Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
:
∼ Statutul Chinei in contextul actual
2
D e cativa ani asa zisul “Miracol chinez” este la
ordinea zilei in sectiunea economica a mass-media din toata
lumea. Peste tot intilnim articole despre “Cea mai rapida
crestere economica din Asia” sau “China– depaseste Marea
Britanie ca a patra economie pe glob”, articole care descriu
China ca o pasare Phoenix ce se ridica din cenusa sistemului
maoist pentru a deveni o noua provocare globala.
1. Sta
tutul Chinei in contextul actual
“Mare cât China” – o expresie arhicunoscută. Şi pe bună dreptate,
probabil că unul din sinonimii cei mai la îndemână pentru China ar fi “augmentare”;
populaţional, geographic şi, de câţiva ani, economic. Ultimul palier, cel al dezvoltării
economice, este cel care provoacă totodată, juxtapus celorlalte, cele mai multe frisoane
unor strategi din spaţiul politic şi de securitate occidental.
Napoleon Bonaparte ar fi spus : ,, Cand China se va trezi, lumea se va cutremura”.
Dezvoltarea Chinei este un fenomen generat de trasaturile acestui popor cu o istorie
multimilenara.
3
evaluat la 2.263,825 miliarde dolari în 2005, depăşind cu 94 de milioane, echivalentul
a 0,004%, nivelul consemnat de Marea Britanie, potrivit celor mai recente estimări ale
Băncii Mondiale.
În realizarea clasamentului, Banca Mondiala a luat în considerare produsul
naţional brut al fiecărei ţări, exprimat în dolari americani, iar metoda de calcul
implementată, numită "Atlas", presupune utilizarea unei medii pe ultimii trei ani a
ratelor de schimb, care permite excluderea fluctuaţilor valutare.
Statele Unite, Japonia şi Germania ocupă, primele trei poziţii ale
clasamentului, în timp ce Marea Britanie a coborât pe locul cinci. Astfel, produsul
naţional brut înregistrat de Statele Unite a atins 12.969,561 miliarde dolari, cel
consemnat de Japonia s-a ridicat la 4.988,209 miliarde dolari, iar produsul naţional
brut al Germaniei s-a plasat la 2.852,337 miliarde dolari.
4
CIA World Factbook, circa 4.500 mld. USD, adică peste 10% din producţia mondială,
ponderea urcând în 2005 la 13,7% corespunzător unui PIB calculat la paritatea puterii
de cumpărare de 8.859 mld. USD.
Comparativ şi totodată elocvent ca trend, [pornind de la un iniţial 42%
din PMB în 1948,] PIB-ul SUA înregistra în 2000 o valoare de 9.963 mld. USD, adică
22,7% din producţia mondială, iar în 2005 la 20,3%, corespunzător unui PIB (la
paritatea puterii de cumpărare) de 12.370 mld. USD raportat la un produs mondial brut
de 60,71 tril. USD.
IMPORTURI
Consumul industrial, cresterea veniturilor si schimbarea traditiilor de
consum fac din China motorul schimbarii configuratiei pietei mondiale. In goana sa
dupa resurse, ea trage dupa sine economiile regiunilor din care se aprovizioneaza.
Economia inghite anual milioane tone de petrol, cele mai importante cantitati
importandu-le din Orientul Mijlociu, Rusia, Australia si Indonezia.
Noua moda a localurilor de tip american (ex Mc`Donals), a dus la
explozia consumurilor preparatelor din carne de vita, produse fara nici o cautare acum
5
Plantatiile de cauciuc din sudul Thailandei acopera cererea de anvelope a
industriei chineze de automobile, al carui ritm anual de crestere este de 75%.
Producatorii de otel din Japonia si Coreea de Sud prospera de pe urma celui mai
important client, China. Fabricile de componete electronice din Taiwan si Malayesia
exporta in China circa 90% din ceea ce produc.
Iar daca pentru Japonia, SUA sau Europa, China este perceputa ca
pericol, prin prisma exporturilor sale anuale de 313 miliarde dolari, tarile din Asia de
Sud-Est au o perceptie diametral opusa. China este cel mai serios cumparator de
materii prime din regiune, in 2003 a cheltuit 413 miliade dolari, bani care au revigorat
economiile Thailandei, Taiwanului si Malayesiei. Pentru ele problema nu este deficitul
commercial in relatia cu China, ci capacitatea de a face fata cererii ei de materii prime.
