Bibliografie

Primii filosofi-economiști: grecii

 ”totul a început cu grecii.”

 vechii greci au fost primii oameni civilizați care și-au folosit rațiunea
pentru a explica în mod sistematic lumea din jur. Au fost primii filosofi
(philo-sophia –iubirea de înțelepciune), primii oameni care au
gândit profund și au sesizat modul în care pot obține și verifica
cunoașterea despre lume.
 Grecii au conceput o teorie și o metodă de raționare care avea să se
numească dreptul natural
 ”Din multe puncte de vedere, civilizația occidentală este greacă; cele
două marii tradiții filosofice ale vechii Grecii au modelat spiritul
occidental”
 Civilizația occidentală este un amestec de gândire creștină și filozofie
greacă
Primii filosofi-economiști: grecii
 Polis-ul Atenei (508 î.Chr. –322 î. Chr.)
 Perioada cuprinsă între sfârșitul războaielor persane și
cucerirea macedoniană a marcat zenitul Atenei ca
epicentru al literaturii, filosofiei și artelor
 Epoca de aur a Atenei sau Atena clasică – leagănul
civilizației occidentale
 dramaturgi: Eschil, Aristofan, Euripide și Sofocle
 filosofi: Platon, Aristotel și Socrate
 istorici: Herodot, Tucidide și Xenofon
 poetul Simonide și sculptorul Fidias.
 Oameni de stat - Pericle
 Polis-ul Atenei (508 î.Chr. –322 d. Chr.)
 polis = orașul-stat
 orașul-stat era guvernat de o oligarhie de cetățeni
privilegiați, cei mai mulți având statut de mari
proprietari de terenuri agricole
 Atena a inventat democrația
 demos-kratos = puterea poporului
 300- 350 - 400.000 oameni, în special sclavi și
rezidenți străini – Atena – cel mai mare oraș-stat
 Totuși, doar 7% din populația Atenei avea drepturi
civile
 cosmopolită, liberală
 Polis-ul Atenei (508 î.Chr. –322 d. Chr.)
 În anul 404 î.Chr., statul despotic al Spartei a cucerit
Atena și a instaurat un regim de teroare cunoscut drept
Guvernarea celor Treizeci de Tirani. Atunci când
atenienii au eliminat acest regim, un an mai târziu, ei
au restaurat sistemul democratic și l-au executat pe
Socrate, acuzându-l că ar fi aderat la cauza spartanilor

 Socrate a fost forțat să consume o băutură otrăvitoare

pe bază de cucută
Socrate (470-399 î.Chr. )
Moartea lui Socrate – Jacques-Louis David (1787)
Școala ateniană (1511)- Raphael
 Primul ”economist”: Hesiod
 A trăit în jurul anului 700 î.Chr.
 Născut în Boeția, Grecia centrală, o regiune
foarte săracă
 Considerat primul poet al civilizației
occidentale
 Considerat primul ”economist” al Greciei
 Problema rarității
 Munci și zile – tratează problema economică
fundamentală a rarității resurselor în raport cu
satisfacerea nenumăratelor și abundentelor obiective și
dorințe umane
 Primul ”economist”: Hesiod
 Pleacă de la mitul tribal al ”Epocii de Aur”
 La începutul lumii, omul trăia în Grădina
Edenului, un paradis al abundenței
 Raritatea, rezultatul excluderii omului din Paradis.
 Din cauza rarității, forța de muncă, materiile prime și
timpul trebuie alocate eficient. Totuși, raritatea poate
fi depășită parțial printr-o utilizare eficientă a forței
de muncă și a capitalului
 În particular, munca stăruitoare este crucială
 analizează factorii vitali care l-ar putea determina pe om să
abandoneze starea inactivă
 Primul ”economist”: Hesiod
 Prima dintre aceste forțe este, desigur, necesitatea de a
acoperi nevoile de bază.
 o dezaprobare socială a leneșului și dorința de a imita
standardele de consum ale semenilor.
 Emulația conduce la dezvoltarea sănătoasă de spiritului de
competiție, pe care el îl consideră ”un conflict bun,
sănătos”, o forță vitală în încercarea de a rezolva problema
rarității
 Pentru a menține competiția justă și armonioasă, Hesiod
exclude cu vigoare metodele nedrepte de dobândire a
bogăției, susținând că aceasta trebuie să respecte regulile
 Viziunea sa despre creșterea economică și concurență era
mai optimistă decât a lui Platon și Aristotel, filosofi mult
mai sofisticați, ce aveau să trăiască trei secole mai târziu
Pre-socraticii
 Pitagora din Samos (582-507 î. Chr.)

