Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specialitatea Economie și Afaceri Internaționale

Activitatea de comerț exterior în China

Studiu de caz

Autor: Popov Deniza, EAI33

Coordonator științific: lect. dr. Gurița Oana Ramona

Iași, 2022

1
 Cuprins

Introducere ................................................................................................................................................. 3

Capitolul 1. O analiză descriptivă și matematică a potențialului economic al Chinei în dome-

niul activităților comerciale externe ...................................................................................................... 4

Capitolul 2. Companii chineze importante, implicate în comerțul extern .................................. 9

2.2. “Alibaba Group Holding Limited” .................................................................................... 9

2.2. “Huawei Technologies Co., Ltd.” ................................................................................... 11
2.3. “Byte Dance Ltd.”.............................................................................................................. 13
Concluzii ..................................................................................................................................................16

Webografie ...............................................................................................................................................17

2
 Introducere

În ultima perioadă, pe arena economică globală, se impune, cu o insistență deosebită,

un nou actor politico-economic, un actor care, de-a lungul istoriei, nu a fost chiar atât de

popular în ce ține de activitățile comerciale interstatale, exceptând, desigur, renumitul Drum

al Mătăsii. În special, un actor economic tradițonal a fost, dintotdeauna, bătrâna Europă, apoi

acest rol a început să-l joace și Statele Unite. Odată cu intervenția globalizării, tot mai multe

țări se încadrează în numeroase schimburi economice internaționale, inclusiv state emergente.

Cu toate acestea, atenția experților se îndreaptă, în mod special, asupra Chinei, al cărei potenț-

ial economic e foarte aproape ce cel al primei puteri economice mondiale și care înregistrează

o creștere spectaculoasă. Unii analiști economici sunt de părere că, în scurt timp, Statele Unite

vor ceda locul de prima economie a lumii, iar candidatul perfect pentru acest rol pare a fi

anume China.

Lucrarea respectivă este structurtă pe două capitole. Primul reprezintă o analiză

descriptivă și cantitativă a potențialului economic chinez, în special, activitatea sa ce ține de

exporturi. Al doilea capitol face referire la trei companii chineze puternic internaționalizate,

Huawei, ByteDance și Alibaba. Figurile și tabelele introduse în studiul de caz au rolul de a

cuantifica poziția Chinei pe arena economică mondială și a explica de ce creșterea sa economi-

că a stârnit atenția marilor puteri ale lumii, cu o tradiție economică bine definită.

3
Capitolul 1. O analiză descriptivă și matematică a potențialului economic al Chinei în

domeniul activităților comerciale externe

În aprilie 2022, Fondul Monetar Internațional a împărțit economia mondială în mai

multe “bucăți”. În total, toate aceste “bucăți” numără 100 de trilioane de dolari americani. 25,3

trilioane revin Statelor Unite ale Americii; 19,9 trilioane revin Chinei; 4,9 trilioane – Japoniei;

Germania și-a luat 4,3 trilioane, iar Regatul Unit – 3,4 trilioane. Aceste cifre indică Produsul

Intern Brut al țărilor respective, repzentând și un indicator ferm al potențialului economic de

car dispun ele.

Figura 1.1: Economia mondială de 100 trilioane de dolari divizată din perspectiva

P.I.B.-ului statelor lumii. Statele Unite ocupă locul întâi, în timp ce China se află pe locul

doi, succedată de statele Europei. (Sursa: Fondul Monetar Internațional)

4
 Datorită excedentului său comercial enorm din ultimii ani, China a devenit cel mai im-

portant exportator din lume și ocupă al doilea loc printre cei mai mari importatori mondiali.

În ciuda politicilor sale stricte, țare este destul de deschisă către comerțul exterior, ce a

reprezentat, conform datelor Băncii Mondiale din 2022, 35% din Produsul său Intern Brut

din 2020. China exportă, practic, orice – bunuri etichetate cu celebra expresie “Made in

China” se găsesc peste tot. Totuși, cele mai importante exporturi chineze includ: 1)

echipamente electrice și electronice (27%); 2) mașinării, reactore nucleare, boilere (17%); 3)

mobilă, semne iluminatoare, clădiri prefabricate (4,2%); 4) plastic (3,7%); 5) aparate optice,

foto, tehnice, medicale (3,1%), etc. Fondul Monetar Internațional preconizează o creștere de

5,7% a volumului exporturilor de bunuri și servicii ale acestei țări în anul curent, după o

creștere de 4% în 2020 și o creștere de doar 3,2% a importurilor sale în 2022, după un salt de

10,9% în 2021 și 0% în 2020.