Exporturi
Industria textile din intreaga
lume a fost practic sfasiata de industria
textila chineza. China fabrica astazi
jumatate din productia de imbracaminte a
lumii. Nume de marca, gen Fratelli
Piacenza (cu o istorie de 270 de ani in
Italia), si-au mutat sediul in China,
acelasi lucru intamplandu-se si cu
celebrul creator de moda Ermeneglido
Zegna.
Exporturile chinezesti au crescut cu 28%, fiind cifrate la 762 miliarde de
dolari, iar excedentul comercial a atins cifra record de 102 miliarde de dolari. Pentru
2006, Agenţia oficială de presă Xinhua estima o creştere cu 20% a volumului
comerţului ţării, iar China Security Journal estimează că excedentul comercial al
Chinei va atinge 120-130 miliarde USD.
In topul exportatorilor din intreaga lume, China a ajuns sa ocupe locul
intai, urmata de SUA si Coreea, 43% din totalul exporturilor sale fiind rezultate din
productia transnationalelor. Piata chineza este cea mai mare din lume in materie de
telefoane mobile, si a doua pe plan mondial pentru calculatoare personale:Acer
(Republica Chineza Taiwan), Haier (China) si Lenovo (China).
Rata creşterii economice a Chinei în 2005 a fost 9,9%, cea pe primul
trimestru al anului în curs 10,3% iar productia industriala a crescut in total cu 11,4%.
In pofida unei cresteri a preturilor de 1,8%, inflatia a putut fi tinuta sub control.
6
milioane de oameni au început să ducă o viaţă decentă, PIB pe cap de locuitor
ajungînd la 8OO de dolari americani. De menţionat că, în decursul a 2O de ani,
guvernul chinez a salvat 2OO de milioane de oameni din situaţia de sărăcie.
Creşterea susţinută a economiei chineze a creat o bază solidă pentru
construcţia infrastructurală şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Spre
exemplu, hidrocentrala de la cele 3 defileuri ale Fluviului Yangzi este un sistem
hidroenergetic avînd rolul de a preveni inundaţiile, a produce enegie electrică şi a servi
la navitaţie. Este de asemenea important pentru turism şi protecţia mediului (o sursă de
energie curata).
asamblare a avionului A320. Se simte, insa, tendinta unei schimbari a interesului catre
servicii in regiune, in particular cele bancare, telecomunicatii si imobiliare.
Politica de reconstructie a economiei chineze a implementat multiple
facilitati fiscale care nu au intarziat sa atraga masiv investitiile straine in China. Prin
acest procedeu, China a reusit sa atraga mariile companii transnationale ale lumii, care
si-au stabilit sediul central la poalele Marelui Zid.
1
UNCTAD= Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare -,,ISD din tarile in curs de dezvoltare
si in tranzitie: Rolul lor in dezvoltare’’-
2
ASEAN = Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore, Brunei, Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam
7
SUA, Japonia, Coreea de Sud, Singapore si Finlanda au dat tonul
investitiilor straine in economia chineza, aducand, in 2003, 41 de miliarde de dolari in
tehnologie si fonduri.
Samsung, IBM, Nokia, Motorola, Intel au deschis in China cel mai mare
numar de filiale din lume. Fara indoiala apetitul lor investitional a fost si este
determinat de avantajele ce vin la pachet cu marimea si crestera pietei interne chineze,
cu surplusul de forta de munca, cu lanturile de furnizori extrem de bine organizate si,
nu in ultimul rand,cu oferta generoasa a guvernului chinez in materie de facilitati
fiscale. Forta de munca este disciplinata,produce mult si costa putin.Un muncitor
calificat este platit cu 43 euro pe luna. Este salariu mediu brut lunar al unui inginer,
architect sau medic este de circa 100 euro lunar. Salariul mediu brut lunar al unui
polonez este de 547 euro lunar iar al unui sloven de 1100 euro lunar.