 A contribuit la dezvoltarea matematicii

și a adus contribuții majore la crearea
unei gândiri filosofice și economice sterile,
care avea să influențe încercările lui Aristotel
de a crea o matematică a dreptății și a
schimbului economic
Pre-socraticii
 Democrit (460- 370 î. Chr.)
 fondatorul atomismului în cosmologie
 fondatorul teoriei subiective a valorii
 Valorile morale, etice sunt absolute,
dar valorile economice sunt în mod
necesar subiective
 ”Același lucru ar putea fi bun pentru toți
oamenii, însă plăcerea resimțită prin utiliza-
rea lui diferă de la un om la altul”
 Utilitatea unui bun va scădea enorm și va deveni negativă
atunci când cantitatea acestuia devine abundentă
Pre-socraticii
 Democrit a fost primul gânditor care a
schițat noțiunea de preferință pentru timp:
”omul tânăr nu este sigur că va ajunge
la bătrânețe; de aceea, bunul pe care îl
are acum valorează mai mult decât cel
pe care îl poate va avea în viitor”

 După ce analizează contrastul între ec0-

nomia Atenei, bazată pe proprietatea privată
și colectivismul oligarhic al Spartei, ajunge la concluzia că proprietatea privată
este o formă superioară de organizarea a activității economice.
 Utopia colectivistă a lui Platon
 Platon (428-348 î. Chr.)
 Considerat cea mai importantă figură în
dezvoltarea filosofiei, în special, a tradiției
filosofice occidentale
 Fondatorul Academiei – prima instituție de
învățământ superior din lumea occidentală
 Inspirație pentru programele politice de orientare
despotică
 A încercat al însuși de trei ori să creeze regimuri
despotice în orașul-stat al Siracuzei
 Nu mai puțin de trei discipoli de-ai lui Platon au devenit tirani în
orașe-stat din Grecia
Utopia colectivistă a lui Platon
Utopia colectivistă a lui Platon
 Principalul său obiectiv – să imagineze și să
construiască o societate ideală
 Rezultatul – o utopie colectivistă, ierarhizată
 Platon a fost primul gânditor care a expus și a analizat
importanța diviziunii muncii în societate
 Specializarea își are rădăcinile însăși natura umană, în
particular, în diversitatea și inegalitate ei
 Sursa specializării- ”suntem diferiți; există multe
diferențe între oameni, ceea ce face ca lor să li se
potrivească ocupații diferite”.
 A subliniat că această diviziune a muncii sporește
producția generală de bunuri.
Utopia colectivistă a lui Platon
 Disprețul pentru activitățile economice, comerț și
proprietatea privată
 Primul teoretician care a denunțat utilizarea aurului și
argintului în calitate de monedă
 Disprețuia aurul și argintul tocmai pentru că ele
serveau drept monede în schimburile internaționale,
acceptate de toată lumea. Deoarece aceste metale
prețioase sunt universal acceptate și există dincolo
aprobarea guvernului, aurul și argintul reprezintă o
amenințare potențială la adresa reglementărilor
imaginate de conducătorii cetății
 Platon milita pentru o monedă guvernamentală
discreționară
Utopia colectivistă a lui Platon
 Utopia sa bine ordonată – pentru a rămâne
ordonată și controlată, ea trebuie să fie relativ
statică; acest lucru înseamnă o doză mică de
schimbare sau absența completă a schimbării, a
inovației sau a creșterii economice
 Frica de prăbușire și suprapopulare
 Milita pentru un număr fix al populației, menținând
numărul cetățenilor limitat la 5.040 de familii
Xenofon despre administrarea gospodăriei
 Xenofon (430-354 î. Chr.)
 Aristocrat atenian, proprietar de
pământ, general de armată
 Dispreț față de comerț, admirație
pentru agricultură, activitățile militare
 Militează pentru intervenția
guvernului în activitatea economică
Xenofon despre administrarea gospodăriei
 Anticipează faimosul principiu al lui Adam Smith
potrivit căruia amploarea diviziunii muncii în
societate este în mod necesar limitată de mărimea
pieței
 subliniază conceptul important de echilibru general
ca o tendință dinamică a economiei de piață - atunci
când există prea mulți arămari, cuprul devine ieftin,
iar fierarii falimentează și se îndreaptă către alte
activități, așa cum s-ar întâmpla în agricultură sau în
orice alt domeniu. De asemenea, sesizează clar că o
creștere a ofertei unei mărfuri determină o scădere a
prețului acesteia.
Aristotel (384-322 î.Chr.)
Principalele opere ale lui Aristotel
 Aristotel: proprietatea privată și banii
 A avut o influență enormă, chiar dominantă, asupra
gândirii economice și sociale din Evul Mediu
 O pledoarie tranșantă în favoarea proprietății
private, în ciuda faptului că a fost discipolul lui Platon
 Concepția lui Aristotel despre proprietatea privată
 a) este mai productivă și, de aceea, conduce la progres
 b) se regăsește în natura umană: dragostea de sine, de
bani, de proprietate sunt legate într-o dragoste
naturală față de proprietatea exclusivă
 Aristotel: proprietatea privată și banii
 c) a existat mereu și oriunde. Impunerea proprietății
comune înseamnă a ignora experiența umană, a ajunge
la ceva nou și neîncercat.

