Aglomeratia urbana este formata in jurul unui oras mare ,iar

conurbatia ,din mai multe orase comparabile intre ele ca dimensiuni.

Conurbatia reprezinta un sistem teritorial constituit din mai
multe orase mari (orase satelit) care graviteaza in jurul unui oras
important economic (oras polarizator).
Ideea de conurbatie este bine ilustrata prin concentrarea
teritoriala de orase a zonei Rurh din Germania, orasele principale
(dintre care Essen este situat central) fiind comparabile intre ele ca
dimensiuni.
Alte conurabatii europene clare sunt Randstadt Holland (care
reuneste principalele orase olandeze), Katowice (sau Silezia
Superioara, in jurul orasului industrial Katowice), Donetk(suprapusa
zonei urban-industriale Donbass).
Aspectele sunt diferite in cazul regiunii Tokyo ,care poate fi
interpretata ca o aglomeratie urbana (Tokyo fiind mai mare decat
orasele din jurul sau), dar si ca o conurbatie (aceste orase fiind, la
randul lor, foarte mari).In mod similar zona Osaka-Kobe s.a.
In multe cazuri insa, , aspectul de aglomeratie urbana este
foarte evident (Ciudad de Mexico, Londra, Paris, Moscova, Calcutta,
Seul ).
Aglomeratiile urbane au si functii de metropole , de diferite
dimensiuni functionale si teritoriale (mondiale, continentale,
nationale, regionale).
Metropola = oras mare atat ca nr. de locuitori (depaseste 1
milion) cat si ca extindere teritoriala. Pe glob exista 315 orase
milionare . Metropola imdeplineste rol de capitala la nivel regional
sau national.
Cele mai mari concentrari urbane – 1995
(populatia - in milioane locuitori):
1 Tokyo (Japonia)………………….27,0
 2 Ciudad de Mexico (Mexic)………16,6
3 Sao Paulo (Brazilia)……………...16,5
4 New York (SUA)………………...16,5
5 Mumbay (India)…………………15,1
6 Shangay (China)…………………13,6
7 Los Angeles (SUA)………………12,4
8 Calcutta (India)…………………..11,9
9 Buenos Aires (Argentina)………..11,8
10 Seul (Rep.Coreea)………………11,6

(dupa Images economiques du monde, 2000, SEDES, Paris)

TOKYO

Aşezare şi funcţie administrativă

Tokyo, cea mai mare suprafaţă urbană, capitala Japoniei şi una

dintre cele mai dens populate metropole din lume. Tokyo este situat
la 35°41' lat N şi 139°46' long E, la jumătatea coastei de est a insulei
Honshu, cea mai mare dintre cele patru insule principale din
arhipelagul Japoniei.
Oraşul ocupă cea mai mare parte din sudul câmpiei Kanto, cea
mai mare suprafaţă de teren plat din Japonia.Tokyo este centrul
financiar, industrial, comercial, educaţional şi cultural al Japoniei; de
asemenea este şi principalul punct pentru comerţ şi relaţii
diplomatice cu restul lumii.

Portul din Tokyo s-a extins rapid în ultimii ani, ajungând acum
să fie pe locul 2 în Japonia în privinţa valorii comerţului (după
Yokohama).

Populaţie

Tokyo este cea mai mare zonă urbană din lume, având peste 27
milioane locuitori. În Metropolă densitatea populaţiei este de 5443
loc/km2, iar în cele 23 de cartiere de 13000 loc/ km 2, în timp ce în
Japonia densitatea populaţiei este de 328 loc/km 2. Problemele ce apar
datorită aglomeraţiei sunt: blocaje de trafic, preţuri foarte mari la
chirii, poluarea sonora şi a aerului, etc.
Pentru că este capitala şi centrul comercial al ţării, Tokyo atrage
emigranţi din toate colţurile ţării. în special aceştia sunt tineri ce vin
la colegiu sau la universitate şi de cele mai multe ori rămân pentru a
munci. În Tokyo este un număr mare de imigranţi străini, în special
din Coreea, China, SUA şi Filipine.

New York

New York s-a înscris în Uniunea Statelor Americane pe 26 iulie

1788, ca al unsprezecelea dintre cele 13 state originale. Orasul are o
populatie de aproximativ 16.500.000 locuitori.
Situat în nord-estul Statelor Unite, New York a fost un lider în
viata politicã, culturalã si economicã a tãrii. În ciuda dificultãtilor
economice din anii 1970-1980, statul încã se plaseazã printre liderii
Statelor Unite în importante sectoare precum comerþul,
comunicaþiile ºi finanþele.
În acord cu recensãmântul din 1995, New York avea 16,5
milioane de locuitori fiind cea mai mare aglomeratie urbanã din
Statele Unie ale Americi.
Geografia New-York-ului este diversã, având în componenþã 7
regiuni. Clima este temperat continentalã.
Numele orasului New York provine de la numele ducelui de
York, care mai târziu a fost regele Angliei sub numele de Iacob al 11-
lea.
Diversitatea mare a etniilor ce locuiesc in New York a dus la un
ritm de viatã trepidant si un mare elan creator, orasul fiind capitala
culturalã incontestabilã a Statelor Unite.
Existenta unor mari muzee ca Metropolitan, considerat cel mai
mare muzeu din lume precum si asa-zisilor zgârie nori ca Empire
State Building, pânã nu demult cea mai înaltã clãdire din lume, fac din
New York o mare atractie turisticã.
De asemenea, renumele de capitalã mondialã financiarã este pe
deplin confirmat de existenta de-a lungul strãzii Wall Street a sediilor
celor mai puternice
bãnci din lume, precum si a celei mai mari burse de valori financiare
mondiale.
Portul orasului confirmã încã o datã întâietatea orasului în
lume fiind considerat cel mai întins si cu cel mai mare trafic de
marfuri.