Alaturi de forta de munca, regimul fiscal este cel de-al doilea punct de
atractie pentru capitalul strain. Companiile straine platesc impozite de pana la 27%, cu
6% mai mici decat cele locale, si se bucura de reduceri si scutiri fiscale daca isi
localizeaza productia intr-una din cele sase zone economice speciale sau in una din
cele 14 zone libere. Cota de impozitare a companiilor care-si deschid capacitati de
productie in aceste zone este de 15%. Nu in cele din urma, conteaza si legile aspre care
sanctioneaza evaziunea fiscala si coruptia functionarilor publici chinezi. Pentru frauda
fiscala sau “spaga” in valoare de 2500 euro, pedeapsa legala este de neconceput pentru
lume occidentala, 20 ani inchisoare.
Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului, in 2001, a impus
schimbarea politicii de atragere a investitorilor straini. Pentru ca legiile OMC interzic
discriminarea fiscala intre companiile nationale si cele straine, guvernul chinez este
nevoit sa reformeze codul fiscal in vigoare, actionand in doua directii. Prima consta in
unificarea cotelor de impozitare la 24%-27% pentru toate companiile de pe piata,
indiferent de originea capitalului. Cea de-a doua se refera la taxa pe valoarea adaugata.
In prezent este de 17% si se plateste de catre toate companiile producatoare.
Noul cod fiscal va stabili posibilitatea unor deduceri substantiale ale TVA
pentru impozitele de echipamente ale companiilor din industria chimica, metalurgica,
IT, constructii de nave si automobile. Prin aceasta reforma, guvernul de la Beijing
incearca sa impuste doi iepuri dintr-un foc: impacarea OMC-ului si stimularea
capitalului, indiferent de provenienta. Noul cod fiscal va fi definitivat in urmatorii doi
ani de zile, iar implementarea sa va lua sfarsit in 2010.
Dupa valul din 2004, iesirile de ISD din regiune au scazut in 2005 cu
11%. Totusi, acestea au ramas relativ insemnate (68 de miliarde de dolari SUA).
Conform Raportului Mondial al Investitiilor 2006, care acorda o atentie speciala tarilor
in curs de dezvoltare si in tranzitie in postura de surse importante ale investitiilor
straine directe, recenta crestere a corporatiilor transnationale (CTN) din aceste tari a
fost determinata in special de companii avand sediul principal in tarile asiatice in curs
8
de dezvoltare. Asia de est si cea de sud-est gazduieste aproximativ patru cincimi din
primele 100 de corporatii transnationale din tarile in curs de dezvoltare (tabelul 1 cu
principalele 10 CTN asiatice).
Noile economii industrializate din Asia si anume Hong Kong (China),
Republica Coreea, Singapore si provincia chineza Taiwan au ramas – in pofida unui
regres semnificativ al iesirilor de ISD din 2005 – principala sursa de ISD din tarile in
curs de dezvoltare (figura 2b). Intre timp, cresterea rezervelor valutare ale Chinei a
stimulat si cresterea rapida a iesirilor de ISD din aceasta tara, contribuind la
reconturarea tiparului de fluxuri din Asia.
Iesirile de ISD din Asia de sud, de est si de sud-est se axeaza inca pe
servicii, desi o proportie tot mai mare a iesirilor de capital din regiune (China), a vizat
resursele naturale si manufactura. In ceea ce priveste fuziunile si achizitiile
transfrontaliere, cota combinata a sectoarelor manufacturier si primar a crescut
semnificativ – de la 29% in 2004 la 54% in 2005.
Companiile asiatice de energie, din China, si-au sporit eforturile de
achizitionare a activelor petroliere. Corporatia Nationala Petroliera din China (CNPC)
a achizitionat in August 2005 PetroKazakhstan contra sumei de 4,2 miliarde de dolari
SUA – de departe cea mai mare afacere din industria petroliera si de gaze naturale
incheiata de o companie provenind dintr-o tara in curs de dezvoltare sau cu economie
in tranzitie. China se afirmă tot mai incisiv în arena internaţională în domeniul
investiţiilor strategice susţinute de Guvern: în mine din Canada şi Australia, la cele în
exploatarea resurselor naturale în state din America de Sud, şi de la achiziţionarea a
companiei IBM de către concernul chinez Lenovo Group, la încercarea de anul trecut a
companiei de stat CNOOC de a cumpăra compania UNOCAL.
