Paginile:

Anglia: 6
Franta: 10, 50
SUA: 32, 70
America Latina: 74
Germania: 18, 42
Asia: 80

Anglia:
Liberalism – doctrina ideologic ace proclama principiul noninterventiei statului in ecdonomie,
promoveaza ideea libertatii economice, a liberului-schimb, a liberei concurente
Conservatorism – curent ideologic, politic, social, care acorda prioritate formelor vechi, depasite in
gandirea si practica sociala si care accepta cu prudenta noul in viata sociala
Epoca victoriana – perioada domniei reginei Victoria a Regatului Unit
Colonialism – forma de dominatie idealogica, politica sau culturala a unui stat asupra unui teritoriu, care
atrage dupa sine si o stare de dependenta economica a coloniei respective

1851-1852 – Marea Expozitie Internationala de la Londra

1846-1868 – A fost la putere Partidul Liberal/Whig
1853-1856 – Razboiul Crimeii
1852 – Marea Britanie a alipit la India o buna parte a Birmaniei
1852 – In Noua Zeelanda s-a adoptat Constitutia si autoguvernarea
1867 – Anglia a acordat Canadei dreptul de Dominion

Franta :
Monarhie constitutionala – forma de conducere a statului in care puterea monarhica este supusa
constitutiei
Imperiu – stat monarchic care are in frunte un imparat; teritoriu cuprinzand un stat dominant si
posesiunile lui colonial
Criza – manifestare a unor dificultati, perioada de tensiune, de tulburare care se manifesta in societate
Revolutie – schimbare brusca, deobicei violenta, a structurilor sociale, economice si politice ale unui
regim dat.
Republica – forma de guvernamant in care organele supreme ale puterii de stat sant alese pe un timp
determinat

1852 – Constituirea celui de-al II-lea Imperiu Francez

1856 – Congresul de pace de la Paris
1867 – Criza economica
1870 – Inceputul Razboiului Franco-Prusian
1871 – Comuna din Paris

SUA :
Siloz – constructie de mari dimensiuni inzestrata cu instalatii speciale de uscare (serveste la pastrareea a
cantitatii mare agricole pe termen lung)
Afro-american – denumirea data in SUA nord-americanilor de origine africana
Discriminare – politica prin care un stat sau o categorie de cetateni ai unui stat sunt lipsiti de anumite
drepturi pe baza unor considerente nelegitime
Impozit progresiv – impozit care creste procentual, pe masura maririi sumei impozabile
1876 – A fost format Partidul Muncitoresc Socialist
1890 – Prima conferinta interamericana
1910 – Formarea Uniunii Panamericane
1912 – a fost ales Thomas Woodrow Wilson ca presedinte
1 mai 1886 – O greva a muncitorilor care revendicau ziua de munca de 8 ore

Germania :
Reichtag – denumire data parlamentului german intre anii 1867-1945
Cancelar – seful guvernului in Austria si in Germania
Kaizer – titlu de rege in Imperiul German
Federatie – forma de organizare statala, bazata pe asocierea mai multor state autonome, cu organizare
proprie, care au un govern central comun

1871 – Proclamarea Imperiului German

1879 – Legea exceptionala impotriva socialistilor
1890 – Demisia lui Otto Von Bismark
1914 – Inceputul Primului Razboi Mondial

Otto Von Bismarck – om politic german

Devenit cancelar al Reich-ului, Bismarck a promovat o politica autoritara si dura pentru consolidarea
puterii statului. Reformele la care a recurs au contribuit la infaptuirea unui sir de transformari in societate
si la schimbarea imaginii Germaniei in lume. Politica promovata de Bismarck reflecta interesele nationale
germane, in special ale iuncherilor si marilor industriasi.