Principalii parteneri economici ai Chinei sunt Statele Unite ale Americii, Japonia, Co-

reea de Sud, Vietnam, Australia și Germania. Cu toate acestea, tensiunile dintre S.U.A. și

China în domeniul economic au sporit incertitudinea în mediul de afaceri în 2020 și 2021,

ținâd cont și de ceea că Statele Unite sunt partenerul comercial cel mai semnificativ al Chinei.

Excedentul comercial al acesteia în relațiile cu Statele Unite a fost, în anul 2020, 255,5 miliarde

de dolari, după un record istoric de 323,3 miliarde de dolari în 2018. În legătură cu acestea,

guvernul chinez a adoptat politici economice mai relaxate pentru a atenua riscurile pentru

creșterea eco-nomică. Astfel, la 15 noiembrie 2020, China asemnat Parteneriatul Economic

Regional Cup-rinzător cu alte 14 țări din Regiunea Indo-Pacific. Acest acord de liber schimb

este cel mai mare acord comercial din istorie, acoperind 30% din economia lumii. El acoperă

bunuri, servicii, investiții, cooperare economică și tehnică. Nu în ultimă instanță, acordul

5
creează noi reguli pentru comerțul electronic, proprietatea intelectuală, achizițiile publice,

concurență și între-prinderile mici și mijlocii.

Comerțul a devenit o parte din ce în ce mai semnificativă a economiei chineze și a rep-

rezentat un instrument folosit de China pentru modernizarea economică. În general, balan-

ța comercială a statului dat este pozitivă, după cum este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabelul 1.1: Balanța comercială a Chinei pentru perioada 2017-2021, exprimată în

milioane de dolari americani. (Sursa: Organizația Mondială a Comerțului)

Valorile
comerțului extern 2017 2018 2019 2020 2021
Importuri de bunuri
(milioane USD) 1,843,793 2,135,748 2,078,386 2,057,217 2,688,634
Exporturi de bunuri
(milioane USD) 2,263,345 2,486,695 2,499,457 2,590,221 3,363,835
Importuri de servicii
(milioane USD) 646,133 520,683 496,967 377,528 441,312
Exporturi de servicii
(milioane USD) 226,389 269,697 281,651 278,084 392,198

În 2016, importurile reprezentau 17,3% din P.I.B.-ul Chinei, iar exporturile ocupau

ponderea de 19,7%. În anul 2018, importurile constituiau 18,3% din P.I.B., iar exporturile –

19,1%. În 2020, valoarea acestora era de 16,0% și, respectiv, 18,5%. Comform Fondului Mone-

tar Internațional, se preconizează o creștere evidentă a exporturilor și o creștere mai mare a

importurilor pentru 2026.

China este membră a urătoarelor organizații economice internaționale: Cooperare Eco-

nomică Asia Pacific, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, G-20, G-24, Fondul Monetar

Internațional, Organizația Mondială a Comerțului, ș. a. Fiind o țară din lumea a doua, un seg-

6
ment semnificativ din comerțul ei cu lumea a treia a fost finanțat prin granturi, credite și alte

forme de finanțare. Eforturile principale au fost făcute în Asia, în special, în Indonezia, Myan-

mar, Pakistan și Sri Lanka. Împrumuturi mari au fost acordate și în Africa (Ghana, Algeria,

Tanzania, Egipt).

Princtre serviciile exportate de China, se numără: 1) transporturi (27,25%); 2) servicii

informatice (18,74%); 3) servicii de construcție (6,06%); 4) călătorii (4,78%); 5) licențe (4,13%);

6) servicii financiare (2,33%); 7) asigurări (1,44%); 8) servicii guvernamentale (1,21%), etc.