În contextul în care principalul favorit la preluarea acţiunilor UNOCAL
părea la vremea respectivă compania americană Chevron, care ofertase 16 mld. USD,
surpriza de proporţii s-a produs însă atunci când în joc a intrat CNOOC, care a licitat
cu 2,5 mld. mai mult decât Chevron. Insa preocuparile in legatura cu securitatea
nationala, au dus la blocarea cumpararii Unocal (Statele Unite ale Americii) de catre
CNOOC (China). Miza strategică a fost extrem de importantă, fie şi numai prin prisma
faptului că UNOCAL deţinea la rândul ei 54% din concernul CentGas, care
controlează oleoductele strategice care vor transporta petrolul caspic spre India,
Pakistan, China şi Japonia.
O data cu intarirea sprijinului guvernamental si cu incheierea unor fuziuni
si achizitii transfrontaliere majore, cresterea investitiilor straine provenind din China
poate continua.
9
FDI Inflows
0 20 40 60 80
C hina 60.6
72.4
Singapore 14.8
20.1
India 5.5
6.6
Indone z ia 1.9
5.3
2004
Malaysia 4.6
4 2005
Thailand 1.4
3.7
Pakistan 1.1
2.2
A)
FDI Outflows
0.2
Philippines 0.6
Thailand 0.2
0.1
1.4
India 2
3
Malaysia 2.1
3.1
Indonezia 3.4
4.3 2005
Republic of Korea 4.7
2004
5.5
Singapore 8.5
6
Taiwan Province of China 7.1
11.3
China 1.8
32.6
Hong Kong, China 45.7
0 10 20 30 40 50
B)
10
5. Factori care ar putea incetini procesul de dezvoltare
11
În registrul factorilor externi
care susţin o prognoză negativă, cel
mai vehiculat este cel al dependenţei
energetice a Chinei, al cărei necesar
energetic se presupune că va frâna
sever dezvoltarea actualei economii
„supraîncălzite”.
Ilustrată la nivel macro de o
valoare a PIB care aprope că s-a dublat în intervalul 2000-2005, dezvoltarea
economică fulminantă prin ritm şi anvergură a Chinei reclamă un uriaş consum de
materii prime.
La momentul actual, China desi este cel mai mare producator de otel (mai
mult decit SUA si Japonia luate impreuna), ea a trebuit sa importe 40 de milioane de
tone pentru a-si satisface necesarul intern, ocupand astfel primul loc în lume la
consumul de oţel (25% din producţia mondială, comparativ cu 12% în cazul SUA) şi
de cupru şi se plasează în topul consumatorilor de aluminiu, zinc, platină, etc.
Judecând şi după timpul scurt, consumul de petrol este cel care a
înregistrat probabil cea mai spectaculoasă evoluţie în contextul în care, deşi a început
să importe petrol abia în 1993, China reprezintă la ora actuală al doilea importator din
lume (mai exact 32% din necesarul său) şi acoperă 30% din rata marginală a
consumului mondial de petrol. Numai în 2005, China a consumat 318 milioane tone de
petrol. În context, diverse estimări prospective apreciază că în 2010 China va importa
3 milioane de barili3 pe zi (reprezentând 40% din necesarul său de petrol), iar în 2030
circa 10 milioane.
Referitor la dependenţa energetică, strategic din punct de vedere economic
şi intercondiţionat militar, Beijingul urmăreşte minimizarea vulnerabilităţii strategice
generate de: pe de o parte dependenţa Chinei de petrolul din zona-cheie a Golfului
Persic (cu prezenţa militară americană) şi pe de altă parte transportul maritim al
acestuia spre piaţa internă, acestea în contextul în care arcul Golful Persic – Marea
Arabiei – Oceanul Indian este controlat autoritar de trupele navale, terestre şi aeriene
americane.
Strategii chinezi şi-au asumat ca obiectiv general crearea unor asigurări
că Statele Unite nu vor fi în poziţia de a întrerupe fluxul de aprovizionare energetică a
Chinei, mijloacele identificate fiind planificate diacronic.
