I.

Invita�ie la drume�ie

Ocup�nd un spa�iu restr�ns, dar bogat �mpodobit de natur�, cu forme de relief

spectaculoase, s�pate �n st�nc�, plastic denumite �i �nso�ite de legende; str�b�tut
de ape ce cad �n cascade despletite �n fire albe de beteala; acoperit cu poieni
pline de flori �i cu codri seculari prin care mi�un� cerbi, ur�i, mistre�i, coco�i
de munte etc., Ceahl�ul a devenit din timpuri str�vechi un etalon al m�re�iei �i
frumuse�ii.
Interesul pentru cunoa�terea Masivului Ceahl�u a ap�rut de foarte mult� vreme.
Primele �nsemn�ri referitoare la Ceahl�u au o vechime mai mare de cinci secole, iar
la ora actual� se pot num�ra peste 200 de lucr�ri care trateaz� diferite subiecte
inspirate din existen�a sa. Nici turismul nu este o noutate pentru acest masiv.
Prima potec� de acces spre v�rful Toaca a fost amenajat� �n jurul anului 1860 de
c�tre familia Cantacuzinilor, iar primul ad�post turistic a fost construit �n 1906,
l�nga F�nt�na Rece, de ziaristul Gh. Panu.
Respect�nd faima de care se bucura, moldovenii nu g�sesc superlativ mai potrivit
pentru apreciere dec�t prin compara�ie cu Ceahl�ul. De aceea, �n limbajul lor
�nt�lnim, adesea, expresii ca: mare c�t Ceahl�ul, frumos ca Ceahl�ul, puternic ca
Ceahl�ul �.a. Din acelea�i motive, oameni de seama ai �tiin�ei, literaturii �i
artei (geografi, geologi, biologi, scriitori, compozitori, pictori), care i-au
str�b�tut plaiurile sau i-au studiat �i admirat frumuse�ea, i-au �nchinat opere de
neuitat. Unii I-au supranumit chiar �Regele Carpa�ilor�, �Farul Moldovei� sau
�Nestemata Carpa�ilor�.
Al�turi de podoabele naturale ale Ceahl�ului, p�m�ntul lui poart� �i c�teva
vestigii ale vie�ii umane, care reflect� continuitatea activit�ii omului pe aceste
meleaguri �nc� din epoca primitiv�; obiectele de silex descoperite �n punctul �La
Scaune�, ruinele micii cet�i Palatul Cnejilor (1639), biserica din lemn din
Bistricioara (1793), biserica m�n�stirii Durau (1835) s�nt exemple edificatoare �n
acest sens.
Dar, Ceahl�ul nu este numai un loc de agrement; multitudinea �i varietatea
obiectivelor de pe cuprinsul s�u, multe dintre ele reprezentative pentru o mare
parte din Carpa�ii Orientali, confer� acestui masiv �i calitatea de �laborator
natural�, de �munte-�coal�, �ntrunind condi�iile necesare pentru instruirea �pe
viu� a genera�iilor de tineri, el este o baz� de exemplific�ri pentru diverse
�ntruniri �tiin�ifice, �mbog�ind cuno�tin�ele celor care doresc acest lucru.
In cartea aceasta, nu �ncerc�m s� zugr�vim �ntreaga imagine a Ceahl�ului. Nici cele
mai iscusite condeie n-au reu�it acest lucru, deoarece descrierea se face detaliu
cu detaliu, iar natura este m�rea�� numai �n �ntregul ei. De aceea, r�ndurile de
fa�� nu s�nt dec�t o chemare, o invita�ie la drume�ie �i o asigurare c� efortul va
fi pe deplin r�spl�tit.
II. Caracterizare fizico-geografic�

A. A�EZARE �I LIMITE

Teritoriul montan, cunoscut mai mult sub numele de Masivul Ceahl�u, este situat �n
partea central� a Carpa�ilor Orientali, la �ntret�ierea paralelei de 47� latitudine
nordic� cu meridianul de 26� longitudine estic�.
Fa�� de mun�ii vecini este foarte bine delimitat de c�tre v�i largi �i ad�nci. La
est, Lacul Izvorul Muntelui de pe Bistri�a reprezint� limita spre Mun�ii
St�ni�oarei; la nord, Bistricioara �l desparte de Mun�ii Bistri�ei, iar Bicazul, la
sud, de Mun�ii Tarc�u; la vest, culoarul morfologic natural, drenat de p�raiele
Pintic �i Bistra, constituie limita natural� spre culmile H�ghie�, Chicera �i
Comarnic care apar�in H�ma�ului.
Intre aceste limite, Masivul Ceahl�u are o suprafa�� de aproximativ 290 kmp.

B. STRUCTURA GEOLOGIC� �I RELIEFUL

Rocile �n care este sculptat relieful Masivului Ceahl�u s�nt foarte variate, toate
apar�in�nd aceleia�i grupe mari de roci sedimentare, detritice, numit� �flis�. Asta
�nseamn� c� ele s-au format prin depunerea unui material � �n marea cretacic� �i
paleogen� �, care a fost rupt din alte roci preexistente, transportat uneori de la
mari distan�e. Acest fenomen a �nceput cu peste 200 de milioane de ani �n urm�.
Fig 01.jp2 �Fig 02.jp2
Dup� dimensiunile fragmentelor, �n componen�a fli�ului se g�sesc numeroase strate,
cu grosimi �i durit�i diferite (marnocalcare, marne, argile, �isturi argiloase,
gresii, conglomerate �.a.), grupate �n complexe litologice sub form� de f�ii
paralele, orientat nord-sud. De exemplu, latura vestic� a Ceahl�ului este alc�tuit�
din strate de Sinaia, care �n lungul culoarului Pintic-Bistra se afl� �n contact cu
zona cristalino-mezozoic�. Mai spre est urmeaz� - �n ordine - stratele de Bistra,
stratele de Ceahl�u, apoi un complex de strate alc�tuit din roci cu bobul fin
(morno-caloare, argile, gresii), numit fli� curbicortical, �i o f�ie de �isturi
negre (strate de Audia). �n extremitatea sud-estic� a masivului �nt�lnim cel mai
t�n�r complex litologic care apar�ine fli�ului paleogen.
Fig 03.jp2-Fig 04.jp2
Dintre rocile men�ionate, conglomeratele au rolul cel mai important �n morfologia
Ceahl�ului. Ele se prezint� �n strate cu grosimi de circa 500 m, �n structur�
sinclinal�, aidoma unor stive de farfurii. Av�nd o duritate mare, conglomeratele au
opus rezisten�� ac�iunii distructive a agen�ilor fizico-geografici externi (ploaie,
v�nt, scurgere superficial�, �nghe�-dezghe� etc.). In consecin��, aria lor de
r�sp�ndire corespunde cu treapta cea mai �nalt� de relief.
Aceast� parte a Ceahl�ului �mbrac� forma unui platou suspendat, lung de circa 6 km;
l�imea lui variaz� de la peste 1 km �n jum�tatea sudic�, p�n� la dimensiunile unei
culmi �n extremitatea nordic�. Nivelul s�u general, de 1 800 m, este dominat de
c�teva �n�l�imi, care se �n�ir� de la nord la sud, astfel: Panaghia, v�rful Toaca
(1 900 m), v�rful Lespezi (1 801 m), B�tca lui Ghedeon (l 844 m) �i Ocola�ul Mare
(1 907 m).
Fig 05.jp2
Marginile platoului superior se termin� brusc printr-o centur� de abrupturi
puternice, ruiniforme, de forma unor trepte (poli�e) care ating, uneori, 400-500 m
diferen�� de nivel. �n lunga perioad� de sculptare, din marginile abrupte ale
platoului au fost deta�ate forme bizare ca Turnul lui Budu, Turnurile Ocola�ului
Mare, Claia lui Miron, C�ciula Doroban�ului, Detunata etc., iar apele pluviale,
organizate �n toren�i vijelio�i, au s�pat �n pere�ii de st�nca �jgheaburi� ad�nci.
Fig 06.jp2
In partea baz� la a masei de conglomerate s�nt cuprinse importante acumul�ri de
calcar alb, �n care se disting resturi de corali �i scoici, mici animale marine
care tr�deaz� originea lor recifal�. �n relief, aceste calcare apar ca un �ir de
turnuri albe, de forma unor bastioane de cetate, situate pe latura estic� a
Ceahl�ului, �ntre Ocola�ul Mic �i Izvorul Alb. Cea mai masiv� st�nc� calcaroas�
este Piatra cu Ap�, �n care se g�se�te �i o mic� pe�ter�, iar la ob�r�ia Izvorului
Alb se g�se�te legendara st�nc� Dochia.
Piatra Sur� din partea de sud-vest a Ceahl�ului face parte tot din zona
conglomeratelor de Ceahl�u. Stratele din aceast� culme au fost �ns� aduse de
for�ele tectonice �n pozi�ie vertical�, ceea ce a determinat crearea unui relief
sub form� de creast� zim�at�, ca o p�nz� de fer�str�u. Ulucul dintre Piatra Sur� �i
abruptul sud-vestic al Ocola�ului Mare, cunoscut sub denumirea de Poiana
St�nilelor, coincide cu o linie de fractur�, �n lungul c�reia s-a produs
deranjamentul tectonic (fig. 3).
Zona �nalt� a conglomeratelor se continu�, spre periferie, cu un sistem de
interfluvii (obcine), cu orientare radiar�, care se prelungesc de la baza
abrupturilor, ca ni�te contraforturi de cetate, p�n� �n v�ile limitrofe ale
Ceahl�ului.
Culmile periferice au, �n general, forme rotunjite �i simetrice, cu profil domol,
u�or ondulat �i s�nt dominate, din loc �n loc, de v�rfuri (b�tci), �i ele rotunde,
ce reflect� caracterul eterogen �i friabil al rocilor �n care au fost sculptate
(marno-creatacice, gresii, argile, marne, �isturi argiloase etc.). Ansamblul
acestor culmi constituie treapta morfologic� inferioar� a Ceahl�ului, a c�rei
altitudine nu dep�e�te l 200-1 300 m.
�n cuprinsul acestei trepte, principalele culmi s�nt: Obcina Lacurilor, Obcina
T�r�oasei, Obcina Boi�tei, care �mpreun�, formeaz� cel mai lung interfluviu situat
�ntre v�ile Bistricioara �i Schit. La est de p�r�ul Schit se desf�oar� Piciorul
Coac�zului, Piciorul Hum�riei, Piciorul Ponorului, Piciorul Smeuri�u, Obcina
�iflicului �i Piciorul �iflicului, apoi Piciorul Ciocanului, Piciorul Ciribuc,
Obcina Verdelui, Obcina Chica Boicului �i Obcina Hor�tei ce formeaz� un uria�
evantai cu deschidere spre Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz).
Spre sud �i sud-vest, relieful treptei inferioare prezint� un grad mai pronun�at de
fragmentare, �nc�t aspectul culmilor este mai complicat, cu multe ramifica�ii
secundare �i �n�eu�ri ad�nci. Plec�nd de la p�r�ul Izvorul Muntelui se succed, �n
ordine, Muntele Sima, Obcina Pietrei Arse, Obcina Chiliei, Piciorul dintre Bistre,
Obcina Tablei �i altele.
V�ile care separ� aceste culmi au avut o evolu�ie normal�, nu au fost restructurate
prin fenomene de captare, astfel c� interfluviile dintre ele s�nt sudate de culmea
principal� (central�), fiind ne�ntrerupte pe toat� lungimea lor. Numeroasele b�tci
�i �ei (tarni�e), care se succed pe linia de cump�n� a apelor, s�nt o consecin�� a
varia�iilor de facies petrografic conjugate, local, cu cauze tectonice. �n lungul
v�ilor se �nt�lnesc adesea zone de �ngustare, p�n� la forma de defileu, determinate
de rezisten�a la eroziune a unor pachete de roci mai dure. Dintre acestea, Cheile
Bistrei Mici, s�pate �n bara conglomeratic� a Pietrei Sure, constituie un peisaj
deosebit de spectaculos prin s�lb�ticia lor.
Din punct de vedere turistic, relieful Ceahl�ului, privit �n totalitate, �ntrune�te
c�teva caracteristici care merita a fi men�ionate:
- altitudinea dominant� fa�� de mun�ii vecini ofer� un orizont foarte larg
peste Carpa�ii Orientali, astfel c�, de pe V�rful Toaca ori de pe Ocola�ul Mare, se
pot vedea mun�ii din jur �i, mai departe, mun�ii Rar�u, C�limani, H�ma�, iar spre
r�s�rit Podi�ul Moldovei;
- dantel�ria de piatr� a abrupturilor care m�rginesc platoul superior ofer� cel
mai grandios �i mai interesant spectacol natural din to�i Carpa�ii Orientali;
- dispozi�ia radiar� a culmilor ajut� turistul �n orientarea pe teren, scutind
de pericolul r�t�cirii chiar �i pe cei mai neini�ia�i;
- existen�a a numeroase �por�i� u�ureaz� posibilit�ile de acces spre platoul
superior al muntelui;
- concentrarea celor mai atractive obiective pe un spa�iu restr�ns permite
vizitarea Ceahl�ului �ntr-un timp scurt.

C. CONDI�IILE CLIMATICE

Teritoriul Ceahl�ului evolueaz� sub un climat montan relativ aspru, ale c�rui
elemente s�nt distribuite �n etaje altitudinale. Astfel, temperatura medie anual� a
aerului este mai mic� de un grad pe v�rful Toaca, cre�te p�n� la 5�C pe culmile
periferice �i ajunge la 7�C �n v�ile limitrofe. Nebulozitatea cre�te odat� cu
altitudinea (de la 6,2 la 7), ca �i precipita�iile. De�i frecven�a precipita�iilor
dep�e�te 200 de zile pe an (din care mai mult de 50% s�nt sub form� de ninsori),
cantitativ acestea nu ating valori prea mari, cum se �nt�mpl� �n alte masive
muntoase cu altitudine similar�. De exemplu, �n timp ce �n Mun�ii Apuseni, la 1 800
m, cad aproximativ 1 400 mm, pe Ceahl�u abia se ajunge la 1000 mm. Cauza principal�
a acestui fenomen const� �n escalad�rile succesive ale maselor de aer oceanic peste
culmile montane din vest, pe care �i las� o parte din �nc�rc�tura lor de umezeal�.
Alt element ce spore�te asprimea climatului de altitudine este v�ntul. Acesta are o
frecven�� anuala, pe v�rful Toaca, de 97%. Datorit� altitudinii predominante fa��
de mun�ii �nconjur�tori, v�nturile ce sufl� aici se afl� sub influen�a direct� a
dinamicii generale a atmosferei libere. De aceea, pe v�rful Toaca frecven�a cea mai
mare o au v�nturile de vest (43,6%). care ating �i cea mai mare vitez�: iarna 40
m/s. Viteza medie la nivelul superior este de circa 10 m/s. La altitudini mai mici,
to�i indicii dinamici sufer� substan�iale modific�ri; frecven�a se reduce p�n� la
53%, viteza scade p�n� la 3 m/s, iar direc�ia v�ntului este impus� de orientarea
v�ilor.
Constat�m ca Ceahl�ul poate fi vizitat tot timpul anului, dar perioada cea mai bun�
pentru excursii este perioada mai-octombrie. In restul anului se poate practica un
turism de iarn�, pentru care se cere condi�ie fizic� bun�, experien�� turistic� �i
echipament special.
Principalii indici meteo I F M A M I I A S
O N D An
Durata stralucire soare [ore] 83 105 137 161 197 174 209 207 195
192 101 73 1834
Nebulozatate total� [zecimi] 7,2 7,6 6,9 7,1 6,5 6,2 6,0 5,2 6,0
6,7 5,2 7,3 7,1
Tempreratura medie [oC] -9,5 -8 -6 -0,5 5 7,2 9 8,8 6,6 3,2
-0,4 -6,9 0,7
Umezeal� relativ� [%] 84 88 83 83 82 86 85 85 84 76
82 85 83
Nr. zile cu precipita�ii >0,1mm 16 17 19 16 18 23 19 16
13 13 15 17 208
Cantit de pricipita�ii [mm] 63 56 62 40 66 107 93 90 47
34 33 42 738
Grosime strat z�pad� 20 27 28 18 2,7 0,1 - - 0,1 0,4
3,5 11 -
Perioade caracteristice Timp rece cu furtuni de z�pad� �i cer �nchis Timp rece,
instabil cu ninsori frecvente Timp relativ cald dar ploios, unori cu ninsori de
scurt� durat� Timp c�lduros cu ploi de scurt� durat� Timp r�coros uscat, cu
cer pu�in acoperit �i vizibilitate foarte mare Timp rece, instabil cu ninsori
frecvente �i nebiolizatate ridicat�
Tipurile de turism determinate de starea timpului Turism de iarn� Turism de
var� Turism de iarn�

Din tabelul anexat mai reiese c� �n sezonul cald se disting trei intervale, cu
caracteristici diferite: mai-iunie, cu timp relativ cald dar ploios; iulie-august,
cu timp c�lduros, senin, ploi de scurt� durat� �i cu posibilit�i de ninsoare
minime; septembrie-octombrie, cu timp mai r�coros, precipita�ii pu�ine, cer senin
�i cu atmosfer� foarte clar� (favorabil� pentru fotografii), la care se adaug�
bog�ia de culori a p�durii de foioase.