Asia (rezumat):
India :
In secolul al XVI-lea, mongolii au navalit peste India si au format un stat feudal numit Imperiul Marilor
Monghuli. Catre mijlocul secolului al XIX-lea India (pop.300 mil) cu bogatii fabuloase a devenit cea mai
mare colonie engleza (« perla coloanei britanice »).
Colonizatorii englezi importau din India orez, bumbac, ceai, etc.
Cu timpul ei au distrus obstea sateasca facandu-i pe tarani din posesori in arendasi ai pamantului,
obligandu-i sa plateasca diferite impozite.
Ca urmare, industria autohtona a fost distrusa (mai ales textila). Zeci de mii de tesatori indieni mureau de
foame.
Colonizatorii au instaurat in India un regim se sclavie care a generat o puternica miscare de eliberare
nationala.
Numarul fabricilor a crescut de 120 – 1900 la 264 – 1914.
In industria metalurgica s-a dublat lungimea cailor ferate (55 mii de km). In 1885 s-a fondat partidul
burgheziei nationale si al mosierilor – Congresul National Indian. Extremistii luptau pentru independeta
Indiei, utilizand si violenta.
La inceputul secolului XX au avut manifestatii de protest impotrivapoliticii de reactionare a
colonizatorilor, au avut loc greve muncitoresti, tulburari ale taraimii. Colonizatorii au reusit sa
inabuseasca acest val al miscarii de eliberare iar in 1910 au izbutit sa provoace macelul dintre musulmani
si hindusi.
In primul razboi Mondial aproape 1.5 milioane de indieni au fost antrenati in razboi (fiind incadrati in
armata engleza).

China :
La sfarsitul secolului XIX China era un stat feudal agraar absolutist, condus de Bogdihan (fiul cerului).
In anii 1628 – 1645 a avut loc Marele Razboi Taranesc.
In china se instaureaza pentru o perioada indelungata dinastia straina manciuriana Qing (1644-1911)
(include Manciuria, Mondolia, Turkenstanul de est si Tibetul)
Din 1757 dinastia Qing a promovat o politica izolationista dar dupa marfurile tarilor colonial patrund prin
contrabanda pe pietele chineze (daune economiei statului). Era raspandit mai ales comertul cu opiu
(producea venituri bune).
Incercarea guvernului de a curma aceasta problema a provocat razboiul dintre China si Anglia (Primul
razboi al Opiului (1839-1842)).
Rascoala Taiping
In ianuarie 1851 incepe racoala Taiping. Rasculatii au ocupat orasul Nanjing si au proclamat un stat nou
(denumirea Taiping Tian-Ho). Ei au lichidat sclavia si au declarat egalitatea in drepturi a femeilor si
barbatilor. Rascoala a fost inabusita in 1864 de feudalii chinezi cu ajutorul angliei si frantei)
Dupa razboiul Japono-Chinez (1894-1895) China este divizata in zone de influenta ale Rusiei, Angliei,
Frantei, Germaniei si Japoniei.
In 1889-1900 a avut rascoala populara a « boxerilor » organizata de societatea subversive “Pumnul in
numele adevarului si concilierii”. Dupa, in tara creste opozitia fata de dinastia manciuriana si domninatia
capitalului strain.
In 1905, sub conducerea lui Sun Yat-Sen ia nastere Liga Revolutionara Unita a Chinei. Aceasta a izbucnit
in anul 1911 si scopul era rasturnarea dinastiei manciuriene, instituirea republicii democratice. In toiul
revolutiei, Adunarea Nationala a proclamat Republica Chineza si Sun Yat-Sen ca presedinte. In 1912
dinastia manciuriana a fost inlaturata iar in 1913 Sun Yat-Sen este inlaurat si a fost instaurata dictatura
militara.

Japonia
La inceputul epocii moderna, Japonia era un stat feudal in frunte cu imparatul. Pana in 1867, rolul
principal in viata poilitica a statului il jucau shogunii (comandanti militari supremi).
Japonezilor nu li se permitea sa paraseasca tara, iar strainilor le era interzis sa se stabileasca in Japonia.
Marii feudali detineau 3.4 din toate pamanturile si aveau cete militare de cavaleri (samurai) iar pentru
serviciile lor, primeau cate o cota de orez.
Mai mult de 90% din populatie o alcatuiau taranii care erau sub deviza « Taranii se aseamana cu
semintele e ganj, cu cat le presezi mai mult, cu atat capeti mai mult ulei » de asta, rascoalele taranesti
izbucneau foarte des. Poporul trebuia sa plateasca impozitele cu 5-6 ani inainte iar daca se revolta, era
biciuit si incatusat.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, in Japonia patrunde capitalul strain. Prin forta militara in 1854, SUA
i-a obligat sa semneze un tratat care deschidea unele porturi pentru comertul strain.
La sfarsitul anilor ’60, beneficiind de rascoalele taranesti dese s-a infaptuit revolutia burgheza – Meiji. In
1868 shogunul a cedat puterea imparatului.
In Japonia au fost realizate reforme cu caracter antifeudal : proclamarea libertatii antreprenoriale si a
comertului, adoptarea constitutiei. A fost introdus invatamantul de tip european.
In urma razboiului cu China (1894-1895) ea ocupa insula Formosa (Taiwan). Castigand razboiul cu Rusia
(1904-1905) ea ocupa orasul Port Arthur, ocupa partea de sud a insulei Sahalin si proclama protectoratul
asupra Coreii, pe careo anexeaza in 1910.

