Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Trăieşte intens, trăieşte plin de bucurie. Trăieşte fără teamă. Trăieşte pur şi
simplu.” In intreaga manifestare totul este energie. Energia fundamentala a lui
Dumnezeu este energia IUBIRII. Ea este nesfarsita. Este o dilatare euforica, care
ne inalta de la finit catre Infinit... Gregorian Bivolaru Riscă tot ce ai! Fii
asemenea unui jucător! Riscă totul, deoarece clipa următoare ar putea să nu mai
vină, aşa că de ce să îţi pese? De ce să te intereseze? Trăieşte intens, trăieşte
plin de bucurie. Trăieşte fără teamă, trăieşte fără să te simţi vinovat. Trăieşte
fără să îţi fie frică de iad şi fără să doreşti raiul. Trăieşte pur şi simplu...
OSHO Inteligenta, fara dragoste, te face pervers. Justitia, fara dragoste, te face
dur. Diplomatia, fara dragoste, te face ipocrit. Succesul, fara dragoste, te face
arogant. Bogatia, fara dragoste, te face avar. Ingaduinta, fara dragoste, te face
dependent. Saracia, fara dragoste, te face orgolios. Frumusetea, fara dragoste, te
face ridicol. Autoritatea, fara dragoste, te face tiran. Munca, fara dragoste, te
face sclav. Simplitatea, fara dragoste, iti ia din valoare. Politica, fara
dragoste, te face egoist. Credinta, fara dragoste, te face fanatic. Crucea, fara
dragoste, se transforma in tortura. Viata, fara Dragoste... nu are nici un sens !
Dragostea este totul. Iubesc constient! Să înveţi înseamnă să descoperi ceea ce
ştiai deja. Să faci înseamnă să demonstrezi că, întradevăr, ştii. Să-i înveţi pe
alţii înseamnă să le aminteşti că şi ei ştiu, la fel de bine ca şi tine. “Nu există
nici tu, nici eu, nici contemplat, nici contemplare, există numai Creatorul
Universului, care se află ascuns în inimile tuturor fiinţelor, aparent pierdut în
uitarea de sine. Dacă cei orbi sau, altfel spus, ignoranţi, nu-I descoperă nici un
sens, dimpotrivă, înţelepţii, văzând Supremul, se topesc extaziaţi în El.” POVESTEA
CELOR 1000 DE BILE Pe măsură ce înaintez în vârstă, îmi plac din ce în ce mai mult
dimineţile de sâmbătă. Poate că din cauza liniştii pe care o simt atunci când mă
trezesc primul, sau poate că este doar bucuria neascunsă că nu trebuie să fiu la
serviciu. Oricum ar fi, primele ore ale dimineţilor de sâmbătă sunt cât se poate de
plăcute. Acum câteva săptămâni, savurând liniştit prima cafea a unei astfel de
dimineţi de sâmbătă, am pornit radioul. Ceea ce a urmat a devenit una din acele
lecţii pe care viaţa ţi le dă din când în când. Iată despre ce e vorba: La radio
rula o emisiune matinală interactivă, cu păreri exprimate telefonic de ascultători
pe tema emisiunii, punctate din când în când de anunţuri ale crainicului prin care
îi asigura pe aceştia că le stă la dispoziţie în fiecare zi a săptămânii, inclusiv
în dimineţile de sâmbătă până la prânz. La un moment dat a intrat în direct un
ascultător care dorea să povestească, oricui dorea să asculte, povestea celor 1000
de bile, ceea ce mi-a captat atenţia. Avea o voce gravă, fermă, dar deosebit de
calmă. Şi iată povestea lui, spusă crainicului radio: Se pare că eşti tare ocupat
cu acest serviciu la postul de radio: să ai o emisiune zilnic, inclusiv sâmbăta
dimineaţa, nu e un lucru uşor. Sunt convins că te plătesc bine dar cred că e o
ruşine că te ţin departe de familie atât de mult timp.