D. RE�EAUA HIDROGRAFIC�

Re�eaua de ape curg�toare ce dreneaz� Masivul Ceahl�u apar�ine �n totalitate

sistemului hidrografic al Bistri�ei. Cu excep�ia p�raielor Schit, R�pciuni�a.
�iflic, Izvorul Alb, Secu, Izvorul Muntelui �i Cosu�na, care s�nt afluen�i direc�i
ai Bistri�ei (Lacul Izvorul Muntelui), celelalte p�raie s�nt afluen�i de ordinul
doi sau trei ai aceluia�i r�u. De exemplu, Bistricioara colecteaz� p�raiele de pe
versantul nord-vestic, dintre care mai important este Pinticul, iar Bicazul
colecteaz� p�raiele Chi�irig, Neagra, Hamzoaia �i Bistra (prin intermediul p�r�ului
Capra) care curg pe versantul sudic �i cel vestic.
Cele mai multe dintre p�raiele men�ionate s�nt alimentate de p�nzele subterane de
la baza conglomeratelor ori din acumul�rile de grohoti� de la poalele abrupturilor.
Izvoarele acestora se �n�ira ca o salb� �n jurul �pilonului central�, la
altitudinea de 1 200-1 300 m, form�nd o adev�rat� zon� a ob�r�iilor. Mai sus de
aceast� zon� re�eaua hidrografic� are o scurgere toren�ial�, cu excep�ia P�r�ului
Rupturii, care se alimenteaz� din izvorul F�nt�na Rece, situat la marginea
platoului superior. In condi�iile morfologice ale Ceahl�ului (culmi cu orientare
radiar� �i cu denivel�ri �n form� de trepte), re�eaua hidrografic� are un aspect
divergent, iar scurgerea se face �n cascade; de exemplu, cascada Duruitoarea, de pe
P�r�ul Rupturii, cu o c�dere de peste 30 m, aceasta fiind cea mai important�.
Cascade mai mici se �nt�lnesc �i pe Izvorul Muntelui, Bistra Mic�, Bistra Mare etc.
Fig 07
Suma total� a p�raielor permanente dep�e�te 80 km. Prin intermediul lor, Ceahl�ul
cedeaz� o cantitate de apa de peste 4 mc/s, ceea ce reprezint� aproximativ 14 l/s
la 1 kmp.

E. ASPECTELE BIOGEOGRAFICE �I SOLURILE

Pe suprafa�a Ceahl�ului se �nt�lnesc specii de plante, al c�ror spectru floristic

tr�deaz� cele mai diverse origini: eurasiatice, central-europene, alpine,
circumpolare etc. C�teva endemisme carpatice �i c�teva relicte ter�iare �i
cuaternare completeaz� bogata list� floristic�. Num�rul total de specii �nt�lnite
aici este evaluat (recent) de c�tre botani�ti la circa 1.111, ceea ce reprezint�
33,27% din flora Rom�niei.
Datorit� amplitudinii mari a reliefului, covorul vegetal este r�sp�ndit �n etaje
altitudinale.
Cele trei etaje forestiere ocup� circa 80% din suprafa�a Ceahl�ului. La poalele
muntelui se �ntinde �n mod discontinuu etajul p�durii de foioase, alc�tuit din fag
�i carpen, care urc� p�n� la 650�700 m. Mai sus de aceast� limit� se dezvolta
etajul p�durii amestecate (fag �i conifere) care, la 1 200�1 300 m, cedeaz� locul
p�durii de molid. In cadrul acestui etaj, pe versan�ii estici, feri�i de furia
v�nturilor �i cu o durat� de �nsorire mai mare, se �nt�lne�te singurul conifer cu
frunza c�z�toare din �ara noastr�, zada sau �crinul de munte� (Larix decidua).
Pentru ocrotirea acestui frumos �i valoros arbore, Poli�a cu Crini, care g�zduie�te
cele mai numeroase exemplare de zad�, uneori grupate �n asocia�ii pure, a fost
declarat� rezerva�ie naturala �nc� din 1941.
Spa�iul forestier al Ceahl�ului este �ntrerupt din loc �n loc, mai ales �n lungul
v�ilor, de paji�ti �i f�ne�e care, �n lunile de var�, au aspect de adev�rate
gr�dini. Dintre cele mai cunoscute plante �i cu un colorit mai atr�g�tor, care
formeaz� covorul erbaceu al paji�tilor, amintim: limba cucului (Botrychium
lunaria), cu flori violacee, stupini�a (Platanthera bitolia), de culoare alb�,
papucul doamnei (Cypripedium calceolus), sl�vocul cu flori ro�ii-violet, c�ld�ru�a
(Aquilegia vulgaris), cu flori al-bastre-liliachii, margareta (Chrysantemum
leucanthemum), s�ngele voinicului (Nigritella nigra, N. rubra), de culoare ro�u
�nchis �i cu miros de vanilie, ocrotit� prin lege �.a.
La altitudinea de 1 750�1 800 m, o f�ie �ngust� , alc�tuit� din exemplare rare �i
pipernicite de molizi cu coroana �n form� de drapel �i de tufi�uri de jneap�n, face
tranzi�ia spre etajul alpin inferior, ultimul din Masivul Ceahl�u. In componen�a
acestui etaj floristic se �nt�lnesc plante pitice, rezistente la asprimea climei,
�ntre care jneap�nul (Pinus montana), enup�rul (Juniperus nana), afinul (Vaccinium
myrtillus) �i meri�orul (V. vitisidaea) s�nt dominante. Al�turi de acestea, o
sumedenie de plante ierboase, cu flori multicolore, completeaz� decorul alpin al
Ceahl�ului. A�a s�nt gen�ienele (Gentiana verna, G. nivalis), clopo�eii (Campanule
alpina), garofi�a de munte (Dianthus superbus), floarea de col� (Leontopodium
alpinum) �.a. Din Ceahl�u lipse�te �ns� bujorul de munte (Rododendron kotsckyi),
at�t de frecvent �n Bucegi, F�g�ra�, Retezat �.a.
In afara de vegeta�ia zonal� distribuit� spa�ial �n concordan�� cu etajele
climatice, pe Ceahl�u se mai �nt�lnesc o serie de plante, a c�ror r�sp�ndire
depinde, �n primul r�nd, de unele condi�ii locale. Dintre acestea amintim:
vegeta�ia luncilor, dezvoltat� �n lungul principalelor v�i �i alc�tuit� din s�lcii
(Salix alba), arini (Alnus viridis), piciorul coco�ului (Ranunculus ocris), p�lcuri
de brusturi (Lappa maior), tufe de Miricaria �.a.; vegeta�ia st�nc�riilor alc�tuit�
din mu�chi, licheni �i c�teva plante ierboase specifice (Gypsophlla petraea,
Artemizla petrosa, Eritrichium nanum), precum �i vegeta�ia turb�riilor. Aceasta din
urm� ocup� suprafe�ele joase �i umede ale platoului superior, form�nd un strat de
turb� sub�ire de 30�40 cm, sub forma de perni�e semisferice.
Codrii Ceahl�ului ad�postesc aproape toate speciile de animale existente �n
Carpa�i, din care amintim: cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus artos), jderul
(Martes martes), r�sul (Felix lynx), mistre�ul, vulpea (Vulpes vulpes), lupul
(Canis lupus), veveri�a (Sciurus vulgaris), coco�ul de munte (Tetrao urogallus),
vulturul �.a. , rar in apele sale tr�ie�te p�str�vul (Salmo trutta fario), cleanul
(Leuciscus aqualius), obletul (Alburnus lucidus) �.a. Dintre toate categoriile de
animale, p�s�rile �i insectele domin� autoritar ca num�r de specii; dar cele care
constituie elementul de podoab� al masivului �i au o valoare cinegetic� s�nt
mamiferele.
In reparti�ia faunei de pe Ceahl�u (cu excep�ia pe�tilor) se disting trei zone
principale: zona platourilor �nalte �i a abrupturilor, cu densitate mic�, populat�
mai mult de p�s�ri, insecte �i mamifere mici; zona p�durilor de pe culmile
periferice, cu densitate mai mare �i mai bogat� �n specii �i zona lini�tit� de la
baza abrupturilor, care concentreaz� cea mai mare parte din animalele mari ce
tr�iesc pe Masivul Ceahl�u.
Covorul vegetal se dezvolt� pe soluri montane de tipuri diferite, grupate �n
asocia�ii altitudinale �n concordan�� cu etajele fito-climatice. Astfel, �n zona
forestier� se succed, de la baz� spre �n�l�imi, solurile brune montane, brune
acide, brune acide podzolice �i solurile podzolice brune; �n zona alpin� cele mai
r�sp�ndite s�nt podzolurile humico-feriiluviale. In afar� de tipurile zonale se mai
pot ad�uga turb�riile oligatrofe �i solurile turboase acide de pe cele dou�
Ocola�e, rendzinele de pe principalele blocuri de calcar (Piatra cu Ap�), solurile
scheletice din preajma pere�ilor de conglomerate, ochiurile de mla�tini de pe
versan�ii cu alunec�ri, solurile aluvale din �esurile principalelor r�uri etc.,
determinate de unele condi�ii litologice �i de umiditate locale.

III. Trasee turistice

Masivul Ceahl�u este str�b�tut de o re�ea foarte deas� de drumuri �i poteci, dar nu
toate prezint� importan�� turistic�. Tendin�a de utilizare a c�t mai multe dintre
potecile existente, �n scopul practic�rii turismului a�a-zis �la metru p�trat�,
contravine ac�iunilor actuale de ocrotire a mediului notural �i, �n mod indirect,
prin degradarea acestuia, aduce prejudicii �ns�i dezvolt�rii turismului.
FIG 08
De aceea, pe l�ng� potecile marcate, bine trasate �i cunoscute de multa vreme, la
care s-au mai ad�ugat, recent, �nc� cinci trasee noi (nr. 7, 9, 12, 13 �i 16),
marcate de pionierii din jude�ul Neam� , mai recomand�m doar trei poteci din cele
nemarcate (nr. 17, 18 �i 19), care, trec�nd prin zone pitore�ti �i cu obiective
interesante sau av�nd un traseu mai direct �i mai comod, �ntrunesc calit�ile
necesare pentru a intra �n re�eaua de c�i turistice ale acestui masiv. Al�turi de
acestea, vor mai fi prezentate: un traseu acvatic, pe Lacul Izvorul Muntelui,
precum �i un traseu rutier, care str�bate muntele de la est la vest pe sub abruptul
de conglomerate.
A. TRASEE MARCATE

