Unități structurale:

Scutul Cristalin Ucrainean ocupă o fâşie

îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat
de Platforma Moldovenească prin fractura
tectonică a Nistrului (fig. 7). Scutul s-a format
în cele mai vechi ere geologice: arhaică şi
proterozoică. (Identifică vârsta Scutului
Cristalin
Ucrainean după tabelul 2.) Rocile scutului apar
la suprafaţă în valea fluviului Nistru lângă
satul Cosăuţi, în amonte de oraşul Soroca (fig.
6).
Platforma Moldovenească se extinde de la
extremitatea de nord a ţării până la
fractura tectonică Baimaclia în sud (fig. 7). Ea are un fundament din roci cristaline magmatice
şi metamorfice (granit, gnaise, şisturi cristaline ş.a.) cu o vârstă de circa 2,6 miliarde
de ani, acoperit de o cuvertură sedimentară. Fundamentul platformei coboară
de la nord-est spre sud-vest, iar grosimea cuverturii sedimentare creşte de la nord spre
sud. Rocile sedimentare ale acesteia – gresii (fig. 8), argile, calcare, marne, nisipuri ş.a. –
s-au acumulat în urma numeroaselor coborâri ale teritoriului sub apele mării (fig. 9 şi
tab. 2).
Platforma Scitică are un fundament alcătuit din șisturi cristaline mai vechi decât Paleozoicul.
Fundamentul este acoperit de roci sedimentare acumulate în erele paleozoică
şi îndeosebi în cele mezozoică şi neozoică (fig. 9). Grosimea cuverturii sedimentare variază
de la 500 la peste 2 000 m.
Roci de vârstă arhaică și proterozoică apar la suprafață în
nord-estul țării, în valea fluviului Nistru. Ele sunt
valorificate la Cosăuți (Soroca) – granit, gnaise, șișturi
cristaline, gresii, Egoreni + Vălcineț - gresii
Relieful influenţează elementele climatice: odată
cu creşterea altitudinii, scade temperatura aerului şi
creşte cantitatea de precipitaţii. Acest lucru, la rândul său,
are impact asupra vegetaţiei, lumii animale şi a solurilor.
Înclinarea generală a teritoriului ţării de la nord-vest spre
sud-est determină şi direcţia predominantă a râurilor, a
văilor fluviale şi a orizonturilor de ape subterane.

Mişcările tectonice vechi se consideră mişcările care s-au

produs până în perioada neogenă. Fiind foarte vechi,
acestea au jucat un rol semnificativ doar în formarea
unităţilor mari ale reliefului actual al teritoriului ţării.

Mişcările tectonice noi se manifestă începând cu perioada

neogenă şi continuă în prezent. Ele, deopotrivă cu procesele exogene, joacă un rol important în formarea şi diferenţierea
principalelor unităţi de relief ale teritoriului ţării.
Cutremurile de pământ:
1.Cauza: Mișcarea plăcilor tectonice-
scufundarea marginii platformei Europei de Est.
2.Focarul: Județul Francea (Munții Carpați)
3.Consecințele: Dărâmarea caselor, alunecări de
teren, formarea fracturilor în scoarța terestră.
4.Măsuri de comportament în cadrul acesteia: Nu folosiți ascensorul. Stați mai departe de ferestre și copaci.
Vulcanii noroioși:
1.Ce reprezintă: deplasarea unei mase de roci pe o suprafață care este umezită puternic.
2.Influența: Natură – distrugerea stratului fertil de sol
Influența: Om – se distruge recolta

Procesele exogene: 1.Erozionale, 2.Gravitaționale, 3.Fluviale, 4.Carstice.

1.Eroziunea liniară determină formarea ravenelor (râpilor), a vâlcelelor și altor forme de relief.

2.Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul țării sunt alunecările de teren.

Alunecările în interacțiune cu procesele erozionale și cele carstice au format depresiuni ovale sau circulare numite hârtoape.

Surpările – deplasarea blocurilor de roci dure sub influența forței de gravitație.

3. Măsuri de combatere: eliminarea apei din masa alunecată; plantare de arbori iubitori de umezeală

Procese exogene Agenți exogeni Forme de relief Unități de relief

1.Proces erozional
2.Proces gravitațional
3.Procese castice
4.Procesele carstice se dezvoltă unde există roci ușor solubile (calcare, ghips), acestea au format peșteri și grote.
Apa Ravene, vâlcele Podișul Codrilor
Câmpia Lalpungului
Colinele Tigheciului
Câmpia Prutului de mijloc
Ape subterane, precipitațiile Hârtoapele Podișul Codrului, Podișul
Nistrului
Apa Peșteri, grote „Pestera Surprizelor”,
peșterile din valea Răutului,
grotele din văile raurilor
Ciuhur, Draghiște

Clasificarea unităților de relief:

podişuri fragmentate (Podişul Codrilor, Podişul Moldovei de Nord, Podişul Nistrului, Colinele Tigheciului, Podişul
Podoliei); dealuri sub formă de măguri (Dealurile Ciulucurilor);
câmpii deluroase (Câmpia Bălţilor, Câmpia Prutului de Mijloc, Câmpia Moldovei de Sud); câmpii fluviale (Câmpia Nistrului
Inferior, Câmpia Prutului Inferior).

Punctele extreme ale Moldovei:

Nord – Naslavcea
Sud – Giurgiulești
Vest – Criva
Est - Palanca

Podișul Codrilor:
1.Localizare: Centrul Moldovei
2.Unitatea structurală pe care este amplasată:
Platforma Moldovenească
3.Tipul genetic: Podiș fragmentat
 4.Altitudinea medie: 250-300m
5.Înclinarea generală: Nord-Vest spre Sud-Est
6.Procesele de modelare: Eroziunea, Alunecări de teren
7.Valorificarea umană: Favorabilă pentru cultivarea viilor și pomilor

Influența reliefului pentru om: practicarea agriculturii, turism, construirea căilor de comunicație.
Influența reliefului pentru natură: determină direcția râului, etajararea vegetației și solurilor.
Influența altitudinei reliefului pentru natură: Căldura scade, precipitațiile cresc.
Influența altitudinei pentru om: Asupra stării de sănătate.