Figura 1.2: Cele mai importante destinații de export ale Chinei în anul 2019. (Sursa:

Encyclopedia Britanica)

7
 Tabelul 1.2: Creșterea procentuală medie a importurilor și exporturilor chineze în

perioada 1981-2010. (Sursa: Organizația Mondială a Comerțului)

Comerțul în două
Perioada Exporturi Importuri
sensuri
1981-1985 +12,8% +8,6% +16,1%
1986-1990 +10,6% +17,8% +4,8%
1991-1995 +19,5% +19,1% +19,9%
1996-2000 +11,0% +10,9% +11,3%
2001-2005 +24,6% +25,0% +24,0%
2006-2010 +15,9% +15,7% +16,1%

Rata de schimb a Yuan-ului chinezesc în raport cu dolarul american la data de 10 de-

cembrie 2022 a fost de 1 USD = 6,9577 CNY. Cursul de schimb se află într-un regim flotant,

gestionat, permițând intervenția Băncii Centrale. Există riscuri de instabilitate a monedei. Vo-

latilitatea acesteia poate crește, dacă creșterea economică a Chinei va frâna, va avea loc o schim-

bare a politicii monetare a Statelor Unite sau se vor intensifica presiunile internaționale asupra

guvernului chinez pentru o reevaluare a monedei.

Tabelul 1.3: Rata de schimb medie anuală a Yuan-ului chinezesc în raport cu dola-

rul american pentru perioada 2016-2020. (Sursa: Banca Mondială)

Indicatorul monetar 2016 2017 2018 2019 2020

Rata de schimb anuala medie a CNY pentru 1
USD 6,64 6,76 6,62 6,90 6,90

8
 Capitolul 2. Companii chineze importante,

implicate în comerțul extern

Printre cele mai influente companii ale lumii, se numără multe entități economice

chineze. Întrucât țara respectivă acordă o mare semnificație activităților comerciale externe,

este logic faptul că aceste companii se orientează tot mai mult spre internaționalizare. Unii

dintre giganții economici chinezi sunt: “Alibaba Group Holding Limited”, “Huawei Tech-

nologies Co., Ltd.”, “Byte Dance Ltd.”, “Tencent Holdings Ltd.”, “PetroChina Company Limi-

ted”, ș. a. m. d.

2.2. “Alibaba Group Holding Limited”

Compania respectivă este o firmă multinațională chineză specializată în e-comerț, co-

merț cu amănuntul, internet și tehnologie. A fost fondată la 28 iunie 1999 în Hangzhou. Enti-

tatea furnizează servicii de vânzări consumator-consumator (C2C), business-consumator

(B2C) și business-business (B2B) prin portaluri web, precum și servicii de plată electronică,

motoare de căutare pentru cumpărături și servicii de tip cloud computing. Ea deține și operea-

ză un portofoliu divers de companii din întreaga lume în numeroase sectoare de afaceri.

Imaginea 2.1: Logo-ul companiei “Alibaba Group Holding Limited”. (Sursa: site-ul

companiei, www.alibabagroup.com)

9
 Misiunea companiei, așa cum este expusă pe site-ul principal al acesteia, este de a face

mai ușor afaceri oriunde. La secțiunea valori ale firmei, se regăsesc următoarele: “Aspirăm să

fim o companie bună, care să reziste imp de 102 ani. Ne imaginăm că clienții noștri se vor

întâlni, vor lucra și vor locui la Alibaba. Viziunea noastră pentru anul fiscal 2036 este de a servi

2 miliarde de consumatori globali, de a permite 10 milioane de întreprinderi să fie profitabile

și de a crea 100 de milioane locuri de muncă.”

Alibaba este unul cintre cei mai mari retailer și companii de comerț electronic din lu-

me. În 2020, a fost, de asemenea, evaluată ca fiind a cincea cea mai mare firmă de inteligență

artificială. Este și una dintre cele mai mari firme de capital de risc și corporații de investiții din

lume, precum și al doilea cel mai mare grup de servicii financiare, după Visa, prin intermediul

brațului său de tehnologie financiară, Ant Group. Compania deservește consumatori din

întreaga lume, fiind chiar de la început creată pentru internaționalizare.

Figura 2.2: Fondatorul “Alibaba Group Holding Limited”, Jack Ma; CEO, Daniel

Zhang; Președinte, Michael Evans (Sursa: site-ul companiei, www.alibabagroup.com)

10
 2.2. “Huawei Technologies Co., Ltd.”

Următoarea companie în lista celor mai de success firme chineze este Huawei, o firmă

multinațională de tehnologie, a cărei sediu central se află în Shenzhen. Ea proiectează, dezvol-

tă, produce și vinde echipamente de telecomunicații, electronice de larg consum și diverse dis-

pozitive inteligente. Firma a fost fondată în 1987 de Ren Zhengfei.