a. TRASEE DE ACCES

1. Ora�ul Bicaz (420 m)-cabana Bicaz-Baraj (430 m) � cabana Izvorul Muntelui (797
m)-curm�tura Lutu Ro�u�Piatra cu Ap�-cabana Dochia (1 750 m)
Marcaj: Bicaz�cabana Izvorul Muntelui, band� ro�ie; cabana�Izvorul Muntelui� Lutu
Ro�u, punct albastru; Lutu Ro�u-ca-bana Dochia, band� albastr�. Perioad�
recomandat�: vara. Diferen�a de altitudine: 1 330 m. Timp de parcurs: 6�61 ore
(c�l�torind cu autobuzul p�n� la cabana Izvorul Muntelui, timpul de parcurs se
reduce la 31-4 ore).
A�ezat la confluen�a r�ului Bicaz cu r�ul Bistri�a, la 420 m altitudine, ora�ul
Bicaz este cea mai important� localitate de la poalele Masivului Ceahl�u �i num�r�
circa 8400 de locuitori. Intinz�ndu-se de-a lungul celor dou� v�i, Bicazul are
form� de stea cu trei col�uri �i este alc�tuit din cartierele Dodeni, M�rceni,
Cartierul Nou �i Capsa (ultimul s-a ad�ugat prin transmutarea unei p�r�i din
locuitorii satelor inundate de apa Lacului Izvorul Muntelui), �n care construc�iile
noi aproape c� nu las� s� se vad� nimic din trecutul s�u.
A�ezare str�veche de munte, dar modest�, Bicazul avea �n 1930 abia 1 300 de
locuitori. Pozi�ia sa, la �nt�lnirea drumului din lungul Bistri�ei cu cel dinspre
Transilvania, a �nlesnit dob�ndirea func�iei de vam� a trec�torii Bicazului.
Aceasta a favorizat �i dezvoltarea unei oarecare activit�i comerciale, confirmat�
prin hrisovul lui Gh. Ghica Vod� de la 1855, �de �nfiin�are de t�rg la Ciungi-
Bicaz�. O parte din teritoriul Bicazului a apar�inut m�n�stirilor Buhalni�a �i
Bisericani, iar, mai t�rziu, a f�cut parte din domeniile regale.
�nceperea lucr�rilor sistemului hidroenergetic de pe Bistri�a a scos Bicazul din
anonimat. Cu acest prilej a fost legat de Piatra Neam� printr-o cale ferat� (1951),
s-au construit blocuri pentru muncitori, o termocentral�, o fabric� de ciment
(1952) cu o sec�ie de azbociment (1956) �i un poligon de prefabricate, devenind
astfel un centru al industriei materialelor de construc�ie. Frumuse�ile naturale
din preajma sa, care s�nt vizitate de tot mai mul�i turi�ti din �ar� �i
str�in�tate, au impus Bicazului �i o func�ie turistic�.
Din ora�ul Bicaz, unde se ajunge cu autobuzul sau cu trenul, venind dinspre Piatra
Neam� ori dinspre Gheorgheni-lacul Ro�u, traseul nr. 1 este cel mai la �ndem�na
turi�tilor pentru a urca pe culmile Masivului Ceahl�u.
Dup� o scurt� vizit� prin acest ora�, ne �nscriem pe traseu urm�nd la �nceput
drumul na�ional 15 p�n� la cabana Bicaz-Baraj, de la confluen�a p�r�ului Izvorul
Muntelui cu Bistri�a. De aici ne abatem la st�nga, �n lungul p�r�ului Izvorul
Muntelui. Dup� aproximativ 1 km p�r�sim DN15, care cote�te la dreapta, �i continu�m
ascensiunea pe drumul asfaltat, ce urm�re�te firul apei, pe o distan�� de circa 10
km. Drumul se strecoar� printre obcina Hor�tei �i Muntele Sima, str�b�t�nd mica
localitate Izvorul Muntelui, cu c�su�e cochete a�ezate pe malurile apei. La
confluen�a Izvorului Muntelui cu P�r�ul Furciturii �nt�lnim traseul 9 (punct
albastru), care vine dinspre comuna Ta�ca. Aceast� ramifica�ie este marcata de un
st�lp indicator. De aici, �n mai pu�in de o or� ajungem la cabana Izvorul Muntelui.
De la cabana Izvorul Muntelui, dou� poteci ne c�l�uzesc pa�ii spre �n�l�imi: una
spre st�nga, care face leg�tura cu traseul nr. 2 (traseul nr. 10) �i alta, spre
dreapta, care continu� traseul nr. 1 pe la curm�tura Lutu Ro�u. Urcu�ul p�n� la
curm�tura Lutu Ro�u este relativ u�or, accesibil oricui; singurul dezavantaj �l
prezint� �nml�tinarea jum�t�ii inferioare a pantei �n perioadele ploioase, fapt
care st�njene�te pu�in circula�ia. Un indicator de direc�ie �i o banc� plasate
�ntr-o frumoas� poieni�� de culme, Poiana �La Arsuri�, ne avertizeaz� ca am ajuns
la curm�tur�.
In continuare, traseul devine mai anevoios. De fapt, aici �ncepe adev�ratul urcu�
al Ceahl�ului. Poteca urca piepti� �n serpentine sau �n linie dreapt�, prin p�duri
de brad �i molid �ntrerupte din c�nd �n c�nd de lumini�uri care �n lunile de var�
s�nt acoperite cu flori sau zmeuri�. Dup� aproximativ 2 ore de mers ajungem la
Piatra cu Ap� (1 400 m altitudine), o impun�toare st�nc� calcaroas�, par�ial
�mp�durit�, �n care se g�se�te o mic� pe�ter� cu un izvor, din apa c�ruia ne putem
ast�mp�ra setea. De�i mic, acest izvor este foarte apreciat de turi�ti, deoarece pe
intervalul cabana Izvorul Muntelui � cabana Dochia nu exista alt� surs� de ap�
potabil�.
Piatra cu Ap� reprezint� �i un punct de belvedere important. De la �n�l�imea ei se
vede �ntreaga panorama a abruptului estic cu Piatra Lat� din Ghedeon, Poli�a cu
Crini, Ocola�ul Mic �i Detunata, despre care legenda spune c� s-a n�scut din
detun�tura unui tr�snet care s-a n�pustit asupra peretelui de st�nc� din care s-a
desprins ca o uria�� a�chie ce se �nalt� spre cer . Pe linia orizontului se
�n�iruie, de la nord la sud, Panaghia, Toaca, cabana Dochia, str�juit� de v�rful
Lespezi la nord �i B�tca Ghedeonului la sud, iar, �n continuare., Ocola�ul Mare.
Spre est se �ntinde Lacul Izvorul Muntelui cu oglinda-i tulburat� de lungile �iruri
de plute trase de remorchere minuscule, ori de vapora�e de c�l�tori, albe �i
cochete, ce ne ofer� o priveli�te deosebit de pitoreasc�.
Dup� c�teva clipe de r�gaz, �nc�nt�toare �i utile, revenim �n poteca marcat�, de
unde urc�m c�teva serpentine prin p�dure �i ajungem sub piatra Detunata. De aici,
poteca urc� �n pant� lin�, f�c�nd un ocoli� spre dreapta p�n� �n preajma unor
st�nci izolate, dup� care se �ndreapt� spre sud, men�in�ndu-�i direc�ia p�n� �n
fa�a cabanei Dochia.
Traseul este accesibil tot timpul anului. Iarna �ns� turi�tii trebuie s� fie
echipa�i corespunz�tor (cu schiuri s�u rachete) pentru a �nfrunta z�pada. La
plecarea de la cabana Izvorul Muntelui este bine sa se ia rezerve de ap� potabil�,
deoarece p�n� la Piatra cu Ap� nu exist� nici un izvor.

2. Comuna Neagra (538 m)�Poiana V�ratec-Poiana Maicilor-Ocola�ul Mic-cabana Dochia

(1 750 m)
Marcaj: cruce albastr�. Diferen�� de altitudine: 1 212 m. Perioad� recomandat�:
vara. Timp de parcurs: 6�7 ore.
Una din potecile care urc� dinspre valea Bicazului spre culmea Ceahl�ului este �i
cea care pleac� din comuna Neagra, a�ezare situat� la 538 m altitudine, la circa 9
km de ora�ul Bicaz, pe drumul na�ional 12C. P�n� aici se poate ajunge cu autobuzele
I.T.A.
Chiar �n centrul satului, unde se afl� �i un st�lp indicator, un drum pietruit, cu
marcaje vizibile, ne duce printre case frumos ornamentate �i bine �ntre�inute p�n�
la confluen�a p�raielor Neagra Mare cu Neagra Mic�. Drumul se continu� pu�in pe
Neagra Mare, dup� care urm�m, spre dreapta, o potec� ce urca mai �nt�i printr-o
poian�, apoi prin p�dure p�n� la punctul �St�nele de la Cruce� � unde se afl� un
izvor cu ap� de b�ut - �i continu� p�n� �n Poiana V�ratec. Aici un st�lp indicator
ne atrage aten�ia asupra potecii marcate cu punct ro�u (traseul nr. 11) ce se
�ndreapt� spre vest, �n Poiana St�nilelor. Din Poiana V�ratec traseul se �ndreapt�
pu�in spre nord-est p�n� �n Poiana Maicilor. Alt st�lp ne indic� poteca marcat� cu
band� ro�ie (traseul nr. 10) ce ajunge la cabana Izvorul Muntelui. L�ng� st�na din
Poiana Maicilor se afl�, de asemenea, un mic izvor cu ap� potabil�. Atra�i
permanent, ca de un magnet uria�, de panorama impresionant� a abruptului sudic,
vizibil chiar de la pornire, nici nu ne d�m seama c� am parcurs deja dou� treimi
din traseu.
Din Poiana Maicilor, l�s�nd �n urm� peisajul lini�tit al culmilor �mp�durite,
continu�m drumul p�n� la cabana Dochia printr-o zon� fr�m�ntat�, aspr� �i
multicolor� care �ntruchipeaz� un tablou plin de m�re�ie. Dup� ce str�bate mai
�nt�i o p�dure de molid, poteca se strecoar� printr-o deschiz�tur� �n piatr�,
str�juit�, la dreapta, de Claia lui Miron � un �anc ascu�it asemenea unui stog
uria� � �i, la st�nga, de Turnul lui Budu �i st�ncile ce-l �nconjoar�. Dificultatea
acestui sector este determinat� de panta mare, dar mai ales de grohoti�ul mobil pe
care trebuie s�-l travers�m cu grij� pentru a nu aluneca �i pentru a nu rostogoli
bolovani peste al�i semeni de-ai no�tri r�ma�i, eventual, �n urm�.
Ajun�i pe platoul Ocola�ul Mic, un popas l�ng� micul izvor din apropierea potecii
este binevenit. In acest timp, privirea c�l�torului (chiar dac� a vizitat de mai
multe ori Ceahl�ul) alearg� �n toate p�r�ile, ne�tiind ce sa admire mai �nt�i:
zidul maiestuos cu turnuri �i balcona�e al Ocola�ului Mare, care domin� zarea spre
nord, treapta intermediar� cu �Coloana Doric�, bastioanele de calcar alb, a�ezate
�n semicerc, ce poart� urme ale activit�ii apelor subterane de pe vremea c�nd erau
cuprinse �n masa conglomeratelor ca ni�te s�mburi uria�i, sau �irul de turnuri -
v�rful Ocola�ui Mic, Claia lui Miron, Turnul lui Budu � care str�juiesc platoul
spre sud.
M�re�ia formelor st�ncoase de pe Ceahl�u a creat �n imagina�ia localnicilor
�nchipuiri bizare, care au dat na�tere la legende de un farmec deosebit. Cele mai
multe dintre legende s�nt legate de oameni �i timpuri, demult apuse. Despre Turnul
lui Budu se povestet�e c� pe vremea lui Alexandru cel Bun, printre curtenii cei mai
de vaz� ai Voievodului era �i un t�n�r numit Budu, pe c�t de frumos pe at�t de
viteaz. Ispitit� de vrednicia lui, domni�a Ana, una din fetele lui Alexandru Vod�,
se �ndr�gosti de t�n�rul boier, jur�ndu-�i am�ndoi nestr�mutat� credin�� p�n� la
cap�tul vie�ii. C�nd se socoteau mai ferici�i �i se preg�teau de nunt�, iat� c� se
veste�te o �nc�lcare la hotarul ��rii. Budu, ca cel mai de frunte dintre o�tenii
vremii, nu putea fi dec�t �nt�iul la locul primejdiei. A fost o lupt� cr�ncen�,
du�manii au fost alunga�i, dar soarta n-a �ng�duit ca viteazul sa se mai �ntoarc�.
O mul�ime de pe�itori, boieri de �ar� �i crai str�ini, o cereau pe Ana de so�ie,
�ns� domni�a era ne�nduplecat� �n men�inerea jur�m�ntului dat. Dezn�d�jduit� c�
domnitorul hot�r�se nunta cu toata �mpotrivirea ei, Ana ceru ajutorul unei
vr�jitoare. Zgrip�uroaica �l aduse �n adev�r pe Budu, dar logodnicul era acum
strigoi. Budu o �ndemn� pe Ana s� plece cu el, ceea ce �i f�cu nefericita domni��,
�nduplecat� de chemarea iubitului. �i a�a, am�ndoi, c�l�rind pe o n�luc� �n chip de
cal, �i luar� zborul spre munte, unde erau cur�ile lui. Lini�tea �i pacea unei
nop�i frumoase se pref�cuse �n fior �i zbucium.
Luna, �n slabe lic�riri, cerne pulbere de argint peste turle de biserici �i c�su�e
cu ferestre ce clipeau ca ni�te ochi ce nu g�sesc odihn�, �nfrico�ate visuri
tulburau c�p�t�iul bie�ilor oameni trudi�i, peste care un v�nt r�u pare c�-i
�nv�luia. Vedenia fermecat� dep�na mereu v�zduhul peste c�mpii �i sate. P�r�ia�ele
somnoroase alergau �ngrozite s� se ascund� printre frunzi�uri, �n�i�i codrii
b�tr�ni, adormi�i �i ei �n c�ntece de izvoare, se �nv�lm�eau �ncord�ndu-�i coamele
uria�e �mpotriva vedeniei ce zbura spre v�rful de munte, unde fereastra unei case
lic�rea ca lumina unor stele, ag�ate sus �n st�nc�. Trecuse mult de miezul nop�ii
�i, tocmai c�nd ajunser� deasupra Ceahl�ului, �n faptul dimine�ii, au �nceput s�
c�nte coco�ii prin sate. Deodat� se auzi o detun�tur� �nfrico�at�. Fugarii s-au
pr�bu�it pref�c�ndu-se �n st�nc� . Dac� avem norocul s� ascult�m aceast� frumoas�
poveste din gura unui cioban din partea locului, �n graiul s�u pitoresc,
satisfac�ia este �i mai mare.
�nainte de a porni din nou la drum, o plimbare de circa o or� (dus-�ntors) pe acest
platou, spre vest, ne dezv�luie alte priveli�ti: Gardul St�nilelor � o prelungire
mai �ngust� a treptei Ocola�ului Mic � m�rginit de un abrupt �n form� de zigzag;
culmea gola�� �i s�lbatic�, zim�uit� ca o p�nz� de fer�str�u, a Pietrei Sure (1 400
m); zidul sud-vestic al Ocola�ului Mare sc�ldat de lumina orbitoare a soarelui de
amiaz� sau �nv�luit �n negura deas� a zilelor ploioase �,a.
Dup� ce ne-am hot�r�t s� p�r�sim aceste frumoase locuri, revenim la traseul nostru
�i ne �ndrept�m spre nord, spre cabana Dochia, �n direc�ia ar�tat� de s�geata
indicatoare de pe st�lpul de l�ng� potec�. Str�batem, la �nceput, o por�iune de
p�dure, cobor�nd �i urc�nd versan�ii unor toren�i din zona de ob�r�ie a Izvorului
Muntelui, c�ptu�i�i cu blocuri mari de conglomerate sau cu grohoti�uri, �n cea mai
mare parte fixate. Poteca ne scoate sub corni�a estica (la circa 1 750 m
altitudine), deasupra Pietrei Late din Ghedeon. De aici, strecur�ndu-ne printre
tufi�uri �i jnepeni�uri �n 15 minute ajungem la cabana Dochia. Acest traseu este
accesibil tot timpul anului. Iarna este recomandat numai pentru turi�tii
experimenta�i �i echipa�i corespunz�tor.

