MERCANTILISMUL

MERCANTILISMUL
• Sistemul politico-economic al statului absolut între secolele al XVI-lea și al
XVIII-lea
• Un sistem al privilegiului statal sistematic, în special pentru a restrânge
importurile și a subvenționa exporturile (Adam Smith)
• Un ansamblu imperfect de teorii economice ce justifică protecționismul și
necesitatea de a acumula aur și argint în interiorul țării
• Un vast sistem de construcție statală, de privilegiu statal
• Mercantilismul – stat puternic, sector public extins, cheltuieli publice
ridicate, impozite mari, deficit bugetar, inflație; mentalitate războinică,
imperialism și dezvoltarea statului-națiune
MERCANTILISMUL
• Statul
acorda privilegii de monopol, adică dreptul exclusiv de a
produce și a vinde un produs, de a face comerț într-un anumit areal
• ”Drepturilede monopol” erau acordate de Coroană și ajungeau la
comercianții care-l ajutau pe rege să strângă impozite
• Impozitarea, interzicerea importurilor și subvenționarea exporturilor
constituiau elementul-cheie ale sistemului bazat pe privilegiul statal
monopolist
• Importurile erau supuse interdicțiilor sau taxării, cu scopul de a oferi
privilegii comercianților autohtoni; din același motiv, erau
subvenționate exporturile
MERCANTILISMUL ÎN SPANIA
• Cantități
enorme de aur și argint soseau din teritoriile cucerite în
Lumea Nouă; în sec. al XVI-lea, acest fapt a creat o prosperitate
aparentă
• Fluxul de metal prețios punea la dispoziție fondurile cu ajutorul
cărora spaniolii puteau cumpăra și utiliza produsele europene și
asiatice; însă, în final, creșterea prețurilor a eliminat acest avantaj
temporar; stoparea fluxului de metal prețios, în secolul al XVII-lea, a
scos la iveală faptul că prosperitatea anterioară era o ficțiune
• La finalul sec. al XV-lea, Coroana a cartelizat industria textilă, prin
legi care a blocat dezvoltarea acesteia
MERCANTILISMUL ÎN SPANIA
• Statul a ruinat înfloritoarea industrie a mătăsii, în special, în Granada;
• La începutul sec. al XVI-lea, prețurile cerealelor au început să crească;
statul a impus prețuri maximale; costurile nu mai puteau crește; în
consecință, multe terenuri au fost folosite în alte scopuri, iar forța de
muncă din agricultură s-a deplasat către orașe și către serviciul militar
• Înconsecință, au existat perioade de foamete, în condițiile în care o
treime din suprafațele agricole erau abandonate
• Cheltuieli enorme ale Coroanei, impozite mari suportate de clasa
mijlocie; deficite bugetare enorme
MERCANTILISMUL ÎN SPANIA
• Coroana a intrat de trei ori în incapacitate de plată, declarate de Felipe
al II-le în 1557, 1575 și 1596; au declanșat falimente pe scară largă și
crize ale creditului în Franța și Anvers
MERCANTILISMUL ÎN FRANȚA
• În sec. al XVII-lea, Franța devenise țara despoticului stat-națiune
• Nenumărate războaie, impozite mari pentru a le finanța, emigrarea forței de
muncă au dăunat creșterii economice
• Privilegii regale acordate breslelor urbane, în schimbul plății unor impozite
mari
• Ulterior, breslele au fost obligate să-și desfășoare activitatea strict în
teritoriul ocupat; a fost pus capăt mobilității
• Restricțiile au paralizat creșterea economică în Franța
• Cheltuieli publice imense, finanțate din impozite mari și din venituri de
monopol
MERCANTILISMUL ÎN ANGLIA
• Acordarea de imense privilegii monopoliste: drepturi exclusive de a
produce și vinde în comerțul interior și exterior
• În
ultima parte a secolului al XVI-lea, niciun sector de activitate nu
rămăsese în afara privilegiilor monopoliste
• Competiția a fost suprimată, calitatea a scăzut dramatic, iar prețurile
au crescut semnificativ
• Cele
mai favorizate de privilegiile monopoliste erau companiile de
comerț exterior
GÂNDIREA ECONOMICĂ MERCANTILISTĂ ÎN FRANȚA
• Antoine de Montchréstien (1575-1621)
• Poet și dramaturg; scrie, în 1615, Traicté de l”Oeconomie Politique
• Folosește pentru prima dată în istoria expresia ”economie politică”
• ”ordinea este scopul statelor”
• În chestiuni de comerț reia concepția jocului cu sumă nulă exprimată de
Montaigne în Eseuri
• Statul trebuie să reglementeze și să controleze producția, comerțul și, mai