Anglia (rezumat) :
Hegemonia Economica a Marii Britanii
Marea Britanie a fost in cel de-al treilea sfert al secolului al XIX-lea leaganul civilizatiei industriala.
Cresterea considerabila a economii este datorita : sporul demografic, abundenta si calitatea fortei de
munca, progresul invatamantului, etc. Sub aspectul capacitatii masinilor cu aburi Anglia intrecea de 1,5
ori Germania si de 2 ori Franta (in aceeasi perioada a inceput sa asigure si alte tari cu ele). Industria
textila a Angliei prelucra 80% din productia globala de bumbac.
Marfurile industriale engleza fiinca erau mai calitative si ieftine decat celelalte tari a asigurat hegemonia
Marii Britanii pe piata mondiala, de aceea era numita atelierul lumii.
Agriculturii ii reveneau numai 15-20% din produsul national brut.
Accelerarea procesului de urbanizare, dezvoltarea industriei si constructia drumurilor (mai ales a cailor
ferate) asigurau extinderea pietei interne. In urma reducerii sau anularii taxelor vamale, prospera si
comertul exterior.
Pe corabiile engleze nu se transportau doar marfurile proprii dar si ale altor tarii, de aceea era numita si
carausul lumii.
In tara se infiintau numeroase banci si societati pe actiuni (stimulau concentrarea capitalului destinat
dezvoltarii industriale). Deoarece bancile engleze ocupau primul loc in lume dupa volumul de capital cu
care operau, Angliei era numita si bancherul lumii.
In scopul punerii in evidenta a potentialului economic al Marii Britanii, la Londra in anii 1851-1852 a fost
organizata o expozitie internationala care prevalau tehnologiile si marfurile engleze.

Liberalismul Britanic
Unul din factorii care a determinat hegemonia economica a Angliei l-a constituit liberalismul economic
(prevedea libertatea comertului si libera concurenta).
Liberalismul politic presupune libera exprimare a opiniilor (presam intruniri). Uneori pentru a asigura
“pacea sociala’ guvernul adopta o noua politica sociala (prevedea reducerea duratei zilei de munca si a
declansa greve).
Datorita progresului industrial si a explotarii coloniilor, patronii intreprinderilor puteau majora salariul
angajatiilor cu 50-60%.

Viata politica 
Forma de guvernare in Marea Britanie era monarhia parlamentara. In acei 64 de anii de aflare la tron a
reginei Victoria Anglia atinsese apogeul dezvoltarii, aceasta perioada este numita epoca victoriana.
Monarhul detinea prerogativele de a numi prim-ministrul dar numai din randurile partidului care a
castigat alegerile parlamentare, numea functionarii superiori si personalul de la curte.
Oricum, regina dispunea de mai putine drepturi decat alti monarhi europeni iar rolul principal in viata
politica a Angliei le revenea Camerei Comunelor si Cabinetului de Ministri.
In decursul anilor 1846-1868 (cu mici intreruperi) a fost la putere Partidul Liberal/Partidul Whig.

Politica externa. Colonialismul

Anglia incerca sa promoveze in politica externa idea pacifismului fiindca pietele straine puteau fi cucerite
si fara razboaie. “Anglia nu are aliati constanti, ci interese constante » (conducatorii politici)
De aceea ei au sustinut miscarea progresista de unificare a Italiei si razboiul reactionar al Sudului
impotriva Nordului in SUA. Din aceleasi motive, Anglia impreuna cu Franta, Sardinia si Imperiul
Otoman a purtat Razboiul Crimeii (1853-1856) impotriva Rusiei tariste.
In 1852 Marea Britanie a alipit la India o buna partie a Birmaniei. Colonizatorii englezi au obtinut
« deschiderea » Japoniei pentru exportul propriilor marfuri (« In Imperiul Britanic niciodata nu apune
soarele »)
In 1852 in Noua Zeelanda s-a adoptat Constitutia si s-a acceptat autoguvernarea si in 1854 Colonia
Capului a obtinut dreptul de a se autoguverna. In 1856 acelasi trept l-a castigat Africa de Sud. In 1867
Anglia a acordat Canadei dreptul de dominion.