3. Comuna Bicazu Ardelean (580 m)-Curm�tura St�nilelor�Jgheabul lui Vod�-cabana

Dochia (1 750 m)
Marcaj: band� albastr�. Diferen�� de altitudine: 1 170 m. Timp de parcurs: 7-8 ore.
Baza de plecare a acestui traseu o constituie Bicazu Ardelean, comuna situat� la
confluen�a Bicazului cu p�r�ul Capra, pe �oseaua ce leag� localit�ile Lacu Ro�u �i
Bicaz (DN 12C). De�i este cel mai lung drum de ascensiune din Ceahl�u, frumuse�ea
peisajului �nt�lnit r�spl�te�te efortul de a-l fi parcurs.
La �nceput str�batem un drum pietruit, de circa 9 km, care se desf�oar� �n lungul
p�r�ului Capra p�n� la confluen�a acestuia cu Bistra. �nainte de a ne angaja �n
ascensiunea Ceahl�ului, avem posibilitatea de a vizita o pe�ter�, al c�rei peisaj
nu este cu nimic mai prejos fa�� de cele cunoscute �n Mun�ii Apuseni sau �n alte
regiuni carstice din �ara noastr�. Este vorba de pe�tera To�oroc sau Jgheabul cu
Gaur�. Pentru a ajunge la pe�tera, din satul Telec facem o deviere spre st�nga, pe
drumul Tulghe�ului, care �ncepe ghiar din punctul de confluen�� cu Bistra. Dup�
circa 2 km de mers pe �osea, ne abatem spre sud-vest (la st�nga �oselei), urm�nd o
potec� abrupt� ce �erpuie�te pe versantul nordic al Dealului To�oroc, prin p�duri
�i tufi�uri, p�n� la pe�ter�. De�i intrarea �i primele dou� camere ale pe�terii
ofer� un peisaj mai pu�in pl�cut, sala principal� este o crea�ie natural� demn� de
toat� admira�ia. Pere�ii s�nt tapisa�i cu o crusta alb� de precipitare chimic�, sub
forma unei enorme draperii, ale c�rei falduri sclipesc �n lumina l�mpii, cre�nd un
cadru feeric. Tavanul boltit �i podeaua bombat� dau impresia c� te afli �ntre dou�
semisfere uria�e puse una �n alta. �n bezna lini�tit� �i umed� a pe�terii �i duc
via�a o colonie de lilieci, care stau ag�a�i pe pere�i ca ni�te ciorchini,
constituind singurele elemente de contrast pe fondul alb sclipitor dezv�luit de
lumina l�mpilor.
Dup� ce am admirat aceasta podoab� a naturii, relu�m traseul din punctul pe care l-
am p�r�sit. Drumul de pe valea Bistrei trece de pe un mal pe altul, printre
gospod�rii ��r�ne�ti, apoi pe sub alei de brazi, p�n� la cantonul silvic de l�nga
confluen�a celor doua Bistre. In acest punct se intersecteaz� poteca ce vine
dinspre Pintic (traseul nr. 4) �i, dup� scurt timp, drumul forestier se �nfund�.
Noi ne angaj�m �n ascensiune pe poteca marcat� de pe dreapta p�r�ului Bistra Mare.
P�n� la confluen�a cu p�r�ul Largu, parcurgem un traseu u�or, printr-o p�dure cu
numeroase lumini�uri, ce d� impresia c� te afli �ntr-un mare parc. La confluen�a cu
p�r�ul Largu se afl� poiana cu acela�i nume, pe care o travers�m p�n� �n curm�tura
St�nilelor, dup� care traseul se angajeaz� pe o panta ceva mai �nclinat�, de pe
Piciorul cu Strungile.
Curm�tura St�nilelor marcheaz� sf�r�itul peisajului lini�tit al culmilor
periferice, cu codrii umbro�i �i poieni �nflorite, cu p�raie repezi �i izvoare
numeroase. De aici �ncepe peisajul m�re� �i aspru al st�nc�riilor polimorfe, peisaj
propriu zonelor conglomeratice �nalte. �nainte de �aua propriu-zis� traseul
�nt�lne�te poteca ce vine dinspre localitatea Ceahl�u (traseul nr. 12). �n
curm�tura St�nilelor un st�lp indicator ne marcheaz� drumul cu cruce ro�ie (traseul
nr. 13) ce merge pe P�r�ul lui Martin p�n� la �nt�lnirea cu traseul nr. 12. Tot
aici, �nt�lnim �i traseul nr. 11, cere merge spre Poiana V�ratec, prin Poiana
St�nilelor (punct ro�u).
S�geata de pe st�lpul indicator, plasat �n curm�tura St�nilebr, arat� direc�ia nord
pe care urmeaz� s� ne deplas�m �n continuare pentru a ajunge la cabana Dochia. Dup�
aproape 5 ore de mers, serpentinele piepti�e devin tot mai anevoioase pentru
c�l�torul obosit. Dar, nimeni n-are timp s� se g�ndeasc� la oboseal�. Deschiderea
orizontului ce las� privirea s� alunece de pe detaliile s�lbatice ale Ceahl�ului
(abruptul zdren�uit al Ocola�ului Mare, zigzagul Gardului St�nilelor, Turnul lui
Budu, creasta Pietrei Sure), pe culmile mun�ilor vecini (H�ghie� - 1 505 m,
Pietrele Ro�ii - 1 510 m, Grin�ie�ul � 1 551 m) �i apoi, pe cele mai dep�rtate
(H�ma�, C�liman, Rar�u), care �nchid zarea la peste 60 km distan��, trezesc �n
c�l�torul �ndr�gostit de natur� rezerve neb�nuite de energie, care �l fac capabil
s� �nfrunte ultimul obstacol. De aceea, nici nu ne d�m seama c�nd am ajuns la
marginea Jgheabului lui Vod�, loc ce marcheaz� sf�r�itul propriu-zis al urcu�ului
�i dep�irea limitei superioare a p�durii. De aici, �n circa 45 de minute, ajungem
la cabana Dochia.
Por�iunea de drum ce a r�mas de str�b�tut traverseaz� Jgheabul lui Vod� pe curba de
nivel, printre tufi�uri scunde de afin �i meri�or. apoi urc� pu�in pe Piciorul
�chiop, de unde, dup� ce se une�te cu traseul nr. 5 (dinspre cascada Duruitoarea),
�erpuie�te �n bucle largi pe platoul superior al Ceahl�ului, trec�nd pe l�ng�
Piatra L�crimat�, pe sub B�tca lui Ghedeon p�n� la mult dorita caban� Dochia. In
afara de faptul c� acest traseu este lung, nu mai exist� alte dificult�i �n
parcurgerea sa pe timp de vara. Iarna, c�nd z�pezile s�nt abundente, sectorul
superior (Poiana Largu � cabana Dochia) nu se recomand� dec�t drume�ilor bine
antrena�i �i echipa�i corespunz�tor.

4. Comuna Pintic (620 m) - Curm�tura Pinticului - Bistra - Curm�tura

St�nilelor�Jgheabul lui Vod� � cabana Dochia (1250 m)
Marcaj: Pintic�valea Bistrei, triunghi ro�u; Bistra (cantonul silvic)-cabana
Dochia, banda albastr� (traseul 3). Diferen�� de altitudine: 1 130 m. Timp de
parcurs: 7-8 ore.

Pentru turi�tii care vin dinspre Borsec pe drumul na�ional nr. 15, traseul de pe
valea Pinticului, care leag� valea Bistricioarei de valea Bistrei, este cel mai
potrivit pentru urcu�ul �n Ceahl�u. La �nceput se parcurge un drum forestier, de
circa 5 km, care se desprinde din �oseaua asfaltata la confluen�a Pinticului cu
Bistricioara, unde se afl� un st�lp de marcaj. Poteca, �n continuare, urmeaz� firul
apei p�n� sub culmea Chicera. De aici, urcu�ul devine mai anevoios, f�r� a fi greu,
men�in�ndu-se a�a p�n� �n Curm�tura Pinticului, ce delimiteaz� Obcina Tablei de
v�rful Chicera (1 343 m). Ajun�i pe culme, numai 30 de minute ne mai trebuie pentru
a cobor� versantul estic al Obcinei Tablei pentru a intercepta traseul nr. 3, �n
apropierea cantonului silvic de la confluen�a Bistrelor.
In continuare, urcu�ul spre cabana Dochia se face pe traseul num�rul 3, descris
anterior. Pe parcursul s�u, traseul descris (nr. 4) ofer� turi�tilor un peisaj
pl�cut, cu p�duri pline de lumini�uri �i poieni �nflorite �n sezonul estival.
C�teva poteci laterale, sub 1 km (nemarcate), ajung la izvoare minerale
carbogazoase de mare concentra�ie, comparabile cu cunoscutele ape minerale de
Dorna, Borsec, Bibor�eni �i altele. A�a s�nt izvoarele de pe st�nga p�raielor
Ar�i�a �i T�r�oasa, afluen�i pe dreapta ai Pinticului, c�t �i izvorul de sub B�lea
Rotund�, situat la c�teva sute de metri de valea Bistrei. Amenajarea rustic� �i
cadrul natural �n care s�nt plasate aceste izvoare �mbie pe calatori la c�te un
scurt �i pl�cut popas.
Nici iarna acest traseu nu este mai pu�in pl�cut. Pantele desp�durite �i
neaccidentate din bazinul Pinticului, �n special, ofer� iubitorilor de schi
satisfac�ii deosebite chiar �i pentru �ncep�tori.

5. Comuna Ceahl�u (550 m)-cabana Dur�u-Poiana Viezuri-cascada Duruitoarea-cabana

Dochia (1 750 m)
Marcaj: comuna Ceahl�u-cabana Durau, band� ro�ie; cabana Dur�u-cabana Dochia, cruce
ro�ie. Diferen�a de altitudine: 1 260 m. Timp de parcurs: 7-71 ore.
Venind cu autobuzul dinspre Tulghe�, Vatra Dornei ori T�rgu Neam�, sau cu vaporul
dinspre Bicaz, ne �nscriem pe unul din cele dou� trasee de ascensiune cu baza de
plecare �n comuna Ceahl�u: traseul num�rul 5, care trece pe la Durau �i traseul
num�rul 6 de pe Piciorul Hum�riei.
Traseul num�rul 5 este cel mai complet sub aspectul varia�iei obiectivelor
�nt�lnite �n cale. La numai 1 km de mers pe drumul asfaltat din lungul p�r�ului
Schit, �nt�lnim ruinele unei cet�ui, �Palatul Cnejilor� , a�ezata pe o teras� de
vreo 5 m de pe st�nga p�r�ului. Mica cetate este o m�rturie a vie�ii zbuciumate din
trecutul istoric al neamului nostru. Iat� ce spun documentele despre acest palat:
Hatmanul Gheorghe, fratele lui Vasile Lupu, zide�te la 1639 o bisericu�� de piatr�
�n locul unui schit de lemn, iar ginerele, s�u, voievodul Alexandru Ruset,
�nconjur� biserica cu ziduri groase de piatr� prev�zute cu puternice turnuri.
Turnul de la poart�, cu bol�i �ntocmite cu m�iestrie din bolovani de r�u, a fost
ridicat de vistiernicul Todera�cu. Dup� moartea hatmanului, biserica a intrat �n
st�p�nirea familiei Cantacuzino, care a construit aici locuin�e cu beciuri �i
taini�e ce duceau �n munte �n caz de refugiu.
Mult timp aceast� cet�uie, cunoscut� �i sub numele de Hangu, a servit ca loc de
ad�post �n vremuri de restri�te, �ntre anii 1830 �i 1838 s-a zidit �n interiorul ei
un adev�rat palat, denumit Palatul Cnejilor. Numele vine de la unul din membrii
familiei Cantacuzino (Gheorghe), care, dup� o �edere �ndelungat� �n Rusia, s-a
�ntors cu titlul nobiliar de cneaz.
Mai t�rziu, fiind p�r�sit, palatul s-a degradat, dar incinta a rezistat
intemperiilor. Bisericu�a ref�cut� �n 1820 de mitropolitul Veniamin Costache a fost
restaurat� �n 1958, devenind un monument istoric �i un punct turistic apreciat.
Continu�nd drumul �n susul v�ii Schit, printre frumoasele gospod�rii �n stil
original � unele foarte noi, str�mutate aici din partea inundat� a satului � sau
prin �ntunecimea p�durii din lungul p�r�ului Durau, ajungem mai �nt�i la sediul
administrativ al cabanei Durau, iar dup� �nc� 100 m mai �n amonte d�m de schitul cu
acela�i nume.
Biserica Dur�u este o zidire relativ nou�, dat�nd din 1835, important� pentru
pictura �n cear� executat� de N. Tonitza cu studen�ii s�i �n anii 1920-1921.
Imaginea Ceahl�ului, v�zut dinspre Durau, este redat� �n scena �nchin�rii
p�storilor care poart� acelea�i ve�minte ca �i ciobanii de pe paji�tile ocola�elor.
Cochetele cl�diri care �nconjura biserica servesc pentru g�zduirea c�l�torilor (ele
fiind anexele cabanei turistice), sau ad�postesc frumoase colec�ii muzeistice.
Printre exponatele muzeului, merit� a fi v�zute interesantele obiecte vechi din
lemn, care ilustreaz� ocupa�iile din trecut ale locuitorilor din valea Bistri�ei
sau colec�ia de picturi, desene �i gravuri, �ntre care �i dou� desene colorate
reprezent�nd Ceahl�ul, executate de Gheorghe Asachi. Cabana propriu-zis� se g�se�te
dincolo de p�r�ul Durau, la circa 200 m de �oseaua asfaltat�.
De la cabana Durau se poate urca Ceahl�ul pe mai multe poteci: una care merge �n
prelungirea drumului asfaltat, trece pe la cabana 7 Noiembrie (traseul nr. 15),
marcat� cu band� ro�ie �i alta care se abate spre dreapta (dincolo de terenul de
parcare), marcat� cu cruce ro�ie. Aceasta din urm� face parte din traseul nostru
(nr. 5). Prima parte a potecii se desf�oar� paralel cu P�r�ul lui Bucur �i urc� o
pant� nu prea mare, �erpuind u�or p�n� �n Poiana Viezuri. Aici l�s�m spre st�nga
traseul nr. 14, marcat cu triunghi galben, ce duce la cabana 7 Noiembrie �i ne
�ndrept�m spre dreapta, pe poteca care p�streaz� marcajul cruce ro�ie. Dup� ce
str�batem un sector f�r� denivel�ri importante, cu numeroase izvoare ce se preling
printre blocurile de st�nca, acoperite cu mu�chi, desprinse din pere�ii Ceahl�ului
�i rostogolite p�n� aici �nc� din pleistocen ajungem �n P�r�ul Rupturii pe care-l
�nso�im p�n� la cascada Duruitoarea. Aceasta �i anun�� prezen�a cu mult �nainte de
a fi v�zut�, printr-un vuiet ce ne �nfioar�.
In acest loc apele P�r�ului Rupturii se arunc� vijelioase de la o �n�l�ime de 25 m,
pref�c�ndu-se �ntr-un smoc de beteala ce se opre�te �n scobitura unui prag de unde,
dup� ce formeaz� ni�te v�rtejuri de parc� clocote�te, se arunc� din nou, de la o
�n�l�ime mai mic�, c�z�nd peste st�ncile care �ncearc� s� le domoleasc�. De la
cascada Duruitoarea, poteca urc� piepti� un mic t�p�an, apoi se av�nt� �n
serpentine str�nse pe abruptul puternic al stivei de conglomerate. P�durea se
r�re�te, arborii se chircesc, iar coroana lor cap�t� form� de �drapel�, dovada
v�nturilor care bat mereu din aceea�i direc�ie. Locul p�durii este luat de c�tre
tufi�urile de jnepeni �i ienuperi sau de paji�tile cu afine �i perne de mu�chi
pres�rate cu flori multicolore ce �mbrac� platoul superior pe care am ajuns.
In apropierea acestui traseu, �n punctul �La Scaune�, la 1 328 m altitudine, prin
s�p�turile efectuate �n 1957 �i 1958 de c�tre unii speciali�ti care au cercetat
sta�iunile paleolitice din aceasta zon� muntoas�, s-a identificat o important�
a�ezare epipaieolitic� atribuita civiliza�iei swideriene t�rzii (circa 10000-8000
�.e.n.). Deosebit de caracteristice pentru aceast� a�ezare s�nt v�rfurile de
s�geata din silex, triunghiulare, cu peduncul de tip swiderian, care au apar�inut,
probabil, unui grup de v�n�tori ce au fost atra�i de bog�ia v�natului din locurile
�nalte ale Masivului Ceahl�u. In ceea ce prive�te cultura swiderian�, din c�te se
cunoa�te p�n� �n prezent, sta�iunea de pe Ceahl�u este cea mai sudic� �i se afl� la
cea mai mare altitudine.
Ajun�i pe platou, deasupra Piciorului �chiop, �nt�lnim traseul nr. 3, cu care avem
drum comun p�n� la cabana Dochia. Cu excep�ia sectorului abrupt dintre cascada
Duruitoarea �i marginea platoului superior (Piatra L�crimat�), acest drum nu
prezint� nici un fel de dificultate. Sectorul men�ionat nu se recomand� a fi
parcurs �n timpul iernii.

6. Comuna Ceahl�u (550 m) - Piciorul Hum�rie.-cabana 7 Noiembrie (1 220 m)-v�rful

Toaca-cabana Dochia (1 750 m)
Marcaj: comuna Ceahl�u�cabana 7 Noiembrie, triunghi albastru; cabana 7
Noiembrie�cabana Dochia, band� ro�ie. Diferen�a de altitudine: 1 260 m. Timp de
parcurs: 5-6 ore.