ales, manufacturile, astfel încât Franța să fie autosuficientă
• Produsele și manufacturile străine trebuie ținute la distanță de Franța
• Trebuie interzise inclusiv cărțile străine, care ”înveninează spiritele noastre”
și ”corup obiceiurile noastre”
GÂNDIREA ECONOMICĂ MERCANTILISTĂ ÎN FRANȚA
• Antoine de Montchréstien (1575-1621)
• Toți oamenii trebuie puși la treabă, deoarece odihna este sursa tuturor
păcatelor
• Jean-Baptiste Colbert (1619-1683)
• Creșterea cantității de metal prețios
din țară, interzicerea exportului
de metal prețios, subvenționarea exporturilor și restricționarea
importurilor
• ”Arta impozitării constă în a jumului gâsca astfel încât să se obțină cea
mai mare cantitate de pene cu cel mai mic număr de țipete”
GÂNDIREA ECONOMICĂ MERCANTILISTĂ ÎN FRANȚA
• Jean-Baptiste Colbert (1619-1683)
• Comerțul exterior înseamnă război și conflict
• Câștigul unei națiuni înseamnă pierderea unei alte națiuni
• ”Statul francez este înfloritor… și ca urmare a sărăciei pe care o
impune vecinilor”
• Toți vagabonzii ar trebui dați afară din țară sau obligați să muncească;
inclusiv copiii trebuiau puși să muncească pentru stat și națiune
• Taxe vamale ridicate, importurile limitate la câteva porturi
GÂNDIREA ECONOMICĂ MERCANTILISTĂ ÎN ANGLIA
• William Petty (1623-1687)
• Pionierul statisticii
• Principala sa operă – Political Arithmetic – publicată postum, în 1690
• Concepțiile sale – pur mercantiliste
• Accepta creșterea populației – populație mai ridicată, mai multe ”venituri”,
o producție mai ridicată
• Producția națională trebuie să crească la nivelul potențial, sub conducerea
statului și în serviciul elitei
• A propus un plan guvernamental de creștere generalizată a prețurilor,
pentru a susține la un nivel ridicat prețul cerealelor
GÂNDIREA ECONOMICĂ MERCANTILISTĂ ÎN ANGLIA
• John Locke (1632-1704)
• Orice individ are drept asupra propriei persoane
• Proprietatea privată asupra unei resurse materiale se stabilește prin intermediul primei
utilizări (sau ”ocupări”)
• Denunță devalorizarea monedei ca fiind înșelătoare și iluzorie: ceea ce contează este
cantitatea de metal prețios din monedă
• Devalorizarea este inflaționistă; scade valoarea reală, puterea de cumpărare a unității
monetare
• Valoarea monedei trebuie conservată; trebuie păstrată cantitatea de metal prețios a unei
monede; orice devalorizare, orice reducere a conținutului în metal prețios al monedei, este
arbitrară, frauduloasă și injustă; e ca și cum guvernul ar hotărâ să înlocuiască metrul cu
centimetrul
• Viziunea lui Locke despre monedă era metalistă și antiinflaționistă, aidoma celei a
scolasticilor
GÂNDIREA ECONOMICĂ MERCANTILISTĂ ÎN ANGLIA
• John Law (1671-1729)
• Money and Trade Considered, with a Proposal for Supplying the Nation with
Money (1705)
• Pune diferențele de dezvoltare dintre Olanda și Scoția pe seama diferențelor
de dobândă (dobânzi mici în Olanda, mari, în Scoția)
• Propune o bancă centrală rurală care să emită bani de hârti neconvertibili
sau monedă-hârtie ”susținută” de suprafețele agricole ale țării
• Scopul – asigurarea unei ”cantități suficiente de bani”
• Presupunea că o cantitate mai mare de bani va înviora comerțul, va crește
producția și va scădea rata șomajului
GÂNDIREA ECONOMICĂ MERCANTILISTĂ ÎN ANGLIA
• John Law (1671-1729)
• Banii reprezintă o simplă creație a guvernului, care nu posedă nicio valoare intrinsecă,
aidoma metalului; singura lor funcție – mijloc de schimb, nu depozit de valoare pentru
viitor
• Considera că sporirea cantității de bani nu va duce la creșterea prețurilor
• Multiplicarea cantității de bani va determina creșterea gradului de ocupare și producția,
prin urmare, a exporturilor, ceea ce va conduce la o balanță de plăți favorabilă, deci, la
intrări de aur și argint din exterior
• Creșterea cantității de bani ar reduce rata dobânzii, multiplicând investițiile și
acumularea de capital, asigurând prosperitatea
• Considera că reducerea dobânzilor ar stimula cheltuielile; că o reducere a cheltuielilor ar
comprima schimburile și a genera șomaj
• A propus o lege care să interzică acumularea banilor