E foarte dureros că în aceste sâmbete în care ai lucrat ai pierdut primul concurs
de dans al fiicei tale, primul meci de fotbal al fiului tău, şi câte altele... Dă-
mi voie să-ţi spun ceva ce pe mine m-a ajutat să-mi stabilesc şi să-mi urmăresc
priorităţile. Este povestea celor 1000 de bile. Vezi tu, într-o dimineaţă de
sâmbătă ca şi aceasta, m-am aşezat la masă şi am făcut puţină aritmetică: Ø un om
trăieşte în medie 75 de ani. Ştiu că unii trăiesc mai mult iar alţii mai puţin, dar
media este asta : 75 de ani; Ø am înmulţit 75 cu 52 şi am obţinut 3900, adică
numărul de zile de sâmbătă pe care le trăieşte în medie un om; Ø deoarece la acel
moment aveam deja 55 de ani, am socotit câte zile de sâmbătă trăisem deja, adică
55x52, adică aproape 2900 de sâmbete; Ø am socotit apoi că dacă voi trăi 75 de ani,
mi-au mai rămas aproximativ 1000 de sâmbete. După ce am terminat cu aritmetica, am
trecut prin 3 magazine de jucării şi am cumpărat 1000 de bile de sticlă, din acelea
cu inserţii colorate, cu care se joacă copiii. Şi am trecut prin 3 magazine pentru
că nici unul nu avea 1000 de bile. Oricum, până la urmă le-am cumpărat, le-am dus
acasă şi le-am pus într-un vas mare şi transparent. De atunci, în fiecare sâmbătă
dimineaţă, am scos câte o bilă şi am aruncat-o. Am realizat că observând cum se
micşorează numărul bilelor din vas am devenit tot mai concentrat pe lucrurile care
contează cu adevărat în viaţă. Nimic nu te motivează şi nu te ajut mai mult în a-ţi
stabili priorităţile în viaţă decât simpla imagine a timpului tău scurgându-se. Şi
acum, dă-mi voie să-ţi mai spun un singur lucru înainte de a închide şi a merge să-
mi trezesc familia pentru a lua împreună micul dejun: în această dimineaţă am scos
din vas ultima bilă. Mă gândesc că dacă apuc sâmbăta următoare, sau şi pe
cealaltă...pur şi simplu mi s-a dat puţin timp în plus.. Şi singurul lucru pe care
orice om îl va accepta, este puţin timp în plus. Mi-a făcut plăcere să vorbesc cu
tine şi sincer, îţi doresc să ai parte de mai mult timp cu familia ta. Iar mie îmi
doresc să mai fiu pe-aici şi să ne mai întâlnim pe acest post de radio. Bună
dimineaţa şi ... la revedere! *** În liniştea care a urmat ai fi putut auzi până şi
căderea unui ac pe podea. Aşa cum v-am spus, această poveste a fost una dintre
acele lecţii pe care ţi le dă viaţa atunci când te aştepţi mai puţin. Şi e o lecţie
pe care eu am învăţat-o.
In Grecia antica Socrate(469-399 DC), era foarte mult laudat pentru intelepciunea
lui. Intr-o zi, marele filozof s-a intalnit intamplator cu o cunostinta care alerga
spre el agitat si care i-a spus: "Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum, despre
unul dintre studentii tai?" "Stai o clipa," ii replica Socrate. "Inainte sa-mi
spui, as vrea sa treci printr-un mic test. Se numeste Testul celor Trei." "Trei?"
"Asa este," a continuat Socrate. "Inainte sa-mi vorbesti despre studentul meu, sa
stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui. Primul test este cel al
Adevarului. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?" "Nu,"
spuse omul. "De fapt doar am auzit despre el." "E-n regula," zise Socrate. "Asadar,
in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu. Acum sa incercam testul al
doilea, testul Binelui. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de
bine?" "Nu, dimpotriva..." "Deci," a continuat Socrate, "vrei sa-mi ceva rau despre
el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat?" Omul a dat din umeri, putin
stanjenit. Socrate a continuat. "Totusi mai poti trece testul, pentru ca exista a
treia proba - filtrul Folosintei. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi
este de folos?" "Nu, nu chiar..." "Ei bine," a conchis Socrate, "daca ceea ce vrei
sa-mi spui nu este nici Adevarat, nici de Bine, nici macar de Folos, atunci de ce
sa-mi mai spui?" Omul era invins si s-a rusinat. Si astfel Socrate nu a aflat
niciodata ca nevasta-sa il insela cu studentul respectiv. PATANIA UNUI MAGAR
BATRAN... Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana. Nefericitul
animal se puse pe zbierat, ore întregi, în timp ce taranul cauta sa vada ce e de
facut. Pana la urma, taranul hotari ca magarul siasa era batran, iar ca fantana,
oricum secata, tot trebuia sa fie acoperitã odata si-odata. Si ca nu mai merita
osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanii. Asa ca taranul isi chema
vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor. Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si
începura sa arunce de zor pamant inauntrul fantanii. Magarul pricepu de îndata ce i
se pregatea si se puse si mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupa
cateva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu. Taranul privi in adancul
fantanii si ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopata de pamant, magarul cel
batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamant si pasea deasupra lui. In
curand, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la gura
fantanii, sari peste ghizduri si iesi frematand... Viata va arunca poate si peste
tine cu pamant si cu tot felul de greutati... Secretul pentru a iesi din fantana
este sa te scuturi de acest pamant si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus.
Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas în sus. Putem iesi din
adancurile cele mai profunde daca nu ne dam batuti. Foloseste pamantul pe care ti-l
arunca peste tine ca sa mergi înainte. Aminteste-ti de cele 5 reguli pentru a fi
fericit: 1) Curata-ti inima de ura, frica, egoism. 2) Scuteste-ti mintea de
preocupari inutile. 3) Simplifica-ti viata si fa-o mai frumoasa. 4) Daruieste mai
mult si asteapta mai putin. 5) Iubeste mai mult si... scutura-te de pamant, pentru
ca in viata asta, tu trebuie sa fii solutia, nu problema.