Los Angeles

Los Angeles, cu o populatie de 12,4 milioane locuitori, este al

11-lea centru urban din Statele Unite. În 1781 spaniolii au întemeiat
un oras în zona vesticã a Statelor Unite, pe nume El Pueblo de
Nuestra Senora Reina de los Angeles. Dominatia spaniolã a încetat în
1821, însã Statele Unite au preluat controlul orasului 25 de ani mai
târziu. Aparitia cãilor ferate, precum si celebra Goanã dupã aur
aduce în aceste tinuturi foarte multi emigranti. Însã stabilirea dupã
1913 aici a marilor studiouri cinmatrografice va avea efectul unei
explozii a afacerilor, cea ce va aduce acestui oras numele de Tara
fãgãduitei.
Orasul este denumit familiar L. A. de cãtre locuitori si are o
climã sub-tropicalã.
Extinderea enormã a zonei urbane a fãcut din Los Angeles
orasul cu cea mai mare arie de întindere din Statele Unite.
Economia orasului se bazeazã pe o diversitate foarte mare a
industriei. În fapt, statul California reoprezintã o putere economicã
clasificatã la nivel mondial de state pe locul 7.
Emblema orsului este industria cinematograficã, Hollywood-ul.

SEUL

Ocupatia Japoneza

Dupa stabilirea ambasadelor straine ale Japoniei si tarilor

vestice, Seulul a devenit zona de competitie politica, economica si
diplomatica intre puterile straine. Impreuna cu adoptarea civilizatiei
vestice, procesul de modernizare a inceput in toate domeniile.
 Telegraful fara fir a fost stabilit intre Seul si Incheon, Uiju si
Busan, in 1884. Calea ferata a fost deschisa 1n 1899, si primul
automobil electric al tarii a fost pus in functiune intre Seodaemun si
Hongneung, pe 8 aprilie 1899.
In anul 1943, chiar ianinte de Eliberarea Nationala, sistemul
„GU” (district) a fost adoptat pentru a stabili 7 districte GU. Mapo-gu
a fost adaugat celor 7 districte deja existente si astfel s-au format 7 Gu
in Seul.
Structura urbana a Seulului, in perioada „usilor deschise” a
fost influentata foarte mult de cetatenii straini si asezarile lor.
Districtele din jurul Yongsan si Itaewon au fost transformate in baze
militare japoneze si strada Hangango o fost construita pentru a
deveni axa de nord-sud al orasului Seul.
Localizare: 126o59' longitudine estica si 37o34' latitudine
nordica.
Clima : Seulul apartine unei zone temperate cu 4
anotimpuri distincte: primavara, vara, toamna si iarna. Temperatura
medie anuala a Seulului este de 12.9 grade C. Temperaturile din Seul
tind sa fluctueze mult, de la 36,1 grade C vara la –13,7 grade C iarna.
Influentat de sistemul de presiune inalta din Pacificul de N, Seulul are
veri fierbinti si umede cu temperaturi medii de peste 20 grade C, din
iunie pana in septembrie.
In timpul perioadelor din mijlocul verii in oras se
inregistreaza des temperaturi de peste 30 grade celsius. iarna, Seulul
este influentat de expansiunea presiunii siberiene inalte si de vantul
de V.
Media precipitatilor anuale in Seul este de 1.210, 2 mm, care
este mai mult decat media precipitatilor din peninsula. Cea mai mare
parte a ploilor cade in lunile ploioase ale lui Iunie, pana in
Septembrie.

Zona

Zona Seulului este de 605.52 km patrati, sau 0,6% din

intreaga tara. Raul Hangang imparte orasul in 2 parti, Seulul de Nord
si de Sud. Seulul de N are 297,97km patrati (49,2%) in timp ce Seulul
de S are 307.55 km patrati(50,8%). Expansiunea orasului a fost
redirectionata dupa ultima reorganizare administrativa din 1973.
Stilul de viata al cetatenilor Seulului a fost influentat inca din 1970
datorita cresterii rapide a oraselor satelit din jurul capitalei.

Populatia

Seulul are o populatie de 11 621 449 de oameni. Acestia

reprezinta aproximativ un sfert din populatia statului. In Seul traiesc
5141141 barbati si 5123119 femei. Seulul are una dintre cele mai mari
densitati din lume : 17157 persoane/km patrat. Numarul cetatenilor
straini stabiliti in seul era la sfarsitul anului 1999 de 57189: 18763
americani, 12283 chinezi si 6 332 japonezi.
Economia
Seulul este un adevarat centru al economiei nationale si
joaca un rol cheie in cursul liber al resurselor nationale si al
capitalului. Costul vietii in Seul este egal sau mai mare decat cel pe
care trebuie sa-l platesti ca sa traiesti celelalte mari capitale ale lumii.
Dupa cercetarile unei firme de internationale de consultanta numita
William Mercer, Seulul este intr-un clasament al celor mai scumpe
orase pe locul 10 din 150 de orase mari din lume. Seulul se afla la
intersectia a doua mari axe geopolitice, foarte importante din punct
de vedere economic; partea centrala a Korrei leaga regiunea
Pacificului de Eurasia, si centrul centurii strategice Japonia-Koreea-
China de-a lungul Marii Galbene.

BIBLIOGRAFIE:
www.google.com www.e-scoala.ro
www.referat.ro www.qinty.home.ro
www.la-start.ro www.e-referate.ro
manual pt. clasa a X a editura Corint – geografie umana

Eleva: Ene Alexandra

Clasa a X a B
 Liceul A.D.
Xenopol