 d) doar proprietatea privată le oferă oamenilor

oportunitatea de a acționa moral, adică, practicând
virtuțile bunăvoinței și ale filantropiei

 Deși condamnă schimbul monetar ca fiind imoral și

nenatural, el laudă o astfel de rețea de schimburi,
deoarece consideră că acesta asigură coeziunea unei
cetăți, prin servicii reciproce
 Aristotel: proprietatea privată și banii
 A creat o mare problemă pentru viitor condamnând, pe
temeiuri morale, împrumuturile în bani cu dobândă,
considerată ”nenaturală”, nefirească,
 Aidoma lui Platon, Aristotel era ostil creșterii economice și
se pronunța pentru o societate statică, ceea ce se potrivește
cu opoziția sa față de producția și acumularea de bogăție
 Retorica – ”un bun rar este mai valoros decât unul ce se
găsește cu mai mare ușurință. De aceea, aurul este
mai prețios decât fierul, deși este mai puțin util”
 Din nefericire, Aristotel credea că oamenii schimbă valori
egale
 Aristotel: proprietatea privată și banii
 De fapt, la baza schimbului stă dubla inegalitate a
evaluărilor subiective
 Aristotel a pus bazele teoriei austriece a productivității
marginale
 ”Aristotel a reprezentat apogeul gândirii economice
antice, precum și al filosofiei antice. Gândirea
economică s-a prăbușit după moartea lui Aristotel.
Epoca elenistică de după Aristotel și epoca romană au
fost practic lipsite de elemente serioase de gândire
economică”
 Colapsul gândirii economice grecești
 Diogene și cinicii au îmbrățișat cultul pentru
sărăcie; Diogene locuia într-un butoi, susținând
că dragostea pentru bani și bogăție, confort
constituie rădăcina tuturor relelor

 Cei mai interesanți și mai influenți dintre filosofii

greci după Aristotel erau stoicii, ale căror concepții își
aveau fundamentul în gândirea lui Zenon din
Kition(336-264 î. Chr.)
 Colapsul gândirii economice grecești
 Gândirea stoică a durat 500 de ani, iar cea mai
importantă influență a fost transmisă din Grecia către
Roma

 Cel mai mare popularizator al ideilor stoice din Grecia

către Roma a fost faimosul om politic, jurist și orator
roman Marcus Tullius Cicero (106-43 î. Chr.).
 Colapsul gândirii economice grecești
 În ciuda importantelor lor contribuții în sfera gândirii
morale și filosofice, nici stoicii, nici alți romani nu au
adus contribuții semnificative la dezvoltarea gândirii
economice

 Totuși, dreptul roman a influențat foarte mult

evoluțiile juridice din Occident. Dreptul privat roman
a propus pentru prima dată ideea conform căreia
drepturile de proprietate sunt absolute, fiecare
proprietar având dreptul de a-și utiliza proprietatea
așa cum crede de cuviință