Axată, initial, pe comutatoare telefonice, firma și-a extins afacerea pentru a include

construirea de rețele de telecomunicații, furnizarea de servicii și echipamente operaționale și

de consultanță întreprinderilor din interiorul și din afara Chinei și producția de dispozitive de

comunicație pentru piața de consum. Huawei și-a implementat produsele și serviciile în peste

170 de țări. Se bazează extrem de mult pe internaționalizare. În anul 2021, a depășit Ericsson,

ca cel mai mare producător de echipamente de telecomunicații din lume și a depășit Apple în

2018, ca al doilea producător de smartphone-uri din lume, după gigantul Samsung.

Figura 2.3: Logo-ul companiei “Huawei Technologies Co. Ltd.”. (Sursa: site-ul fir-

mei, www.huawei.com)

11
 În mijlocul războiului commercial în curs între China și Statele Unite, companiei chi-

neze, Huawei, i-a fost interzisă să facă comerț cu companii americane, din cauza presupuselor

încălcări intenționate, anterioare ale sancțiunilor americane împotriva Iranului. Huawei a re-

nunțat la 600 de locuri de muncă de la centrul său de cercetare din Santa Clare în iunie 2019,

iar, în luna decembrie a aceluiași an, fondatorul, Ren Zhengfei, a declarat că va muta centrul

companiei din Statele Unite în Canada, fiindcă restricțiile împiedică firma să interacționeze

cu angajații americani. Deci, actualmente, gigantul informatic chinez deservește consumatori

din întreaga lume, exceptând anume Statele Unite, începând cu 2019.

Aproximativ 80% din topul celor 50 de companii de telecomunicații din lume au cola-

borat cu Huawei la începutul anului 2010. Șase ani mai târziu, compania germană de camere

foto, Leica, a stabilit un parteneriat cu Huawei. Camerele Leica vor fi proiectate în comun

pentru smartphone-urile Huawei, inclusiv seria P și Matte. Primul telefon inteligent care a fost

conceput cu o cameră Leica a fost Huawei P9.

Figura 2.4: Smartphone-ul cu cameră germană, Leica, Huawei P9. (Sursa: site-ul

companiei, www.huawei.com)

12
 În august 2019, Huawei a colaborat cu compania de ochelari, Gentle Monster, și a lan-

sat ochelari inteligenți. În noiembrie, acesta a devenit partener cu Devialet și a conceput o

nouă boxă, Sound X. În octombrie 2020, firma a lansat propriul serviciu de cartografiere, Petal

Maps. Acesta a fost dezvoltat în parteneriat cu producătorul olandez de dispozitive de navi-

gație, TomTom.

2.3. “Byte Dance Ltd.”

Compania respectivă este o firmă chineză de tehnologie și internet, avându-și sediul

central la Beijing. A fost fondată în 2012 și a dezvoltat serviciile și rețelele sociale de partajare

video Tik Tok și omologul său chizez, Douyin. Compania este, de asemenea, dezvoltatorul

platformei de știri, Toutiao. În iunie 2021, ByteDance găzduiește 1,9 miliarde de utilizatori

activi lunar pe toate platformele sale.

Printre produsele companiei se regăsesc: 1) CapCut; 2) Douyin; 3) Tik Tok; 4) Lark; 5)

Toutiao; 6) Xigua Video; 7) Nuverse, etc.

Figura 2.5: Logo-ul companiei chineze, ByteDance. (Sursa: site-ul oficial al firmei,

www.bytedance.com)

13
 De la sfârșitul anului 2016 până în 2017, ByteDance a făcut o serie de achiziții și lansări

de noi produse. În decembrie 2016, a investit în platforma indoneziană de recomandări de

știri, BABE. Două luni mai târziu, a achiziționat Flipagram, care a fost, ulterior, fuzionat cu

Musical.ly în Tik Tok la achiziția acestuia din urmă în noiembrie 2017. Alte achiziții notabile

includ platforma de video-uri scurte, UGC Hypstar (Vigo Video) în iulie 2017 și News Repub-

lic de la Cheetah Mobile în noiembrie 2017.

Precum este afișat și pe site-ul oficial al companiei, misiunea acesteia este de a inspira

creativitare, a îmbogăți viața.