3
Barili = unitate de masura pentru capacitate, in special pentru produse petroliere, circa 160 de litri
12
Astfel, pentru că decalajul militar faţă de SUA este insurmontabil pe
termen mediu, primul mijloc al securizării aprovizionării energetice pare să conste în
crearea unei reţele largi şi profunde de relaţii bilaterale “sigure” cu statele Orientului
Mijlociu în cadrul a ceea ce literatura de specialitate a numit deja plastic “diplomaţia
petrolului”. Pe termen mediu, un alt mijloc constă în asistarea statelor “prietene” (şi
implicit ostile SUA) în dezvoltarea propriilor apabilităţi militare.
Şi tot pe termen mediu, China urmăreşte constituirea unor depozite
strategice de rezerve de petrol, pentru orice eventuale „crize” neaşteptate în care
aprovizionarea sa externă ar fi întreruptă. S-au construit depozite de 32,7 milioane de
barili în provincia Jenhai din estul Chinei, alte capacităţi similare de stocare fiind
construite în provinciile Liaoning şi Shandong. Într-o primă fază, rezervele strategice
ar trebui să acopere necesarul pentru cel puţin 30 de zile, urmând ca în următorii 10
ani, capacitatea de autoaprovizionare să crească la 6 luni.
În sfârşit, mijlocul identificat pe termen lung este, firesc, dezvoltarea
propriilor capabilităţi militare până la punctul în care China să practice o disuasiune
eficace şi poate chiar să-şi asume o confruntare militară directă cu SUA. Aceleiaşi
strategii i se subsumează şi construirea de către chinezi de facilităţi militare proprii de-
a lungul rutei menţionate - în Pakistan (la Gwadar, în sud, nu departe de strâmtoarea-
cheie Hormuz), în Myanmar (aproape de strâmtoarea Malacca) şi Cambogia (la
Kompong- Sihanoukville).
13
7.Previziuni
China ar putea deveni cea mai puternica economie din lume in urmatorii
25 de ani, devansand SUA. Previziunea ii apartine lui Stanley Fisher, guvernatorul
bancii centrale a Israelului, care a ocupat anterior pozitia de prim-director general
adjunct al Fondului Monetar International (FMI). Dezvoltarea Chinei este un fenomen
firesc generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara.
Dupa ce autoritatile de la Beijing vor lua masurile necesare pentru
aprecierea monedei nationale, yuanul si daca economia chineza va creste in
continuare, in termeni reali, intr-un ritm cu 7% mai rapid decat economia Statelor
Unite, in conditiile mentinerii unui curs de schimb constant al valutelor, cum s-a
intamplat in ultimii 20 de ani, Produsul Intern Brut (PIB) al statului asiatic va depasi
intr-adevar indicatorul dezvoltarii economice a Statelor Unite in aproximativ un sfert
de secol.
Home As
Corporation economy Industry sets Sales
Foreign Total Foreign Total
Hutchison Hong Kong,
Whampoa Limited China Diversified 67638 84162 11426 23080
Petronas-
Petroliam Nasional Petroleum
Bhd Malaysia expl./ref./distr. 22647 62915 10567 36065
Singtel Ltd Singapore Telecommunications 18641 21626 5396 7722
Samsung
Electronics Co., Republic of Electrical & electronic
Ltd. Korea equipment 14609 66665 61524 79184
CITIC Group China Diversified 14452 84744 1746 6413
Republic of Electrical & electronic
LG Electronics Inc. Korea equipment 10420 28903 36082 41782
China Ocean
Shipping Group
Company China Shipping 9024 14994 4825 11293
Jardine Matheson Hong Kong,
Holdings Ltd China Diversified 7141 10555 5830 8988
Taiwan
Formosa Plastic Province of
Group China Industrial chemicals 6968 58023 6995 37738
Hyundai Motor Republic of
Company Korea Motor vehicles 5899 56387 15245 51300
14
15
Bibliografie:
Site: www.chinaonline.com
www.HotNews.ro
www.Globalizarea.com
www.sferaonline.ro
www.blogspot.com
www.chinaembassy.org.ro/
16