2022 ) [online] . Disponibil la adrea:
https://www.consilium.europa.eu/en/policies/cotonou-agreement/
 Articol - Acord intern privind cel de al 11-lea Fond european de dezvoltare (FED)
(august 2022) [online]. Disponibil la adresa;
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM%3A1103_1
 Articol - Misiuni și operații în curs de desfășurare (SEAE) [online]. Disponibil la
adresa: https://www.eeas.europa.eu/eeas/missions-and-operations_en#:~:text=The
%20European%20External%20Action%20Service,of%20Europeans%20across
%20the%20globe.
 Document oficial - Planul de acțiune comun de la Valletta (Comisia Europeană)
(noiembrie 2015) [online] . Disponibil la adresa:
https://www.consilium.europa.eu/media/21839/action_plan_en.pdf
 Fișă informativă a SEAE - Sprijin pentru migrație în Libia (decembrie 2019)
[online]. Disponibil la adresa:
https://ec.europa.eu/trustfundforafrica/sites/default/files/eutf-
factsheet_libya_dec_2019_1.pdf
 Comunicat de presă - Prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului
violent: Consiliul adoptă concluzii privind acțiunea externă a UE (16 iunie 2020)
[online[. Disponibil la adresa: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-
releases/2020/06/16/preventing-and-countering-terrorism-and-violent-extremism-
council-adopts-conclusions-on-eu-external-action/

S-ar putea să vă placă și