Printre investitorii companiei, se numără: Coatue, General Atlantic, Hillhouse, KKR,

Sequoia Capital, Sig Asia Investment L. L. L. P., Soft Bank, Source Code Capital, etc. Compa-

nia deține un parteneriat strategic cu Ministerul Chinez al Securității Publice. În 2019, ea a

format asociații în comun cu Beijing Time, un editor controlat de comitetul P. C. C. municipal

din Beijing, și cu Shanghai Dongfang, o firmă media de stat din Shanghai.

ByteDance a atras atenția publicului asupra preocupărilor privind supravegherea și

confidențialitatea, precum și acuzațiile conform cărora a colaborat cu Partidul Comunist Chi-

nez pentru a cenzura conținutul de pe platformele sale referitor la încălcările drepturilor omu-

lui în Xinjiang și alte subiecte considerate sensibile de către P. C. C. Un caz în acestă privință

este cel referitor la India. Invocând probleme de securitate națională, guvernul indian a interzis

Tik Tok împreună cu alte aplicații chinezești în iunie 2020. Interdicția a devenit permanentă

în luna ianuarie a anului următor. În martie 2021, guvernul Indiei a înghețat conturile bancare

ale ByteDance din țară, din cauza unei presupuse evaziuni fiscale, acuzație pe care, însă, Byte-

Dance a contestat-o. Un alt caz este cel din 27 februarie 2019, atunci când Comisia Federală

pentru Comerț din Statele Unite a amendat Tik Tok cu 5,7 milioane de dolari americani

pentru colectarea de informații de la minori sub 13 ani, încălcând Legea privind Protecția

14
Confidențialității online a copiilor din S. U. A. În iunie 2022, comisarul Brendan Carr a descris

compania ByteDance ca fiind “îndatorată” față de guvernul chinez și “obligată prin lege” să

respecte cerințele de supraveghere ale acestuia. Carr a cerut firmelor Apple și Google să elimi-

ne Tik Tok din magazinele lor de aplicații respective.

Figura 2.6: Gama de produse ale companiei chineze, ByteDance. (Sursa: Fung Busi-

ness Intelligence, www.fbicgroup.com)

15
 Concluzii

În ultimele decenii, China a devenit un actor economic gigant și participant activ la

fenomenul de globalizare curent. Ea se axează foarte mult pe activitățile comerciale și creșterea

volumului exporturilor. În general, balanța comercială a țării este activă. China reprezintă un

adevărat paradox economic, întrucât își menține o economie de piață liberă, în ciuda sistemu-

lui său politic mai degrabă comunist decât liberal. Totuși, unele rumori privind intervențio-

nismul guvernamental în procesele economice ale firmelor private chineze există.

Tot mai numeroase firme chineze apar pe piața internațională și, practic, fiecare om

contemporan a deținut cel puțin un obiect cu celebra etichetă “Made in China”. Influența

firmelor chineze asupra economiei globale, bunăstării consumatorilor, concurenței cu vestul,

etc., este impunătoare. China reprezintă un așa-zis “rival” economic demn pentru prima pute-

re a lumii, Statele Unite, precum și pentru Uniunea Europeană și țările B. R. I. C. S. Deținem

telefoane chineze, purtăm încălțăminte “de firmă” manufacturată în China, comandăm diver-

se bunuri prin intermediul platformelor de e-comerț din China. Nu este, de alfel, șocant faptul

că una din cele mai răspândite expresii de trei cuvinte folosite în toată lumea este anume

“Made in China”.

Fiind cel mai mare exportator din lume, China a reușit să cucerească piața economică

mondială prin spiritul inovativ al companiilor sale, prin produsele sale uneori ieftine și de

joasă calitate, iar alteori capabile să revoluționeze lumea.

16
 Webografie

Alibaba, disponibil la www.alibaba.com;

ByteDance, disponibil la www.bytedance.com;

Chinese Foreign Trade in Figures, Santender Trade, disponibil la www.santandertrade.com;

Huawei, disponibil la www.huawei.com;

Interesting Business Flash: Who is ByteDance?, Fung Business Intelligence, disponibil la www.

fbicgroup.com;

The $100 Trillion Global Economy in One Chart, Visual Capitalist, disponibil la www.visual

capitalist.com;

Trade of China, Britannica, disponibil la www.britannica.com;

17