Al doilea traseu cu baza de plecare din comuna Ceahl�u este cel de pe Piciorul
Hum�riei. Locul �n care se desparte de traseul ce merge spre Durau (traseul nr. 5)
se afl� pe drumul ce duce �n sat, la circa 400 m distan�� de debarcaderul ce
deserve�te comuna Ceahl�u, fiind marcat printr-un st�lp indicator. Cei care doresc
s� urce Ceahl�ul pe acest traseu se �ndreapt� spre st�nga, pe poteca marcat� cu
triunghi albastru, care se angajeaz� �n urcu� chiar de la �nceput.
�nainte de a intra �n p�dure, ea str�bate o zon� afectat� de alunec�ri de teren
care dezv�luie culoarea ro�ie a rocilor din substrat. Este vorba de un complex
argilo-marnos, de culcare ro�ie, prezent �n Ceahl�u sub forma unei f�ii ce �ine din
satul Bistricioara p�n� la vest de Neagra. De aceste roci s�nt legate denumirile
Piciorul Hum�riei �i Lutu Ro�u. In continuare, poteca str�bate p�durea deasa de
fag, �n care frunzele copacilor cap�t� reflexe variate, �n func�ie de lumina
primit�, trece prin Poiana Coac�zului, apoi prin c�teva poieni mai mici, unele
�mprejmuite cu gard, �n care, dac� iarba nu este cosita, g�sim tot felul de flori
din prim�vara p�n� �n toamn�.
Dup� aproape trei ore de mers, dup� ce am str�b�tut �i Padina F�nt�nilor, ajungem
la cabana 7 Noiembrie (F�nt�nile) situata �ntr-o poieni�a de sub Culmea F�nt�nile,
la 1 200 m altitudine. In aceasta zona totul �i trage numele de la grupul de
izvoare foarte bogate �n debit �i cu apa foarte rece (5�C). Aceste izvoare s�nt
cele mai mari de pe cuprinsul Masivului Ceahl�u.
Urcu�ul spre culmea Ceahl�ului se continu� prin spatele cabanei, urm�nd poteca
marcat� cu band� ro�ie. Intr�nd �n zona conglomeratelor, poteca str�bate un peisaj
mult mai spectaculos. La �nceput, mergem pe o c�rare lat�, foarte pu�in �nclinat�,
p�n� aproape de Culmea F�nt�nile �n locul numit �La morminte�. De aici panta se
m�re�te, iar poteca se strecoar� printre st�nci care devin tot mai numeroase �i cu
forme tot mai interesante. Trecem peste Piatra Lat�, admir�m statuia natural�
numita C�ciula Doroban�ului �i, deodat�, aten�ia ne este re�inut� de impun�torul
turn al Panaghiei, profilat pe fondul cenu�iu al giganticei piramide a v�rfului
Toaca (1 900 m).
Panaghia se �nal�� dintre jnepeni �i molizi, la peste 70 m deasupra culmii,
domin�nd zona ce o �nconjoar�. Min�i vr�jite de �nchipuiri �i crezuri �n minuni au
creat, cu veacuri �n urm�, legendele Ceahl�ului, care au fost transmise de b�tr�ni
cu glasuri domoale, �n ceasurile de r�gaz, din genera�ie �n genera�ie p�n� la noi.
Dintre toate, povestea Panaghiei este cea mai frumoas�.
Se spune c� Panaghia n-a fost �ntotdeauna o st�nc� rece �i f�r� suflet; Panaghia a
fost o fat� frumoas�. La na�terea sa ursitoarele i-au pus �n ochi focul �i lumina
luceferilor, �ntunericul nop�ilor f�r� lun� �i al ad�ncurilor f�r� fund; au rupt
crinilor fr�gezimea �i albea�a, iar trandafirilor rumeneala �i i le-a pus pe fa��;
i-au tras din neguri fire sub�iri de umbr� �i i-au pus pe cap podoaba de p�r negru
�i bogat, iar de la zei a primit p�rticica cea mai aleasa din inima �i sufletul
lor. Pentru a nu fi p�ng�rit� de privirile muritorilor, ursitoarele au dus-o pe
�n�l�imile Ceahl�ului, dincolo de �mp�r�ia norilor, unde au hr�nit-o albinele cu
miere �i au sc�ldat-o nop�ile senine �n rou� de flori mirositoare. C�nd s-a f�cut
mare, soarele s-a �ndr�gostit de ea. �i ceasuri �ntregi se oprea soarele din drumul
s�u. S-a m�rit ziua at�t de mult, �nc�t pu�in mai era �i-�i d�dea amurgul m�n� cu
zorile. S-a t�nguit noaptea �i soarele a fost pedepsit sa nu mai r�sar� dec�t
�nv�luit de neguri, spre a nu ispiti cu farmecul tinere�ii sale sulfletele slabe
ale muritoarelor.
Panaghia nu l-a mai v�zut de atunci pe soare. Zile �i nop�i a pl�ns de jalea ce i-a
cuprins sufletul, p�n� c�nd, de durere, s-a pref�cut �n st�nc�. Cunosc�nd povestea
sa, c�l�torul admir� cu respect �i curiozitate frumoasa st�nc� �nv�luit� �n cea��
�i mister sau sc�ldat� de razele str�lucitoare ale soarelui.
Ocolim turnul Panaghia �i v�rful Toaca prin st�nga lor, urm�nd o poteca lat�,
asem�n�toare unei alei de parc. La cap�tul acesteia ne apare �n fa�� cabana
meteorologic�, dincolo de care se �ntinde � pe o lungime de aproape 6 km � platoul
superior.
Ajun�i aici, pu�ini rezist� tenta�iei de a urca v�rful Toaca, unul dintre cele mai
�nalte piscuri din grupa central� a Carpa�ilor Orientali (1 900 m). Pentru aceasta
ne abatem spre dreapta, pe o poteca larg� �i �n serpentine, cu trepte s�pate �n
st�nc� � �n partea superioar� � pe care urc� zilnic curajo�ii meteorologi de la
sta�ia Ceahl�u-Toaca, plasat� chiar pe v�rf. �n timpul iernii, c�nd poteca este
troienit� �i viscolul �mpiedic� deplasarea liber�, meteorologii utilizeaz� o scar�
de lemn ce leag� poteca marcat� de la baza v�rfului cu sta�ia. Al�turi se g�se�te
�i un mic funicular pentru transportul combustibilului �i al materialelor necesare.
Aceste instala�ii s�nt numai pentru uzul personalului de la sta�ia meteorologica �i
nu recomand�m turi�tilor s� le foloseasc�.
Cota 1 900 m reprezint� punctul de belvedere cu cel mai larg orizont. Domin�nd
mun�ii din jur cu c�teva sute de metri, avem posibilitatea s� privim nestingheri�i
p�n� departe, spre �ara Domelor, Transilvania ori Podi�ul Moldovei. R�s�ritul �i
apusul soarelui v�zute de pe Toaca s�nt de neuitat. Satisf�cu�i de tot ce am v�zut,
cobor�m pe acela�i drum p�n� �n poteca marcat� cu band� ro�ie de la care ne-am
ab�tut. Trecem pe l�ng� cabana meteorologic�, l�s�m �n dreapta turnul numit Piatra
Ciobanului, apoi, cobor�m pu�in �n �aua de sub v�rful Lespezi (1 801 m) pentru a
urca acel v�rf ce-�i trage numele de la pl�cile de gresie �n care este sculptat.
�nainte de a merge la cabana Dochia, trecem pe la F�nt�na Rece de sub corni�a
vestic� a Ceahl�ului. Acest izvora� nu-�i desminte numele, apa sa av�nd temperatura
de +4 �5�C tot timpul anului. De la F�nt�na Rece, traversam platoul de sub care-�i
trage apa acest izvora� �i, �n 10 minute, ajungem la cabana Dochia care st� pitit�
�ntr-un mal, pentru a fi ferit� de furia v�ntului.
Parcurgerea acestui traseu nu ridic� nici un fel de probleme �n timpul verii. Pe
timp de iarn�, �n perioadele cu viscole �i z�pezi abundente, por�iunea de sub
Panaghia �i Toaca este puternic �nz�pezit� �i, adesea, supus� pericolului de
avalan�e.

7. Izvoru Alb-Poiana lui Falon-st�nca Dochia-cabana Dochia (1 750 m)

Marcaj: Izvorul Alb (localitate)-Poiana lui Falon, band� albastr�; Poiana lui
Falon�st�nca Dochia�vf. Lespezi, triunghi albastru; Vf. Lespezi�cabana Dochia
(traseul nr. 6), banda ro�ie. Diferen�a de altitudine: 1 100 m. Timp de parcurs:
51-6 ore
Pornind de pe malul Lacului Izvorul Muntelui, de la debarcaderul Izvorul Alb, se
poate ajunge pe platoul superior, urm�nd p�r�ul cu acela�i nume. Poteca aceasta
este o dublur� a traseului nr. 8, al c�rui itinerar se desf�oar� pe culmea Chica
Baicului.
La �nceput, o mare parte din drum trece prin satul Izvorul Alb, apoi se continu�
prin p�dure, �n pant� domoal�, pe sting� p�r�ului cu ap� limpede care alearg�
gr�bit, �n sens invers, s�-�i duc� contribu�ia de energie in Lacul Izvorul Muntelui
�i, de acolo, la Hidrocentrala �V.I. Lenin�. In punctul numit Poiana lui Falon
intr�m pe marcajul triunghi albastru. De aici, o deviere spre st�nga pe o potecu��
marcat� cu ambele semne ne scoate �n curm�tura Lutu Ro�u, punct de belvedere
descris la traseul nr. 8.
Dup� circa 3 ore de mers, dup� intersec�ia cu �oseaua nou� (traseul nr. 20), intr�m
�ntr-o poian� luminoas�, str�juit� de pere�i abrup�i, �n centrul c�reia troneaz� o
st�nc� alb� �i str�lucitoare, din baza c�reia ��ne�te Izvorul Alb. Acest loc se
nume�te �La Izvoare�, iar st�nca nu este alta dec�t legendara �Dochia�. In
legendele Ceahl�ului, povestea Dochiei este cunoscut� �n c�teva variante al c�ror
con�inut ne poart�, �n istoria ��rii, cu aproape dou� mii de ani �n urm�. Iat�, pe
scurt, dou� dintre aceste legende.
... Era �n anul de lupt� apriga 106, c�nd romanii au ajuns sub zidurile cet�ii
dacice - Sarmizegetusa, �ntr-o diminea��, c�nd luptele erau �n toi, se ivi pe zidul
cet�ii o fat� deosebit de frumoasa, �mbr�cat� �n hain� alb�, �in�nd arcul cu s�ge�i
�n m�n�. Era fiica lui Decebal. Romanii crez�nd c� este o zeitate n-au cutezat s-o
loveasc�. In noaptea ce a urmat, cetatea a c�zut. Atunci, nefericitul Decebal chem�
pe fiica lui �i-i porunci s� schimbe hainele rege�ti cu haine ciob�ne�ti �i s� fug�
spre soare-r�sare, prin codrii nesf�r�iti, p�n� va ajunge la Muntele Cagheonul,
loca�ul lui Zamolxes.
�mp�ratul romanilor se m�nie tare c� a pierdut o astfel de prad�. �i, imediat, d�du
porunc� unui centurion s-o caute �n toat� �ara. H�ituit� �i �nsp�im�ntat� de
urm�ritori, Dochia ajunge la poalele Muntelui Cagheonul pe care �ncearc� s�-l urce.
Dar urm�ritorii n-o sl�beau din goan�. Privind st�ncile f�r� via��, negurile triste
�i reci, precum �i vulturii lacomi, Dochia se rug� lui Zamolxes, zeul cerului �i al
fulgerului, s-o prefac� �n st�nc� ca sa scape de ru�inea robiei. Un tunet n�prasnic
se auzi �i muntele rev�rs� un potop de st�nci peste urm�ritorii romani, chiar �n
clipa c�nd erau gata s-o prind�. Printre trupurile �ns�ngerate �ns�, nimeni n-a
v�zut �i pe cel al Dochiei. Se crede ca ruga i-a fost primit� �i Zamolxes a
pref�cut-o �n st�nca ce-i poarta �i azi numele...
�ntr-o alt� poveste se spune c� Dochia era sora lui Decebal �i era frumoas� �i
curajoas� cum nu mai era alta �n �ar�. Un dac, pe nume Cobai, era �ndr�gostit de ea
de mai mult� vreme. Dar iat� c�, �n timpul unor lupte dintre daci �i romani,
�mp�ratul Traian o �nt�lni pe Dochia chiar pe c�mpul de b�taie, �mbr�cat� �n straie
de o�tean. Frumuse�ea ei o pus st�p�nire pe inima �mp�ratului, dup� cum �i fata se
�ndr�gosti de el, f�r� sa �tie c� nu era dac. Dup� terminarea r�zboiului, Traian
hot�r� s-o ceara de nevast�, Dochia, �ns�, nu r�spunse imediat.
Cobai, observ�nd o schimbare �n purtarea Dochiei, afl� c� fata iube�te pe altul. Cu
inima plin� de durere, hot�r� sa nu mai dea ochii cu ea. Dar se porni un alt r�zboi
�ntre romani �i daci. Atunci, Cobai, plin de ur� contra lui Traian, iubitul
Dochiei, jur� s�-l r�pun� pe �mp�rat. Dar, �n timpul luptelor, a fost prins �i dus
la �nchisoare la Roma. Dup� ce romanii au cucerit Dacia, Dochia afl� c� Traian era
cel mai mare du�man al ��rii sale �i �l scoase din inima sa. Dar Traian n-a
renun�at la g�ndul de a-i fi so�ie �i, �ntr-o zi, hot�r� s-o r�peasc�. Dochia,
afl�ndu-se cu oile pe Ceahl�u, acolo unde mul�i daci �i tr�iau zilele de bejenie,
ceru ajutorul zeilor pentru a o ap�ra. Ascult�ndu-i ruga, zeii au pref�cut-o �n
st�nca cu oi cu tot.
Mai privim o data misterioasa st�nc�, f�r� a distinge vreo asem�nare cu un trup de
fecioar�, dup� care, pornim spre �n�l�imile Ceahl�ului. Dincolo de st�nca Dochia
drumul devine mai anevoios. La �nceput, poteca se strecoar� printr-un uluc pietros,
str�juit pe ambele p�r�i de ziduri �i �ancuri de conglomerate. Dup� aproape
jum�tate de or� de astfel de urcu�, jgheabul se l�rge�te ca o p�lnie p�n� spre
v�rful Toaca.
Sectorul abrupt de dincolo de st�nca Dochia poart� numele de Jgheabul cu Hotaru.
In por�iunea superioar� a jgheabului, poteca se ramific� dezordonat, dar nu
�mpiedic� orientarea turi�tilor, deoarece toate variantele duc spre culme, �n
apropierea v�rfului Lespezi. Ajun�i pe creast�, imediat �nt�lnim banda ro�ie a
traseului nr. 6 ce ne duce p�n� la cabana Dochia. Poteca de pe valea Izvorului Alb
este cea mai rapid� cale spre v�rful Ceahl�ului. Ea este accesibil� tuturor
categoriilor de turi�ti. Iarna, �ns�, este troienit� �i supusa, frecvent,
avalan�elor.

8. Izvoru Alb sau Secu-Obcina Chica Baicului-curm�tura Lutu Ro�u�cabana Dochia (1

750 m)
Marcaj: banda albastra. Diferen�� de altitudine: 1 100 m. Timp de parcurs: 5-6 ore.

Intrarea pe acest traseu se face de la debarcaderele ce deservesc satele Izvoru Alb

�i Secu, unde se ajunge cu vaporu! pe Lacul Izvorul Muntelui (traseul nr. 21). De
la cele dou� debarcadere, c�te o potec� bine b�t�torit� ne conduce pe culmea
Piciorului Secu, unde se unesc �ntr-un drum comun, marcat cu banda albastr�. In
continuare, se parcurge un traseu de culme, u�or �i foarte pl�cut. Fiind �n mare
parte deschis, ofer� c�l�torilor o perspectiva minunat� spre v�ile m�rgina�e
Izvorul Alb �i Secu, c�t �i spre Lacul Izvorul Muntelui; �n fa�� ni se profileaz�
Ceahl�ul �n toat� splendoarea lui.
Vara, str�b�t�nd f�na�urile cu miros de flori �i f�n proasp�t cosit, �nt�lnim
adesea oameni ai acestor meleaguri, oameni harnici �i sf�to�i, care s�nt gata sa ne
c�l�uzeasc� pa�ii ori s� ne povesteasc� o legend� p�strat� din mo�i-str�mo�i. Dup�
circa 3 ore de urcu� f�r� efort ajungem �n curm�tura Lutu Ro�u. Mai departe, p�n�
la cabana Dochia, ascensiunea se continu� pe traseul nr. 1, descris anterior.
De�i aparent izolate de apa Lacului Izvorul Muntelui, traseele 7 �i 8 s�nt foarte
variate �i frumoase. De la Bicaz vase de pasageri asigur� transportul p�n� la gura
v�ilor Secu s�u Izvorul Alb, oferind totodat� o minunat� plimbare, de unde se poate
ajunge pe Masivul Ceahl�u folosind astfel calea cea mai scurt�. Traseul este
accesibil �i iarna; totu�i, c�nd apa lacului este �nghe�at�, circula�ia vaselor se
�ntrerupe, el fiind lipsit de aceast� leg�tur�. Fiind un drum exclusiv de culme, �n
lungul s�u nu exista izvoare. De aceea, recomand�m turi�tilor sa aib� asupra lor
rezerve de ap�.

b. TRASEE DE LEG�TUR�

In afara traseelor principale, care reprezint� c�i de acces spre v�rful Ceahl�ului
din toate direc�iile, mai exist� poteci marcate, care fac leg�tura �ntre aceste
trasee, oferind posibilitatea realiz�rii unor circuite cu baza de plecare la una
din cabanele Ceahl�ului, sau combin�rii traseelor.

9. Comuna Ta�ca (500 m)-pe sub V�rful Secuiesc (980 m)�P�r�ul Furciturii�p�r�ul
Izvorul Muntelui (646 m)
Marcaj: punct albastru. Timp de parcurs: 3 ore. Diferen�� de nivel: 480 m.
Pe �oseaua Bicaz - Lacu Ro�u (DN 12C), la circa 6 km de ora�ul Bicaz, se afl�
comuna Ta�ca ce se �ntinde pe malurile Bicazului �i p�r�ului Ta�ca. In acest punct
p�r�sim �oseaua na�ional� �i ne �ndreptam spre nord, pe drumul care str�bate
localitatea. In amonte de sat, intr�m �ntr-o potec� ce urc� �n pant� ceva mai mare,
care ne scoate �n culmea de sub v�rful Secuiesc (1 245 m). Str�batem o poian� mare,
cu paji�ti �i f�na�uri, din care putem admira ansamblul Mun�ilor Tarc�u ce se
profileaz� spre sud, precum �i frumoasa vale a Bicazului p�n� �n zona cheilor.
Cur�nd peisajul de aici se va �mbog�i cu un element nou: lacul de acumulare de la
Ta�ca.
De pe culme, continu�m c�l�toria pe poteca ce coboar� u�or prin p�dure p�n� ce
intercepteaz� drumul ce urc� pe P�r�ul Furciturii la exploat�rile forestiere.
Urm�nd acest drum la vale ajungem, �ntr-un sfert de or� la �oseaua asfaltat� de pe
valea Izvorul Muntelui (traseul nr. 1). Cei care doresc s� urce mai direct pe
Ceahl�u, f�r� a intercepta traseul nr. 1, pot continua c�l�toria pe P�r�ul
Furciturii, �n amonte. Dup� aproape 2 km de mers pe drumul forestier, traseul se
continu� cu o potec� nemarcat� ce urm�re�te apa pe dreapta �i iese �n Poiana
Maicilor (traseul nr. 2). Pe timp frumos, parcurgerea acestui traseu (�i a
variantei nemarcate) se face �n condi�ii bune, dar c�nd ploua devine alunecos.
Iarna poate fi str�b�tut cu schiurile.

10. Cabana Izvorul Muntelui-Poiana Maicilor

Marcaj: band� ro�ie. Diferen�� de altitudine: 500 m. Timp de parcurs: 11 or�.
Aceast� potec� face leg�tura �ntre traseul nr. 1 �i traseul nr. 2, �nchiz�nd �n
felul acesta circuitul estic, de o zi, cu baza de plecare cabana Izvorul Muntelui
sau cabana Dochia. Parcurgerea traseului este u�oar� �i foarte pitoreasc�. De la
cabana Izvorul Muntelui poteca traverseaz� P�r�ul cu acela�i nume �i urc� lin prin
p�durea de fag �i molid �n lungul P�r�ului Maicii p�n� intercepteaz� un alt p�r�ia�
(Jgheabul Armenilor), ce coboar� vijelios de pe pov�rni�ul de st�nca al Ocola�ului
Mic. In continuare, dup� ce �nt�lnim> pe st�nga, un izvora� cu apa limpede, �ncepem
s� urc�m pe versantul nordic al B�tcii Popii. Drumul �n pant� nu dureaz� mai mult
de o jum�tate de or�, dup� care ajungem �n Poiana Maicilor � o �a larg�,
desp�durit�, care separ� Piciorul Maicilor de B�tca Popii. St�lpul indicator ce se
g�se�te aici marcheaz� punctul de intersec�ie cu traseul nr. 2 ce vine dinspre
Neagra �i care ne duce, prin Ocola�ul Mic, spre cabana Dochia.

11. Poiana V�ratec (1 340 m) - Poiana St�nilelor (1 250 m) - Curm�tura St�nilelor

(1 350 m)
Marcaj: punct ro�u. Diferen�a de altitudine: oscila�ii de circa 100 m. Timp de
parcurs: 11-2 ore.

Aceast� potec� leag� traseul nr. 2 cu traseul nr. 3 �i �nchide circuitul sudic, cu
baza de plecare spre platoul superior: cabana Dochia - Jgheabul lui Vod� -Curm�tura
St�nilelor - Poiana St�nilelor - Poiana V�ratec � Ocola�ul Mic � cabana Dochia.
Venind �n Poiana V�ratec, fie dinspre Neagra (traseul nr. 2), fie dinspre Izvorul
Muntelui (traseul nr. 1), putem continu� drumul prin ulucul dintre Piatra Sur� �i
Gardul St�nilelor, p�n� la Curm�tura St�nilelor, unde vom �nt�lni traseul nr. 3
(s�u invers).
Poteca �erpuie�te, urc�nd �i cobor�nd domol �ntre 1 320 m �i 1 420 m, prin poieni
cu flori �i p�duri de molid. In contrast cu caracterul ei neaccidentat, aceasta
potec� ne poart� pa�ii prin cea mai spectaculoas� zon� din Masivul Ceahl�u: spre
sud-vest, creasta zim�uit� �i gola�� a Pietrei Sure pe care Bistra Mic� a t�iat-o
de-a curmezi�ul, cre�nd chei de o s�lb�ticie rar �nt�lnit�; spre nord-est Gardul
St�nilelor, Turnul lui Budu �i abruptul Ocolo�ul Mare ce domin� autoritar �ntreaga
panoram�.
Frumoasa poian� a St�nilelor, str�juit� de colo�ii polimorfi de st�nc� cenu�ie,
este br�zdat� de mici p�r�ia�e cu ap� limpede �i rece ce se �ndreapt� spre Bistra
Mic� care colecteaz� apele. Aici, numai fo�netul brazilor din jur, leg�na�i �n
b�taia v�ntului, tulbur� din c�nd �n c�nd lini�tea des�v�r�it� ce domne�te peste
�ntreaga zon�. Dac� cei ajun�i pe v�rfurile st�ncoase �i manifest� bucuria izb�nzii
prin strig�te, aici �i turi�tii cei mai zgomoto�i s�nt tenta�i sa vorbeasc� �n
�oapt� sau sa admire �n t�cere aceast� lume de basm.
Dac� timpul ne permite, din Poiana St�nilelor se poate face o mic� excursie de 1�2
ore, spre sud, �n cheile Bistrei Mici ori pe creasta Pietrei Sure. Dinspre poian�,
intrarea �n chei este vizibil� de la distan��, iar o potec� larg� �i b�t�torit�, ce
se desf�oar� �n lungul p�r�ului Bistru�a (cum �i spun localnicii p�r�ului Bistra
Mic�), ne conduce direct. Dar nu putem �nainta prea mult; cheile s�nt s�lbatice �i
greu accesibile. Turi�tii care se av�nt� �n aceast� vale au nevoie de echipament
corespunz�tor �i trebuie s� fie antrena�i pentru a putea str�bate �irul de cascade
din lungul p�r�ului. Pentru a gusta din plin splendoarea acestei v�i, este
suficient s� �naint�m p�n� deasupra celei de-a treia cascade, drumul fiind
accesibil tuturor turi�tilor.
Piatra Sur� nu dep�e�te 1 400 m, iar altitudinea relativ� abia atinge 200 m. Cu
toate acestea, relieful ei �ndr�zne�, cu pante abrupte, culmi ascu�ite �i zim�uite
�n forma de creast� alpin�, lipsit� de p�duri, nu permite ascensiunea oricui.
Versantul dinspre Poiana St�nilelor este complet desp�durit. P�durea de molid de la
poalele muntelui a fost dobor�t�, �n urm� cu c�iva ani, de o furtun� puternic�,
Panta abrupt�, �n�esat� cu r�d�cini, cioturi �i resturi de arbori dobor�i
�ngreuiaz� urcu�ul, dar f�r� probleme de orientare. Ajun�i pe creast�, putem admira
panorama ce se desf�oar� �n jur, dintr-un alt unghi �i de alt nivel. De la
�n�l�imea Pietrei Sure peisajul pare cu totul nou, mai frumos �i mai impun�tor.
Arunc�ndu-ne o privire spre versantul opus, acoperit cu o p�dure b�tr�n� �i
n�p�dit� de mu�chi �i licheni, cu arbori pr�bu�i�i de b�tr�ne�e, �n care-�i au
vizuinele tot felul de jivine, facem calea-ntoars� �n poiana din care am plecat.
De aici, din Poiana St�nilelor, �n circa 15 minute, str�batem o potec� ce urca u�or
p�n� �n Curm�tura St�nilelor, unde facem jonc�iunea cu traseul nr. 3 (marcat cu
banda albastr�), ce vine dinspre Bicazu Ardelean.

12. Confluen�a Dur�ului (680 m) - p�r�ul Slatina Obcina Lacurilor - Curm�tura

St�nilelor (1 350 m)
Marcaj: cruce albastr�. Timp de parcurs: 31 ore. Diferen�a de nivel: 670 m.

Traseul nr. 12 porne�te din traseul nr. 5, de la confluen�a Dur�ului cu p�r�ul

Schit, punct �n care traseul nr. 5 cote�te brusc la est, spre cabana Durau. In
prima parte se merge pe un drum pietruit care urc� pe st�nga p�r�ului Schit. Dup�
doi km se continu� pe p�r�ul Slatina p�n� la poalele Piciorului Scurt.
Drumul urc� �n panta foarte lin�, str�b�t�nd o vale �ngust� �i lini�tit�, cu
versan�i acoperi�i de f�na�uri �i p�duri. Cele mai multe dintre izvoarele care se
preling pe ace�ti versan�i au ap� s�rat� (slatine), de unde vine �i numele p�r�ului
Slatina. Dup� circa 2 km �nt�lnim un st�lp indicator; tot de aici se desprinde �i
poteca cu marcaj cruce ro�ie ce duce �n Curm�tura St�nilelor (traseul nr. 13).
Dup� circa 5 km de mers comod, continu�m drumul pe o potec� f�r� serpentine ce taie
piepti� Piciorul Scurt �i ne scoate, dup� un urcu� de 300 m, �ntr-un lumini� de pe
culmea Obcinei Lacurilor, �n apropiere de cea mai �nalt� cot� a sa (1 328 m). De
aici p�n� �n Curm�tura St�nilelor, unde se realizeaz� leg�tura cu traseul nr. 3,
avem de mers mai pu�in de o or�. Acest ultim sector al traseului este o poteca de
culme, cu u�oare denivel�ri, care se desf�oar� pe cump�na apelor dintre bazinul
Schitului �i bazinul Bistrei.
Ajun�i �n Curm�tura St�nilelor, tulbur�torul spectacol de st�nc� �i lumin� oferit
de complexul st�ncos al abruptului sud-vestic al Gardului St�nilelor, Turnului lui
Budu �i creasta Pietrei Sure cu Cheile Bistrei Mici �.a. compenseaz� efortul depus
de-a lungul �ntregului traseu. De aici ne putem �ntoarce la cabana Durau pe traseul
nr. 13, putem cobor� spre localitatea Bicazu Ardelean (traseul nr. 3) sau sa urc�m
la cabana Dochia fie pe la Jgheabul lui Vod�, fie prin Poiana V�ratec (traseele nr.
11 �i 2). Traseul nr. 12 este accesibil tot anul numai p�n� la baza Piciorului
Scurt. In rest, iarna nu se recomand� s� se circule pe acest traseu.

13. Confluen�a P�r�ului lui Martin cu p�r�ul Schit (740 m) � p�str�v�rie -

Curm�tura St�nilelor (1 350 m)
Marcaj: cruce ro�ie. Timp de parcurs: 3 ore. Diferen�� de nivel: 610 m.

Tot de la confluen�a Dur�ului cu p�r�ul Schit, putem ajunge �n Curm�tura

St�nilelor, urm�nd o variant� mai scurt� dec�t traseul precedent, care se desf�oar�
�n lungul P�r�ului lui Martin. Intrarea pe noul traseu are loc dup� 2 km de mers pe
p�r�ul Schit, la confluen�a P�r�ului lui Martin cu p�r�ul Slatina. De la st�lpul
indicator p�r�sim marcajul cruce albastr� (traseul nr. 12) �i ne abatem spre
st�nga, pe un drumeag la fel de bun ca �i cel descris anterior, marcat cu cruce
ro�ie. Dup� ce travers�m ambele p�raie, urc�m pe dreapta r�ului p�n� la p�str�v�ria
veche (amenajat� cu mul�i ani �n urm� pe un canal artificial deviat din P�r�ul lui
Martin); poteca se continu�, pe o distan�� de peste 4 km, spre ob�r�ia p�r�ului.
De la p�strav�rie, o potec� nemarcat�, ce urc� �n serpentine pe malul st�ng al
P�r�ului Rupturii, ajunge la cascada Duruitoarea �i intra �n traseul nr. 5.
C�nd drumul pietruit se �ntrerupe, ne angaj�m pe o potec� abrupt�, cu mici
serpentine, ocolind st�nci �i escalad�nd trepte �n piatr� de la ob�r�ia P�r�ului
lui Martin, p�n� ajungem �n Curm�tura St�nilelor. Peisajul str�b�tut de acest
traseu este asem�n�tor cu cel de pe traseul nr. 12. Dealtfel, cele 2 trasee
(marcate de pionieri �n 1975) s�nt aproape paralele �i la foarte mic� distan�� unul
de altul. �n timpul iernii, acest traseu nu este recomandat dec�t p�n� la
p�strav�rie.

14. Poiana Viezuri (1 200 m) - cabana 7 Noiembrie (1 220 m)

Marcaj: triunghi galben. Diferen�a de altitudine: oscila�ii de 100 m. Timp de
parcurs: 1 or�.

Cunoscut� sub numele de �drumul Nicanului�, aceasta potec� are un rol foarte
important �n diversificarea posibilit�ilor de deplasare pe versantul nord-vestic.
Leg�nd traseul nr. 5 (din Poiana Viezuri) cu traseul nr. 6 (cabana 7 Noiembrie),
turi�tii pot realiza trecerea de pe un traseu pe altul sau pot efectua dou�
circuite deosebit de atractive:
1. cabana Dochia � v�rful Toaca � cabana 7 Noiembrie - Poiana Viezuri - cascada
Duruitoarea � cabana Dochia;
2. cabana Durau � Poiana Viezuri � cascada Duruitoarea � Poiana Viezuri � cabana
7 Noiembrie � cabana Durau.
Pe toat� lungimea acestui traseu, varia�iile de altitudine s�nt foarte mici, el
desf�ur�ndu-se �n lungul curbei de nivel de 1 200 m, printr-o zon� umed�, cu
numeroase izvoare, cunoscut� �n literatura �tiin�ific� sub numele de zona
�ob�r�iilor� ce �nconjur� Ceahl�ul ca un br�u. Av�nd aspectul unei alei de parc,
turi�tii ce stau la cabana 7 Noiembrie folosesc adesea aceasta potec� pentru scurte
plimb�ri ori pentru vizitarea cascadei Duruitoarea. Traseul nr. 14 este accesibil
tot timpul anului.

15. Cabana Durau (780 m) - cabana 7 Noiembrie (1 220 m)

Marcaj: band� ro�ie. Diferen�� de altitudine: 440 m. Timp de parcurs: 1-1 1 or�
Intre cabana Durau �i cabana 7 Noiembrie o potec� marcata cu band� ro�ie, bine
�ntre�inut� �i foarte circulat�, face leg�tura �ntre traseul nr. 5 �i traseul nr.
6. Din fa�a m�n�stirii Dur�u se continu� drumul ce vine din satul Ceahl�u p�n� �n
poiana de la marginea p�durii, unde au loc anual, �n prima duminica din august,
frumoasele serb�ri populare prilejuite de �Ziua Muntelui�. Poteca larg� �i
despletit� ne angajeaz� imediat �ntr-un urcu� mai accentuat, ce �ine mai bine de
jum�tate de or�, p�n� ajungem pe un mic platou, cu o banc�, ce ne �mbie la un scurt
popas.
P�n� la cabana 7 Noiembrie a r�mas mai pu�in de o or� de mers pe o pant� continu�
�i destul de accentuat�. In ultima parte ea urc� �n serpentine str�nse ce ne scot
�n punctul �F�nt�nile� � un grup de izvoare puternice - situate la c�teva zeci de
metri de caban�. Drumul este accesibil tot timpul onului. Dealtfel, pe aici se face
aprovizionarea cabanelor 7 Noiembrie �i Dochia care func�ioneaz� tot anul.
16. Confluen�a Dur�ului (680 m) - Obcina Boi�tei (1 000 m) - comuna Grin�ie� (560
m)
Timp de parcurs: 11 or�. Diferen�� de nivel: 440 m.

Poteca face leg�tura �ntre traseul nr. 5 din valea p�r�ului Schit �i comuna
Grin�ie� de pe valea Bistricioarei (DN 15), peste Obcina Boi�tei. De-a lungul s�u
nu �nt�lnim obiective turistice deosebite, dar traversarea obcinei, chiar numai �n
scopul unei plimb�ri, ofer� c�l�torului priveli�ti �nc�nt�toare �i adesea inedite.
De exemplu, dup�-amiaza, c�nd razele soarelui scald� �n lumina cre�tetul ple�uv al
Ceahl�ului, de pe aceast� poteca putem admira �ntreaga panoram� a versantului nord-
vestic; pe culmea obcinei �nt�lnim un brad secular, �n form� de diapazon, unic prin
frumuse�ea sa. Dac� e s�-l apreciem dup� dimensiunile sale (circumferin�� de 61 m
�i �nalt de circa 40 m) se pare c� troneaz� peste codri �nc� de pe vremea lui
Cantemir. La celalalt cap�t al traseului, �n comuna Grin�ie�, putem vizita biserica
din lemn construit� �n secolul al XVIII-lea.
Intrarea pe traseu se face �n apropierea confluen�ei p�r�ului Dur�u cu p�r�ul
Schit. La �nceput str�batem o poian� larg� cu iarb� m�runt� �i cu panta
acceptabil�. Apoi, continu�m urcu�ul prin p�durea care �mbrac� toat� culmea. Ajun�i
�n punctul cel mai �nalt, facem un mic ocol spre dreapta, dup� care �ncepem
cobor�rea �n panta ceva mai accentuat�, �n aceea�i direc�ie �n care am �nceput
urcu�ul. Dup� ce ie�im din p�durea deasa de fag �i conifere, care ne �nchide
orizontul, str�batem, �n pas domol, o serie de poieni pline de flori �i tufi�uri
care se �nl�n�uie p�n� �n �esul Bistricioarei. Trecem r�ul peste o punte de lemn �i
imediat ajungem �n Grin�ie�, �n �oseaua ce vine de la Borsec (DN 15). Aici, dup� ce
vizit�m satul �i biserica din lemn ne putem �ntoarce pe acela�i drum sau facem un
circuit, urm�nd �oseaua p�n� �n comuna Bistricioara, de unde ne abatem spre dreapta
pe drumul asfaltat ce duce la cabana Durau. Traseul este u�or �i accesibil tot
timpul anului.

B. TRASEE NEMARCATE

17. Cabana Izvorul Muntelui-Fundul Ghedeonului-Piatra cu Ap�

Aceast� potec� reprezint� de fapt o variant� a traseului nr. 1.

De la cabana Izvorul Muntelui urm�m firul apei cu acela�i nume, urc�nd �n pant�
lin� p�n� la baza abruptului conglomeratic. Locul se nume�te �Fundul Ghedeonului�.
In acest sector, p�r�ul Izvorul Muntelui, dup� ce coboar� vijelios din treapt� �n
treapt�, form�nd o suit� de cascade (�duruitori�), se mic�oreaz� treptat p�n� se
pierde complet �n patul gros de grohoti� pe care curge, pentru a ie�i �n aval mai
viguros �i mai cristalin.
Ajun�i aici se pare c� poteca nu mai are ie�ire; pere�i verticali cu fisun ad�nci,
cu coloane �i balcona�e de care stau ag�a�i brazi singuratici �nchid valea ca �ntr-
un fund de sac. Pe tot parcursul v�ii �nt�lnim urmele unor cuptoare de ars varul,
vechi preocup�ri ale popula�iei autohtone. Calcarul necesar era scos din
conglomeratele, care s�nt alc�tuite din aceast� roc� �n propor�ie de 80%, �i din
blocurile de calcar pur din zona Pietrei cu Ap�.
Pentru a continua drumul spre platoul superior, cotim spre dreapta, pe poteca
ascuns� prin b�l�rii, care se angajeaz� imediat �n lungul unui torent, afluent al
p�r�ului Izvorul Muntelui. Poteca �erpuie�te �n serpentine ame�itoare pe versantul
�mp�durit, aproape vertical, p�n� la Poli�a cu Crini, imediat sub Piatra cu Ap�.
In rari�tea de zad� �i ierburi mari, poteca noastr� se �ntretaie cu o c�r�ruie ce
merge din Ocola�ul Mic p�n� �n poienile de pe R�chiti�, f�cut� de ciobanii ce
colind� pe aceste meleaguri. Apoi, urc�m u�or un t�p�an dominat de masivul calcaros
al Pietrei cu Ap�, unde �nt�lnim poteca marcat� cu band� albastr� (traseul nr. 1),
pe care putem continua drumul spre cabana Dochia.
Acest traseu este deosebit de pl�cut �i accesibil vara oric�rui turist, �ntruc�t
sectorul dintre Fundul Ghedeonului �i Piatra cu Ap� constituie o etapa de
ascensiune grea, se recomand�, �n special, pentru cobor�re. In timpul iernii nu se
recomand� parcurgerea sa mai departe de Fundul Ghedeonului.
18. Ocola�ul Mic-Gardul Stanilelor-poli�a Ocola�ului Mare-Jgheabul lui Vod�

Alt traseu de leg�tura �ntre traseul nr. 2 �i nr. 3 este cel de pe br�na (poli�a)
Ocola�ului Mare. Poteca este greu de depistat �n p�ienjeni�ul de c�r�ri b�t�torite
de oi �i turi�ti. Dar, p�str�nd direc�ia sud-est � nord-vest, aleg�nd locurile cele
mai comode �i mai sigure pentru circulat, �n mai pu�in de o or� �i jum�tate reu�im
s� o str�batem f�r� dificult�i.
De pe Ocola�ul Mic ne �ndreptam spre Gardul St�nilelor (partea superioar�), de unde
o lu�m spre dreapta, excalad�m o mic� treapta st�ncoas�, travers�nd c�iva toren�i
de pietre, apoi ne continuam drumul pe sub peretele Ocola�ulu! Mare, pe o poli�a
�nierbat� �i plin� cu floare de col� (Leontopodium alpinum) p�n� deasupra
Jgheabului lui Vod�. Drumul este pl�cut �i se desf�oar� aproape pe curba de nivel.
Fiind un drum deschis, cu larg� perspectiv� spre sud �i vest, de pe el putem admira
nestingheri�i Piatra Sur� �i �eventaiul� culmilor �mp�durite ce se �nclina domol
spre v�ile Bistra �i Bicaz; se pot distinge Cheile Bicazului �i chiar v�rful
H�ma�ului. Dar, cel mai fascinant lucru este peretele Ocola�ului Mare, care se
�nal�� amenin��tor deasupra noastr�. Despicat, pe unele por�iuni, �n coloane
verticale, sau neted �i str�lucitor, pe altele, privit a�a de aproape creeaz�
imaginea c� pe el se sprijin� tot cerul. Pl�cut �i destul de comod pe vreme bun�,
traseul este impracticabil pe timp ploios, cea�a, dar �n special iarna.

19. Curm�tura Pinticului-Obcina Lacurilor.

Aceast� potec� este o varianta a traseului nr. 4. Intrarea �n traseu se face �n

Curm�tura Pinticului, unde, �n loc s� cobor�m spre valea Bistrei, ne �ndreptam spre
nord, �n lungul Obcinei Tablei, pe sub bolta umbroas� a p�durii de fag �i conifere,
p�n� ajungem �ntr-o poian� �ngust� �i lung�, arcuit� spre est, semn c� am ajuns pe
Obcina Lacurilor, �n punctul cel mai �nalt al acestei obcine (1 328 m). In
continuare, poteca noastr� urmeaz� culmea de est, cobor�nd u�or p�n� �n poiana de
pe Curm�tura St�nilelor. Acest ultim sector este marcat cu cruce albastra, el
f�c�nd parte din traseul nr. 12 ce urc� pe p�r�ul Slatina.
De�i este un drum f�r� vizibilitate �i f�r� obiective deosebite �n preajma sa,
aceast� potec� este comod� �i odihnitoare, accesibil� tot timpul anului. Fiind un
drum de culme, nu trece prin apropierea unor surse de ap�, de aceea este bine s� ne
aprovizion�m cu ap� potabil� de la plecare.

C. TRASEU CAROSABIL DE ALTITUDINE

20. Cabana Izvorul Muntelui - cabana Dur�u

Pe Masivul Ceahl�u s�nt multe drumuri pe care se poate circula cu ma�ina, �ns�, din
punct de vedere turistic, ele au o valoare limitat�. Majoritatea s�nt p�trunderi
scurte de 4�8 km, �n lungul v�ilor principale, peste care se suprapun trasee
turistice de ascensiune (descrise �n subcapitolul precedent). Singura cale rutier�
transmontan�, care va contribui mult la dezvoltarea turismului pe Ceahl�u, a intrat
�n exploatare pentru autoturisme �n 1975.
Realizarea leg�turii dintre cabana Izvorul Muntelui �i cea de la Durau, printr-un
drum carosabil de altitudine, scurteaz� considerabil distan�a dintre cele dou�
cabane. Acest drum se desf�oar� pe o lungime de aproximativ 20 km, oscil�nd, pe
vertical�, �ntre 800 �i 1 100 m.
Pantele acceptabile �i serpentinele numeroase, dar largi, �l recomand� ca un traseu
comod �i accesibil pentru autoturisme �i pietoni. Accesul spre noua cale de
circula�ie este asigurat de drumurile asfaltate de pe v�ile Izvorul Muntelui
(traseul nr. 1) �i Schit (traseul nr. 5), care �l leag�, �n acela�i timp, �i de
�oselele na�ionale de la periferia Ceahl�ului (DN 12C �i DN 15).
O c�l�torie �n lungul s�u, chiar �i pe jos, este deosebit de pl�cut�. Travers�nd
culmile periferice din jum�tatea nord-estic� a Ceahl�ului (Chica Baicului, Piciorul
Sihastrului, Piciorul Piatra Lupilor, Obcina �iflicului, Piciorul Hum�riei etc.) �i
v�ile care le separ� (Izvorul Alb, P�r�ul Lupilor, Ciribuc, �iflicul, �asea �.a.),
acest drum ne poart� printr-o zon� foarte pitoreasc� �i cu larg� perspectiv� spre
Lacul livorul Muntelui �i culmile montane joase din jurul lacului.
�n desf�urarea sa, noul drum trece prin apropierea st�ncii Dochia de la ob�r�ia
Izvorului Alb, prin apropiere de ruinele fostului schit Ciribuc, intercepteaz�
traseele nr. 1, 6, 7 �i 8 �i se apropie mult de cabana 7 Noiembrie. �n viitorul
apropiat, acest drum va fi legat �i de satele de pe malul drept al lacului � Secu
�i Izvoru Alb.

D. TRASEU PE APA

21. Debarcader Bicaz-Baraj-Poiana Teiului

Dup� vizitarea ora�ului Bicaz �i �nainte de a urca �n Masivul Ceahl�u, putem

realiza o frumoas� �i odihnitoare excursie cu vaporul pe Lacul Izvorul Muntelui.
P�n� la debarcaderul Bicaz-Baraj de l�ng� motelul Cristina se poate ajunge cu
autobuzul local. De aici vasele de c�l�torie ale NAVROM-ului ne poart�, cale de 35
km, pe luciul lini�tit al apei p�n� la Poiana Teiului.
Pe acest traseu, primul obiectiv care ne impresioneaz� este barajul � unul din cele
mai prestigioase rezultate ale �ncle�t�rii omului cu natura. Conceput �nc� din 1915
de c�tre ing. D. Leonida (cu dimensiuni mai mici), punerea �n aplicare a
proiectului de construire a acestui baraj �ntr-o concep�ie nou�, grandioasa n-a
fost posibil� dec�t �n anii socialismului.
Amplasarea barajului s-a f�cut �n amonte de confluen�a r�ului Izvorul Muntelui cu
Bistri�a, �n locul unde valea se �ngusteaz� mult, fiind s�pat� �ntr-un banc gros �i
dur de gresie de Tarc�u. Lung de 400 m, �nalt de 120 m, lat de 100 m la baza �i 10
m la coronament, acest baraj a consumat 1600000 mc de beton. El este un adev�rat
munte artificial ridicat �n calea Bistri�ei, �n spatele c�ruia s-a acumulat un lac
cu o lungime de 35 km �i cu un volum de apa ce dep�e�te 1 250 000 000 mc.
Apele lacului au inundat o suprafa�� imens�, fapt care a determinat str�mutarea a
2291 de gospodarii cu un num�r de 18760 de locuitori din 20 de sate. Lacul, pe
l�nga faptul c� el constituie o rezerv� de energie enorma (apele sale, dup� un drum
subteran de 4,7 km pe sub muntele Botu�anu, pun �n mi�care turbinele Hidrocentralei
�V. l. Lemn� de la Stejarul), el mai este � a�a dup� cum constatam direct � o cale
de comunica�ie, un loc de agrement �i o rezerv� de pe�te, �ntre care oble�ii,
p�str�vii, scobarii, elenii �.a. s�nt cei mai numero�i.
Porni�i �n c�l�torie pe lac, vasul �n care ne-am urcat nu are un drum drept; el
descrie arcuri largi de la un debarcader la altul, oprindu-se �n toate satele de pe
cele dou� maluri. Imediat dup� plecarea din port, trecem prin fa�a prizei de ap�
construit� la poalele muntelui Botu�anu, la intrarea �n tunel. Spre lac, suprafa�a
prizei este acoperita cu un gr�tar des, �mp�r�it �n patru compartimente, care are o
suprafa�� de 350 m2. Lateral, priza este protejat� de ziduri puternice. Aceasta
instala�ie mai cuprinde o ma�in� de cur�at gr�tarele �i o van� de admisie ac�ionat�
din camera de comanda. Aceasta asigura intrarea apelor pentru o varia�ie de nivel
de 46 m. Capacitatea de admisie la intrarea �n tunel este de 178 mc/s.
Ceva mai departe de priza, la intrarea �n golful Potoci, se afl� o ramp� de
�nc�rcare a bu�tenilor, adu�i p�n� aici cu plutele �i o baz� experimental� a
Sta�iunii de cercet�ri �Stejarul� din P�ng�ra�i. Printre ambarca�iile acostate �n
micul port al sta�iunii de cercet�ri vom putea z�ri (dac� nu este �n misiune)
primul batiscaf rom�nesc �LS-1�, conceput �i executat, cu mijloace locale, de un
grup de tineri entuzia�ti (biologi �i ingineri).
Navig�nd �ncet spre nord-vest, str�batem mai �nt�i un mic defileu, dup� care, lacul
se l�rge�te treptat, ating�nd, �n dreptul localit�ii Buhalni�a, l�imea maxim� de 2
km. Dup� o scurt� oprire la Secu �i Izvoru Alb, ne �ndrept�m spre malul opus, la
Buhalni�a �i Hangu, iar dup� alte dou� opriri, la Ceahl�u �i Bistricioara, ajungem
la Poiana Teiului de la coada lacului. C�l�toria �n lungul lacului dureaz� dou�
ore.
O astfel de c�l�torie ofer� priveli�ti deosebit de frumoase, asem�n�toare cu cele
din fiordurile norvegiene. De aceea, c�l�torul pornit In excursie pe aceste
meleaguri nu trebuie s� piard� un asemenea prilej. Dar lacul ne ofer� �i alte
satisfac�ii, prilejuite de �S�rb�toarea m�rii�, care are loc odat� cu �Ziua
muntelui�, �n prima duminic� din august. Una reprezint� un festival folcloric,
izvor�t din tradi�iile seculare ale b�tina�ilor, iar alta este o s�rb�toare
tradi�ionala marin�reasc�, nou� pe aceste meleaguri.
�n aceast� zi, rada micului port Bicaz-Baraj cunoa�te o mare anima�ie. Toate
ambarcatiile ies �n larg, av�nd arborat marele pavoaz. In fa�a miilor de spectatori
ce vin aici din toate p�r�ile, se desf�oar� programul unei serb�ri marin�re�ti, din
care nu lipsesc �Scondurul cu purcelul�, �Neptun plutind peste ape�, �Nunta pe
apa�, concursuri de �not, �ntreceri cu �alupa etc.

IV. Trasee alpine

Din punct de vedere morfologic, Masivul Ceahl�u �ntrune�te calit�i excelente pentru
practicarea alpinismului. Pere�ii verticali ce m�rginesc Ocola�ul Mare �i Ocola�ul
Mic, Piatra Sur�, Piatra Detunat�, Claia lui Miron, abrupturile de la ob�r�ia
p�r�ului Izvorul Muntelui, Piatra Ciobanului, Panaghia etc. au atras pe iubitorii
sportului �for�ei curajului �i perspicacit�ii� �nc� din 1950. �n aceste zone au
fost parcurse p�n� acum circa 11 trasee alpine , cu grade de dificultate cuprinse
�ntre gradul II �i gradul V: trei trasee pe pere�ii verticali ai Panaghiei (5�7) �
hornul nordic al Panaghiei de 100 m (5), gradul IM A; peretele estic al Panaghiei
(6), gradul III A; peretele sud-estic al Panaghiei, de 80 m (7), gradul II A; un
traseu �n Turnul lui Budu (8), pe peretele sudic, de circa 100 m, gradul IV A; dou�
trasee pe Claia lui Miron (3�4), de circa 90 m, unul gradul IV cu pasaje de gradul
V �i unul gradul III A; doua trasee de gradele III-V pe hornul mare din peretele
Ocola�ului Mare (1�2) �i trei trasee pe peretele Ocola�ului Mic (9-11).
De�i num�rul acestora este �n cre�tere, iar pe cele cunoscute se fac ascensiuni
frecvente, structura petrografic� din zona �nalt� a Ceahl�ului impune anumite
limite de pruden�� �n practicarea acestui sport. Conglomeratele, �n care este
sculptat Masivul Ceahl�u, s�nt constituite din elemente cu durit�i diferite, prinse
�ntr-un ciment argilo-calcaros, �n diverse grade de alterare la suprafa��, care se
pot desprinde cu u�urin�a �n timpul ascensiunii. Pe de alta parte, consisten�a
eterogen� a masivului face ca pitonarea s� se fac� uneori cu mare greutate.

V. Poten�ialul turistic

Fa�� de alte masive muntoase din �ara noastr�, Masivul Ceahl�u posed� un poten�ial
turistic de mare valoare, capabil s� satisfac� cele mai diferite gusturi. A�a se
explic� fluxul mare de vizitatori �n sezonul estival, c�t �i men�inerea activit�ii
turistice �n tot cursul anului. In cele ce urmeaz�, red�m sintetic fondul de
obiective �i dot�ri, indic�nd �i traseul pe care se g�sesc, sau cel care trece prin
apropierea lor.
OBIECTIVE NATURALE DE ATRAC�IE TURISTICA

Lacul Izvorul Muntelui traseul nr. 17, DN 15;

Cascada Duruitoarea traseul nr. 5;
izvoare carbogazoase traseele nr. 3, 4;
Cheile Bistrei Mici traseele nr. 3, 4, 11;
st�nca C�ciula Doroban�ului traseul nr. 6;
st�nca Panaghia traseele nr. 6, 7;
v�rful Toaca traseele nr. 6, 7;
Piatra Ciobanului traseele nr. 6, 7;
Piatra Detunata traseele nr. 1, 7;
Piatra Dochia traseele nr. 7, 20;
platoul Ocola�ului Mare traseele nr. 2, 3, 18;
abruptul Ocola�ului Mare traseele nr. 12, 13, 18;
turnurile Ocola�ului Mare traseele nr. 2, 3, 18;
Turnul lui Budu traseele nr. 2, 11, 18;
abruptul Gardul St�nilelor traseele nr. 2, 11, 18;
Jgheabul lui Vod� traseele nr. 3, 4, 18;
Claia lui Miron traseele nr. 2, 11, 18;
Piatra Sur� traseele nr. 3, 4, 11;
Piatra cu Ap� traseele nr. 1, 8, 17;
Poli�a cu Crini (rezerva�ie natural�); traseele nr. 1, 8, 17
Piatra L�crimat� traseele nr. 3, 4.

OBIECTIVE ISTORICE, CULTURALE �I FOLCLORICE

Palatul Cnejilor (1639) - comuna Ceahl�u traseul nr. 5;

Biserica din comuna Bistricioara (1793) ; traseul nr. 5; drumul modernizat Ceahl�u-
Bistricioara
Schitu Dur�u (1835) traseul nr. 5;
Muzeul etnografic (Durau) traseul nr. 5; Ziua Muntelui (manifestare folcloric� �n
prima duminic� a
lunii august) - traseul nr. 1, 5;
S�rb�toarea m�rii (prima duminic� a lunii august) traseul nr. 1, 5;

DOT�RI TURISTICE

�n afara potecilor marcate �i nemarcate, a drumurilor modernizate sau pietruite,

precum �i a c�ii de naviga�ie lacustr� Bicaz-Baraj�Poiana Teiului, Ceahl�ul este
dotat cu c�teva baze de cazare, cu program permanent, ale c�ror caracteristici le
dam �n tabelul ce urmeaz�.
[..]

Glosar

Ar�i�� � Loc pe care a ars o p�dure (Ar�i�a Lungenilor, Ar�i�or Ascuns�, Piciorul
Ar�i�ei).
B�rb�c�rie � Paji�te folosit� pentru p�unatul berbecilor, a oilor sterpe �i a
mieilor (B�rb�c�ria).
B�tc� � V�rf rotunjit de dimensiuni reduse, situat pe culmile interfluviale sau pe
versan�i (B�tca Dur�ului, B�tca Str�mbenilor, B�tca F�nt�nilor, B�tca Neagr�).
Cur�tur� - Teren desp�durit �n scopul utiliz�rii agro-pastorale (Cur�tur�
Diaconului, Cur�tur� S�nenilor).
Curm�tur� � Por�iune mai cobor�t� a unei culmi muntoase, �n�euare (Curm�tura Lutu
Ro�u, Curm�tura Pinticului, Curm�tura St�nilelor).
Dos - Versant de munte cu expozi�ie nordic�, pu�in �nsorit (Dosul Verdelui).
Duruitoare - Ruptur� �n profilul longitudinal al unui p�r�u cu c�dere de apa
permanent�; cascada (Cascada Duruitoarea).
Fa�� � Versant de munte cu expozi�ie sudic�, puternic �nsorit. Este sinonim cu
prim�v�r�tur� �i arsur� (Fa�a Muntelui).
Jgheab � �an� (r�pa, f�ga�) ad�nc s�pat prin scurgerea apelor de ploaie; vale
toren�ial� (Jgheabul lui Vod�, Jgheabul Larg, Jgheabul �nfundat, Jgheabul Dochiei).
Obcina � Culme muntoas� prelung�, rotunjit�, uneori aproape plat�, cu �n�l�imi
absolute cuprinse �ntre 900 �i 1600 m, pe care, din loc �n loc, se �nal�� v�rfuri
domoale (Obcina Boi�tei, Obcina Hor�tei, Obcina Pietrei Arse).
Ocola� � Platou m�rginit de abrupturi (Ocola�ul Mare, Ocola�ul Mic).
Padin� � Poian� cu aspect plat sau de depresiune (Padina Chica Baicului).
Picior � Culme muntoas� secundara, scurt�, care coboar� de cele mai multe ori
brusc, de pe o culme principal� spre fundul unei v�i asemenea unui contrafort
((.Piciorul �chiop, Piciorul Hum�riei, Piciorul Sihastrului).
P�rlitur� � P�dure distrus� par�ial de un incendiu �nt�mpl�tor (P�rlitura
Cerebucului).
Prim�v�r�tur� - Paji�te situat� pe un versant �nsorit de pe care, prim�vara, z�pada
se tope�te mai repede �i �ncepe p�unatul (Piciorul Prim�v�r�turilor).
Poli�a � Treapt� structurala �ngusta, suspendata la o anumit� �nal�ime pe un
versant abrupt. Termenul este sinonim cu cel de br�n� (Poli�a cu Crini).
Runc - Vezi cur�tur� (Dealul Runcu).
S�ritoare � Prag (obstacol) pe fundul unei v�i toren�iale (jgheab) de pe care apele
de ploaie curg �nvolburate sub forma de cascad�; spre deosebire de ,,duruitoare�,
s�ritoarea este o cascada temporar� (La s�ritoare).
Sfiriac � Teren ml�tinos, zon� de izvoare (Sf�rlacul Piciorului Scurt).
Smid� � Poian� cu tufi�uri de zmeur� (Poiana Smidei, P�r�ul Smidei).
Sneam�t � Copac �nsemnat (P�r�ul Sneam�tului).
St�nile � St�nc�rii (Gardul St�nilelor, Poiana St�nilelor).
Tarni�� � Vezi curm�tur� (Piciorul Tarni�a).
T�r�oas� � Teren defri�at pe care cresc tufi�uri �i spini (Obcina T�r�oasa,
Piciorul T�r�oasei).
Tuturoa�c� - Ap� r�u mirositoare; izvor sulfuros (F�nt�na futuroa�tei).

Cuprins

I. INVITA�IE LA DRUME�IE
I. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFIC�
� A. A�ezare �i limite
� B. Structura geologic� �i relieful
� Condi�iile climatice
� Re�eaua hidrografic�
� Aspectele biogeografice �i solurile
III. TRASEE TURISTICE
� Trasee marcate
a. Trasee de acces
1. Ora�ul Bicaz (420 m)-cabana Bicaz-Baraj (430 m)-cabana Izvorul Muntelui (797
m) curm�tura Lutu Ro�u-Piatra cu Ap�-cabana Dochia (1 750 m)
2. Comuna Neagra (538 m)-Poiana V�ratec - Poiana Maicilor�Ocola�ul Mic�cabana
Dochia (1 750 m)
3. Comuna Bicazu Ardelean (580 m)�Curm�tura St�nilelor-Jgheabul lui Vod�-cabana
Dochia (1 750 m)
4. Comuna Pintic (620 m)-Curm�tura Pinticului-Bistra-Curm�tura St�nilelor-
Jgheabul lui Vod�-cabana Dochia (1 750 m)
5. Comuna Ceahl�u (550 m)�cabana Dur�u - Poiana Viezuri-cascada
Duruitoarea�cabana Dochia (1 750 m)
6. Comuna Ceahl�u (550 m)-Piciorul Hum�riei�cabana 7 Noiembrie (1 220 m)�v�rful
Toaca�cabana Dochia (1 750 m)
7. Izvoru Alb�Poiana lui Falon�st�nca Dochia�cabana Dochia (1 750 m)
8. Izvoru Alb sau Secu�Obcina Chica Baicului�curm�tura Lutu Ro�u�cabana Dochia
(1 750 m)
b. Trasee de leg�tur�
9. Comuna Ta�ca (500 m)�pe sub V�rful Secuiesc (980 m)�P�r�ul Furciturii�p�r�ul
Izvorul Muntelui (646 m)
10. Cabana Izvorul Muntelui�Poiana Maicilor
11. Poiana V�ratec (1 340 m)-Poiana St�nilelor (1 250 m)-Curm�tura St�nilelor (1
350 m)
12. Confluen�a Dur�ului (680 m)�p�r�ul Slatina�Obcina Lacurilor�Curm�tura
St�nilelor (1 350 m)
13. Confluen�a P�r�ului lui Martin cu p�r�ul Schit (740 m)�p�strav�rie�Curm�tura
St�nilelor (1 350 m)
14. Poiana Viezuri (1 200 m)�cabana 7 Noiembrie (1 220 m)
15. Cabana Durau (780 m)�cabana 7 Noiembrie (1 220 m)
16. Confluen�a Dur�ului (680 m)-Obcina Boi�tei (1 000 m)�comuna Grin�ie� (560 m)

B. Trasee nemarcate

17. Cabana Izvorul Muntelui�Fundul Ghedeonului�Piatra cu Ap�

18. Ocola�ul Mic�Gardul St�nilelor�poli�a Ocola�ului Mare-Jgheabul lui Vod�
19. Curm�tura Pinticului-Obcina Lacurilor

C. Traseu carosabil de altitudine

20. Cabana Izvorul Muntelui�cabana Dur�u

D. Traseu pe ap�

21. Debarcader Bicaz-Baraj�Poiana Teiului

IV. TRASEE ALPINE

V. POTEN�IALUL TURISTIC
Glosar

Scanare, OCR �i corectura : Ro�ioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/
Carte ob�inut� prin amabilitatea Horatiu E. Popa.